Caiet de sarcini - instalatii de incalzire

CAIET DE SARCINI

INSTALATII DE INCALZIRE

GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde conditiile tehnice necesare lucrarilor de executare a instalatiilor de incalzire interioare.

INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE

Pentru incalzirea cladirii se vor utiliza corpuri statice de incalzire, amplasate astfel incat sa asigure functionarea cu eficienta termica maxima.

Legaturile corpurilor de incalzire se vor prevedea de aceiasi parte.

In cazul in care lungimea legaturilor nu compenseaza dilatarea, corpul de incalzire va avea racordul la capul opus coloanei

Corpurile de incalzire vor fi prevazute cu robinete , cu cap thermostatic

De asemenea, toate radiatoarele vor fi echipate cu robinete de aerisire automate.

Instalatia de incalzire va fi prevazuta cu armaturi de inchidere montate in locuri accesibile, in punctele cele mai joase ale instalatiei s-au prevazut robinete de golire.

Coloanele instaltiei de incalzire se vor monta aparent se vor grundui si vopsi cu vopsea de ulei in doua straturi.

Traseele conductelor termice se vor alege astfel incat sa rezulte lungimi minime,sa se coordoneze cu celelalalte retele si sa realizeze echilibrarea hidraulica.

Distributia si coloanele de incalzire se vor realiza din teava de otel neagra, iar legaturile radiatoarelor la coloanele se va realiza cu tuburi din polietilena reticulara PE-XC montate in pardoseala.

Distributia instalatiei va fi sustinuta de suporti pentru conducte tipizate si bratari de fixare tevi 3/8" - 2".

Instalatia de incalzire va fi supusa probei de etansare si eficacitate inainte de executarea finisajelor.

2. CALITATEA MATERIALELOR UTILIZATE IN INSTALATIILE DE INCALZIRE

2.1 Materialele si utilajele folosite la executarea instalatiilor de incalzire vor avea caracteristici si tolerantele prevazute in standarde sau norme interne ale unitatilor producatoare, insotite de certificate de calitate al furnizorului.

2.2 Agregatele, aparatele, armaturile vor fi astfel alese astfel incat sa permita efectuarea probelor la presiuni indicate.

2.3 Retelele de conducte interioare pentru incalzire se vor executa din teava de otel pentru instalatatii, sudate longitudinal STAS 7656 sau din tevi de otel pentru constructii STAS 7657 si tuburi din polietilena reticulara PE-XC.

2.4 Armaturile folosite in instalatiile de incalzire se vor alege in raport cu functionarea lor si parametrilor agentului termic, folosindu-se cu prioritate armaturile imbinate prin insurubare.

2.5 Corpurile de incalzire statice functionand pana la 6 bar vor fi dotate cu patru cai cu cap termostatic.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE INSTALATII DE INCALZIRE

Verificarea materialelor.

3.1 La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale si aparataje care corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului.

3.2 Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatajele se vor supune unui control tehnic pentru a costata daca nu au suferit degradari in timpul transporturilor sau depozitarii.

DEPOZITAREA SI MANIPULAREA

4.1Pastrarea materialelor pentru instalatii se va face in depozite de materiale ale santierului cu respectarea prescriptiilor in vigoare privind prevederea incendiilor si normelor specifice ale tehnicii securitatii.

4.2 Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila se vor depozita in aer liberm instive sau pe rastele pe platforme betonate sau balastate special amenajate in acest scop.

4.3 Materialele care pot fi deteriorate de agenti termici (radiatoare, armaturi etc) se vor depozita sub suproane si vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena.

4.4 Materialele care se deterioreaza la umiditatate sau radiatie solara (fitinguti fine) se vor pastra in magazii inchise.

4.5 Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii munci si in asa fel incat sa nu se deterioreze.

TEHNOLOGII DE MONTAJ

Pentru conducte din otel:

Imbinarea conductelor cu diametre intre 3/8" 1 ½" se va face prin fitinguri cu filet, iar la conducte mai mari imbinarea se va face prin sudura.

Se poate utiliza imbinarea prin sudura la tevi de orice diametru, daca imbinarea pentru sudura nu se face "cap la cap" ci prin mufe de sudura, prin care se inlatura riscul obturarii sectiunii tevii.

Imbinarea conductelor prin sudura, tevilor cu pereti sub 4 mm grosime se vor suda in "I" iar cele cu pereti de grosime4 mm sau mai mare, se vor suda in "V".

Etansarea imbinarilor cu filet se va executa cu fuior de canepa imbinat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecat cu ulei.

Schimbarile de directie ale conductelor se vor realiza prin intermediul fitingurilor filetate si coturilor sau curbelor sudate.

Indoirea la rece a tevilor se va face numai cu masini unelte specializate sau dispozitive hidraulice.

Indoirea tevilor la cald umplute cu nisip uscat si incalzite corespunzator se va utiliza in cazul tevilor fara sudura sau sudate longitudinal.

Tevilor indoite nu vor prezenta deformari ale sectiunii sau subtieri ale peretelui peste 0,5 mm. Pentru tuburi din polietilena PE-XC.

Executia legaturilor la radiatoarele cu tuburi de polietilena necesita racorduri speciale - adaptori T precum si o serie de accesorii si scule din care mentionam:

terminale de protectie montate la tuburile de protectie spiralate pentru a impiedica patrunderea corpurilor straine (de exemplu mortar de ciment) intre tubul de protectie si conducta.

forfeca speciala pentru taierea corecta a tuburilor de polietilena

racord de tractiune pentru extragerea tubului defect si introducerea simultana a tubului nou

ghidaje pentru realizarea corecta a rezelor de curbura

6 MONTAREA CONDUCTELOR

Pentru conducte din otel negre:

6.1 La racordarea tevilor cu diametre diferite se va asigura:

continuitatea generatoarei superioara a conductelor pozate pe orizontale

coaxialitatea conductelor verticale

6.2 La schimbarile de directie ale fasciculelor conductelor montate in acelasi plan se vor executa cu acelasi raza de curbura (corespuzatoare cu diametru cel mai mare) cand schimbarea de directie se face in plan perpendicular

cu acelasi centru cand schimbarea de directie se face in acelasi plan in care se gasesete fascicolul tevi

Pentru tuburi de polietilena.

6.3 Conductele din polietilena introduse in tubul de protectie se pozeaza in pardoseala, deasupra planseului din beton armatm inglobate in straturile de finisaje ale pardoselii. Conductele de polietilena se racordeaza prin filet cu piese speciale de racord la pozitia de alimentare a radiatorului.Modul de montare tuburilor permite o inlocuire usoara in caz de defectiune, fara efectuarea unor operatii complexe. Prin intermediul unei piese speciale, tubul defect care se extrage din tubul de protectie spiralate este legat de tubul nou, astfel ca pe masura ce se extrage tubul defect se introduce tubul nou, la incheierea operatiei, tubul nou este montat in tubul de protectie si se poate trece la racordarea acesteia la radiator.

7 MONTAREA ARMATURILOR

7.1 Toate armaturile se vor monta in pozitie inchisa.

8 MONTAREA CORPURILOR DE INCALZIRE

8.1 Corpurile de incalzire din elemente demontabile se vor supune la proba de presiune inainte de montare.

8.2 Consolele si sustinatoarele vor fi fixate astfel incat corpul de incalzire sa fie paralel cu fetele fine ale elementelor de constructiei adancimea de incastrare va fi minim 12 cm.

8.3 Pana la montarea armaturilor si legaturilor toate corpurile de incalzire vor fi prevazute cu cap sau dopuri.

8.4 Montarea altor tipuri de corpuri de incalzire se va executa conform normelor de montaj ale acestora.

9 IZOLATII SI VOPSITORII

9.1 Distributia instalatiei de incalzire se va grundui si vopsi cu vopsele cu ulei.

9.2 Coloanele se vor vopsi cu vopsele de ulei un doua straturi.

9.3 Distributia instalatiei de incalzire se va grundui si izola termic cu saltele din vata minerala de 4 mm grosime. Protectia termoizolatiei se va face cu folie P.V.C. plastifiata de 0.4 mm.

10 VERIFICAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE

10.1 Instalatiile de incalzire se vor supune urmatoarelor probe:

proba la rece

proba la cald

proba de eficacitate

10.2 Proba la rece consta din umplerea cu apa a intregii instalatii de incalzire (dupa spalarea cu apa rece a instalatiei) si verificarea instalatiei la presiune, functie de presiunea maxima de regim, incat presiunea de proba va fi cu 50% mai mare decat presiunea de regim dar nu mai mica de 4 bari.

10.3 Verficarea instalatiilor la rece se va face prin controlul etanseitatii imbinarilor. Rezultatul probei la rece se va considera corespunzator daca pe toata durata probei manometrul nu indica variatii de presiune.

10.4 Proba la cald are drept scop verificarea etansietatii, a modului de dilatare si contractarea a circulatiei agentului termic, la temperatura cea mai inalta de functionare a instalatie.

10.5 Proba la cald se va efectua inainatea vopsirii elementelor instalatiei de incalzire. Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul instalatiei. Pentru tuburile din polietilena, conductele montate pe planseu se inglobeaza in straturile de finisaj ale pardoselii, dupa ce au fost supuse in prealabil la proba de presiune.

10.6 Dupa minimum 2 ore de functionare, se va verifica daca toate elementele corpurilor de incalzire s-au incalzit la aceeasi temperatura si nu prezinta diferente sensibile.

10.7 In timpul probei se va verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, daca au pierderii.

10.8 Dupa terminarea acestei probe si racirea instalatatiei la temperatura mediului inconjurator, se va proceda la o noua incalzire urmata de un control identic cu cel descris, la care instalatia nu trebuie sa prezinte neetanseitati.

10.9 Proba de etanseitatte se va face la toate instalatiile de incalzire, prin masuratori efectuate in incaperile indicate de beneficiar.

10.10 Proba de eficiacitate se va face cu intreaga instalatie in functiune, in conditii normale de exploatare, la temperaturile scazute ale aerului exterior.

10.11 In incapari masurarea temperaturii se va face intr-un punct situat la cel mult 2,0 m de peretele exterior, dar mai dezavantajos si la 0.75 m de pardoseala.

10.12 Rezultatele probei de eficacetate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund celor prevazute in proiecte cu abateri de - 0,5 + 1 grade C.

11 STANDARDE SI NORMATIVE

11.1 Instalatiile de incalzire centrala se vor realiza conform prevederilor "Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala I 13 - 94 .

11.2 Lista cu principalele prescriptii tehnice si standare care intereseaza executare instalatiilor de incalzire se gasesc in normativul I,13-94.

12. DISPOZITII FINALE

12.1 La proiectarea, executiei si dare in folosita se vor respecta indicatiile "Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala indicativ I 13 - 94.

12.2 Se vor respecta prescriptiile STAS-urilor din grupa GB-3 instalatii de incalzire GB-9 diverse 71 materiale pentru hidro, termo si fonoizolatii, H 72 materiale pentru etansari, H 79 diverse precum si caracteristicile indicate de N.I a fiecarui fabricant.

12.3 Orice modificare a instalatiei in timpul executiei va fi trecutape un plan de definitivare, alaturi de procesul verbal de modificare care va purta semnatura proiectantului de specialitate, constructorului si beneficiarului.

12.4 La executie se vor respecta indicatiile "Normativ pentru protectatia muncii ed. 75 ccu privire la specificul lucrarilor respective si indicatiile normativ PSI.

13. OBLIGATII SI RASPUNDERI

13.1 Executatul lucrarilor de instalatii de incalzire centrala va respecta intocmai prevederile caietului de sarcini.

13.2 Executantul lucrarilor de constructii va respecta intocmai pozitionarea golurilor prevazute in documentatia de executie, pentru efectuarea lucrarilor de instalatii. Totodota executantul lucrarilor de instalatii va avea obligatia de a verifica aceasta operatiei si de a aduce eventualele corectari necesare ce aparea pe parcursul executarii lucrarilor de constructi si instalatii.

13.3 Dirigintele de santier poate dispune oprirea lucrarilor sau refacerea lor in cazul in care conclioneaza ca nu se respecta conditiile prevazute in caietul de sarcini sau in planurile de executie.

13.4 Orice schimbare sau modificari solicitate de executant sau beneficiar se vor putea face cu consultarea si avizul scris al proiectantului.

14 CENTRALA TERMICA

14.1 Agentul termic necesar pentru incalzirea spatiilor interioare este apa calda avand temperatura de lucru 90/70 grade Celsius preparate in cazane de incalzire cu parametrii corespunzatori necesarului de caldura calculat in proiect.

14.2 Cazanele de preparare agent termic foloseste combustibil solid , avand parametrii tehnici ridicati.

14.3 Instalarea cazanelor de incalzire centrala cu agent termic apa calda (cazane de gradul I) se va face conform prescriptiilor ISCIR-31-75 si se vor monta conform prevederilor "Cartii tehnice a cazanului"

14.4 Se vor achizitiona numai cazane prevazute cu aparatura de masura, control si automatiza.

14.5 Instalatia termomecanica a centralei termice se va face cinform schemei de principiu data proiect cu respectarea intocmai a caracteristicelor utilajelor prevazute.

14.6 Se vor respecta legaturile cat mai simple intre cazane si celalalalte utilaje si echipamente al centralei.

14.7 Toate pompele vor fi prevazute cu organe de inchidere si cu clapete de retinere pe conducta de refulare intre armatura si pompa.

14.8 Asigurarea instalatiei de producerea a caldurii, impotriva cresterii temperaturii si presiunii pe limitele admise se face cu vase de expansiune inchise cu membrana si supape de presiune montate pe cazane cat si pe intrare boiler apa calda menajera.

14.9 Umplerea instalatiei se face de la instalatia interioara a cladirii prin intermediul unui robinet trecere corespunzator valorii presiunii minime din instalatie.

14.10 Pentru asigurarea aerului de combustie si ventalarea centralei se prevede o fereastra in peretele exterior.

14.11 Pentru evacuarea gazelor de ardere se vor racorda cazanele la cosul de fum (racord care se termoizoleaza).

14.12 Instalatia termomecanica se executa din teava instalatii otel neagra. Instalatia se izoleaza termic si protejeaza termic.

14.13 Inainatea montarii izolatiei termice se va efectua proba de presiune hidraulica cu apa la temperatura de cel mult 50 grade Celsius si presiune de 9 bari tip de 10 min.

14.14 In centrala termica se vor prevedea materiale si extinctoare cu spuma pentru combaterea incendiilor.

Intocmit, ing POPESCU MARIN

CAIET DE SARCINI

INSTALATII DE UTILIZARE GAZE NATURALE

TEHNOLOGII DE EXECUTIE

1/LUCRARI PREGATITOARE INCEPERII EXECUTIEI

Prima operatie in vederea inceperii lucrarilor de instalatii utilizare gaza naturale este analiza pieselor scrise si desenate din proiect. Se va face confruntarea planurilor de instalatii gaze naturale planurilor celorlalte tipuri de instalatii in vederea trasarii traseelor.

In conformitate cu graficul de esalonare a lucrarilor trecute la pregatirea locului de munca respectiv amenajarea spatiilor pentru depozitarea materialelor si sculelor.

2/DEPOZITAREA MATERIALELOR

Depozitarea materialelor se face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop conditii care sa le asigure buna lor conservare si securitate deplina.

Materialele fine (armaturi, fitinguri) se vor pastra in spatii inchise spre a nu a fi deteriorate de factori astmosferici.

Oricare ar fi modul de depozitare, materialele trebuie pastrate in ordinem pe sortimente si dimensiuni astfel ca sa permita un control usor al cantatii si calitatii lor.

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor tehnice de securitatea muncii si astfel incat sa se evite deterioarea lor.

3/TRASAREA INSTALATIILOR INTERIOARE

Traseul de conduncta de gaze este paralel cu peretii si tavanul centralei termice si urma drumului cel mai scurt spre arzatoare. Traseul conductelor se stabileste insemnand pe perete axul acestora in mai multe puncte.

La trasare se va indica pozitia dispozitivelor de fixare , a armaturilor etc.

4/MONTAREA CONDUCTELOR

In interior, fixarea si sustinerea conductelor de elementele de conducta se va face cu bratari metalice. Distanta intre bratari va fi de 3 - 5 m.

5/TAIETURA TEVILOR

Taierea este operatia care are drept scop divizarea unui material in mai multe bucati sau indepartarea unor portiuni sub forma de aschii sau deseuri in scopul obtinerii dimensiunilor dorite.

Procedeul cel mai des folosit, la instalatiile de interioare de gaze naturale, unde se lucreaza cu diametre de dimensiuni mici, este taierea manuala cu ferestrau. Panza ferestraului se fixeaza intre rama cu dintii orientati spre inainte. Rama de otel este prevazuta la capete cu doua bolturi, fiecare cate doua crestaturi, pentru fixarea panzei. Cele doua crestaturi permit fixarea panzei cu latimea in planul ramei sau perpendicular pe planul ei. Boltul de fixare este fixat de cadrul ramei si se prelungeste cu coada de lemn, iar boltul de intindere este mobil si prevazut cu o portiune filetata care cu ajutorul unei piulite fluture permite intinderea panzei dupa montare.

6/ FILETAREA TEVILOR DIN OTEL

Una din prelucrarile des folosite in vederea realizarii unor piese sau tevi din otel este filetarea adica taierea filetului la elementele care se imbina prin insurubare.

In instalatii se foloseste numai filetul triunghiular Whithworth care are unghiurile flancurilor de dimensiuni date in toli si se noteaza pe desene cu litera G.

Tevile se fileteaza conic sau cilindric, dupa utilizarea lor.

La mufa de imbinare sau la fitinguri, filetul este intotdeauna cilindric.

Filetul executat la capetele tevilor va fi conic.

Indiferent de tipul filetului si de modul de asamblare, conditia principala pe care trebuie sa o indeplineasca o imbinare filetata este etansarea perfecta astfel ca fluidul transportat prin conducta nu poate iesi la exteriorul prin imbinarea, la presiunea existenta in conducta.

Taierea filetului la tevi se executa cu scule manuale (clupe, tarozi) sau cu scule metalice (masini de filetat). In ambele cazuri se folosesc cutite speciale din otel carbon de cea mai buna calitate, nu cu bacuri.

Pentru taierea manuala a filetului exterior la tevi se folosesc trei feluri de clupe, dupa cum urmeaza:

clupa cu bacuri fixe care este o scula simpla, dar are dezavantajul ca scoaterea ei de pe teava dupa filetare se face prin invartire in sens invers iar blocurile trebuiesc schimbate pentru fiecare diametru de teava;

clupa reglabila care are trei sau patru bacuri de taiere a caror pozitie in corpul clupei poate fi reglata astfel ca sa permita executarea filetului pentru mai multe dimensiuni de teava.Dupa executarea filetului blocurilor pot fi deblocate si clupa se poate scoate de pe teava.

clupa reglabila cu boraciu se bazeaza pe acelasi principiu ca si clupa reglabila dar are un singur maner care este mobil fata de corpul clupei si trasmite actiunea sa printr-un boraciu.

Printr-un buton de manevra se poate schimba boraciul spre stanga sau spre dreapta sau sa se lase manerul cu miscare libera pe cupla.

Pentru taierea filetelor interioare se folosesc tarozi.

Pentru filetarea teava se fixeaza in menghina cu capatul de filetat scos in afara, atat ca sa permita o filetare in bune conditii, apoi se unge capatul tevii pe portiunea care urmeaza sa fie filetata. Lungimea de filetare trebuie sa fie cu putin mai mare decat jumatatea mufei care se imbina.Obisnuit, lungimea bacurilor este jumatate din lungimea mufei si deci filetarea se executa pana cand marginea bacului intrece cu doua, trei spire capatul tevii.

Masinile de filetat folosite pe santier sunt de obicei de doua tipuri :

masini care taie filetul cu ajutorul unor bacuri fixate intr-un cap rotitor, masina are cadru metalic care poate fi fixat pe bancul de lucru prin insurubare, masina are limitatoare pentru oprirea automata dupa executatea filetului la lungimea prestabilita.

Masini care frezeaza filetul, cu aceasta masina se pot executa filete la tevi, taierea tevilor si sanfranarea lor; masina este montata pe un sasiu pe pneuti pentru a putea fi transportata. Filetul tevi va corespunde prevederilor STAS 402/68 si trebuie sa permiya insurubarea pieselor cu mana pana la cel putin jumatate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.

7/IMBINAREA PRIN PIESE FILETATE

Pentru imbinari filetate se intrebuinteaza tevi cu capete filetate care se livreaza impreuna cu o mufa. Filetul executat la capetele tevii este conic iar cel al mufei cilindric conform STAS 402/68.

Imbinarile cu filet pot fi fixe (cu mufa filetata, nipluri dau alte fitinguri) sau demontabile (cu mufa stanga-dreapta).

Dintre imbinarile demontabile, cea mai mare siguranta din punct de vedere al etanseitatii o prezinta imbinarea cu mufa stanga dreapta.

Imbinarile fixe prezinta siguranta in exploatare, dar cu dezavantajul ca pentru a fi desfacute necesita demontarea completa a instalatiei. La imbinarile cu filet stanga dreapta, trebuie avut in vedere ca pentru desfacerea lor este necesar un spatiu de manevra pentru deplasarea in lung a tevii.

Pentru imbinarea pieselor filetate se folosesc clesti speciali de diferite tipuri, dupa cum urmeaza:

clestele universal care nu necesita scoaterea clestelui de pe teava dupa fiecare invartitura

clestele cu lant potrivit pentru lucrari in spatii inguste

clestele mops indicat pentru strangerea piulitelor si se utilizreaza in special la lucrari mici

cheia franceza se foloseste pentru stragenrea piulitelor si contrapiulitelor la racordurile olandeze

Pentru executarea inbinarilor filetate fixe se iau cateva suvite dintr-un fuior de canepa, curat pieptenat, cu firele lungi si flexibile si se infasoara la capatul filetat al tevii de imbinat, in acelasi sens pasul filetului. Canepa se infasoara dupa primul pas al filetului astfel ca la capatul tevii sa nu atarne smocuri de canepa care ar putea sa reduca sectiunea tevii.

Canepa se asezeaza intr-un strat subtire fara intreruperi si numai dupa ce capata tevii a fost uns ulei de in fiert.

Se poate utiliza ulei de in fiert amestecat cu minum de plumb, imabunatatindu-se astfel etanseitatea, dar desfacerea ulterioara a imbinarii va fi mai greu de executat.

Se pregateste in acelasi fel si capatu celeilalte tevi de imbinare dupa care se insurubeaza cu mana piesa filetate (mufa, teu, cot etc) si se strange cu clestele in timp ce teava este fixata in menghina. Capetele piesei nu trebuiesc sa se intalneasca inainte ca piesa sa fie stransa. Este interzisa desurubarea piesei pentru potrivire deoarece se compromite etanseitate imbinarii.

Pentru a se executa o imbinare demontabila cu filet lung, se pregateste teava cu filet normal cu ulei de in fiert si canepa. Pe teava cu filet lung se insurubeaza pana la capat contrapiulite si mufe. Se aproprie capetele tevilor, se desurubeaza mufa de pe teava cu filet lung insurubandu-se pe cea cu filet normal pentru a realiza o buna etaseitate intre mufa si teava cu filet normal. Pe filetul lung se infasoara o sfoara de canepa bine rasucita cu ulei de in si minimum de plumb intre mufa si contrapiulita.

Dupa infasurarea sforii pe filet se strange bine cu clestele contrapiulita catre mufa. La legarea aparatelor de utilizare si a contorului de gaze se permit imbinari prin racord oladenz conform articolului 10.24 din I.6-86.

8/ IMBINAREA PRIN SUDURA

Prin sudura se intelege operatia de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice executate la cald, prin topire sau presare cu sau fara metal de adaos, astfel incat piesele sudate sa formeze corp comun. De obicei, prin sudarea se imbina metale identice sau apropiate din punctul de vedere al compozitiei chimice.

Pentru imbinarea conductelor ce alimenteaza cu gaz natural cazanele din centrala termica se folosi sudarea oxiacetilenica.

Acetilena este gazul cel mai utilizat la sudare, datorita temperaturii mari a flacarii (3100-3200). Acetilena tehnica se obtine prin descompunerea carburii de calciu (carbidului) intr-un volum mare de apa.

Oxigentul tehnic utilizat la sudarea este un gaz incolor care nu arde dar intretine arderea. Se obtine prin distalarea fractionata a aerului sau prin electroliza apei su se pastreaza in butelii speciale din otel in timpul transportului se vor lua masurii impotriva caderii, lovirii, murdaririi sau incalzirii peste temperatura de 50 grade Celsius.

Acetilena se produce prin reactia dintre carbit si apa in generatoare de sudura. Cel mai folosit generator de acetilena este tipul GA-1250 C. El este un generator de joasa presiune cu contact intermitent, cu refularea apei.

La executia sudarii oxiacetilenice se foloseste trusa de sudare si taiere care contine sculele care servesc la executarea acestui tip de sudura.Elementul principal al trusei il constituie arzatorul sau suflaiul. Arzatorul este aparatul in care se produce amestecul gazului combustibil cu oxigenul si la extremitatea caruia are loc arderea. Pentru a suda un material de o anumita grosime se alege arzatorul corespunzator si se introduce un maner pana la refuz dupa care se fixeaza prin strangerea piulitei cu guler prin insurubarea pe maner. Se deschide complet robinetul pentru oxigen de pe maner si se regleaza presiunea pentru oxigen la 2.45 bar. Se deschide in continuare robinetul de oxigen al manerului si cu degetul apropiat de niplu de acetilena se verfica daca se produce denomenul de aspiratie. Daca aspiratie este puternica, se monteaza la aparatul si tubul pentru acetilena, ambele robinete fiind inchise.Pentru amorsarea flacarii, se deschide intai robinetul cu oxigen cu 1 - 2 ture dupa care se aprinde flacara. Deschizandu-se in continuare, robinetul de oxigen si apoi in mod gradat cel de acetilena, se regleaza o flacara neutra in forma ovala, fara colturi ascutite si fara imprastieri.La terminarea lucrului se inchide mai intai robineul de acetilena si apoi cel de oxigen.

Accesoriile necesare sudorului oxiacetilenic sunt trusa de desfundat arzatorul format din diferite arce de alama, perii de sarma din otel moale si alama pentru curatirea arzatorului, ciocane si perii pentru curatarirea suduriim dispozitivele si saboanele pentru lucru si verificare. In timpul lucrului sudorul va trebuie sa poarte echipamentul de lucru si protectie prevazut in normative.

Pentru efectuarea unui suduri corespunzatoare piesele de sudat se amplaseaza la 2-5 mm de varful nucleului.

Pentru executarea sudurii, cu material de adaos se va folosi sarma pentru sudura oxiacetilenica STAS 1126-80, cu diametru de 3,25 mm (marca S 10, S 10 x).

La sudarea cap, suflaiului si sarma de sudare se vor deplasa transversal sau in spirala . Sarma se va deplasa simultan cu suflaiul dar in sens invers ramanand tot timpul in baia de sudare agitand baia favorizand separarea zgurii.

Sudurile executate la conductele prin care se vehiculeaza gaze naturale, conform cormativului I.27 - 82 trebuie sa aiba clasa de calitate III. Sudori care executa imbinari in aceasta clasa vor fi autorizati conform prescriptiilor tehnice CR -9 (colectia ISCIR).

9/PROTECTIA CONDUCTELOR CONTRA COROZIUNII

Intrucat toate conductele aferente instalatiei de utilizare a gazelor naturale sunt montate aparente protectia acestora se va face prin vopsire, in doua straturi cu vopsea de ulei culoarea galbena, conform STAS 9570/1-89. Inainte de vopsire conductele se vor grundui cu vopsea de minium de plumb. Grundurirea si vopsirea se vor aplica dupa efectuarea tuturor probelor de presiune.

In vederea asigurarii unei vopsiri de calitate, suprafata tevii va fi bine curatata, indartandu-se complet rugina si urmele de grasimi cu hartie abraziva. Aplicarea vopselei se face cu pensula.

10/ MONTAREA APARETELOR DE UTILIZARE

Arzatoarele cazanelor de incalzire se vor racorda prin teava de otel D= 1 ½" la instalatie. Pe conductele de alimentare cu gaze naturale a arzatoarelor se vor monta cate un robinet de siguranta (robinet cu cep, cana) D = 1 ½" si un manometru indicator.

Conform instructiunilor date de producator, inainatarea arzatorului se va monta un filtru pentru gaze naturale.

Evacuarea gazelor arse se va face printr-un cos de fum metalic cu diametru de 30 cm si inaltime H = 25 m . Ambelele cazane se vor racorda la acest cos, prin canale de fum metalice executat conform Normativului din I.6 .

11/VERIFICAREA INSTALATIEI DE GAZE NATURALE

Inainte de punerea in functiune dupa terminarea montajului, instalatiei de utilizare se supune la urmatoarele verificari:

de rezistenta la presiunea de 1 bar, timp de egalizare a temperaturei de 1,5 ore durata de incercare 1 ora

incercarea de etanseitate la presiunea de 0.2 bar cu manevrarea armaturilor timp de egaliza incercari de casa in acelasi conditii ca si verificarile de receptie. Toate incercarile se fac cu aer, iar punerea in functiune se evacueaza aerul din instalatie.

Rezultatele incercarilor se vor consemna dintr-un proces verbal conform anexei 13 din I.6 - 86. In timpul executiei se va verifica de catre constructor si reprezentatul beneficiarului (dirigintei de santier);

transeul conductelor

modul de executare al imbinarilor

calitatea protectiei anticorozive

In cadru verificarii se urmareste respectarea prescriptiilor in vigoare, in vederea realizarii unor lucrari de calitate.

12/PRESCRIPTII TEHNICE

Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale I.6-86;

Normativ pentru intretinerea si exploatarea retelelor de distributie si a instalatiilor de utilizare a gazelor naturale 1986;

Normativ C 56 - 85;

Norme republicane de protectie muncii

Norme PSI

Norme de tehnica securitatii muncii in constructii

Indicatii de utilizare a gazelor naturale.