Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » constructii
CAIET DE SARCINI GENERALE - STRAT DE BETON DE CIMENT LA TROTUARE

CAIET DE SARCINI GENERALE - STRAT DE BETON DE CIMENT LA TROTUARE


CAIET DE SARCINI GENERALE - STRAT DE BETON DE CIMENT LA TROTUARE

DOMENIUL DE APLICARE

Acest caiet de sarcini se aplica la realizarea lucrarilor pentru trotuare cu strat de beton de ciment.

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestui dispozitiv si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor din proiectul tehnic.

Lucrarea se masoara la m de beton.

MATERIALE UTILIZATE - CONDITII DE CALITATE



Apa

Poate proveni din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790/84. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de catre un laborator de specialitate si va trebui sa indeplineasca conditiile din  tabelul 2. a:

Tabelul 2. a:

Caracteristici fizice si chimice

U.M.

Conditii de admisibilitate

Continutul total de saruri

gr./l

max.

Sulfati

gr.SO4/l

max.

Substante organice

gr./l

max.

Cloruri

gr.Cl/l

max.

Azotati

gr.NO3/dmc

max.

Magneziu

gr.Mg/dmc

max.

Materii in suspensie

gr./l

max.

In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile etc.

Cantitatea orientativa de apa de amestecare pentru efectuarea incercarilor preliminare se stabileste in functie de clasa de rezistenta si de clasa de consistenta a betonului conform prevederilor din tabelul 2. b:

Tabelul 2. b:

Clasa betonului

Cantitatea de apa (Al) - l/m3, pentru clasa de consistenta T3

C8/10..C20/25

Valoarea privind cantitatea de apa de amestecare prevazuta in tabelul de mai sus este valabila in cazul agregatelor de balastiera 0-31mm.

Cantitatile de apa se vor corecta prin reducere sau sporire conform recomandarilor din Codul de Practica NE 012-99 pag.134.

Cimentul

Cimentul utilizat la lucrarile proiectate va fi de tipul II/A-S32.5 (R).

2.2.1 Controlul calitatii cimentului se face:

- la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau de baza de livrare;

- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.

In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:

- tipul de ciment si fabrica producatoare;

- data sosirii in depozit;

- nr. certificatului de calitate eliberat de producator;

- nr. buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat.

Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR 1500/96, SREN 196/95, SR 227/2-94, SR 227/5-94, Cod de practica NE 012-99.

2.2.2 Livrarea, transportul si depozitarea cimentului:

La livrare, cimentul va fi insotit de certificatul de calitate. In cazul in care cimentul expediat de furnizor a fost preluat de o baza de aprovizionare, livrarea cimentului va fi insotita de declaratie de conformitate.

- Depozitarea cimentului se va face:

a) in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale;

b) ambalat in saci, in incaperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulatia aerului.

Cimentul se va folosi inainte de termenul de expirare.

Agregatele pentru beton

2.3.1 La prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m3 se vor folosi agregate din sfaramarea rocilor, agregate cu densitate normala (1201-2000kg/m3) conform STAS 1667/76. Ele sunt:

- nisip natural 0-7 sau 0-5mm

- pietris  7-71 sau 5-63mm

- balast  0-31, 0-40, 0-63 sau 0-71mm.

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterate de apa, aer sau inghet (STAS 9864/74). Nu se folosesc agregate provenite din roci feldspatice sau sistuoase.

De asemenea, nu trebuie sa contina impuritati :resturi de animale sau vegetale, pacuri, uleiuri, particule de argila, sulfati, sulfuri, carbune -0.5%, mica -1%, parti levigabile.

2.3.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 2.c, conform STAS 730-89 :

Tabelul 2.c:

Caracteristici fizico-mecanice

Conditii de admisibilitate

- Densitatea aparenta

kg/mc, min.

- Densitatea in gramada, in stare afanata si uscata

kg/mc, min

- Porozitatea totala maxima

- Rezistenta la strivire %

- in stare saturata

min.

- in stare uscata

min.

- Coeficientul de inmuiere dupa saturare

min.

- Rezistenta la compresiune a rocii in stare saturata

daN/cmp

- Rezistenta la inghet-dezghet (pierderea procentuala fata de masa initiala)

% max.

- Absorbtia de apa

% max.

2.3.3 Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului in zona recomandata in tabelul 2.d:

Tabelul 2.d:

Clasa de

tasare

Dozajul de ciment (kg/m3)

< 200

> 400

T3, T3/T4

I

I (II)*

II (III)*

III

Observatie: Zonele indicate in paranteza se adopta cu precadere, daca la incercarile preliminare se constata ca amestecul de beton nu prezinta tendinta de segregare.

Limitele zonelor de granulozitate sunt prevazute in tabelele:

- tabelul 6.e pentru agregate 0 - 16mm;

- tabelul 6.f pentru agregate 0 - 31mm.

Tabelul 2.e:

Zona

Limita

% treceri in masa prin sita sau ciur

I

max


min

II

max

min

III

max

min

Tabelul 2.f:

Zona

Limita

% treceri in masa prin sita sau ciur

I

max

min

II

max

min

III

max

min

2.3.5 Controlul calitatii agregatelor

Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C.

Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din anexa VI.1pct. A2 si VI.1pct B2 din Codul de Practica NE 012-99, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS 4606/1980.

2.3.6 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;

- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

2.3.7 Transportul agregatelor

Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insotit de foaia de expeditie in care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate.

2.3.8 Depozitarea agregatelor

Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in vederea evitarii amestecarii sorturilor.

Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.

Betonul

Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform "Cod de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", Indicativ NE 012-99. Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute in prezenta documentatie proiectate in functie de conditiile de mediu, rezulta clasa de expunere 2a (tabel 5.1-Cod de Practica NE 012-99).

2.4.1 Betonul proaspat

2.4.1.1Consistenta

Consistenta betonului proaspat (masura lucrabilitatii) poate fi determinata prin urmatoarele metode:

- tasarea conului, grad de compactare si raspandire. Clasificarea in clase, functie de diferitele metode, este prezentata in tabelele 2.g , 2.h si 2.i:

Tabelul 6.g, tasarea conului:

Clasa

Tasarea conului (mm)

T3

T3 / T4

Tabelul 2.h, grad de compactare determinat conform STAS 1759-88:

Clasa

Grad de compactare (Waltz Gc)

C0

> 1,46

C1

Tabelul 2.i, raspandire determinata conform ISO 9812

Clasa

Raspandire (mm)

F1

< 340

F1

2.4.1.2 Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru un mc. de beton gata executat si volumul apei. Cantitatile necesare pe fiecare component  al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre antreprenor:

La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit urmatoarele abateri:

- agregate ± 3%;

- ciment si apa ±2%;

- aditivi ± 5%

Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei in ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer si rezistentele mecanice aratate in tabelul 2.j:

Tabelul 2.j:

Determinarea caracteristicii

Conform STAS

Valoarea

Lucrabilitatea:

- prin metoda tasarii

- prin metoda gradului de compactare

Densitatea aparenta

Continutul de aer oclus (% vlo.)

2.4.1.4 Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.

Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de max. 50mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. 

Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul 2.k, pentru cimenturi de clase 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.

Tabelul 2.k:

Temperatura

Durata maxima de transport

amestecului de beton

(minute)

(0C)

Cimenturi de clasa 32,5

Cimenturi de clasa >42,5

100 < t < 300

t < 100

2.4.2 Betonul intarit

2.4.2,1 Rezistenta la compresiune

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300mm (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la varsta de 28zile, sub a carei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Controlul calitatii lucrarilor de betoane turnate pe santier, se va realiza conform STAS 1275-88, STAS 1759-88, STAS 2320-88, STAS 2414/91.

VERIFICAREA CALITATII

Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la materialele componente si la fazele de executie dupa cum sunt prezentate in tabelele 3.a si 3.b:

Natura si frecventa cu care sunt efectuate controalele asupra materialelor, sunt aratate in tabelul 3.a:

Materialul

Caracteristici verificate

Conform STAS

Frecventa incercarilor

Incercarea

de informare

incercarea

inainte de utilizare

Ciment

Examinarea datelor din

certificatul de calitate

SR1500-96

la fiecare lot

aprovizionat

Timpul de priza

SREN 196-3/95

la fiecare lot aprovizionat

Rezistente mecanice la 2 (7)zile si 28 zile

SREN 196-1/95

O proba la fiecare

lot aprovizionat

Agregate

Examinarea datelor din

certificatul de calitate

la fiecare lot aprovizionat

Parte levigabila

o determinare

lot de 100m3

Humus

la schimbarea sursei

Corpuri straine, argila in

bucati, argila aderenta, continut

de carbune si mica

In cazul in care se

observa prezenta lor

o determinare pe

lot de 100m3

Granulozitatea sorturilor

o proba la max 500m3

pentru fiecare sort si sursa

o determinare

pe lot de 100m3

Densitatea in gramada in stare afanata si uscata

o proba la 200m3

Apa

Analiza chimica

pentru apa potabila nu

este cazul

ori de cate ori se

schimba sursa

sau apar conditii

de poluare

Aditivi

Examinarea datelor

din certificatul de calitate

la fiecare lot aprovizionat

Beton

proaspat

Consistenta

STAS 1759/88

De doua ori pe schimb

si pe tip de beton

Eventual

corectarea cantitatii de apa

de amestecare

Beton

intarit

Rezistenta la compresiune pe epruvete cilindrice/ cubice la varsta de 28 zile

STAS 1275/88

O proba la 50m3

(C>8/10)

Verificarea

Realiz. cerintelor

de calitate / clasa

Determinarea gradului de

impermeabilitate sau gelivitate

STAS 3519-76

Min. doua

probe pe obiect

Min. 90% din

nr. de incercari

Sa indeplineasca

cerintele revazute

Verificarea calitatii executiei lucrarilor:

Betonarea: verificarea betoanelor proaspete, precum si a cuburilor de proba

RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si a documentatiei de executie;

Receptia lucrarilor se va efectua in conformitate cu HG nr. 273/14.06.1994 si cu Normativele C. 56-8 si NE 012-99;

Receptia va fi pe faze determinante

Receptia pe faze determinante (de lucrari ascunse)

va examina daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

La receptia pe faze, participa: reprezentantul I.S.C. beneficiarul, executantul proiectantul.

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara sau finala.

PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarilor se vor respecta normele de tehnica securitatii, protectia si igiena muncii din ,,Regulamentul privind protectia si igiena muncii'' aprobat prin Ord. nr. 9/N/15.03.1993 al MLPAT precum si ,,Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betonului si executarea lucrarilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995''.

Se reamintesc mai jos cateva prevederi care trebuiesc avute permanent in vedere:

- nici un utilaj nu va incepe lucrul daca nu a fost receptionat, pentru a avea garantia ca functionarea corespunde cu prevederile din cartea masinii si cu normele de protectia muncii specifice;

- nu se va stationa in raza de actiune a utilajelor in lucru;

- piesele in miscare ale instalatiilor vor fi prevazute cu aparatori;

- revizia instalatiilor se va face la termenele stabilite de catre mecanicul sef al executantului.

Personalul de executie va fi instruit pentru cunoasterea si aplicarea normelor de protectia muncii, asupra modului de lucru, comportarea la locul de munca, precum si asupra unor masuri speciale ce se vor lua pe parcurs de catre conducatorul punctului de lucru.

Este obligatorie efectuarea lunara a instructajului de protectia muncii a personalului angajat, precum si a personalului nou angajat, care nu va incepe lucrul decat dupa ce si-a insusit continutul instructajului, cu consemnarea in fisele de instructaj individual.

Se vor lua toate masurile pentru evitarea oricaror situatii periculoase.

Pe timpul executiei lucrarilor, constructorul va nominaliza personalul responsabil pentru semnalizarea si avertizarea punctelor periculoase.

PAZA CONTRA INCENDIILOR

Pe timpul executarii lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative referitoare la paza contra incendiilor:

-Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor M.I. nr. 381/04.03.1993 si M.L.P.A.T. nr. 7/N/03.03.1993 publicat in Monitorul Oficial;

- C300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora - M.L.P.A.T. nr. 20/11.1.07.94 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 9/1994.

DOCUMENTE DE REFERINTA

Proiectarea lucrarilor s-a facut pe baza urmatoarelor documente de referinta:

Legea 10/1995

(M.O.R./nr.12/95) Privind calitatea in constructii.

 

Legea 90/1996

Privind protectia si igiena muncii.

 

Ord.9/N/1993

(5-6-7-8/93) Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat prin OG nr. 71/1996.

 

Legea 137/1995

Legea privind protectia mediului inconjurator.

 

H.G. nr.273/1994

(M.O.R./nr.193/1994) Regulamentul de receptie al lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

 

C11-74

Normativ pentru alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru cofraje.

 

C 17-82

Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.

 

C 28-83

Normativ pentru sudarea armaturilor din otel beton.

 

C 56-85

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

 

N.E.012-99

Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.(partea I-beton si beton armat).

 

C 149/87

Instructiuni tehnice pentru procedee de remediere defecte in betoane

 

C 167/77

Norme pentru intocmirea cartii constructiei

 

HGR 766/1997

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.

 

STAS 1243-88

Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.

 

STAS 730-89

Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

 

STAS 1667-76

Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.

 

STAS 4606-80

Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.

Metode de incercare.

 

STAS 790-84

Apa pentru betoane si mortare.

 

STAS 5296-77

Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului.

 

SR 1500:96

Cimenturi compozite uzuale de tip II, III si IV.

 

STAS 227/1-94

Cimenturi. Incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea probelor si pastei de consistenta normala.

 

SR 227-2:1994

Cimenturi. incercari fizice. Determinarea finetii de macinare prin cernere pe proba de 100g.

 

SR 227/5-1995

Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii de hidratare.

 

SR EN 196-1:1995

Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.

 

SR EN 196-3:1995

Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Determinarea timpului de priza.

 

SR EN 197-7:1995

Metode de incercare ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor.

 

STAS 3622-86

Betoane de ciment. Clasificare.

 

STAS 1759-88

Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza.

 

STAS 1275-88

Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

 

STAS 1030-85

Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.

 

STAS 2320-88

Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor.

 

STAS 2414-91

Betoane. Determinarea densitatii, compactititii, absorbtiei de apa si porozitatii betonului intarit.

 

STAS 5479-88

Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea volumului de aer din betonul proaspat.

 

SR 138:1994

Cartoane bitumate.

 

STAS 1243-88

Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor

 

 

STAS 5479-88

Teren de fundare. Adancime de inghet.

 

SR EN 313-1:1996

Placaj. Clasificare si terminologie. Clasificare.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.