GRUP SCOLAR TEHNIC HARLAU

PROIECT DE DIPLOMA

TEMA: TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A UNUI COLT DE CARAMIDA

ARGUMENT

Peretii sunt elemente de constructie verticale, la care doua dintre dimensiuni (lungimea si inaltimea) sunt mult mai mari decat cea de a III a (grosimea)

Peretii au rolul de inchidere pe contur spatial sau de a separa intre ele diferite incaperi. Materialele folosite la pereti sunt:

-caramida normala

-caramida eficienta cu gauri orizontale sau verticale

Pentru armarea elementelor de rezistenta (grinzi si stalpi) folosim beton armat cu otel-beton.

Peretii de caramida se folosesc la orice fel de cladiri (industriale, civile, culturale etc.)

Caramida poate fi si un bun izolator termic si fonic.

Cea mai larga utilizare la cladiri o are zidaria din produsele ceramice. Aceste produse au forma paralelipipedica si prin tesere si legare cu mortar dau nastere unui material complex cu rezistente mecanice importante si capacitatea ridicata de izolare termica si fonica.

Comportarea peretilor de caramida la diferite solicitari depinde in mare masura de modul in care sunt dispuse caramizile si de modul in care se realizeaza teserea lor.

Aceasta trebuie realizata astfel incat peretele sase comporte la solicitari ca un tot monolit.

CAPITOLUL I

Materialele folosite la executarea unui colt de caramida

Insusirea tehnologiei de executie a lucrarilor de zidarie si tencuieli face necesara cunoasterea principalelor caracteristici ale materialelor folosite la aceste lucrari anume:

-nisipul

-lianti

-aditivi

-materialele ceramice si inlocuitoarele acestora pentru zidarii, piatra naturala etc.

Varul - necesar pentru prepararea mortarului de zidarie, poate fi procurat sub forma de var praf ambalat in saci de hartie (25 kg) si saci de policetilina (25 kg).

Atunci cand este utilizat praful de var acesta se va amesteca cu cimentul si nisipul si se vor omogeniza in stare uscata fara adaos de apa.

Atunci cand din diferite motive, este mai convenabila utilizarea bulgarilor de var nestins va trebui sa se tina seama de posibilitatea saparii unei varnite si de recomandarea ca nu trebuie folosit imediat ce a fost stins.

Cimentul - se comercializeaza vrac sau ambalat in saci de hartie (40-50 kg). Depozitarea pe perioade scurte se va face sub adaposturi ferite de ploaie sub care saci vor fi depozitati in stiva pe stelaje din lemn foarte bine pe bax paletati.

Nisipul - se poate pastra in gramezi sub cerul liber dar cu masurile necesare impiedicarii imprastierii acestora pe timpul ploilor torentiale (diguri din scandura sau alte materiale). Nisipul se gaseste in albia raurilor sau in cariere. Se poate obtine si prin macinarea pietrelor. Granulele de nisip au marimea cuprinsa intre 0-7 mm. Pentru a fi bun la lucrarile de constructie nisipul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie aspru la pipait, adica sa scartie cand este frecat intre degete

-sa fie curat, adica fara pamant sau alte corpuri straine, astfel incat sa nu lase murdarie cand este frecat in palme.

-in stare uscata el trebuie sa curga usor printre degete

Nisipul cel mai bun este nisipul silicios de culoare alba.

Dozarea apei - intrucat densitatea apei este de (1000/kg m³) nu are importanta daca dozajul se face volumetric si sau gavrimetric, rezultatele sunt foarte apropiate.

Fata de retetele de preparare descrie, doza de apa va fi redusa corespunzator cu cantitatea de apa inclusa in agregatele cu grade importante de umiditate ca de exemplu nisipu.

La executarea lucrarilor de zidarie se utilizaeza o gama varita de produse fabricate din materiale ceramice.

Produse ceramice pentru zidarii

a)      Caramizi pline pe cale umeda

Aceasta se fabrica din mese argiloase cu sau fara adaos de degresanti sau cu alte adaosuri. Caramizile de fatada au fetele laterale ornamente cu straturi smaltuite sau tratate special.

Caramida plina pe cale umeda are cateva caracteristici:

Din punct de vedere dimensional se impart in 2 tipuri, in functie de grosime:

-tipul 63 (considerat format normal)

-tipul 88

Dupa aspect 3 calitati:

-calitatea A

-calitatea I

-calitatea II

Dupa rezistenta la compresiune exprimata in daN/cm² au 7 caracteristici:

-marca 50 (50-75 daN/cm²)

-marca 75 (75-100 daN/cm²)

-marca 125 (125-150 daN/cm²)

-marca 200 (200-225 daN/cm²)

Dupa densitatea aparenta se impart in 3 clase:

-C0 (1-1,3 kg/dm³)

-C1 (1,3-1,5 kg/dm³)

-C2 (1,5-1,8 kg/dm³)

Caramizile pline presate pe cale umeda au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchiile drepte si fetele plane.

b)      Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale

Se executa prin presarea pe cale umeda din mese argiloase pentru produse cu pereti subtiri.

Caramizile si blocurile ceramice cu goluri verticale (GV) au cateva caracteristici:

Dupa aspect se livreaza in 3 calitati:

-calitatea A

-calitatea I

-calitatea II

Dupa rezistenta se impart in 7 marci:

-marca 50 (50-75 daN/cm²)

-marca 75 (75-100 daN/cm²)

-marca 100 (100-125 daN/cm²)

-marca 125 (125-150 daN/cm²)

Dupa densitatea aparenta se impart in 2 clase:

-C0 (1,0-1,3 kg/dm³)

-C1 (1,3-1,5 kg/dm³)

Caramizile si blocurile ceramice cu goluri verticale cu forma unui paralelipiped cu muchii drepte si fete plane.

c)      Caramizile si blocurile ceramice cu goluri orizontale (GO)

Caramizile si blocurile ceramice cu goluri orizontale se executa prin presare pe cale umeda, din mese argiloase pentru produse cu pereti subtiri.

Caramizile si blocurile ceramice cu goluri orizontale au urmatoarele caracteristici:

Dupa aspect se impart in 2 calitati:

-calitatea I

-calitatea II

Dupa densitate se fabrica in 2 clase:

-C0 (0,7-1,0 kg/dm³)

-C1 (1,0-1,3 kg/dm³)

Dupa marca se fabrica 3 marci:

-marca 50 (50 daN/cm²)

-marca 75 (75 daN/cm²) utilizata pentru zidaira portanta

-marca 25 (25 daN/cm²) utilizata pentru zidarie de umplutura

Caramizile si blocurile ceramice cu goluri orizontale cu forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane.

d)     Corpuri ceramice si panouri prefabricate de pereti

Corpurile ceramice se executa prin presare pe cale umeda din mese argiloase, pentru produse cu pereti subtiri.

Corpurile ceramice si panourile prefabricate de pereti au urmatoarele caracteristici:

Din punct de vedere dimensional se executa in 4 tipuri simbolizate CF1 pana la CF4.

Dupa densitatea aparenta se executa in 2 clase:

-C0 (0,7-1,0 kg/dm³)

-C1 (1,0-1,3 kg/dm³)

Dupa rezistenta se fabrica in 3 marci:

-marca 100 (100-125 daN/m²)

-marca 150 (150-175 daN/m²)

-marca 200 (200-225 daN/m²)

Corpurile ceramice pentru panouri prefabricate de pereti au forma din figura urmatoare a sau b

a)      Caramizile gaurite cu lamba si uluc

Caramizile gaurite cu lamba si uluc se executa prin presare umeda, de mese argiloase fiind utilizate in general la constructia peretilor despartitori neportanti.

Caramizile gaurite cu lamba si uluc au urmatoarele caracteristici:

Din punct de vedere dimensional se executa in 3 tipuri:

-LU 90

-LU 60

-LU 45

Dupa aspect se impart in 2 calitati:

-calitatea I

-calitatea II

Dupa valoarea densitatii se fabrica in 3 clase:

-C0 (pana la 1,0 kg/dm³)

-C1 (1,0-1,3 kg/dm³)

-C2 (1,3-1,5 kg/dm³)

Caramizile cu lamba si uluc au forma conform figurii urmatoare

Densitatea medie a fasiilor ceramice cu goluri orizontale este de 0,82kg/dm³ iar rezistenta la rupere este de 24 daN/cm².

Fasiile ceramice cu goluri orizontale au forma si dimensiunea prezentata in figura urmatoare:

CAPITOLUL II

Alcaturea unui colt din zidarie de caramida

Peretii sunt elementele de constructie verticale la care doua dintre dimensiuni (lungimea si inaltimea) sunt mai mari decat cea de a III a (grosimea). Ei au rolul de a inchide pe contur spatial construit sau de a separa intre ele diferite incaperi.

La executarea unui colt de caramida putem folosi mai multe feluri se caramida cum ar fi:

-caramida normala (dimensiuni 6x12x24)

-caramida eficienta cu goluri verticale sau orizontale ( care poate fi un bun izolator termic si fonic)

Pentru legarea caramizilor folosim mortar (compozitie, ciment, var, nisip si apa) si otel-beton OB si PC.

Utilizarea asa-zisei "caramizi tiganesti" care este cu mult mai ieftina decat cea fabricata, este privita cu scepticism. Daca argila folosita este corespunzatoare iar arderea a fost condusa corect, calitatea acestor caramizi n-ar trebui sa produca chiar atata ingrijorare.

Trebuie totusi verificata rezistenta in apa iar cand o astfel de carmida tinuta de un colt este lovita cu ciocanul ia trebuie sa sune mai degraba a sticla decat a "pamant".

Dupa tipul caramizii utilizate zidariile pot fi clasificate in ziduri de caramida plina, ziduri din caramida cu goluri orizontale sau verticale, ziduri din blocuri ceramice arse.

Grosimea zidurilor de caramida se raporteaza la dimensiunile caramizii.]

Astfel zidurile se incadreaza intr-una din dimensiunile prezentate in figurile urmatoare:

a)

b)

c)

In zidurile de caramida exista rosturi orizontale intre randuri si rosturi verticale

(intre piese). Rosturile orizontale vor avea in jur de 12mm iar cele verticale 10mm.

Latimea rosturilor orizontale rezulta din cantitatea de mortar intinsa pe suprafata ultimului rand in vederea asezarii ultimului rand, iar grosimea rosturilor este impusa de zidar prin asezarea caramizilor dintr-un rand la distanta de 10mm una fata de alta.

Pentru uniformizarea acestor rosturi pot fi folosite distantiere din lemn sau alte materiale.

La fel ca si in cazul zidurilor de piatra zidul de caramida se ridica uniform si progresiv pe toata lungimea aflata intre doua repere: colturi de zidarie sau stalpi de beton. Intreruperea lucrului de cele mai multe ori e cauzata de sfarsitul zilei - lumina se face pe un rand terminat. Preferabil in rosturile verticale ale acestui rand va fi introdus mortarul la reluarea lucrului. In cazurile in care nu poate fi evitata innadirea verticala a zidului (colturi ramificatii, incrucisari) si atunci cand in aceste puncte nu sunt prevazuti stalpi de beton cu sau fara armatura, zidul in curs de ridicare care se va opri la aproximativ 1m de axele acestor puncte terminandu-se cu strepi mai mult sau mai putin verticale.

Intreruperea la distanta nu mai este necesara daca zidul in curs de ridicare include si punctele de plecare ale acestor puncte: coltul zidului si aproximativ 1m din zidul perpendicular terminat cu strep: bifurcarea cu teserea punctului de ramificare si aproximativ 1m din fiecare ramura terminata cu zidaria fiecareia din cele 3 ramuri pe o lungime de aproximativ 1m si terminatii cu strepi.

Atunci cand in toate aceste puncte (colturi, bifurcatii si cruci) sunt prevazuti stalpi din beton, zidaria se va termina cu cate un strep vertical astfel incat nici o caramida nu se va apropia de armatura pana la contactul cu acesta.

Intreruperile din dreptul capetelor de buiandrugi nu sunt permise ca si cele de deasupra acestora.

Tesatura caramizilor in structura unui zid urmareste in primul rand ca un rost vertical sa nu se continuie in randul imediat urmator cu alt rost.

Astfel de situatii ar favoriza aparitia fisurarilor verticale in ziduri. Pentru a fi mult mai concludenti vom prezenta sub forma grafica, cele mai uzuale modalitati de asezare a caramizilor in ziduri in functie de grosimea dorita.

CAPITOLUL III

Tehnologia de executie a unui colt de caramida

Daca pe palca ce urmeaza sa fie ridicata se vor trasa amprentele zidurilor sub forma a doua linii paralele avand intre ele distanta egala cu cea a grosimii zidului, asezarea primului zid de caramida va putea fi mai exacta iar cu ocazia marcarii se poate face punerea in vinclu a incaperilor si a intregii constructii.

Marcarea propriu-zisa se executa cu ajutorul unui dispozitiv special compus dintr-o carcasa, in interiorul careia se gaseste o sfoara roluita care se poate derula la fel ca o ruleta.

Tot in interiorul carcasei se afla un praf colorat prin care trece sfoara atunci cand este derulata. Un lucrator va tine carcasa in dreptul unui capat al zidului in timp ce altul deruleaza sfoara pana in celalalt capat a zidului. Se intinde sfoara la cativa cm deasupra placii astfel sa nu o depaseasca.

Cand pozitia sforii este stabila o a treia persoana apuca sfoara de la jumatate o ridica cativa cm dupa care o elibereaza.

Lovind suprafata placii sfoara va lasa o dara colorata marcand astfel limita exterioara a zidului.

Cu capetele marcatorului pe cele doua puncte se traseaza si limita interioara a zidului.

Asezarea primului rand de caramida are mare importanta pentru obtinerea unor configuratii corecte de urmatoarele randuri.

Pentru orizontalitate se va folosi polobocul la fiecare caramida caramida adaugata.

Ziduri cu stalpisori din beton armat

Pe o latura a constructiei acesti stalpisori sunt prevazuti la capetele reprezentand cele 2 colturi dar pot fi prevazuti in interiorul laturi reprezentand ramificatii ale zidului sau stalpi de intarire, in cazul zidurilor foarte lungi.

Pe marcaj va fi intins cu canciocul si mistria un strat de mortar cu grosimea medie de aproximativ 20mm si o latime care sa nu astupe linii de marcaj.

Incepand de la unul dintre capete se aseaza pe stratul de mortar prima caramida. Distanta dintre acesta si armatura metalica va fi de cel putin 5mm. Daca insa stalpii din beton au fost turnati inainte de executia zidului, prima caramida se va aseza la 1cm, fata de beton iar va fi umplut cu mortar.

Referitor la umplutura rosturilor verticale exista mai multe metode: se va umple cu mortar folosind muchia mistriei, se depune un strat de mortar pe un capat al caramizii inainte de asezarea acestuia sau se antreneaza mortarul din patul de asezare in timp ce se aseaza caramida in rand. In acest ultim caz grosimea stratului de mortar va trebui sa fie ceva mai mare. Fiecare dintre caramizile asezate pe stratul de mortar va fi batuta usor cu ciocanul si verificata cu polobocul pentru orizontalitate. In cazul adoptarii primei metode de umplere a rosturilor verticale acesta se poate aplica pe masura ce randul inainteaza sau chiar cand acesta este complet. Trebuie apus acum ca ca amandoua liniile de marcaj nu mai sunt complet vizibile, se va aseza provizoriu o caramida si la la celalalt capat al zidului exact pe linia de marcaj, si intre prima caramida definitiva si cea provizorie se va intinde o sfoara de ghidaj.

Atunci cand randul ajunge in dreptul caramizii provizorii, acesta se deprinde si se aseaza una corespunzatoare ca dimensiuni. Dupa ce primul rand a fost finalizat, la ambele capete se aseaza primele 3-4 caramizi ale urmatoarelor 3 randuri respectand indicatiile de asezare in functie de grosimea propusa. Tot timpul se va verifica orizontalitatea si verticalitatea acestora.

Aceste repere de capat sunt necesare pentru intinderea sforii la urmatoarele randuri.

Pentru al II lea rand de caramida se va intinde sfoara la nivelul randului II al reperelor.

Se vor infige 2 cuie in rosturile verticale ale ultimelor caramizi din randul 2 al reperelor si de aceea se va lega sfoara foarte bine intinsa.

Randul II se executa celor aratate anterior. Dupa terminarea unui rand, reperele de capat se vor mai inalta cate un rand.

Atunci cand latimea zidului impune ca un rand sa fie format din 2,3 sau 4 siruri de caramizi este de preferat asezarea primului sir pe toata lungimea zidului aloi asezarea urmatorului sir, venind in sens invers fata de primul si asa mai departe.

Ziduri fara stalpisori din beton

In aceasta situatieeste indicat sca la ridicarea unei laturi de zidarie aceasta sa includa si tesaturile de colt, si pe cele ale bifurcarilor sau intretaierilor existente intre cele doua colturi.

Teserea ramificatiilor si a colturilor se va face conform celor expuse 110-117.

Primul rand de caramizi va incepe de la ultimul dintre colturi respectand marcajul si se va intinde pe toata lungimea laturii respective dar si pe o lungime aproximativ egala cu inaltimea finala a zidului pe latura perpendiculara sau concurenta. La urmatoarele randuri lungimea ramificatiilor va fi redusa progresiv astfel incat la ultimul rand acesta sa fie de o singura caramida.

CAPITOLUL IV

Organizarea lucrarilor de executie a unui colt de caramida

Dupa trasarea zidului se executa urmatoarele operatii:

-aprovizionarea cu materiale

-aducerea si manevrarea materialelor pentru schele

-pregatirea sculelor, uneltelor si dispozitivelor

-organizarea formatiilor de munca

In vederea unei bune organizari a lucrului pentru a obtine cat mai mare productivitate a muncii trebuie ca in cadrul formatiilor de munca sa se faca diviziunea muncii, astfel ca fiecare muncitor sa stie precis ce operatii de lucru are de indeplinit.

Pentru buna desfasurare a lucrurilor cladirile se impart in portanti a caror marime se se stabileste in raport cu marimea formatiilor de munca executata in aceste lucrari. Portiunea de lucru pe care o formatie de munca executa un proces de lucru se numeste loc de munca.

Locul de munca se imparte in:

-zone de lucru

-zone pentru depozitarea materialelor

-zone pentru transport

-sectoare si etaje de lucru

Zona de lucru - muncitorii din echipa de zidari se repartizeaza de-a lungul zidariei in limitele zonei de lucru adica ale suprafetelor necesare miscarii muncitorilor pentru manipularea uneltelor si materialului, latimea zonei de lucru este de 0,50-0,70m.

Fiecare formatii de munca i se repartizeaza un front de lucru adica o portiune de zidarie pe care trebuiesa o execute intr-un schimb.

Lungimea frontului de lucru pentru o formatie minima aleasa astfel incat munca sa se poata desfasura cu o productivitate ridicata.

Frontul de lucru pentru o formatie minima de lucru, care da de executat zidarie de caramida de 25cm grosime se stabileste astfel:

Se considera ca etajul de lucru este de 1,20cm si ca indicele de indeplinire este 1,10.

Lucrarea se incadreaza in brosura de marime de timp, formatia de lucru este compusa din 2 zidari (de categoriile 1 si 2)

Pentru executarea zidariei sunt necesare diferite procese de lucru care se grupeaza astfel: pentru buna organizare a executiei lucrarilor, cladirea se imparte in plan sau pe inltime.

Sectoarele de lucru

Acestea se obtin prin impartirea cladirii in plan orizontal pe portiune care se executa de catre echipe sau brigazi.

Etajul de lucru

Acesta se obtine prin impartirea lucrarii pe inaltime

La zidaria de caramida, etajul de lucru nu trebuie sa depaseasca 1,20m inaltime deoarece la o inaltime mai mare zidul se lucreaza greu fiind mai avantajos in acest caz ca el sa se lucreze pe schele.

Stabilirea numarului de sectoare si de etaje de lucru trebuie sa se faca tinandu-se seama de urmatoarele considerente:

- cand numarulr sectoarelor este mic executarea constructiei se face intr-un timp mai scurt, insa este necesar un numar mai mare de muncitori

- durata procesului de lucru principal adica zidirea propriuzisa intr-un sector nou pe un etaj de lucru trebuie sa corespunda cu aceia a operatiilor, pregatitoare sau a altor procese de lucru

- impartirea pe sectoare trebuie sa se faca in raport cu volumul zidariilor si cu greutatea executarii lor urmarindu-se ca volumul de munca din sectoare sa fie cat mai uniform

Zidaria fiecarui etaj de lucru trebuie sa se execute astfel incat dupa montarea podinei schelelor aceasta sa ramana cu cel putin doua randuri de caramizi sub nivelul zidariei.

Executarea zidariei sub nivelul podinei schelelor este incomoda pentru zidarie, ceia de face ca productivitatea muncitorilor sa scada de astfel, aceasta pozitie de lucru este interzisa si din motive de securitate a muncii.

NORME DE PROTECTIE A MUNCII. P.S.I.

PROTECTIA MEDIULUI

Se interzice la intrarea in santier cu alcool, cu droguri, tigari si altele.

Pe santier trebuie sa purtam echipament de protectie:

-casca, manusi si cizme de cauciuc

-salopete

Santierul va fi imprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine.

Accesul in constructi si la locurile de munca se va face exclusiv pe scari definitive sau pe scari mobile.

Pe tot timpul lucrarii in zona periculoasa va trebui sa existe personal sanitar dotat cu cele necesare pentru a acorda ajutor imediat in cazul unui accident de munca.

Materialele inflamabile se depoziteaza pe pardoseli de beton sau pe rafturi metalice.

In incinta depozitului si in jurul acestuia este interzis fumatulsau folosirea flacarii deschise.

Transportul materialelor inflamabile spre sectii se face de catre un personal bine instruit folosind in acest scop carucioare manuale cu roti de cauciuc pentru prevenirea producerii scanteilor.

Sculele trebuie sa fie corect fixate in manere iar suprafetele lor sa fie netede si fara aschii. Nu trebuie folosite sculele defecte sau deteriorate.

Sculele cu care lucram trebuie sa fie toate izolate

BIBLIOGRAFIE

1.SIMION POP, SEBASTIAN TOLOGEA G.A.

2.I. DAVIDESCU, C. ROSOGA

3.M. FLOREA, T. DAMIAN

4.R. COMSTANTINESCU, C. PAVEL, M. VOICULESCU

5.R. NEGRU, N. BOGDAN, F. IMASA

6.GHIDUL CASTOR

7.C. PESTISANU

8.INTERNET

INDIUMATORUL CONSTRUCTORULUI I-II

CARTEA ZIDARULUI

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ZIDARIE ARMARE SI COFRARE

TEHNOLOGIA LUCRAROLOR DE CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

ZIDAR

FATI CASA SINGUR

CONSTRUCTII