CAIET DE SARCINI GENERALE

STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBTIRI

EXECUTATE LA RECE (SLAM BITUMINOS)

CUPRINS

GENERALITATI

ART. 1 OBIECT - DEFINITII

ART. 2 DOMENIU DE APLICARE

CAPITOLUL I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR

ART. 3 STANDARDE DE REFERINTA

ART. 4 MATERIALE

ART. 5 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARARE

CAPITOLUL II MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR

ART. 6 TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE TURNATE

ART. 7 UTILAJE NECESARE

ART. 8 PREPARAREA MIXTURII SI PUNEREA IN OPERA

ART. 9 VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PREPARARE

ART. 10 VERIFICAREA COMPOZITIEI MIXTURII

CAPITOLUL III EXECUTIA STRATURILOR BITUMINOASE

ART. 11 LUCRARI PREGATITOARE

ART. 12 ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE

ART. 13 PROTECTIA LUCRARILOR

ART. 14 CONTROLUL PUNERII IN OPERA

CAPITOLUL IV CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR EXECUTATE

ART. VERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTAT

ART. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 17 RECEPTIA PRELIMINARA

ART. 18 RECEPTIA FINALA

GENERALITATI

ART. 1 OBIECT - DEFINITII

1.1 Prezentul caiet de sarcini priveste straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece cu emulsie de bitum (slam bituminos) si cuprinde conditiile tehnice de calitate care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a straturilor executate. Prescriptiile prezentului caiet de sarcini nu se aplica la executarea straturilor bituminoase subtiri, cilindrate, executate la cald cu bitum.

1.2. La executia straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece cu emulsie de bitum se vor respecta prevederile Normativului AND 523 - 1995.

1.3. Straturile bituminoase foarte subtiri realizate la rece (slamul bituminos - SLURRY SEAL) au principalul rol de a repara imbracamintile rutiere asfaltice sau din beton de ciment, folosind agregate si emulsii bituminoase cationice, capabile de a asigura etansarea completa a suprafetei, stabilitate la temperaturi inalte, flexibilitate la temperaturi joase, aderenta buna datorita stabilitatii la deformare, elasticitate superioara si rezistenta la intindere si elimina disconfortul in circulatie, disconfort datorat denivelarilor sau exfolierilor (in cazul imbracamintilor din beton de ciment).

1.4. Straturile bituminoase foarte subtiri, executate la rece, sunt destinate reabilitarii primare a imbracamintii rutiere si au o grosime de 5.15 mm. Ele sunt realizate la temperatura mediului ambiant, din mixturi asfaltice pa baza de emulsii cu bitum modificat cu polimeri, de regula necilindrate, denumite mixturi asfaltice turnate.

1.5. Sectoarele pe care urmeaza sa se aplice straturile bituminoase foarte subtiri se vor selecta prin efectuarea verificarilor, dupa cum urmeaza:

- capacitatea portanta;

- denivelari (SR 174);

- indicele de degradare (Instructiuni CD 156 - 2000);

- elemente geometrice (SR 174/1 - 2002, SR 183/1 - 1995).

In cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentru eliminarea denivelarilor si aducerea profilului transversal la parametrii stabiliti, iar stratul superior este de rulare.

ART. 2 DOMENIU DE APLICARE

2.1. Straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece sunt destinate aplicatiei lucrarilor de reabilitare primara a drumurilor de clasa tehnica III.V cu imbracaminte bituminoasa sau din beton de ciment.

Straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece se aplica numai pe drumuri de capacitate portanta corespunzatoare.

2.2. Deficientele si degradarile care se pot remedia prin aplicarea straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece sunt:

a) In cazul imbracamintei bituminoase pe:

- suprafata poroasa cu alveole;

- exfolieri, fisuri, crapaturi;

- denivelari in profil longitudinal si/sau transversal sub 2,0 cm.

2.3. In cazul suprafetelor cu denivelari cuprinse intre 1.2 cm, masurate cu rigla de 3,0 m, punerea in opera se realizeaza in 2 straturi dintre care primul strat are rolul de strat de reprofilare.

2.4. Straturile foarte subtiri executate la rece nu se aplica in cazul in care denivelarile existente sunt determinate de un fenomen de fulaj, al imbracamintei bituminoase existente.

De asemenea, straturile foarte subtiri executate la rece nu se aplica pe imbracamintea bituminoasa care prezinta fenomene de exudare a bitumului.

2.5. Straturile foarte subtiri executate la rece nu maresc capacitatea portanta a sistemului rutier.

2.6. Tronsoanele de drum pe care urmeaza sa se aplice straturile bituminoase foarte subtiri se selecteaza prin constatari si masuratori prealabile astfel incat sa se indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa aiba capacitatea portanta necesara, conform normativelor in vigoare;

- denivelarile in profil longitudinal si transversal sa fie de maxim 2 cm sub lata de 3 m;

- profilul transversal si longitudinal de baza sa respecte prevederile SR 174/1 - 2002 si SR 183/1 - 1995.

CAPITOLUL I

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR

ART. 3 STANDARDE DE REFERINTA

Materialele utilizate la executia imbracamintilor bituminoase foarte subtiri executate la rece trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute in urmatoarele standarde:

SR 667 - 2001 Agregate naturale de piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.

Conditii tehnice de calitate.

STAS 539 - 1979 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins.

SR 754 - 1999 Bitum neparafinos pentru drumuri.

SR 388 - 1995 Ciment I 42,5 (P 40).

STAS 8877 - 1972 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrari de drumuri.

STAS 1342 - 1991 Apa potabila.

ART. 4 MATERIALE

4.1. Agregatele naturale utilizate la executia straturilor bituminoase foarte subtiri sunt urmatoarele:

- nisip de concasaj sort 0.4;

- cribluri sorturi 4.6 si 6.10 conform SR 667 - 2001, pct. 1.3.9.;

Ele trebuie sa provina din roci de clasa minim B, conform SR 667 - 2001, tabel 9, sa ateste o rezistenta mare la slefuire sa indeplineasca conditiile de calitate din tabelul 1.

Tabelul 1

Diferitele tipuri de sorturi de agregate naturale trebuie sa fie stocate in silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereti despartitori, pentru evitarea impuritatilor.

4.2. Filerul care se utilizeaza este cel prevazut in STAS 539 - 1979.

4.3. Cimentul utilizat la executia straturilor bituminoase foarte subtiri trebuie sa satisfaca prevederile STAS 388 - 1995.

4.4. Atat filerul cat si cimentul se vor livra de catre furnizori in saci si se vor depozita in incaperi ferite de umezeala sau in silozuri.

4.5. Emulsia bituminoasa cationica pentru prepararea mixturii trebuie sa fie cu rupere lenta, pe baza de bitum modificat cu polimer si sa indeplineasca conditiile tehnice din tabelul 2.

Tabelul 2

4.6. Emulsia bituminoasa cationica pentru amorsari trebuie sa fie cu rupere rapida si sa satisfaca conditiile tehnice din STAS 8877 - 1972.

4.7. Apa utilizata pentru preumezirea agregatelor naturale trebuie sa fie lipsita de impuritati organice si minerale si sa indeplineasca prevederile STAS 1342 - 1991.

4.8. Ca aditivi pentru marirea timpului de rupere a emulsiei bituminoase se poate utiliza orice produs tensioactiv care raspunde acestui obiectiv si care se disperseaza cu usurinta in apa de preumezire.

ART. 5 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARARE

5.1. Exigentele de calitate a materialelor vor fi verificate in laboratorul Antreprenorului, in categoria acestuia intrand urmatoarele:

- reteta lucrarilor slamului bituminos;

- tipuri de modificatori sau aditivi ai bitumului;

- cercetarea compatibilitatii intre agregate si bitum;

- determinari privind compatibilitatea dintre slamul bituminos si stratul suport local.

5.2. Verificarea calitatii materialelor componente se executa in conformitate cu prescriptiile din standardele si normativele respective, mentionate la pct. 4 pe fiecare lot aprovizionat, dupa cu urmeaza:

a) Nisip de concasaj:

- natura mineralogica (examinare vizuala);

- granulozitatea (STAS 4606 - 1980);

- continut de impuritati (corpuri straine, STAS 4606 - 1980)

- coeficient de activitate (STAS 730 - 1989).

b) Criblura:

- natura mineralogica (examinare vizuala);

- granulozitatea (STAS 4606 - 1980);

- coeficient de forma (STAS 730 - 1989);

- uzura cu masina Los Angeles (STAS 730 - 1989);

- rezistenta la inghet - dezghet (STAS 730 - 1989);

- continutul de impuritati;

- corpuri straine (STAS 4606 - 1980);

- argila (SR 677 - 2001);

- continut de fractiuni sub 0,1 mm (STAS 730 - 1989)

c) Filer:

- finetea (STAS 539 -1979);

- umiditatea (STAS 539 -1979).

d) Ciment:

- finetea (SR 227/2 - 1994);

- timpul de priza (SR EN 196/3- 1995/AC - 1997).

e) Emulsii bituminoase cationice

- continut de bitum (STAS

- omogenitatea (STAS

- stabilitatea la stocare si transport (STAS

- adezivitate (STAS

- caracteristicile bitumului rezidual numai pentru emulsia bituminoasa cationica cu rupere lenta (penetratie STAS 42 - 1968, ductilitate SR 61 - 1997, revenire elastica anexa nr. 1).

CAPITOLUL II

MOD DE PREPARARE A MIXTURILOR

ART. 6 TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

6.1. Tipurile de mixturi asfaltice turnate si compozitia acestora in functie de dimensiunea maxima a granulei si de domeniul lor de utilizare sunt aratate in tabelul 3.

Tabelul 3

6.2. Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase fata de agregatul natural se recomanda utilizarea de ciment in proportie de 2.3% fata de amestecul de agregate naturale.

6.3. Utilizarea stratului de reprofilare tip 0/2 sau 0/6 este in functie de natura deficientelor preponderente ale stratului suport. Astfel, stratul tip 0/2 se aplica in cazul suprafetelor fisurate sau poroase iar stratul tip 0/6, in cazul suprafetelor care necesita corectarea denivelarilor in profil longitudinal si transversal.

6.4. Compozitia emulsiei si a mixturii asfaltice turnate se stabileste prin incercari de laborator, pe baza materialelor care urmeaza sa fie puse in opera, avandu-se in vedere urmatoarele conditii:

- inceputul prizei sa nu se produca inainte de un minut de la adaugarea emulsiei dar nu mai tarziu de 3 minute;

- amestecul sa fie fluid si omogen;

- amestecul asternut in strat subtire sa elimine apa limpede in decurs de 15.20 minute.

ART. 7 TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

7.1. Pentru pregatirea stratului suport sunt necesare urmatoarele echipamente: utilaj pentru perierea mecanica si spalarea stratului suport (un singur echipament) sau doua echipamente distincte (perie mecanica si utilaj pentru spalare sub presiune).

7.2. Pentru prepararea amestecului de agregate sunt necesare urmatoarele utilaje:

- incarcator cu cupa;

- buncare predozatoare sau buncare cu dozare gravimetrica;

- transportator cu banda;

- malaxor cu amestec continuu sau betoniera;

- buncar de stocare a amestecului;

- rezervoare verticale cu pompa de incarcare - descarcare pentru emulsiile bituminoase cu rupere lenta si separat, cu rupere rapida.

7.3. Pentru executia straturilor foarte subtiri executate la rece cu emulsie bituminoasa este necesara o masina (combina), care lucreaza in flux continuu, cu o autonomie legata de volumul de agregate naturale care poate fi depozitat pe masina (8 - 10 m³).

Principalele operatiuni executate de masina sunt: dozarea materialelor componente (amestec de agregate naturale, filer si ciment, emulsie bituminoasa, apa, aditiv), prepararea mixturii asfaltice turnate, asternerea acesteia in strat subtire (0,8 - 1,5 cm).

Alimentarea combinei cu toate materialele componente se realizeaza discontinuu.

ART. 8 PREPARAREA MIXTURII SI PUNEREA IN OPERA

8.1. Pregatirea utilajului de preparare si punere in opera consta in alimentarea utilajului cu materialele componente, acestea depozitandu-se separat in buncarele special amenajate pe masina.

8.2. Prepararea mixturii se realizeaza in malaxorul combinei in care sunt introduse, in flux continuu, materialele componente, astfel:

a) materialul granular este transmis la malaxor cu ajutorul unui transportor elicoidal, debitul prescris fiind asigurat de turatia variabila a snecului;

b) filerul (cimentul) este introdus in malaxor prin cadere libera iar dozarea se efectueaza volumetric;

c) apa, aditivul si emulsia sunt transmise la malaxor de catre pompele dozatoare cu debit variabil, prin intermediul rampelor de stropire;

d) agregatele sunt mai intai preumezite cu ajutorul unei rampe de stropire, cu amestecul apa/aditiv, in momentul in care acestea cad in malaxor. O alta rampa de stropire situata putin mai in spate, trimite emulsia bituminoasa peste agregatele preumezite.

Sistemele de dozare a componentelor mixturii trebuie sa ateste o precizie de:

- ± 4% pentru agregatele naturale;

- ± 1% pentru emulsie si apa de umezire.

La inceputul lucrului se pun in functiune malaxorul, pompa de apa si snecul transportor al materialului granular. Cand acesta a ajuns in dreptul rampei de stropire cu emulsie, se pune in functiune si pompa de emulsie.

Din malaxor, mixtura ajunge la un jgheab, de unde este deversata intre longrinele repartizatorului.

ART. 9 VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PREPARARE

Pe parcursul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri se vor efectua urmatoarele verificari:

- granulozitatea amestecului de materiale granulare cu care se alimenteaza combina (zilnic);

- omogenitatea emulsiei (la fiecare lot);

- verificarea dispozitivelor de dozare a componentelor;

- functionarea corecta a dispozitivelor de dozare.

ART. 10 VERIFICAREA COMPOZITIEI MIXTURII

Verificarea se face pe probe prelevate in timpul executiei, cate doua probe de 3.5 kg pentru fiecare 1.000 m² de mixtura asternuta.

Probele se preleveaza in timpul functionarii combinei dupa intrarea in regim de lucru normal, in pungi de plastic rezistente, de la jgheabul de deversare a mixturii din malaxor. Dupa prelevare, pungile se leaga etans si mixtura se framanta in punga pana la ruperea emulsiei, pentru asigurarea omogenitatii probei.

Verificarea compozitiei mixturii se efectueaza conform STAS 1338/2 - 1987 cu mentiunea ca, in prealabil, aceasta trebuie sa fie uscata prin mentinerea in etuva la temperatura de 105^oC, pana la greutatea constanta.

CAPITOLUL III

EXECUTIA STRATURILOR BITUMINOASE

ART. 11 LUCRARI PREGATITOARE

11.1. Pregatirea stratului suport

11.1.1. Inainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece, dupa executarea verificarilor prevazute la pct. 15, stratul suport trebuie sa fie supus operatiunilor de remediere a tuturor defectiunilor si denivelarilor existente de maximum 2 cm, astfel incat acesta sa fie adus la cotele prevazute in SR 174 - 1 si SR 183 - 1.

11.1.2. Remedierea defectiunilor se va executa conform "Normativului pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne", Ind. AND 546 - 98.

11.1.3. Dupa efectuarea lucrarilor de reparatii, se va proceda la receptia acestora si la incheierea unui proces verbal de verificare, pe faze de executie.

11.1.4. Dupa verificare, stratul suport se curata si se amorseaza astfel:

a) amorsarea se face prin maturare mecanica si spalare cu jet de apa sub presiune;

b) amorsarea se executa uniform, prin stropire mecanizata cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, intr-o cantitate care sa asigure un bitum rezidual de 0,3.0,5 kg/m² (in functie de porozitatea stratului suport).

Amorsarea se executa dupa uscarea stratului suport uscat.

11.2. Pregatirea materialelor granulare

Amestecarea sorturilor granulare (cribluri si nisip de concasaj) se va face in proportiile stabilite prin incercari de laborator, astfel incat sa se obtina un material omogen, cu compozitia granulometrica prescrisa de dozaj.

Amestecul se realizeaza prin dozarea gravimetrica sau volumetrica a sorturilor granulare, cu ajutorul echipamentelor prevazute la pct. 7.2. Precizia de dozare este de 4%.

ART. 12 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

12.1. Lucrarile de executie a straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece se vor desfasura in anotimpul calduros, la temperaturi cuprinse intre +10^oC si +30^oC, in perioada 1 mai - 15 septembrie, in zona de ses si 1 iunie - 15 august in zona de munte, pentru a se asigura eliminarea apei din strat, fara riscul aparitiei fenomenelor de inghet - dezghet, care ar putea conduce la erodarea stratului.

12.2. Tipul de asternere pana la darea in circulatie, va fi stabilit de catre laboratorul Antreprenorului.

Viteza de circulatie in primele doua trei ore de la darea in circulatie a sectorului va fi de maximum 30 km/h.

12.3. Perioada de la executia stratului subtire pana la darea in circulatie, respectiv de rupere a emulsiei si de eliminare a apei din strat, depinde de diversi factori cum sunt: conditiile atmosferice, grosimea stratului, natura stratului suport si a materialelor granulare utilizate.

12.4. Asternerea mixturii asfaltice

12.4.1. Asternerea mixturii se realizeaza continuu cu ajutorul a 1 - 2 transportoare elicoidale sau cu paleta.

Realizarea unei calitati corespunzatoare a mixturii si buna sa repartizare pe stratul suport sunt obtinute prin variatii ale vitezei de inaintare a combinei.

Viteza odata reglata nu se va modifica decat in cazul aparitiei unor schimbari importante in ceea ce priveste configuratia terenului sau starea suprafetei stratului suport.

12.4.2. Asternerea mixturii se realizeaza intr-unul sau doua straturi, in functie de marimea denivelarilor suprafetei stratului suport.

In cazul a doua straturi din mixtura asfaltica turnata la rece, respectiv a stratului de reprofilare si stratului de rulare, cel de-al doilea strat se executa dupa consolidarea primului strat.

12.4.3. La sfarsitul zilei de lucru, la alimentarea utilajului sau la aparitia unor defectiuni ale acestuia, se opreste alimentarea malaxorului si se asterne intreaga cantitate de mixtura existenta, indepartandu-se portiunile necorespunzatoare.

La incheierea programului de lucru, malaxorul de goleste si se curata temeinic, pentru evitarea aglomerarii mixturii pe palete sau pe snec.

12.4.4. De regula, straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece nu se compacteaza.

Operatiunea de compactare mecanica se recomanda a se executa numai in cazul in care drumurile nu sunt expuse traficului sau pe care traficul este redus, neputandu-se asigura compactarea ulterioara a stratului si evaporarea completa a apei din mixtura asfaltica turnata.

Operatiunea de compactare se efectueaza cu compactori cu pneuri lis de 10 t. Compactarea se executa pe fiecare strat in parte.

Viteza de lucru a compactorului este de 5.8 km/h. Operatiunea de compactare se executa in lungul drumului de la margine spre ax, prin realizarea unui numar de 5 treceri.

Inainte de compactare, pentru evitarea lipirii mixturii de pneuri, suprafata mixturii asternute poate fi tratata cu nisip natural fin (0.4 mm), prin raspandirea unei cantitati de circa 2 kg/m².

ART. 13 PROTECTIA LUCRARILOR

Lucrarile vor fi realizate pe sectoare cu circulatia semnalizata conform Ordinului 1112/411 al M.I. - M.T. din octombrie 2000 pentru aprobarea "Normelor Metodologice privind conditiile de inchiderea a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului".

Circulatia se deviaza pe tronsoane. In cazul in care lucrarile se executa pe timp de noapte, ele vor fi semnalizate prin indicatoare reflectorizante sau iluminate cu lumini de culoare galbena, vizibile de la cel putin 100 m.

Sectoarele gata executate (circa 1 km) vor deveni circulabile la aproximativ 20 minute dupa executie.

ART. 14 CONTROLUL PUNERII IN OPERA

In cursul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece trebuie sa se verifice urmatoarele:

- pregatirea corespunzatoare a stratului suport, grad de curatenie si de amorsare;

- omogenitatea mixturii asfaltice pe toata latimea de lucru;

- grosimea stratului asternut;

- darea in circulatie numai dupa ruperea completa a emulsiei si intarirea mixturii. Verificarea se efectueaza prin tamponarea suprafetei stratului cu o hartie de filtru. Traficul poate fi deschis in momentul in care liantul din mixtura nu mai adera la hartia de filtru.

- compozitia mixturii, conform art. 10.

CAPITOLUL IV

CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR EXECUTATE

ART. 15 VERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTAT

15.1. Uniformitatea suprafetei

15.1.1. Uniformitatea suprafetei in profil longitudinal se verifica cu un dreptar de 3 m lungime, la 10 cm de axa drumului si la circa 1 m de la marginea partii carosabile.

Pentru masurarea denivelarilor in profil longitudinal se utilizeaza o pana de maximum 30 mm latime, cu inclinatia 1/101. Fata inclinata a penei va avea gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm.

Pentru a citi denivelarea, pana se introduce intre imbracaminte si fata interioara a dreptarului.

15.1.2. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se poate determina si cu analizorul de profil longitudinal (A.P.L.), conform Instructiunilor Ind. AND 563 - 2001.

15.1.3. Uniformitatea suprafetei in profil transversal se verifica cu un sablon avand profilul prevazut de proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei; sablonul se aseaza pe doua suporturi puse pe marginea imbracamintei. Suportul de la un capat al sablonului are 4 cm grosime, iar celalalt are grosimea variabila in trepte, pentru a se asigura pozitia orizontala a sablonului.

15.1.4. Pentru verificarea respectarii profilului in sens transversal, se va folosi o pana gradata avand lungimea de 30 cm, grosimea de maximum 3 cm si inaltimea la cele doua capete de 1,5 cm si, respectiv 9 cm.

Gradatiile vor fi corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm.

Masurarea se face in axa drumului si la distantele de 1 m si 2 m la margine.

15.1.5. Verificarea profilurilor transversale cu panta unica se face cu un dreptar, in locul sablonului de profil transversal.

15.2. Verificarea rugozitatii se face cu aparatul SRT si prin metoda inaltimii de nisip, in conformitate cu prevederile STAS 8849 - 1983.

Verificarea rugozitatii se poate face si cu aparate de masura care functioneaza pe principiul rotii blocate, conform Instructiunilor CESTRIN.

15.3. stratul de rulare gata executat trebuie sa prezinte planeitate si rugozitate conform tabelului 4.

ART. 16 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

16.1. Elementele geometrice ale straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece sunt cele prevazute in Normativul AND 523 - 1995.

16.2. Grosimea straturilor este in functie de domeniul de aplicare (strat de rulare, strat de reprofilare) de dimensiunea maxima a granulei agregatului natural utilizat si se situeaza, de regula, intre 5 si 15 mm:

- pentru stratul de reprofilare, maximum 5 mm;

- pentru stratul de rulare, maximum 10 mm.

In aceste conditii, cantitatea de mixtura pe metru patrat variaza in limitele 8.25 kg/m², conform tabelului 3.

16.3. Profilul transversal in aliniament, in curbe si in zonele aferente de amenajare, precum si pantele in profil transversal, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR 174 - 1.

16.4. Declivitatea maxima a drumurilor pe care se pot aplica straturile bituminoase foarte subtiri este de 4,5%.

16.5. Abaterile limita locale la latimea stratului fata de latimea imbracamintei suport este de ± 5 cm.

16.6. Denivelarile admise in lungul drumului, sub dreptarul de 3 m sunt de maximum 5 mm.

16.7. Abaterile limita admise la panta profilului transversal pot fi maximum ± 5 mm/m.

CAPITOLUL V

RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 17 RECEPTIA PRELIMINARA

Receptia preliminara a lucrarilor se va face la o luna de la executia lucrarilor si se va efectua conform normelor in vigoare privind receptia lucrarilor de drumuri, pe sectoare complet executate.

Comisia de receptie va examina lucrarile executate conform documentatiei tehnice aprobate si documentatiei de control si asigurare a calitatii, intocmite in timpul executarii.

Verificarea uniformitatii suprafetei se face conform pct. 15.1.

Verificarea suprafetei in profil longitudinal se face conform pct. 15.1.1. si pct. 15.1.2.

Verificarea in profil transversal se face conform pct. 15.1.3.

Verificarea rugozitatii se face conform pct. 15.2.

Rezultatele tuturor verificarilor fac parte din documentatia receptiei preliminare.

ART. 18 RECEPTIA FINALA

Perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive va fi de minimum 24 luni de la data receptiei preliminare.

In perioada de garantie a imbracamintei, toate eventualele defectiuni vor fi remediate de catre constructor.

Receptia finala se face conform prescriptiilor legale in vigoare.

NOTA IMPORTANTA

Caietul de sarcini a fost intocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza (STAS- uri, Normative, Instructiuni tehnice, etc.) in vigoare la data elaborarii proiectului.

Orice modificari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul caietului de sarcini, ca si orice prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.