CAIET DE SARCINI GENERALE - STRAT DE BETON DE CIMENT LA TROTUARE
DOMENIUL DE APLICARE
Acest caiet de sarcini se aplica la realizarea lucrarilor pentru trotuare cu strat de beton de ciment.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestui dispozitiv si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor din proiectul tehnic.
Lucrarea se masoara la m de beton.
MATERIALE UTILIZATE - CONDITII DE CALITATE
Apa
Poate proveni din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790/84. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de catre un laborator de specialitate si va trebui sa indeplineasca conditiile din tabelul 2. a:
Tabelul 2. a:
Caracteristici fizice si chimice |
U.M. |
Conditii de admisibilitate |
|
Continutul total de saruri |
gr./l |
max. | |
Sulfati |
gr.SO4/l |
max. | |
Substante organice |
gr./l |
max. | |
Cloruri |
gr.Cl/l |
max. | |
Azotati |
gr.NO3/dmc |
max. | |
Magneziu |
gr.Mg/dmc |
max. | |
Materii in suspensie |
gr./l |
max. |
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile etc.
Cantitatea orientativa de apa de amestecare pentru efectuarea incercarilor preliminare se stabileste in functie de clasa de rezistenta si de clasa de consistenta a betonului conform prevederilor din tabelul 2. b:
Tabelul 2. b:
Clasa betonului |
Cantitatea de apa (Al) - l/m3, pentru clasa de consistenta T3 |
C8/10..C20/25 |
Valoarea privind cantitatea de apa de amestecare prevazuta in tabelul de mai sus este valabila in cazul agregatelor de balastiera 0-31mm.
Cantitatile de apa se vor corecta prin reducere sau sporire conform recomandarilor din Codul de Practica NE 012-99 pag.134.
Cimentul
Cimentul utilizat la lucrarile proiectate va fi de tipul II/A-S32.5 (R).
2.2.1 Controlul calitatii cimentului se face:
- la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau de baza de livrare;
- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
- tipul de ciment si fabrica producatoare;
- data sosirii in depozit;
- nr. certificatului de calitate eliberat de producator;
- nr. buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat.
Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR 1500/96, SREN 196/95, SR 227/2-94, SR 227/5-94, Cod de practica NE 012-99.
2.2.2 Livrarea, transportul si depozitarea cimentului:
La livrare, cimentul va fi insotit de certificatul de calitate. In cazul in care cimentul expediat de furnizor a fost preluat de o baza de aprovizionare, livrarea cimentului va fi insotita de declaratie de conformitate.
- Depozitarea cimentului se va face:
a) in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale;
b) ambalat in saci, in incaperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulatia aerului.
Cimentul se va folosi inainte de termenul de expirare.
Agregatele pentru beton
2.3.1 La prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m3 se vor folosi agregate din sfaramarea rocilor, agregate cu densitate normala (1201-2000kg/m3) conform STAS 1667/76. Ele sunt:
- nisip natural 0-7 sau 0-5mm
- pietris 7-71 sau 5-63mm
- balast 0-31, 0-40, 0-63 sau 0-71mm.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterate de apa, aer sau inghet (STAS 9864/74). Nu se folosesc agregate provenite din roci feldspatice sau sistuoase.
De asemenea, nu trebuie sa contina impuritati :resturi de animale sau vegetale, pacuri, uleiuri, particule de argila, sulfati, sulfuri, carbune -0.5%, mica -1%, parti levigabile.
2.3.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 2.c, conform STAS 730-89 :
Tabelul 2.c:
Caracteristici fizico-mecanice |
Conditii de admisibilitate |
|
- Densitatea aparenta |
kg/mc, min. | |
- Densitatea in gramada, in stare afanata si uscata |
kg/mc, min | |
- Porozitatea totala maxima | ||
- Rezistenta la strivire % | ||
- in stare saturata |
min. | |
- in stare uscata |
min. | |
- Coeficientul de inmuiere dupa saturare |
min. | |
- Rezistenta la compresiune a rocii in stare saturata |
daN/cmp | |
- Rezistenta la inghet-dezghet (pierderea procentuala fata de masa initiala) |
% max. | |
- Absorbtia de apa |
% max. |
2.3.3 Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului in zona recomandata in tabelul 2.d:
Tabelul 2.d:
Clasa de tasare |
Dozajul de ciment (kg/m3) |
|||
< 200 |
> 400 |
|||
T3, T3/T4 |
I |
I (II)* |
II (III)* |
III |
Observatie: Zonele indicate in paranteza se adopta cu precadere, daca la incercarile preliminare se constata ca amestecul de beton nu prezinta tendinta de segregare.
Limitele zonelor de granulozitate sunt prevazute in tabelele:
- tabelul 6.e pentru agregate 0 - 16mm;
- tabelul 6.f pentru agregate 0 - 31mm.
Tabelul 2.e:
Zona |
Limita |
% treceri in masa prin sita sau ciur |
||||
I |
max |
| ||||
min | ||||||
II |
max | |||||
min | ||||||
III |
max | |||||
min |
Tabelul 2.f:
Zona |
Limita |
% treceri in masa prin sita sau ciur |
|||||
I |
max | ||||||
min | |||||||
II |
max | ||||||
min | |||||||
III |
max | ||||||
min |
2.3.5 Controlul calitatii agregatelor
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C.
Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din anexa VI.1pct. A2 si VI.1pct B2 din Codul de Practica NE 012-99, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS 4606/1980.
2.3.6 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
2.3.7 Transportul agregatelor
Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insotit de foaia de expeditie in care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate.
2.3.8 Depozitarea agregatelor
Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in vederea evitarii amestecarii sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
Betonul
Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform "Cod de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", Indicativ NE 012-99. Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute in prezenta documentatie proiectate in functie de conditiile de mediu, rezulta clasa de expunere 2a (tabel 5.1-Cod de Practica NE 012-99).
2.4.1 Betonul proaspat
2.4.1.1Consistenta
Consistenta betonului proaspat (masura lucrabilitatii) poate fi determinata prin urmatoarele metode:
- tasarea conului, grad de compactare si raspandire. Clasificarea in clase, functie de diferitele metode, este prezentata in tabelele 2.g , 2.h si 2.i:
Tabelul 6.g, tasarea conului:
Clasa |
Tasarea conului (mm) |
T3 | |
T3 / T4 |
Tabelul 2.h, grad de compactare determinat conform STAS 1759-88:
Clasa |
Grad de compactare (Waltz Gc) |
C0 |
> 1,46 |
C1 |
Tabelul 2.i, raspandire determinata conform ISO 9812
Clasa |
Raspandire (mm) |
F1 |
< 340 |
F1 |
2.4.1.2 Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru un mc. de beton gata executat si volumul apei. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre antreprenor:
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit urmatoarele abateri:
- agregate ± 3%;
- ciment si apa ±2%;
- aditivi ± 5%
Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei in ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer si rezistentele mecanice aratate in tabelul 2.j:
Tabelul 2.j:
Determinarea caracteristicii |
Conform STAS |
Valoarea |
Lucrabilitatea: - prin metoda tasarii - prin metoda gradului de compactare | ||
Densitatea aparenta | ||
Continutul de aer oclus (% vlo.) |
2.4.1.4 Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de max. 50mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul 2.k, pentru cimenturi de clase 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.
Tabelul 2.k:
Temperatura |
Durata maxima de transport |
|
amestecului de beton |
(minute) |
|
(0C) |
Cimenturi de clasa 32,5 |
Cimenturi de clasa >42,5 |
100 < t < 300 | ||
t < 100 |
2.4.2 Betonul intarit
2.4.2,1 Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300mm (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la varsta de 28zile, sub a carei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Controlul calitatii lucrarilor de betoane turnate pe santier, se va realiza conform STAS 1275-88, STAS 1759-88, STAS 2320-88, STAS 2414/91.
VERIFICAREA CALITATII
Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la materialele componente si la fazele de executie dupa cum sunt prezentate in tabelele 3.a si 3.b:
Natura si frecventa cu care sunt efectuate controalele asupra materialelor, sunt aratate in tabelul 3.a:
Materialul |
Caracteristici verificate |
Conform STAS |
Frecventa incercarilor |
|
Incercarea de informare |
incercarea inainte de utilizare |
|||
Ciment |
Examinarea datelor din certificatul de calitate |
SR1500-96 |
la fiecare lot aprovizionat | |
Timpul de priza |
SREN 196-3/95 |
la fiecare lot aprovizionat | ||
Rezistente mecanice la 2 (7)zile si 28 zile |
SREN 196-1/95 |
O proba la fiecare lot aprovizionat | ||
Agregate |
Examinarea datelor din certificatul de calitate |
la fiecare lot aprovizionat | ||
Parte levigabila |
o determinare lot de 100m3 |
|||
Humus |
la schimbarea sursei | |||
Corpuri straine, argila in bucati, argila aderenta, continut de carbune si mica |
In cazul in care se observa prezenta lor |
o determinare pe lot de 100m3 |
||
Granulozitatea sorturilor |
o proba la max 500m3 pentru fiecare sort si sursa |
o determinare pe lot de 100m3 |
||
Densitatea in gramada in stare afanata si uscata |
o proba la 200m3 | |||
Apa |
Analiza chimica |
pentru apa potabila nu este cazul |
ori de cate ori se schimba sursa sau apar conditii de poluare |
|
Aditivi |
Examinarea datelor din certificatul de calitate |
la fiecare lot aprovizionat | ||
Beton proaspat |
Consistenta |
STAS 1759/88 |
De doua ori pe schimb si pe tip de beton |
Eventual corectarea cantitatii de apa de amestecare |
Beton intarit |
Rezistenta la compresiune pe epruvete cilindrice/ cubice la varsta de 28 zile |
STAS 1275/88 |
O proba la 50m3 (C>8/10) |
Verificarea Realiz. cerintelor de calitate / clasa |
Determinarea gradului de impermeabilitate sau gelivitate |
STAS 3519-76 |
Min. doua probe pe obiect |
Min. 90% din nr. de incercari Sa indeplineasca cerintele revazute |
Verificarea calitatii executiei lucrarilor:
Betonarea: verificarea betoanelor proaspete, precum si a cuburilor de proba
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si a documentatiei de executie;
Receptia lucrarilor se va efectua in conformitate cu HG nr. 273/14.06.1994 si cu Normativele C. 56-8 si NE 012-99;
Receptia va fi pe faze determinante
Receptia pe faze determinante (de lucrari ascunse)
va examina daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
La receptia pe faze, participa: reprezentantul I.S.C. beneficiarul, executantul proiectantul.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara sau finala.
PROTECTIA MUNCII
La executarea lucrarilor se vor respecta normele de tehnica securitatii, protectia si igiena muncii din ,,Regulamentul privind protectia si igiena muncii'' aprobat prin Ord. nr. 9/N/15.03.1993 al MLPAT precum si ,,Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betonului si executarea lucrarilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995''.
Se reamintesc mai jos cateva prevederi care trebuiesc avute permanent in vedere:
- nici un utilaj nu va incepe lucrul daca nu a fost receptionat, pentru a avea garantia ca functionarea corespunde cu prevederile din cartea masinii si cu normele de protectia muncii specifice;
- nu se va stationa in raza de actiune a utilajelor in lucru;
- piesele in miscare ale instalatiilor vor fi prevazute cu aparatori;
- revizia instalatiilor se va face la termenele stabilite de catre mecanicul sef al executantului.
Personalul de executie va fi instruit pentru cunoasterea si aplicarea normelor de protectia muncii, asupra modului de lucru, comportarea la locul de munca, precum si asupra unor masuri speciale ce se vor lua pe parcurs de catre conducatorul punctului de lucru.
Este obligatorie efectuarea lunara a instructajului de protectia muncii a personalului angajat, precum si a personalului nou angajat, care nu va incepe lucrul decat dupa ce si-a insusit continutul instructajului, cu consemnarea in fisele de instructaj individual.
Se vor lua toate masurile pentru evitarea oricaror situatii periculoase.
Pe timpul executiei lucrarilor, constructorul va nominaliza personalul responsabil pentru semnalizarea si avertizarea punctelor periculoase.
PAZA CONTRA INCENDIILOR
Pe timpul executarii lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative referitoare la paza contra incendiilor:
-Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor M.I. nr. 381/04.03.1993 si M.L.P.A.T. nr. 7/N/03.03.1993 publicat in Monitorul Oficial;
- C300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora - M.L.P.A.T. nr. 20/11.1.07.94 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 9/1994.
DOCUMENTE DE REFERINTA
Proiectarea lucrarilor s-a facut pe baza urmatoarelor documente de referinta:
Legea 10/1995 |
(M.O.R./nr.12/95) Privind calitatea in constructii. |
|
||
Legea 90/1996 |
Privind protectia si igiena muncii. |
|
||
Ord.9/N/1993 |
(5-6-7-8/93) Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat prin OG nr. 71/1996. |
|
||
Legea 137/1995 |
Legea privind protectia mediului inconjurator. |
|
||
H.G. nr.273/1994 |
(M.O.R./nr.193/1994) Regulamentul de receptie al lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. |
|
||
C11-74 |
Normativ pentru alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru cofraje. |
|
||
C 17-82 |
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. |
|
||
C 28-83 |
Normativ pentru sudarea armaturilor din otel beton. |
|
||
C 56-85 |
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. |
|
||
N.E.012-99 |
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.(partea I-beton si beton armat). |
|
||
C 149/87 |
Instructiuni tehnice pentru procedee de remediere defecte in betoane |
|
||
C 167/77 |
Norme pentru intocmirea cartii constructiei |
|
||
HGR 766/1997 |
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii. |
|
||
STAS 1243-88 |
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. |
|
||
STAS 730-89 |
Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. |
|
||
STAS 1667-76 |
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. |
|
||
STAS 4606-80 |
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare. |
|
||
STAS 790-84 |
Apa pentru betoane si mortare. |
|
||
STAS 5296-77 |
Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului. |
|
||
SR 1500:96 |
Cimenturi compozite uzuale de tip II, III si IV. |
|
||
STAS 227/1-94 |
Cimenturi. Incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea probelor si pastei de consistenta normala. |
|
||
SR 227-2:1994 |
Cimenturi. incercari fizice. Determinarea finetii de macinare prin cernere pe proba de 100g. |
|
||
SR 227/5-1995 |
Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii de hidratare. |
|
||
SR EN 196-1:1995 |
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. |
|
||
SR EN 196-3:1995 |
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Determinarea timpului de priza. |
|
||
SR EN 197-7:1995 |
Metode de incercare ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor. |
|
||
STAS 3622-86 |
Betoane de ciment. Clasificare. |
|
||
STAS 1759-88 |
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza. |
|
||
STAS 1275-88 |
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice. |
|
||
STAS 1030-85 |
Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. |
|
||
STAS 2320-88 |
Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor. |
|
||
STAS 2414-91 |
Betoane. Determinarea densitatii, compactititii, absorbtiei de apa si porozitatii betonului intarit. |
|
||
STAS 5479-88 |
Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea volumului de aer din betonul proaspat. |
|
||
SR 138:1994 |
Cartoane bitumate. |
|
||
STAS 1243-88 |
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor |
|
||
|
STAS 5479-88 |
Teren de fundare. Adancime de inghet. |
||
|
SR EN 313-1:1996 |
Placaj. Clasificare si terminologie. Clasificare. |
||
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |