Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » constructii » instalatii
CALCULUL NECESARULUI DE FRIG

CALCULUL NECESARULUI DE FRIG


CALCULUL NECESARULUI DE FRIG

Determinarea necesarului de frig pentru refrigerarea unui produs alimentar este necesara pentru dimensionarea instalatiei frigorifice. Necesarul de frig se determina cu ajutorul relatiei:

Cantitatea de caldura ce trebuie extrasa din produs pentru ca temperatura sa sa scada de la valoarea initiala ti la valoarea finala tf este:



m fiind masa produsului, in kg, iar cpm caldura specifica medie.

Caldura latenta de solidificare a grasimilor QL se calculeaza cu relatia:

in care mg este masa grasimii, iar lg este caldura latenta de solidificare.

De obicei se prefera utilizarea relatiei:

in care se utilizeaza variatia de entalpie a produsului.

QEA reprezinta cantitatea de caldura pierduta de produs prin evaporarea apei, fiind determinata cu ajutorul pierderii de greutate:

unde Dm este pierderea in greutate, iar l este caldura latenta de vaporizare a apei. De obicei cantitatea de caldura pierduta prin vaporizarea este egaleaza (in valoare absoluta) cantitatea de caldura QCA rezultata prin condensarea apei pe suprafetele reci ale vaporizatoarelor:

Componenta QRB reprezinta caldura rezultata din procesele ce au loc in produsul refrigerat (procese postmortem din tesuturile musculare, procese fermentative etc.).

Avand in vedere ca apa condensata pe suprafetele reci ale vaporizatorului ingheata, cantitatea de caldura QSA absorbita in cadrul acestui proces va fi:

in care ls este caldura latenta de solidificare a apei (335 kJ/kg).

QIZ reprezinta cantitatea de caldura patrunsa in spatiul de refrigerare prin peretii, tavanul si podeaua acestuia. Aceasta cantitate de caldura se determina insumand caldurile patrunse prin fiecare din peretii incaperii. Pentru fiecare perete, cantitatea de caldura se calculeaza cu relatia:

in care:

  • ae ai - coeficienti de transfer prin convectie a caldurii de la perete la aerul din exterior, respectiv din interior;
  • d si l - grosimea si respectiv conductivitatea termica pentru fiecare strat ce formeaza peretele respectiv;
  • S-suprafata peretelui;
  • Dt - intervalul de timp;
  • te, ti - temperatura din exterior, respectiv din interior; diferenta de temperatura se determina in functie de tipul peretelui respectiv, de amplasarea sa in cadrul constructiei etc.

QU reprezinta cantitatea de caldura patrunsa la deschiderea usilor de acces; calculul acesteia se realizeaza cu ajutorul relatiei:

unde:

  • h-randamentul de etansare al sistemului de protectie a golului usii (daca nu exista sisteme de protejare a usilor, h
  • Dt - diferenta de temperatura intre interior si exterior;
  • t - durata deschiderii usii sst;
  • ri re - densitatile aerului din interior si respectiv din exterior skg/m3t;
  • F - sectiunea golului usii sm2t;
  • h - inaltimea golului usii smt;
  • ie, ii - entalpiiile specifice ale aerului din interior, respectiv din exterior.

Caldura produsa de instalatia de iluminat Qi depinde de puterea Pi a corpurilor de iluminat:

in care Dti este durata iluminarii, in ore.

Caldura degajata de motoarele electrice ale ventilatoarelor din spatiul racit se determina cu relatia:

unde Pmj este puterea electrica a unui motor, iar Dtj reprezinta durata de functionare.

Caldura degajata de personalul care intra in spatiul de racire QPM intervine in calcul doar in cazul spatiilor de depozitare pentru produse refrigerate; pe durata refrigerarii propriu-zise, in incapere nu exista personal.

Atunci cand refrigerarea are loc intr-un spatiu care nu a fost racit in prealabil, componenta QC evalueaza sarcina frigorifica necesara racirii elementelor interioare de constructie si a celorlalte elemente metalice existente in spatiul respectiv.

QAP ia in calul cantitatea de caldura introdusa prin intermediul aportului de aer proaspat din exterior; daca acesta este complet tratat inaintea introducerii in spatiul de refrigerare, aceasta componenta este nula.

De obicei se prefera ca pentru calculul necesarului de frig sa se utilizeze o relatie simplificata:

unde:

  • Q1 - cantitatea de caldura patrunsa din exterior (in principiu se determina similar cu QIZ);
  • Q2 este necesarul de frig tehnologic: Q2 = m·s(ii - if) + 25*·Dmt + Qc, m fiind masa produselor, Dm pierderea de greutate s%t, iar Qc cantitatea de caldura produsa in urma proceselor biochimice din produse;
  • - cantitatea de caldura introdusa de aportul de aer proaspat din exterior, care depinde de volumul V al spatiului, de numarul a de recirculari ale aerului in timp de 24 de ore (2.4 pentru depozite de carne), de densitatea aerului din interior ri si de variatia de entalpie a aerului (determinata pentru o umiditate de 65% a aerului exterior si de 85% pentru aerul interior);
  • Q4 = (0,1.0,4) · Q1 - alte aporturi de caldura.

Cantitatile de caldura se determina pentru o durata de 24 de ore, iar puterea frigorifica necesara va fi:

considerandu-se ca instalatia frigorifica functioneaza tr = 18.20 de ore; necesarul de frig se majoreaza cu 5% pentru a se lua in calcul pierderile de caldura pe conductele de legatura cu vaporizatoarele.



2500 kJ/Kg (cldura latent de vaporizare a apei)/100 (pierderea de greutate fiind `n %).





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.