CAZANUL BENSON DE 510 T/H

CAZANUL BENSON DE 510 T/H

1. Generalitati

Este un cazan cu trecere fortata unica cu punct fix de evaporare, cu constructia in forma de , avand urmatoarele suprafete de schimb de caldura:

- 2 economizori EKO 1 si EKO 2;

- 4 vaporizatori vap 1-4;

- 7 supraincalzitori de IP, SI 1-7;

- 2 supraincalzitori de MP, SMP 1-2;

- 4 schimbatori de caldura abur IP - abur MP;

- 2 preincalzitori de aer rotativi tip Rothemulle PAR1, PAR2.

Cazanul este construit sa poata functiona cu urmatoarele sorturi de combustibili:

- debit 100% cu gaze naturale de 7500 kcal/Nm³

- debit 100% cu lignit de 1500 kcal/Nm³

- debit 100% cu huila de 7500 kcal/Nm³

- in amestec gaz 30% si lignit 70%

In cazurile cand se functioneaza la debitul normal cu mai putin de 10% gaz si restul lignit nu este necesara utilizarea ventilatoarelor de gaze recirculante. In celelalte cazuri este necesara utilizarea lor cu recircularea de gaze , cazanul fiind prevazut cu arzatori cu un debit de 3500 Nm³/h fiecare; montati pe 2 nivele 4 arzatori la diferenta de 10 m si 10 arzatori la cota de 18 m. Prepararea carbunelui este asigurata de 6 mori tip ventilator MV 50 alimentate cu benzi Redller cu viteza variabila si posibilitatate de reglare a grosimii stratului de carbune.

Aerul necesar arderii este asigurat de 2 ventilatoare de aer axiale care aspira aerul din atmosfera si il refuleaza spre cazan prin doua PAR-uri.

Evacuarea gazelor rezultate in urma arderii este asigurata de 2 ventilatoare de gaze axiale care aspira gazele arse din cazan si le refuleaza la cosul de fum.

Evacuarea zgurei si cenusei de la baza focarului este asigurata de catre transportorul de zgura cu racleti si cu viteza variabila.

Separarea cenusei din gazele de ardere este asigurata de 4 celulule de electrofiltre cu tensiunea variabila pina la 55 kv cu scuturarea periodica a electrozilor emisivi si reciptivi. Evacuarea cenusei este pneumatica si hidraulica, cazanul fiind prevazut cu 3 ventilatori (suflante) pentru transportarea cenusei pe rigole, 3 compresori de 30 kW cu pistoane rotative pentru transportul cenusei din pilniile de sub PAR si 2 compresori de 75 kw pentru transportul cenusei la buncarul de cenusa uscata.

Transportul cenusei la bazinele pompelor este asigurat de 4 ejectori de cenusa, apa pentru ejectorii de cenusa fiind asigurata de 4 pompe de apa bruta pentru toate 4 cazanele, 2 in functie si 2 in rezerva, iar transportul hidroamestecului de la bazinele pompelor Bagger este asigurat de 4 pompe Bagger pentru 2 cazane si 2 fire de hidroamestec, in functie fiind 2 pompe, cate una pe fir, 2 fiind in rezerva.

2. Parametrii cazanului Benson

- Debit abur IP produs 510 t/h

- Presiunea nominala abur IP 215 bari

- Presiunea de lucru abur IP 196 bari

- Temperatura abur IP iesire cazan 540 ^oC

- Presiunea de alimentare apa intrare cazan 235 bari

- Temperatura apa alimentare intrare cazan 264 ^oC

- Presiunea nominala abur MP 60 bari

- Presiunea de lucru abur MP intrare cazan 48 bari

- Presiunea de lucru abur MP iesire cazan 45 bari

- Temperatura abur MP intrare cazan 345^oC

- Temperatura abur MP iesire cazan 540 ^oC

3. Descrierea sistemului de presiune (circuitul apa - abur)

Suprafetele de schimb de caldura pe circuitul apa-abur IP , sunt inseriate , circulatia apei-aburului realizindu-se cu ajutorul pompelor de alimentare (EPA sau TPA) . Cazanul are doua circuite apa-abur IP si abur MP distincte (2 semicazane) cu reglaj debit apa alimentare si temperatura abur IP si MP separata , cu o inversare a circuitului IP dupa S3 si a circuitului de MP intre SI1 si SI2.

Numerotarea principalelor armaturi se refera la cazanul 7A , la celalalte cazane adaugindu-se pentru cazanul 7B cifra 10 , la cazanele 8A si 8B,cifra unitatilor fiind cu sot, cu unul mai mult decat la cazanele 7A si 7B; exemplu 51 Vh - 61 Vh , 52 Vh - 62 Vh.

3.1. Descrierea propriu-zisa a circuitului de apa - abur IP

O conducta de apa alimentare , pentru 2 cazane aferente unui bloc, se ramifica in doua la cota 10 m, cite o conducta pentru fiecare cazan cu urmatoarele armaturi pe fiecare conducta:

- o diafragma pentru masurarea debitului total de apa alimentare cu transmisie in C.C.T. - 01001.

- o vana electrica de izolare 51 Vh prevazuta By - pass cu doua ventile manuale

- o conducta golire teu dupa vana 51 Vh la expandor cota 10m

- un impuls de masura a presiunii (local si transmisie in C.C.T.)

- un impuls de temperatura cu transmisie in C.C.T.

Dupa vana 51 Vh, conducta se ramifica in doua , cite o conducta pentru fiecare parte a cazanului avind urmatoarele armaturi:

- o vana manuala de izolare

- un ventil de reglaj apa alimentare

- o clapeta (unisens) de retinere cu balama

- o diafragma de masura a debitului cu transmisie in C.C.T.- Q1002

- o conducta de golire de diametru 20 la expandorul la cota 10 m

Din conducta de apa alimentare dupa 51 Vh este racordul pentru injectii abur IP care se ramifica in doua , cite o conducta pentru fiecare colector de injectii , fiecare colector avind patru injectii , pentru colector avind patru injectii , doua pe de o parte si doua pe cealalta parte . Un colector este in functie si unul in rezerva.

Din colectorii de apa alimentare, pentru fiecare parte de cazan apa de alimentare prin intermediul unor conducte de legatura, trece in colectorii de intrare ai economizorului 1 plasati la cota 9,84 m in partea din fata a tirajului II si de aici in economizorul 1 care este format din 2×1244 tevi de diametru 38×4,5 din ST 45,8 plasat in partea inferioara a tirajului II intre cotele 10,3 si 19 m format din trei pachete de serpentine orizontale in grupuri de cite doua. Suprafata de incalzire a economizorului 1:9060 m², temperatura apei de intrare 264^o, temperatura de iesire 333^oC. Din colectorul de iesire economizorului 1 cota 19,5 m , apa curge prin tevi de legatura in colectorii de intrare in economizorul 2 , montati la cota 8,47 m. Economizorul 2 este format din trei rinduri de tevi verticale 2 x 93 de diametru 38×6,3 din 15 Mo intre cota 8,7 si 43,5 m. Tevile economizorului 2 sunt tevile de sustinere a tevilor schimbatorilor 1 IP si supraincalzitorul 1 MP. Suprafata de incalzire 885 m ². Temperatura apei de intrare 333 ^oC, iar la iesire 338 ^oC.

Din colectorul de iesire , care este plasat in podul cazanului 1A cota 44 m , apa curge prin tevile de legatura in conducta coboritoare plasata in afara cazanului la partea din fata a tirajului II si de aici in colectorul de intrare , vaporizatorul care este plasat la 0,5 m pentru dreapta spate focar si pentru stinga fata focar;

- vaporizorul 1 este format din 2x34 tevi de diametru 38 x 4,5 din 15 Mo si ecraneaza camera focara , lateral stinga + dreapta , fata si spate la cota 10 m si lateralele stinga + dreapta pina la cota 18 m.

- vaporizorul 2 este format din 2 x 34 tevi de diametru 38 x 4,5 din 15 Mo si ecraneaza peretii fata si spate ai camerei focara de la cota 10 m la cota 18 m.

Intre vaporizatorul 1 si 2 nu exista colectori , vap. 2 fiind o continuare a tevilor vap.1.Intre vaporizatorul 2 si 3 , de asemeni nu exista colector ci o continuare a celro 34 tevi de diametru 44, 5x5 din 15 Mo care ecraneaza peretii camerei focare de la cota 18 m ,pina la cota 19,5 m intre vap. 3 si vap 4 este un colector vertical pentru uniformizarea temperaturii lateral spate , pentru dreapta si lateral fata pentru stinga.

Colectorul de iesire din vap. 3 este si un colector de intrare in vap. 4 , care este format din 2 x 34 tevi de diametru 51 x 5,6 din 15 Mo3 si ecraneaza focarul de la cota 19,7 la cota 22,3 m unde sunt si colectorii de iesire , dreapta spate si stinga fata. Suprafata de incalzire a vap 1 - 4 , este de 2562 m ² , temperatura abur iesire din vaporizator este de 347 ^oC. Din vaporizator aburul trece prin colector de supraalimentare in supraincalzitorul 1 (S1) care este format din 2 pacheti de serpentine orizontale 2 x 124 tevi cu diametru 38 x 4 din 15 Mo3.

Suprafata de incalzire 2591 m ². Temperatura abur iesire din S1 - 376 ^oC , presiune 218 bari , S2 este format din 2 x 160 tevi de diametru 38 x 4 din 15 Mo3 si ecraneaza peretii laterali ai tirajului transversal 4 , peretii laterali si spatele partii superioare ai tirajului II de la cota 33 pina la cota 43 , unde se afla colectorul de iesire din S2.

Temperatura iesire S2 este de 377 ^oC. Suprafata de schimb de caldura 780 m², S3 este format din 93+94 de tevi de diametru 38 x 4 din 15 Mo3 orizontale si ecraneaza plafonul cazanului la tiraj II , tiraj transversal si camera focara avind 2 colectori intermediari pentru uniformizarea temperaturii si un colector final. Temperatura abur iesire 378^oC

Toti colectorii sunt plasati in podul cazanului , dupa colectarea de iesire din S3 se efectueaza o inversare a circuitelor pentru uniformizarea temperaturilor , aburul din colector de intrare in S4 dreapta , suprafata de incalzire a S3 este de 534 m^oC.

Temperatura aburului la iesire este de 378^oC , S4 e format din 4 x 76 de tevi de diametru 38 x 5 din 15 Mo3 si ecranarea peretilor lateral si fata - spate ai focarului de la cota 22,5 la cota 32,5 m .S5 este format 2 x 144 tevi de 31,8 x 5 din 13Cr Mo44 si 18 CrMo10 si ecraneaza peretii laterali si fata ai camerei focare de la cota 32,5 la cota 43,5.

Suprafata de incalzire este de 804 m²; temperatura abur iesire din S5 este 447^oC , presiunea 207 bari. Din colectorul de iesire a S5 care este montat in partea din fata a cazanului la cota 44 aburul trece prin schimbatorii de caldura apa - abur cite 2 pe fiecare parte a cazanului in afara lui dupa care trece prin colectorul de injectie 1 spre colectorul de intrare S6.

Temperatura dupa schimbatorii de caldura este de 431^oC , iar dupa injector 1 este de 417^oC.

S6 format din 8 x 50 tevi de diametru 31,8 x 4 x 4 , 5 x 5 x 5,6 din 15 Mo3 , diametru 31,8 x 5,6 din 13 CrMo 44 si 31,8 x 5,6 x 6,3 x 7,1 din 10 CrMo 910. Este montat la partea superioara a camerei focare sub forma de 8 pacheti de serpentine vertical sub forma de dublu 'u' de la cota 30,6 la cota 44,4 m . Suprafata de incalzire este 1956 m ², temperatura abur iesire de inj. 2 unde i se reduce temperatura la 492 ^oC. S7 este format din 2 x 310 tevi de diametru 30 x 6,3 si 7,1 din 10 CrMo910 intre cotele 33,3 si 44 m , in transversal. Suprafata de incalzire este de 991 m². Temperatura de iesire este 540 ^oC , presiunea este de 196 de bari. Din conducta de IP iesire cazan este racordata la conducta pentru supapa de siguranta cu impuls (comandata) in functie si una in rezerva. Pe fiecare conducta de abur IP sunt urmatoarele:

-diafragma de masura debit abur Q 1101

- punct de masura cu transmisie C.C.T. temperatura abur IP

- un racord pentru by-pass IP

- o vana manuala de izolare cazan

- un racord pentru masa de probe

Cele doua conducte se unesc intr-una singura in fata cazanului , conducta pe care sunt urmatoarele armaturi si puncte de masura:

- o conducta de drenaj la expandor cota 10 m

- impuls de aerisire locala

- impuls presiune transmisie C.C.T.

- impuls temperatura transmisie C.C.T.

- vana electrica 15 Vv cu by-pass doua ventile 815 Vv - 813 Vv

- o diafragma de debit abur total

- o conducta drenaj la expandor cota 10 m

Dupa diafragma debit abur total conductele celor doua cazane se unesc intr-o singura conducta care merge la corpul de IP turbina. Circuitul de apa-abur e prevazut cu goliri la colectorii de la partea de jos a suprafetei de schimb , trei conducte pe fiecare parte la cota 4,5 m si 4 conducte pentru fiecare parte de la cota 10 m , si cu aerisiri la colectorii superiori , montati pe cazan la cota 47 m . Pentru functionarea cazanului acesta este prevazut cu by-pass IP format din 2 ventile de reglaj presiune-temperatura si balonul de demaraj , propriu-zis , prin interme-diul carora aburul de IP se destinde si se raceste pina la parametrii de alimentare ai supraincalzitorului intermediar MP.Ventilele de reglaj presiune au urmatoarele : 213 W stinga, 233 W dreapta si o dubla actionare. O actionare lenta care regleaza presiunea sistemului de IP atunci cind aburul nu merge la turbina si mentine aceasta presiune in functie de valoarea consumata.

In functionarea normala acest consemn este superior cu cca 10 bari preisunii reale . O actionare rapida care deschide 1009 atunci sind presiunea aburului IP este mai mare sua egala cu 205 bari. Aceasta deschidere este data de un manometru cu contact montat in fata vanei 15 W.

Reducerea temperaturii aburului in by-pass IP se face prin laminare si prin injectie cu apa de alimentare din fata PIP . Injectia cu apa alimentara intra in corpul venelor reglaj presiune prin doua conducte la fiecare vana avind urmatoarele armaturi:

- o vana manuala de izolare montata pe conducta comuna la cota 24 m cite 2 ventile electrice pe fiecare parte inseriata , unu de izolare cursa tot sau nimic si unul de reglaj avind urmatoarele numere 231 Vh stinga si 233 Vh , dreapta 251 Vh si 253 Vh.

Din balonul de demaraj aburul trece in Si prin doua conducte racordate de la partea superioara a balonului de demaraj in conducta de abur MP rece dupa vanele 11 si 13 Vr . Apa formata in balonul de demaraj respectiv in SI este mai mare decit presiunea in balonul de demaraj este mai mica decit presiunea degazorului , in expandorul cota 10 m si de acolo fie la condensator prin 51 Vh fie la condensator prin conducta de preaplin. Reglajul nivelului in balonul de demaraj este realizat la degazor cu 15 Vh pe automat si la expandorul cota 10 m cu 31 Vh pe automat a lui 15 Vh corespunde in acelasi timp si pentru 31 Vb. Pe conducta de golire balon demaraj mai sunt urmatoarele armaturi:

- o vana electrica de izolare 13 Vb in amonte de 15 Vb. Pentru mentinerea in stare calda a balonului de demaraj aceasta este prevazuta cu o conducta de legatura , diuza de 5 mm intre conducta de abur IP inainte de 233 W si partea inferioara a balonului .

Precizare referitoare la circuitul de apa-abur : cazanul este impartit pe circuitul apa-abur in doua circuite distincte stinga - dreapta cu mentiunea ca dupa S3 se face o inversare a circuitelor . Pentru usurarea exploatarii , comanda ventilelor de reglaj debit apa alimentare dreapta , normal se comanda din stinga in C.C.T. , ventilul din stinga local se comanda din dreapta in C.C.T. pentru a corespunde circuitului de abur IP la iesire din cazan.

DESCRIEREA CIRCUITULUI ABUR SUPRAINCALZIT

INTERMEDIAR ( SI SAU MP )

De la esaparea corpului de IP al turbinei , aburul trece in sala cazane pe o conducta comuna pentru doua cazane ale unui bloc pina la cota 20 de m unde se ramifica in doua conducte cite una pe fiecare cazan . Pe conducta unui cazan sunt prevazute urmatoarele armaturi si puncte de masura:

- o vana electrica de paralel 11 Vr cu by-pass electric 811 Vr ;

- o vana electrica de izolare 13 Vr ;

- intre cele doua vane este raportata o conducta de drenaj la expandor cota 10 m ;

- racordul celor doua conducte de abur de la balonul de demaraj ;

- injectie auxiliara .

Dupa injectia auxiliara , conducta se ramifica in doua,cite una pe fiecare parte a cazanului. Aburul intermediar prin intermediul unui ventil cu trei cai , poate fi trecut prin schimbatorul de caldura abur-abur, sau direct spre SI.1. avinda o lira pe lateralele cazanului . Din lira sunt racordate cite un drenaj la expandor cota 10 m si cite o golire la cota 10 m. SI 1 este montat in tirajul II sub forma de serpentine orizontale si verticale intre cota 31 m si cota 43,5m , e format din 9 x 62 tevi de diametrul 44,5 x 3,6 din st. 35,8 si 15 Mo3. Suprafata de incalzire = 3118 m². Temperatura abur intrare in SI = 356^oC. Temperatura de iesire = 460^oC. SI 2 este montat in tirajul transversal sub forma de serpentine verticale dublu *U* intre cota 35m si cota 43.Este format din 7 x 62 tevi de diametrul 44; 53,6 din 15 Mo3; 13 CrMo44,10 CrMo910. Suprafata de incalzire 2183m². Tempe-ratura de intrare in SI2 = 460^oC, temperatura de iesire SI2 = 540^oC. Intre SI1 si SI2 se face o inversare a circuitelor si se introduce inj.stg. si dr. pentru reglarea temperaturii. Apa pentru inj. reglaj temperatura abur SI stg. si dr. si inj. auxi-liara este prelevata de la priza TPA si EPA cu o presiune de 60 bari. Fiecare componenta de abur SI iesire din cazan este prevazuta cu un racord pe care sunt montate doua supape de siguranta cu resort tip Jasper capabile sa evacueze in atmosfera intreaga cantitate de aburi SI produs de cazan si sunt reglate sa deschida la o presiune 60 bari si un ventil de esapare prevazut cu doua actionari, o actionare lenta care mentine pe automat presiunea in SI, in functie de o valoare consemnata si o actionare pe deschidere rapida atunci cind presiunea aburului este egala cu 52 bari. Aceste ventile sunt capabile sa descarce in atmosfera intreaga cantitate de abur SI produsa de cazan la un moment dat. Ventilele de esapare sunt utilizate cind cazanul functioneaza si turbina nu, sau nu utilizeaza intreaga cantitate de abur iar by-passul de MP nu are conditii sa poata fi deschis. In continuare pe conductele de abur SI sunt cite un punct de masura, temperatura de transmisie in CCT un impuls pentru masa de proba, dupa care cele doua conducte se unesc intr-una prevazuta cu un clapet de reglare a debitului de abur prin supraincalzitorul intermediar (71 Vr) montat la cota 27 m.

- un racord pentru by-passul de MP

- by-passul MP format din vana de detentie 211 Vr si ventilele de injectie 155 Vh

- o vana electrica de izolare 73 Vr

- o vana paralel 75 Vr cu by-pass 875 Vr

- o conducta drenaj local si una la condensator intre vanele 73 si 75 Vr

- un punct de masura al temperaturii aburului inainte de 73 Vr si inainte de 211 Vr cu transmisie in CCT si inregistrare.

ARMATURI DE SIGURANTA

Cazanul este prevazut cu urmatoarele armaturi de siguranta pe circuitul de apa-abur (circuitul sub presiune). Doua supape de siguranta comandate (cu impuls) pentru circuitul de IP tip Sempell, cite una pentru fiecare parte a cazanului. Fiecare supapa de siguranta are doua circuite de comanda distincte cu supapa (de impuls). Pentru supapa de resort tip *IASPAR* cite doua pe fiecare parte a cazanului, pentru circuitul de abur intermediar.

DESCRIEREA FUNCTIONALA SI CONSTRUCTIVA

A SUPAPEI DE SIGURANTA 'SEMPELL'

Aceste supape au o importanta deosebita pentru cazane deoarece la o scadere brusca a consumului de abur (declansarea sau descarcarea brusca a turbinei) pina la deschiderea completa a by-passului de IP si reducerea corespunzatoare a sarcinei pe cazan, presiunea ar creste foarte mult si ar duce la sparderea tevilor din sistemul de IP al cazanului (ECO ; VAP ; SIP). Cele doua supape de siguranta sunt capabile sa evacueze in atmosfera intreaga cantitate de abur produsa de cazan la un moment dat. Fiecare supapa este compusa din :

- un ventil principal si 2 dispozitive de comanda dintre care unul in rezerva si unul in functie. Dispozitivul de comanda se compune din ventilul cu resort, ventile de retinere si 2 ventile de izolare. Ventilul principal (supapa propriu-zisa) este construita sub forma unui piston simplu ghidat care etanseaza pe un scaun plat. Functionarea lui este simpla, inchiderea realizindu-se pe baza diferentei de sectionare a celor 2 fete sub presiune ale pistonului. Pentru amortizarea deschiderii supapei deasupra pistonului principal se afla un piston mic intr-un cilindru cu orificiu, care prin opturarea acestor orificii de descarcare in timpul deschiderii, amortizeaza si limiteaza deschiderea supapei. Refacerea presiunii de lucru si inchiderea supapei pistoanelor este asigurata pe un orificiu pus in comunicare cu camera de la partea superioara a pistonului, unde sectiunea activa a pistonului este mai mare decit sectiunea pistonului. Dispozitivul de comanda (supapa de impuls) compusa din ventilul cu resort si ventilul de retinere este racordat in conducta de abur IP (ventilul su resort) si camera de deasupra pistonului (ventilul de retinere) avind ventilele de izolare pe ambele conducte de impuls.

Ventilul cu resort este prevazut cu conducte de golire. Ventilul de retinere e prevazut cu golire si aerisire. La cresterea presiunii in conducta de abur IP pina la presiunea de lucru a supapei 215 bari, aceasta creste si in ventilul cu resort invingind forta resortului , deschizind ventilul care admite aburul in partea inferioara a ventilului de retinere , partea superioara a ventilului de retinere este sub preesiune prin conducta de impuls din camera de deasupra pistonului ventilului principal. Aburul admis la partea inferioara a ventilului de retinere impinge talerul cu percutor in sus si se descarca in atmosfera, tinind totodata percutorul in sus. Percutorul impins , deschide pistonul care admite descarcarea aburului pe linga el , abur de deasupra pistonului principal. Orificiul de alimentare cu abur a spatiului de deasupra pistonului fiind prea mic in comparatie cu conducta de descarcare, presiunea din spatiul superior al pistonului scade brusc, pistonul principal fiind impins in sus de catre presiunea din conducta, deschizind ventilul si esaparea aburului in atmosfera . Pentru a evita blocarea pistonului pe deschis, prin frecarea metal pe metal, cursa acestuia este limitata de catre pistonul amortizor cu segmenti care optureaza orificiile de descarcare din ghidaj acumulind in fata sa presiune care limiteaza si amortizeza cursa pistonului mare. Pentru o functionare corecta si pistonul mare este prevazut cu segmenti de etansare. La scaderea presiunii in conducta de abur si deci si la ventilul cu resort acesta se inchide prin deschiderea resortului inchizind aburul spre ventilul de retinere. Clapetul cu percutor cade in jos fiind impins de presiunea aburului care loveste in aripioarele percutorului, pistonul cade liber si inchide evacuarea aburului din spatiul de deasupra pistonului mare. Prin orificiul de admisie presiunea in spatiul de deasupra pistonului se reface si prin diferenta de sectiune (respectiv forta ) care duce la inchiderea ventilului principal oprind esaparea aburului in atmosfera . Conductele sub presiune ale supapelor principale sunt din 20 CrMo , cota 121 de diametru 600 x 6. Supapa de siguranta este supradimensionata pentru a rezista la 400 de bari.

- presiunea de lucru 215 bari

- temperatura de lucru 540^oC

- ventilul principal si ventilul de retinere nu se regleaza avind diametrul de 400.

DESCRIEREA FUNCTIONALA SI CONSTRUCTIVA A SUPAPELOR

DE SIGURANTA CU RESORT DE PE CIRCUITUL DE ABUR MP TIP *JASPAR*

Supapele de siguranta cu resort tip *Jaspar* au rolul de a proteja supraincalzitorul MP a cazanului la cresterea presiunii in acest circuit la o scadere brusca a consumului de abur prin declansarea sau descarcarea brusca a turbinei si nu deschid rapid esaparile pina la reducerea corespunzatoare a sarcinii si deschiderea esaparilor si a by-passului de MP ceea ce ar duce la spar-gerea tevilor la SI.

Circuitul Mp al cazanului este prevazut cu 4 supape de siguranta de tip Jaspar cite 2 pe fiecare parte a cazanului cu racord independent. Supapele sunt dimensionate sa evacueze in atmosfera toata cantitatea de abur produsa de cazan la un moment dat. Supapa de siguranta este o supapa su sarcina prin resort cu scaun plat de tip cu reactie care da descarcarea maxima si o foarte usoara abatere intre presiunea de deschidere si presiunea de inchidere. Este o conceptie simpla si datorita materialelor de calitate de functionare de lunga durata. Dispozitivul de reglaj al supapelor permite sa se obtina o presiune de inchidere cu 2 % inferioara presiunii de deschidere. Pentru a se evita o functionare instabila cu inchideri si deschideri repetate aceasta se regleaza cu presiune de inchidere mica de 4% fata de presiunea de deschidere.

Variatiile de temperatura au o influenta mica asupra reglajului de deschidere. Aceasta este dat de constructia cu coloane care asigura o compensatie a dilatarilor si cu deflector exterior care izoleaza resortul de proiectiile de abur in timpul suflarii. Discul opturator si deflectorul sau au ghidajul independent de cel al pieselor exterioare care asigura apasarea resortului .

Aceasta apasare se face printr-o suprafata sferica . Oricare ar fi deformarile prin incalziri neregulate nu este posibila nici o frecare. Eforturile ramin intotdeuna sensibile, axiale, si functionarea pieselor mobile nu poate fi impiedicata. Discul obturator primeste apasarea printr-o suprafata sferica radata care ii permite sa aplice perfect si uniform pe scaunul sau. Resortul de fabricatie prinsa transmite apasarea sa prin suprafetele sferice. Discul este din otel inoxidabil special tratat si proportional pentru a fi putin sensibil la variatiile bruste de temperatura care se produc in timpul inchiderii si deschiderii. Scaunul este inzestrat cu metal stelatic depus si verificat ingrijit. Corpul scaunului din metal de aceeasi natura cu corpul supapei este sudat in acestea, ceea ce garanteaza etanseitatea asamblarii .

Un tratament termic final asigura perfecta stabilitate a corpului , scaunului si a partii stelitice. Striatiile concentrice facute pe suprafata de ghidaj evita rotatia si vibratiile totodata centrind fara frecare piesele mobile . Discul ecran trimite in jos aburul care scapa prin ghidaj in timpul suflarii si protejeaza presonalul apropiat de supapa .

El protejeaza de asemeni partile superioare si in special resortul contra incazirii bruste provocate de trecerea aburului in jurul ghidajului. Levierul de descarcare manevrat cu mina permite asigurarea in timpul functionarii ca supapa este buna. Supapa poate fi usor demontata si curatata fara dereglarea resortului.

MANEVRE DE EXPLOATARE

Pregatirea pentru pornirea sistemului apa abur al cazanului. Se controleaza ca toate lucrarile sa fie terminate, autorizatiile de lucru inchise, materialele si personalul de la reparatii sa fie indepartat. Se controleaza si se pozitioneaza armaturile cazanului dupa cum urmeaza :

- vana de apa alimentara 51 Vh si 851 Vh vor fi inchise si scoase de sub tensiune ;

- vanele manuale apa alimentare stg.-dr.deschise;

- ventilele de reglaj inchise ;

- toate ventilele de golire pe circuit de IP inclusiv in teu cota 10 inchise ;

- golirile circuitului MP deschise ;

- toate aerisirile cazanelor cota 47 m deschise ;

- supapele de siguranta de impuls in schema normala;

- vanele manuale abur IP deschis ;

- vana 15 Uv si 815 inchise ;

- ventilele de reglare a presiunii 213 Uv , 233 Uv pe manual in poz. 50% si sub tensiune ;

- ventilele de drenaj abur MP dintre vanele 11 si 13 Vr si din lira fata SI1 si ventilele de drenaj, conducta abur, IP dupa 15 Uv vor fi deschise ;

- ventilele de esapare abur MP 151 Vr si 171 Vr se vor deschide 50% si se vor pune sub tensiune ;

- vana manuala injectii balon demaraj si ventilele de inchidere si reglaj , injectie balon demaraj inchise si ventilele electrice sub tensiune ;

- vana 13 Vr deschisa, vana 11 Vr si 811 Vr inchise si scoase de sub tensiune ;

- 31 Vb inchisa si sub tensiune ;

- toate aparatele de masura locale si transmisie , traductoare de debit vor fi puse in functie ;

- aparatele inregistratoare debit si temperatura cazan din CCT vor fi pornite.

PORNIREA CAZANELOR

Se umple circuitul de apa alimentare cu apa , pina in fata vanelor 51,61 Vh prin punerea in functie a unui prefiltru , deschiderea vanei de aspiratie si refulare a unui EPA , punerea sub presiune a unui sir de PIP . In timpul umplerii toate aerisirile conductelor apa alimentare a EPA si PIP vor fi deschise si se vor inchide numai atunci cind pe ele va curga apa fara aer, cind ultima aerisire a fost inchisa (inaintea 51 Vh), circuitul se considera plin cu apa si se trece la pornirea unui EPA .

ATENTIE inaintea pornirii primei EPA se vor inchide vanele manuale apa alimentare intrare in PIP ambele siruri si vana manuala de ocolire a PIP pentru a evita distrugerea pompei prin deplasarea axiala la debit mare si presiune mica pe refulare. Dupa revenirea amperajului la EPA se regleaza presiunea de refulare EPA la 150 bari, se pun sub presiune PIP si conducta la vanele 51 si 61 Vh. Pentru pornire intreg circuitul apa abur IP se umple cu apa sub presiune dupa cum urmeaza :

- se deschide complet 851 Vh

- se deschid 30% ventilele de reglaj apa alimentare in asa fel incit presiunea sa fie in jur de 50 bari si debitul total in jur de 150 t/h. In aceasta schema cazanul se umple complet cu apa in circa o ora.

Odata cu aparitia apei continue la aerisiri acestea se inchid, cazanul fiind plin cu apa. Se ridica presiunea cu 10 bari /minut la 50 bari prin strangularea ventilelor de reglaj. La aceasta presiune se deschid complet ventilele fiecarei aerisiri si se inchid (aerisire sub presiune). Dupa terminarea aerisirii sub presiune se ridica in continuare presiunea cu 10 bari /minut la 150 bari se aduce valoarea de consum a presiunii pentru by-pass IP cu abaterea pe pozitie *0* si se pun pe automat ventilele de reglaj, cu consemnul la 150 bari al presiunii. Se pune sub tensiune 51 Vh si se inchid ventilele de reglaj debit apa alimentare in asa fel incit presiunea in teul apei alimentare sa fie egala cu presiunea din fata 51 Vh citita la refulare EPA sp. 51 Vh = 0; se deschide 51 Vh, se deschid ventilele de reglaj apa alimentare pe pozitia corespunzatoare unui debit de 100 t/h pe fiecare parte . Se aduce consemnul de pozitie prin ventilele de reglaj cu abaterea pe *0* si se pun pe automat ventilele de reglaj apa alimentare. In aceasta situatie cu ventilele de reglare apa alimentare pe automat, consemnul la 100 t/h pe fiecare parte cu ventilele de reglaj presiunea pe automat cu consemnul la 150 bari, cu descarcarea apei de la balonul de demaraj la expandor cota 10 m si de acolo la canal se incepe spalarea cazanului , dupa cum urmeaza :

- temperatura apei alimentare 80 ^oC, se spala cazanul prin evacuarea la canal timp de 2 ore cu 200 t/h pe fiecare parte.Daca nu este posibila asigurarea a 400 t/h apa pentru a fi evacuata la canal, atunci spalarea se efectueaza pe cite o parte cu 200 t/h dupa care se trece pe cealalta parte. Prin analiza apei la iesire din cazan se urmareste cantitatea de Fo si cind aceasta este sub 100 micrograme /l se va incepe spalarea in circuit inchis :

cazan - expandor cota 10 m ; condensator - filtre cu celuloza degazor.In aceasta faza debitul apa-alimentare va fi 100 t/h pe fiecare parte si se urmareste scaderea fierului sub 20 si a O2 sub 200.

Scaderea O2 se face prin incalzirea apei in degazor la 100^oC iar aceasta faza este realizata cu vid in condensator. Cind continutul de Fe in condensul principal este mai mic de 20 se trece apa prin filtrele ionice.

Spalarea se considera terminata putindu-se da foc la cazan atunci cind apa alimentare va atinge indicii urmatori: - O2 - 30 pg/l

- Fe - 50 pg/l

- SiO2 - 20 pg/l

- conductivitate - 2 microsec/cm

- PH - 8,5

- duritate nedeterminata

Aceasta spalare este necesara numai dupa opriri de lunga durata (minim 3 zile) in celelalte cazuri nu mai este necesara, spalarea facindu-se prin evacuarea la cazan a cca 30 minute; dupa care se trece in circuit inchis. In continuare se trece la pornirea propriu-zisa aprinzindu-se pe rind in timp de 8 minute patru aprinzatori de gaze , inferioara cu un debit de gaz decit cca 12000 Nm³/h. Se deschis drenajele conductelor de abur MP cald si rece la condensator si conducta de IP. Cind temperatura aerului dupa PAR este mai mare sau egala cu 160^oC se pornesc pe rind patru mori. Reglarea combustibilului se face in asa fel incit temperatura aburului la iesire din cazan sa nu depaseasca urmatorul gradient de crestere a temperaturii:

- pina la 300^oC - 12^oC/min

- pina la 400^oC - 8^oC/min

- pina la 540^oC - 5^oC/min

La scaderea temperaturii trebuie pastrate valorile:

- de la 540 la 400^oC - 3^oC/min

- de la 400^oC in jos - 8^oC/min

Cind temperatura aburului la iesire este mai mare decit ts (cazanul a iesit din saturatie) se deschide drenajul in fata lui 15 Uv - la expandor . Cind presiunea la supraincalzitorul intermediar este mai mare de 5 bari se inchid golirile pe interme-diar. In balon in timpul pornirii e necesara mentinerea unui nivel in jur de 300-400. Apa din balon se descarca la expandor cota 10 m prin 31 Vb pina cind presiunea aburului MP este mai mare decit presiunea din degazor se trece descarcarea in degazor prin 15 Vh. Aburul format in balon alimenteaza SI si de acolo a esapat in atmosfera pina la presiunea de 3 bari cind se trece pe by-passul MP se inchid esaparile si se pun pe automat cu consumul de presiuune la 20 bari. Cind temperatura abur MP si IP iesire din cazan este mai mare de 400 ^oC se incepe incalzirea conductelor de abur IP si MP cald si rece.

Incalzirea conductelor de IP se face prin deschiderea treptata in 5 trepte a 815 Vv si avind drenajele 601;603 si 611;613 Vv deschise. By-passul 813 Vv este deschis complet. Cresterea temperaturii conductei IP se face cu maxim 5 ^oC / minut . La fiecare treapta de deschidere se asteapta 7 minute timp necesar ca temperatura metalului (la exterior T 6604 ) conducta sa se stabileasca si sa fie egala cu temperatura aburului la purja T 6605 .

Cind temperatura in conducta de abur IP reper 6604 este mai mare decit 350^oC se inchide drenajul conductei abur IP dupa 15 Vv si drenajele 603 si 613 Vv in asa fel incit presiunea aburului in conducta IP sa fie egala cu presiunea aburului IP iesire din cazan (dp. vana 15 Vv = 0). Se deschide vana 15Vv si se inchid 815 si 813 Vv . In continuare cresterea temperaturii in conducta IP se realizeaza prin deschiderea treptata a drenajului 613 Vv respectindu-se o crestere de maxim 5^oC/minut .

Terminarea incalzirii conductei de IP este considerata cind este egala cu temperatura aburului la iesirea din cazan . Incalzirea conductei abur MP cald se efectueaza prin deschiderea lui 875 Vr , iar conducta abur MP rece prin deschiderea lui 811 Vr . Vana parale 75 Vr se va deschide atunci cind temperatura conductei abur MP cald in fata turbinei este mai mare de 400 ^oC si dupa ce presiunile in fata si dupa 75 Vr sunt egale. Vana 811 Vr este deschisa complet si 11 Vr se va deschide atunci cind la drenajul local pe conducta de abur MP rece (linga TAP) iese abur uscat si cu presiunile in fata si dupa 11 Vr egale .

Dupa deschiderea vanelor dupa paralel 15 Vr si 11 Vr si 75 Vr se inchid by-passele acestora si drenajele conductelor de la expandorul cota 10 m. Dupa deschiderea vanei 15 Vv se ridica presiunea in cazan la presiunea de lucru(195 bari) cu 4 bari/minut prin modificarea consemnului de presiune pentru by-passul IP.Se va incarca EPA si in asa fel incit ventilele de reglare apa alimentara sa aiba zona de reglaj. Pina la stingerea temperaturii de saturatie in cazan viteza de crestere a temperaturii se realizeaza numai actionind asupra focului. Dupa depasirea temperaturii de saturatie asupra temperaturii aburului Ip se intervine si cu injectiile de la temperatura de 450^oC acestea fiind puse in reglaj automat s la temperatura de 490^oC se va actiona cu temperatura atit a aburului IP cit si MP.

Pentru a evita variatia temperaturii aburului Mp (prin scaderea acestuia ) in timpul saturatiei acestea vor fi mentinute cu injectiile la valoarea de 200^oC pina ce circuitul de IP a ajuns la temperatura de saturatie dupa care injectiile se inchid respectindu-se ace-easi crestere a temperaturii ca si la aburul IP. Atunci cind turbina a fost pornita, pe masura ce se admite abur in turbina se inchid by-passele IP si MP pe manual, iar dupa inchiderea completa a acestora se ridica valoarea de consemn a presiunii cu cca 15 bari mai mare (abatere - 10%) si se cupleaza pe automat by-passul de IP si by-passul MP si esaparile MP In continuarea se ridica temperatura aburului IP si MP pina la 540^oC si se ridica sarcina pe cazan la nominal . Dupa inchiderea completa a by-passului de IP si MP se trece la reglajul apei de alimentare pe reglaj sarcina dupa cum urmeaza :

- se scot ventilele de reglaj apa alimentare de pe automat ;

- se manevreaza spre in sus sau in jos butoanele aparatului de consemn sarcina pina ce abaterile aparatelor ventilelor de reglaj vin *o* DACA la unul de ventile nu vine abaterea pe *O* , atunci se va aduce regulatorul de corectie de la injectii .Cind abaterilor de reglaj sunt pe *O* se cupleaza fiind posibila din consemnul de sarcina cazan.

SUPRAVEGHEREA CAZANULUI IN TIMPUL

FUNCTIONARII

Operatorul cazane din CCT supravegheaza parametrii cazanului cum sunt temperatura abur IP si MP , atit temperatura finala cit si temperatura zone , presiunea aburului IP si MP , tirajul in camera focara . O2 in gazele arse , presiunea aer si dupa PAR , temperatura amestecului dupa moara , valorile acestor parametrii sunt cele din fisele de regim. Urmareste de asemeni pozitia principalelor armaturi . La o cadere mare a debitului de apa trebuie redus imediat corespunzator cantitatea de combustibil chiar daca la temperatura aburului nu se cunoaste si la fel se va proceda la scaderea debitului de combustibil cu scaderea debitului de apa .

Se are in vedere aceasta deoarece circuitul complet al apei abur in cazan dureaza 8 minute .

OPRIREA CAZANULUI

Inainte de oprirea cazanului se controleaza si se deschid:

- ventile by-pass apa alimentara 851 Vh

- vana manuala injectie balon demaraj

- se trece pe deblocat cheaua de protectie la inchiderea vanei 11 si 13 Vr.

Se trece la oprirea cazanului.

- se reduce sarcina pe cazan prin reducerea concomitenta a debitului minim (200t/h) . Debitul de combustibil se reduce prin descarcarea si oprirea unei mori si reducerea debitului de combustibil pe celelalte.

- se incepe preluarea debitului de abur IP si MP prin by-passurile de IP si MP cu deschiderea pe manual a acestora pina cind debitul de abur IP total arata *0* iar by-passul MP este deschis cca 90% .

- se inchid vanele de paralel 15Vv,11Vr,75Vr

- se stinge focul la cazan prin apasarea butonului de oprire din panoul CCT

- se trece pe automat by-passul IP cu consemnul la 200 bari presiune ce trebuie mentinuta pina la inchiderea completa a vanei 51 Vh

- se trec pe manual ventilele de reglaj apa alimentare si se inchid complet

- se inchide 51 Vh

- se scot de sub tensiune :15 Vv; 11 Vr; 75 Vr; 51 Vh; 815 Vv; 813 Vr; 875 Vr

- dupa inchiderea completa a 51 Vh se inchide al 2-lea ventil 851 Vh.

- se inchid vanele manuale apa alimentara

- se trece la racirea cazanului cu maxim 5 minute , prin deschiderea simultana a by-passului IP si MP urmarindu-se scaderea temperaturii aburului IP si MP si conductei abur MP,IP in fata lui 73 Vr

- cind temperatura aburului IP si MP sunt mai mici de 200 ^oC se trece la golire

- se inchide by-passul MP si se deschid esaparile in atmosfera

- se deschid golirile la ECO 1 si ECO 2 vap. SIP si SMP

- se deschid aerisirile cota 47 m , drenajele MP in timpul opririlor de lunga durata sau pe timp de iarna, cazanul se goleste la temperatura de 250^oC pentru evacuarea totala a apei prin expandare pentru evitarea coroziunii si inghetului

PORNIREA DUPA DECLANSARE

Dupa declansarea cazanului acesta se raceste prin deschide-rea by-passului IP si MP pina ce temperatura aburului IP scade sub temperatura de saturatie adica cu 350^oC mai putin, dupa care se incepe alimentarea cu apa si se procedeaza ca la pornirea cazanului din stare rece.

REGLAJE AUTOMATE PE CIRCUITUL DE APA-ABUR AL CAZANULUI

- reglaj automat apa alimentare

- reglaj automat al temperaturii abur supraincalzit de MP

- reglaj automat al presiunii in cazan cu by-passul IP

- reglaj automat temperatura balon demaraj

- reglaj automat temperatura abur supraincalzit intermediar

REGLAJ AUTOMAT APA ALIMENTARE

Reglajul automat al apei alimentare a fost prevazut initial in 3 variante de reglaj varianta sectorului vI.02.09.

3. sarcina fixa prin ventile de ocolire

2. sarcina fixa prin ventile de reglaj

1. sarcina reglabila din consemn sarcina cazanului

Din motve de expluatare varianta 3 a fost anulata , ventilele fiind anulate

Varianta 2 - sarcina fixa prin ventilele de reglaj se consemneaza debitul de apa din PT / L72 consemn ce se compara cu debit apa de alimentare dat de traductorul Q 1002.04 si cu diferenta intre dt consemnat pentru injectia I si dt realizat pe injectia I dat pe regulatorul PI E42 in sumatorul algebric , ceea ce rezulta fiind trimis cu semnul + sau - la regulatorul PIA 42 care prin intermediul contactorului comanda ventilul de reglaj la inchis sau deschis.Debitul de apa modificat prin deschiderea ventilului actioneaza si opreste inchiderea sau deschiderea ventilului de reglaj. Ventilul de reglaj apa alimentare are indicatori de pozitie si abatere + sau - care este data de dife-renta dintre debitul de apa consemnat si debitul de apa real. Cind abaterea este spre - ventilul trebuie sa deschida , iar cind este spre + trebuie sa inchida . Atita timp cit indicatorul de pozitie este spre 0 ventilatorul de reglaj este in pozitia de repaus in varianta 1 sarcina reglabila consemnul pentru debit apa alimentare e dat de consemnatorul de sarcina cazan PT/M55. Reglajul in continuare lucreaza tot ca in varianta 2 cu exceptia ca se cupleaza si un impuls de sarcina cazan F66 corectie in care se insumeaza debit presiune si temperatura abur IP iesire din cazan. Schema de reglaj apa alimentare este data in figura Reglarea nivelului in colectorii de supraalimentare este desfiintat deoarece ventilele sunt anulate. Reglartea temperaturii aburului IP se efectueaza cu ajutorul a doua injectii cu apa alimentara pe fiecare parte a cazanului inj. I inainte de S6 inj. 2 inainte de S7 si lucreaza in cascada de la iesire spre apa de alimentare dupa cum urmeaza :

- valoarea temperaturii aburului IP este consemnata prin v. 50402 pentru ambele parti consemnator ce are indicator gradat de le 450-550^oC.Aceasta valoare de consemn este comparata cu TR 111401 intr-un insumator algebric diferenta fiind transmisa regulatorului PID v. 5.04.08 ce are rolul de a prelua gradul de depuneri pe tevile S7. Dupa regulatorul PID rezulta temperatura ce ar trebui sa fie in fata S7 valoare ce se compara cu temperatura reala in fata S7 respectiv dupa care inj.2. Diferenta este transmisa regulatorului PID care prin intermediul contactorului comanda deschiderea sau inchiderea ventilului de reglaj (de injectie). Deschiderea sau inchiderea ventilului are ca urmare scaderea sau cresterea temperaturii dupa care injectia si TR111301 avind rol si de aservire opreste comanda modificind valoarea impulsului in fata regulatoruliui PID. Ventilul de reglaj are indicatori de pozitie cu abaterea.

I. Cind abaterea a este la - , ventilul de reglaj injectia inchide, si invers , cind abaterea este la + consemnul pentru inj. 1 este dat de diferenta dintre consemnul dt inj IIY dat de v.40501 real pe inj.2 dat pe TR 111201 - TR 111301 si actioneaza asupra regulatorului PID v.40502 dupa care rezulta valoarea pe care ar trebui sa o aiba temperatura aburului in fata S6. Aceasta valoare se compara in insumatorul algebric cu valoarea reala a temperaturii in fata S6 data de traductorul TR 111101 diferenta fiind transmisa regulatorului PI v.40505 care prin contractorul v.40508 actioneaza asupra ventilului de reglaj inj.1 pe care il deschide sau inchide.

Deschiderea sau inchiderea ventilului de reglaj au ca efect cresterea sau scaderea temperaturii aburului efect sesizat de TR 111101 care are ca rol de aservire pentru limitarea inchiderii sau deschiderii ventilului de reglaj inj. consemnul pentru corectie debit apa alimentare este dat de dife-renta intre dt fixat pentru inj.1 si dt real pe inj.1 dat de TR 110101-TR 110101 care actioneaza ca corectie debit apa alimentare prin intermediul regulatorului PIE 42 .

Reglaj temperatura abur supriincalzit MP se efectueaza cu ajutorul unui inj. cu apa de alimentare din priza de 60 bari a EPA + TPA pe fiecare parte inainte de S2 MP (final) si o inj. suplimentara cu comanda manuala de la distanta pe conducta comuna inainte de ramificatia spre schimbatorii de caldura. Reglajul automat al temperaturii aburului MP lucreaza in functie de valoarea consemnata pe v.70602 valoarea temperaturii aburului MP iesire din cazan care se compara cu valoarea reala data de TR 1206 in insumatorul algebric.

Diferenta este transmisa regulat PID dupa care rezulta o valoare a temperaturii aburului MP inainte de S 12 , respectiv dupa inj. Aceasta valoare se compara cu valoarea reala data de TR 1205 diferenta fiind transmisa la regulatorul PI 170608 de aici prin intermediul contractorului v.70609 ventilului de reglaj care deschide sau inchide in functie de felul impulsului. Ca aservire este pentru limitarea deschiderii serveste traductorului TR 1205 ventilul de inj are indicator de pozitie si cu abatere. Cind abaterea este la '-' ventilul inchide si cind abaterea este la '+' deschide. In cazul in care injectia deschide mult si temperatura are tendinta de crestere, se reduce deschiderea clapetului de reglaj 71 sau 81 Vr al celuilalt cazan pentru a mari debitul de abur MP ce trece prin cazan. De asemenea se poate interveni si cu inj. auxiliara prin deschiderea acesteia in functie de deschiderea injectiei MP.

INSTALATIA DE AER SI GAZE DE ARDERE

Aerul necesar arderii cazanului Benson este asigurat de 2 ventilatoare axiale cu o singura treapta - VA1,VA2.Ventilatoarele axiale Dringler cu reglarea incarcaturii din paletii rotorici care sunt comandate hidraulic prin intermediul unui dispozitiv hidraulic.

Caracteristicile VA :

- tip ventilator FAF 20.12.1.

- presiune aer 420 mm CA

- debit aer 110 m³/s

- turatie ventilator 1490 rot/min

- putere motor 900 KW

- tensiune 6 kv

Uleiul de lucru pentru reglarea paletilor rotorici este asigurat de doua pampe de ulei verticale cu roti dintate , una in functie si una in rezerva pe automat cu urmatoarele caracteris-tici :

- putere motor 1kw

- turatie 2840 rot/min

- debit ulei 0,6-12 l/min reglabil

- presiune 18 bari reglabila 10-50 bari

CIRCUITUL DE AER AL CAZANULUI BENSON

Ventilatoarele de aer aspira aerul cu temperatura constanta de 50^oC mentinuta cu recirculatia de aer dupa PAR si il refuleaza in preincalzitorii de aer rotativi PAR de la partea superioara. Reglarea incalzirii VA se efectueaza cu paletii rotorici reglabili k1. Pentru izolarea ventilatorului in caz de defectiune e prevazut cu un sibar de izolare k2. Inainte si dupa PAR exista de paralele pentru a se putea functiona cu un VA si ambii PAR. Dupa preincalzitorii circuitului de aer se ramifica in trei canale pe fiecare parte a cazanului , canale ce formeaza o cetura in jurul cazanului cu clapeti corespunzatori celor trei canale dupa cum urmeaza :

- clapetii k4 - stg.dr. corespund aerului pentru arzatorii de gaz ramura inferioara 1-4

- clapetii k5 - stg.dr. corespund canalului de aer pentru carbune si aer tertial. Din acest canal se ia aerul primar pentru reglarea temperaturii amestecului dupa moara, aerul secundar pentru arzatorii de carbune , aerul etansare mori si aerul tertial la pilnia rece.

- clapetii k6 - stg.dr. corespund canalului de aer pentru arzatorii ramura superioara 5-14.Temperatura aerului dupa PAR este de 282 ^oC.

Din fata preincalzitorilor este racordata o conducta pt.aer arzatori pilot 1-14.De asemeni din canalul de dupa preincalzitori este racordat cite un canal de aer de fiecare parte cu clapetii K13 care recircula o cantitate de aer cald pentru mentinerea constanta a temperaturii aerului aspirat de ventilator.

Aceasta recirculatie are un separator de cenuse cu evacuare la silozul de cenuse. Clapetii de aer au urmatoarele numere:

- aer secundar la arzatorii debit 1-14-K12

- aer primar reglare temperatura amestec moara - K11

- aer secundar arzatori carbune K7

- aer tertial la pilnie rece K18

Pe circuitul de aer al cazanului sunt montate urmatoarele aparate de masura si control:

- masura de presiune si temperatura pe canalul de refulare al fiecarui ventilator P1401-T1401

- masura de presiune si temperatura dupa PAR 1+2 - P1402-T1402

- masura debit aer pe fiecare canal dupa K4,K5,K6 in urmatoarea ordine Q1401,Q1402,Q1403. Reglarea debitului de aer necasar arderii se face cu ajutorul clapetilor K4,K5,K6 iar reglarea presiunii aerului este asigurata de K1.

DESCRIEREA VENTILATOARELOR DE AER

Ventilatorul de aer Dingler este de tip axial cu o singura treapta executat sub forma unei constructii sudate, stabile. Are urmatoarele parti componente:

- motorul de antrenare

- arbore intermediar

- doua cuple TAKE

- rotorul cu paleti

- camera de aspiratie

- carcasa inferioara

- difuzor

- carcasa superioara

- bandaj

- ajutajul de intrare

- carcasa ventilatorului

Ajutajul de intrare, dispus dupa camera de aspiratie formeaza din punct de vedere constructiv o piesa o carcasa . In interiorul ajutajului se gaseste o calota sferica . Datorita acestui fapt se realizeaza un canal inelar care se ingusteaza de la sectiunea canalului de aspiratie. Prin reducerea sectiunii aerul este accelerat si in acelasi timp, omogenizat. Carcasa si ajutajele de intrare sunt executate din doua bucati asa incit este posibila si montarea si demontarea usoara a rotorului cuu lagarele sale. Arborele intermediar trece prin camera de aspiratie si este protejat de o carcasa profilata adaptata. Partea rotativa consta din rotorul cu paleti , dispozitivul de reglare al paletilor si lagare cu rulmenti.

Ungerea rulmentilor se face prin barbotare. Rotorul cu paleti este antrenat de motorul de antrenare prin intermediul arborelui intermediar, arbore ce este cuplat la ambele capete prin intermediul a doua cuple TAKE. Spirala produsa de catre paleti este din nou redresata de catre paletii directori asezati in aval asa incit curentul de aer iese axial din ventilator. Nivelul uleiului este supravegheat de un indicator de nivel cu sticla, scos in afara ventilatorului avind comunicare atit cu partea inferioara a lagarelor cit si cu partea de sus a lagarelor.

Racordul indicatorului de nivel de la partea de sus a lagarelor este prevazut la pareta de jos cu un vizor de sticla in care nu trebuie sa fie ulei. Daca la acest vizor apare ulei indicatia de la sticla de nivel este eronata si trebuie rupt sifonul prin deschiderea dopului de la vizor si evacuarea uleiului de pe conducta superioara.

ATENTIE: Daca la deschiderea capacului de la stical de nivel uleiul face variatii trebuie controlat racordul conductor. Lagarele rotorului sunt introduse in carcasa compacta care este rezemata in lacasurile prelucrate in carcasa inferioara.

Supravegherea temperaturii lagarelor este asigurata de 3 termorezistente (cite una pe fiecare rulment - la nivelul exterior al rulmentului) care transmit indicatia temperaturii la panourile locale, iar aceasta semnalizeaza in CCT atunci cind temperatura este mai mare sau egala cu 9 ^oC.

Pentru reglarea paletilor rotorici ventilatorul este prevazut cu un dispozitiv hidraulic de reglare cu gospodarie proprie de ulei. Presiunea uleiului de reglare paleti este asigurata de una din cele 2 pompe de ulei si este reglata la aproximativ 18 bari.

Dispozitivul de reglare consta dintr-un sistem de reglare comandat , care trebuie distribuie uleiul in una din cele 2 parti a camerei mobile. In acelasi timp cealata parte este pusa in comunicare cu descarcarea uleiului , camera mobila deplasindu-se si antrenind in acelasi timp paletii rotorici prin intermediul bolturilor si tija de aservire care inchide cele doua orificii , paletii raminind in pozitia de repaus.

O noua comanda urmeaza acelasi ciclu cu precizarea ca in timp ce o parte a camerei mobile este pusa in comunicare cu uleiul sub presiune , cealata parte este pusa in comunicare cu descarcarea. Inclinarea totala a paletilor este de 45^oC.

O conducta , a treia preia scaparile de ulei la dispozitivul si le returneaza in rezervor.

Fiecare pompa de ulei este prevazuta cu un dispozitiv de reglarea debitului de ulei intre 0,6 pina la 12 l/min, iar pe conducta comuna de ulei sub presiune sunt prevazute 2 filtre de ulei intermediare si un dispozitiv de reglare a presiunii uleiului intre 10-50 bari.

ATENTIE Presiunea nu se va regla mai mare de 22 bari deoarece este pericol sa se sparga fortunele flexibile de racord. O presiune mai mica de 8 bari nu poate executa miscarea paletilor.

DIFUZORUL

Este legat de carcasa si este prevazut cu o peisa interioara virf de picurare.

UNGEREA SI INTRETINEREA UNGERII

Ungerea lagarelor este asigurata prin barbotarea cu ulei TPA 38. In lagare se introduc 5-6 l ulei . In permanenta se controleaza nivelul de ulei si se completeaza la nivel normal. De doua ori pe an se schimba uleiul. Golirea se efectueaza prin deschi-derea busonului de golire. Dupa golirea completa a uleiului se pune busonul de golire si se toarna ulei in vizor pina ce a ajuns la nivel normal (intre cele 2 linii) . Ungerea cuplelor TAKE se efectueaza prin introducerea in acestea , a unui amestec de ulei 255 si vaselina in proportie de 50%.

Se completeaza de cite ori este oprit ventilatorul si se schimba lat 3000 ore de functionare. Gospodaria de ulei a dispozitivului hidraulic de reglare paleti contine 80 l ulei H21. Se completeaza de cite ori este nevoie si se schimba uleiul anual la oprirea blocului. Lagarele motorului se greseaza lunar cu vaselina LITIU F1p111. Se introduce vaselina cu tecalemitul pina incepe sa iasa la partea inferioara a capacului.

PREGATIREA VENTILATORULUI DE AER PENTRU PORNIRE

Inainte de pornirea ventilatorului se fac urmatoarele probe si verificari:

- pornirea pompelor de ulei reglare paleti - urmarind sensul d ereglare a presiunii la 18 bari;

- manevrarea paletilor la inchis - deschis complet cu comandarile la fata locului a dispozitivului hidraulic.

ATENTIE La manevrarea dispozitivului , presiunea uleiului sa ramina constanta. Incazul in care presiunea scade cind se manevreaza intr-un sens , inseamna ca dispozitivul nu functioneaza - una din armaturi fiind deteriorata.

- personalul de la reparatii sa fie evacuat , autorizatia de lucru inchisa

- se controleaza daca toate materialele sunt indepartate , capacul difuzorului inchis, capacele de vizitare de pe refulare si din carcasa de aspiratie montate , suruburile strinse la carcasa superioara , aparatoarea de pe cupla motorului cu arborele intermedir montata, legatura motorului la centura de impamintare facuta, nivelul de ulei in lagarele si dispozitivul hidraulic normale, contactele de semnalizare temperatura lagare se fie fixate la 90^oC.

Daca ventilatorul care se pregateste pentru pornire este al 2-lea si se roteste in sens invers se va firna cu o scindura care se va scoate cu citeva secunde inainte de pornirea ventilatorului. Cind toate aceste controale au fost efectuate se cere de catre seful de tura punerea sub tensiune a motorului ventilatorului K1, K2, K13. Se pun pompele de ulei automat cu selectarea unei pompe prioritare 1 sau 2. Se porneste ventilatorul de aer din butonul din fata locului urmarindu-se sensul de rotatie care trebuie sa fie invers acelor de ceasornic privit dinspre motor. In caz contrar se opreste si se anunta electricianul pentru a-i schimba sensul. Se urmareste deschiderea sibarului K2, deschidere ce o efectueaza operatorul din CCT.

Se urmareste functionarea ventilatorului fara zgomate, vibratii temperatura lagarelor si nivelul de ulei. Zgomotul produs de ventilator pina la deschiderea sibarului K2 nu trebuie luat in consideratie pentru ca este zgomotul produs de aerul debitat de ventilator pina la sibarulK2.

Se trece cheia pe automat la panoul local si ventilatorul se va incarca dupa necesitate de catre operatorul CCT. Este indicat ca presiunea aerului dupa ventilator sa fie in functie de debitul de aer consumat respectiv in functie de sarcina cazanului , iar incarcarea ventilatorului se efectueaza intotdeauna cu indicatia din CCT a paletilor reglabili pe pozitia *0*.

SUPRAVEGHEREA VENTILATORULUI IN FUNCTIONARE

In timpul functionarii ventilatorului se vor urmari:

- functionarea fara vibratii - daca acestea apar se va chema personalul de la reparatii sau de la CAMAT pentru efectuarea masuratorii de vibratii. Nivelul de vibratii in planul orizontal de pina la 30 micro amplitudine simpla se considera normal. Intre 30 si 90 micro amplitudinea , se face cererea pentru oprirea planificat pentru echilibrarea , anuntindu-se operatorul CCT si seful de tura.

- functionarea fara zgomote interioare . In cazul cind se aud zgomote suspecte se anunta seful de tura si operatorul CCT pentru oprirea ventilatorului si control. Daca zgomotele sunt puternice se opreste ventilatorul si se anunta CCT.

- temperatura lagarelor trebuie sa se incadreze pina la 70^oC. In cazul cind temperatura depaseste 80^oC se anunta seful de tura si se supravegheaza atent ventilatorul si nivelul de ulei la lagare.

Cind temperatura unuia din lagare este mai mare de 90^oC si celalalte apropiate de 90^oC, se opreste ventilatorul si se anunta CCT.

- nivelul de ulei la lagarele si dispozitivul hidraulic sa fie normale daca este scazut se completeaza si scade mereu se iau masuri pentru oprirea planificata a ventilatorului. In izvorul de pe conducta de racord partea superioara lagare cu sticla de nivel, nu trebuie sa fie ulei deoarece in aceasta situatie indicatia este eroonata.Se vor lua masuri pentru evacuarea uleuilui din izvor.La orice pierdere de ului la lagare sau dispozitivul hidraulic se vor lua masuri de inlaturare a lor, oprindu-se planificat ventilatorul.

- temperatura lagarelor motorului electric - se constata prin palpare.Acestea trebuie sa fie cel mult caldute. O temperatura la care nu se poate pune mina sau aparitia de fum la lagare se va opri imediat ventilatorul si se va anunta seful de tura .

OPRIREA VENTILATORULUI

Se reduce incarcarea ventilatorului prin aducerea paletilor K1 pe pozitia *O*.Se inchide K13. Se da impuls de oprire ventilator si se urmareste inchiderea sibarului K2. Atit K2 cit si K13 se vor controla la fata locului daca s-au inchis complet si se vor inchide manual, daca nu s-au inchis. Se scoate de sub tensiune ventilatorul, pompele de ulei K1, K2 si K13 afernte ventilatorului de aer respectiv.

REGLAJUL AERULUI LA CAZANUL BENSON

Reglajul debitului de aer necesar arderii se efectueaza cu clapetele de reglaj aer K4 pentru arzatorii de gaz 1-4; K5 pentru arzatorii de carbune si K6 pentru arzatorii de gaz 5 si 14. Reglajul automat al aerului pentru arzatorii de carbune lucreaza dupa cum urmeaza :

- un impuls de la sarcina cazan este introdus intr-un insumator algebric din care se scade aerul dat pentru debitul de gaz real pe cazan . Diferenta este introdusa in insumatorul K 5.12.01 unde se introduce semnalul de exces de aer. Diferenta rezultata se compara cu marimea debitului real dat de traductorii de debit Q 14.01.04, dupa trecerea prin transformatori separatori TR 14.04.02. Marimea rezultata din acsti insumatori cu semn + sau - este amplificata de amplificator K 5.12.02 si transmisa regulatoarelor P1 K 5.12.04 care prin intermmediul contactorului K 5.12.07 actioneaza motorul K 5.12.03 care deschide sau inchide clapeta de aer K5.

Debitul de aer creste sau scade in acelasi timp ca aservire pentru oprirea impulsului de reglaj. Tot ca aservire actioneaza si indicatia de deschidere a clapetului K5 asupra impulsului P1.

Reglajul automat al debitului de aer pentru arzatori ramura superioara 5-14 lucreaza asupra clapetilor K6 st. dr. dupa cum urmeaza : * un impuls de debit aer necesar pentru cantitatea de gaz reala pe arzatorii 5-14 cu corectie de exces de aer dat de K 6.14.01. , se compara insumatorul algebric debit aer real dat de traductorul de debit Q 14.03.04. diferenta se amplifica in amplificatorul magnetic K 6.14.02. si este transmisa regulatoarelor P1 K6.14.05 care prin intermediul contactorilor K6.14.07 actioneaza asupra motorului K6.14.13 si deschide sau inchide clapetii K6. Urmarea deschiderii clapetilor K6 creste sau scade debitul de aer , acesta avind rolul de aservire pentru limitarea deschiderii clapetilor *; De asemeni pozitia clapetilor K6 are rol de aservire. Acesta introducind pozitia corecta direct in regulatorul PI.

Reglajul aerului pentru arzatorii 1-4 , actionarea sa fiind asupra clapetilor de aer K4 si este identic cu regljul arzatorilor de debit 5-14. Pentru ca reglajul debitului sa lucreze corect , sa fie proportionalitate intre deschiderea clapeti si debit aer , circuitul de aer este prevazut cu reglaj presiune, reglj care lucreaza asupra paletilor reglabili ai ventilatoarelor de aer, reglaj ce are rolul de a mentine presiunea constanta in fata clapetelor de reglj debit. Valoarea de referinta a presiunii aerului de ardere este variabila in functie de sarcina cazanului. Reglajul automat al presiunii aerului (reglajul debitului total de aer) lucreza astfel:

- un impuls de presiune dat de valoarea sarcinii se compara cu valoarea reala a presiunii data de traductorul de presiune dupa PAR,PR, 14.02.02. Diferenta este amplificata in amplificatorul K1.11.03. si transmisa regulatoarelor PI,K1.1105. si de aici prin intermediul contactorului K1.11.07 asupra motorului K1.11.13. care actioneaza la incarcarea sau descarcarea ventilatorului de aer.

Cresterea presiunii aerului sau scaderea presiunii are tot rol de aservire si anuleaza impulsul de comanda . De asemeni pozitia paletilor are rolul de aservire dinamica pentru ca introduce corectia chiar in regulatorul PI. Daca cu impulsul de presiune dat de sarcina una din clapetele de aer K4,K5,K6 a deschis 85% atunci se modifica consemnul de presiune. In schema este prevazut desi nu este recomandat, posibilitatea de incarcare diferita a ventilatoarelor de aer K1.11.05. De asemeni in schema de reglaj debit exista posibilitatea de deschi-dere diferita a clapetilor K4, K5, K6. st. dr. din K 5.12.05, K 6.14.05., K 4.13.06.

BLOCAJE SI PROTECTII PE CIRCUITUL DE AER

Ventilatorul de aer:

- Nu se poate porni daca nu este in functie cel putin un ventilator de gaze;

- Se opreste instantaneu la oprirea ultimului ventilator de gaze

- K2 set inchide automat oprirea VA

Pompa ulei, reglare paleti:

- Porneste pompa selectata odata cu pornirea ventilatorului si se opreste odata cu oprirea ventilatorului

- Porneste pompa de rezerva la o presiune a uleiului sub 3 bari

Jocuri la VA:

- Intre cele doua fete ale cuplei TAKE 3-5 mm

- Intre paletii rotorici si stator - 2 mm.

CIRCUITUL DE GAZE DE ARDERE

Gazele rezultate in urma procesului de ardere sunt evacuate la cos cu ajutorul a 2 ventilatoare de gaze VG1 si VG2.

Caracteristicile gazelor arse si traseul pe care il parcurg:

- debit gaze de ardere la sarcina nominala a cazanului la functionarea pe lignit - 1.400.000 Nm³/h

- temperatura gazelor arse la origine 1100 -1250^oC

- temperatura gazelor arse inainte de PAR 311^oC

- temperatura gazelor arse dupa PAR 147^oC

- continutul de cenuse in gaze dupa electrofiltre 0,4555g/Nm³

- continutul de cenuse in gaze arse ianintea electrofiltrelor 45,5g/Nm³

- depresiune la partea superioara a focarului 5 mm CA

- depresiune in PAR 68,4 mm CA

- viteza gazelor in electrofiltre 2,6 m/s

Din focar gazele de ardere impreuna cu cenusa zburatoare sunt aspirate de ventilatoare de gaze prin tirajul transversal, tirajul II PAR si electrofiltre refulate pe cos. Pe tot parcursul gazelor cedeaza o caldura suprafetelor de schimb de caldura in urmatoarele : vaporizator, supraincalzitorii IP 4,5,6,7,2,3, supraincalzitorii 2 si 1 MP, supraincalzitorul IPI, economizorul 2 si 1 PAR.

O parte din cenusa zburatoare se separa din gazele de ardere datorita inertiei, in pilniile de sub tirajul II- 3t/h, in pilniile de sub PAR - 2t/h, in pilniile de sub mecanofil - 6t/h,la baza focarului de zgura plus nearse. Separarea cenusei din gazele arse are loc in electrofiltre cca 50 t/h. Pe tot parcursul gazelor arse cazanul este prevazut cu usi de vizitare cu vizori.

Ventilatoarele de gaze VG1 si VG2 au urmatoarele caracteristici:

- debit gaze de ardere aspirat 236,5 m³/s

- temp(max) gaze arse 1170^oC

- greutate specifica 0,81 kg/m³

- presiune totala 316 mmCA

- turatia ventilatorului 730 rot/min

- putere motor 950 KW

- sens rotatie privit de la motor stinga

- temperatura maxima lagare 80^oC

- ungere lagare vaselina litiu tip III

Ventilatorul de gaze arse are urmatoarele parti componente:

- fundatia ventilatorului

- carcasa aspiratie - cu schimbare de directie a gazelor de la vertical la orizontal

- carcasa refulator ventilator

- difuzorul ventilatorului

- paleti directori - montati intre carcasa refulatoare si difuzor

- paleti reglabili cu actionare cu coroana

- jagar interior - prevazut cu conducta de racire si cu cond. ungere

- lagar exterior prevazut cu loc de ungere

- sibar de inchidere (de izolare) montat pe refulare la racordul cu canale de gaze de ardere

Reglarea incarcarii ventilatorului de gaze se face cu ajutorul paletelor de pe aspiratia ventilatorului K23

Puncte de masura si aparate de masura pe circuitul de gaze are si ventilatorul de gaze arse:

- o termocupla st.-dr. cu transmisie in camera de comanda, la partea superioara a tirajului I, T 1301

- o termocupla st.-dr. cu transmisie in camera de comanda, la partea superioara a tirajului II dupa supraincalzitorul I MP , T1303

- o termocupla st.-dr. cu transmisie in camera de comanda , la partea superioara a tirajului II dupa suprincalzitorul I,IP,T1304

- o termocupla st.-dr. cu transmisie in camera de comanda , la partea superioara a tirajului II dupa economizorul T1305

- o termocupla st.-dr. dupa PAR cu transmisie in camera de comanda T 1306

- o termocupla st.-dr. cu transmisie in camera de comanda ,dupa electrofiltrele T 1307

-un aparat analitic st.-dr. inainte de PAR cu transmisie in camera de comanda A 1302

- un aparat de masura temperatura lagar interior si lagar exterior VG cu indicatie locala si semnalizare in CCT la 90^oC.

REGLAJUL AUTOMAT AL DEPRESIUNII IN CAMERA FOCARA (INCARCARE VG)

Valoarea de consemn a depresiunii in camera focara se compara cu valoarea reala in insumatorul algebric , la diferenta introducindu-se corectie de la sarcina pe cazan.Aceasta marire este amplificata in amplificatorul magnetic de aici mergind la regulatorul PI care prin intermediul contactorului , comanda clapetele K23 care incarca sau descarca , respectiv mareste sau scade depresiunea in care limiteaza inchiderea sau deschiderea lui K23.

O aservire dinamica care limiteaza implusul este luata de la pozitia clapetilor K23. Sistemul de reglaj este prevazut si cu incarcari diferite a ventilatoarelor de gaze.

BLOCAJE PE CIRCUITUL DE GAZE

- odata cu oprirea VG se inchide K22 si nu se poate deschide pina nu s-a inchis complet

- la declansarea ultimului VG se declanseaza VA si cazanul

- ventilatoarele de aer nu se pot porni daca nu este in functie cel putin un VG

MANEVRELE PREGATITOARE PENTRU PORNIREA VENTILATOARELOR DE GAZE

- Se controleza ca toate lucrarile in cazan si pe circuitul de gaze arse sa fie terminate , autorizarile de lucru inchise si toate persoanele evacuate , inclusiv din morile de carbune si uscatorii acestora

- Se inchid toate usile de vizitare la cazan , PAR si electrofiltre

- Se cere punerea sub tensiune a ventilatoarelor de gaze si a clapetilor K22 si K23

- Se aduc paletii reglabili pe pozitia '0'

- Cu avizul sefului de tura si al operatorului din camera de comanda se trece la pornirea ventilatorului care se face numai la fata locului

- Se deblocheaza butonul de avarie

- Se trece cheia pe pozitia manual

- Se apasa butonul de pornire si se urmareste : pornirea ventilatorului , sensul de rotatie , care trebuie sa fie invers acelor de ceasornic privit dinspre motor, deschiderea sibarilor la refulare K22 si incarcarea ventilatorului K23 care se comanda in CCT , temperatura lagarelor si nivelul de vibratii

- Se trece cheia pe pozitia 'automat'

In acelasi fel se procedeaza si cu pornirea celui de-al doilea ventilator de gaze. In timpul functionarii se recomanda ca ventilatoarele sa fie incarcate egal.

In functionarea normala a circuitului de gaze arse se controleaza urmatoarele:

- sa nu fie vizitare deschisa

- conductele de transport cenuse se sub toate pilniile sa fie fierbinti

- temperatura lagarului ventilatorului sa fie mai mica de 80^oC

- lagarele motorului sa nu fie fierbinti

- ventilatoarele sa nu aiba vibratii sau zgomote interioare. Vibratiile : se vor lua masuri ori de cite ori se constata ca sunt ridicate. Vibratiile de pina la 50 micro amplitudine simpla se considera normale, de peste 100 micro se vor lua masuri de oprire pentru control si echilibrare

- paletii reglabili sa aiba articulatiile legate la coroana de actionare

- paletii directori sa fie bine strinsi in suruburi

- K22 sa fie deschisi complet

- rigolele de cenuse sa fie fierbinti , scuturatoarele la electrofiltre sa functioneze iar tijele scuturatorilor sa aiba mobilitate

- ejectorii de cenuse sa fie fierbinti iar aerul la rigole deschis

- sa nu fie acumulata apa la cota 4,5 m

- toata neregulile ce le constata si nu le poate remedia le aduce la cunostinta sefului de tura pentru inscrierea in registrul de defectiuni

- de trei ori pe schimb va nota parametrii de rond si va semna fisele de control

Circuitul de gaze arse se considera oprit atunci cind s-a oprit ultimul ventilator de gaze , acesta fiind posibila dupa oprirea si racirea cazanului, cca 8 ore de la oprire. Inainte de oprire se controleaza ca toate pilniile de cenuse, rigolele, conductele sub PAR si silozul de cenuse sa fie goale. Temperatura gazelor arse dupa electrofiltre sa fie mai mica cu 50^oC:gazul izolat din vana manuala si toate aerisirile pe circuitul de gaz, deschise.

Se descarca ventilatorul I aducind paletii reglabili pa pozitia '0' si se opreste urmarindu-se inchiderea sibarilor K22,K23 atit cit este necesar , aceasta depresiune fiind creata cosul de fum.

PREINCALZITORII DE AER ROTATIVI (PAR) TIP ROTHEMUHLE

Pentru preincalzirea aerului necesar arderii Benson este prevazut cu 2 preincalzitori de aer rotativi (PAR 1 si PAR 2 ) tip ROTHEMUHLE. Cei 2 PAR sunt montati in paralel in drumul gazelor arse la iesire din tirajul II al cazanului (dupa economizorul 1)

Preincalzitorii de aer rotativi tip ROTHEMUHLE au masa preincalzitorului fixa , iar rotativ este ansamblul ax cu cele 2 calote concentrice care schimba pe pozitia de trece a aerului prin masa preincalzitorului.

Descrierea preincalzitorului de tip ROTHEMUHLE

Preincalzitorul de aer are urmatoarele parti componente

1. Masa preincalzitorului (statorul) formata din 2 rinduri de faguri din tabla ondulata 0,25 mm cu inaltimea 0,55 m fiecare rind , total anind un h de 1,1 m si un rind de ceramica cu h de 0,25 m .Din cauza infundarii ceramicii si imposibilitatii de a o curata , aceasta se inlocuieste treptat tot cu faguri de tabla de 0,25 mm avind h-ul corespunzator ceramicii . Tabla din care sunt confectionati faguriieste de OL 37 cu ondulari oblice . Fagurii din tabla se introduc in locasuri formate din nervuri de consolidare , din tabla de 10 mm. Acesti faguri sunt de 6 dimensiuni, numerotarea rindurilor finnd de la axul PAR spre exterior.

Lungime B mare B mica H nr. bucati

Rind 1 538 193,4 123 0,55 m 2x48

Rind 2 538 264,1 194,1 0,55 m 2x48

Rind 3 537 164,1 132,5 0,55 m 2x96

Rind 4 537 200,3 165,2 0,55 m 2x96

Rind 5 537 235,7 200 0,55 m 2x96

Rind 6 537 271,2 236,1 0,55 m 2x96

Pentru fiecare rind sunt montati faguri cu h de 0.25 m si pe jumatate ca numar. Diametrul preincalzitorului este de 8.5 m. Suprafata de incalzire a preincalzitorului este de 14365 m².

Carcasa exterioara a PAR este prevazuta cu suporti care reazima pe grinzile de sustinere.

2.Calotele de aer: sunt partile rotitoare ale PAR. Cu ajutorul lor aerul din canalul de refulare al ventilatorului de aer este dirijat pe suprafetele de incalzire ale preincalzitorului si de aici pe canalele de aer spre cazan. Partea de rezistenta a calotelor e formata dintr-o rama din profile care se sudeaza ta-blele ce formeaza incinta de aer. Cele doua calote inferioara si superioara sunt identice fiind prinse prin flanse pe axul preincalzitorului.

Calota superioara este prevazuta cu coloana cu bolturi prin intermediul caruia este rotit preincalzitorul (cele doua calote si axul).

Ambele calote sunt prevazute cu rama de etansare intre calota si stator formate din rame sub forma de U cu o parte prinsa de calota si de cealalta parte prinse placile de etansare din fonta care au posibilitatea de reglare a etansarilor. Compensatorii de etansare dintre calote si placile de teansare sunt din tabla silicioasa iar la calota superioara aceasta tabla este protejata impotriva coroziunii cu tesatura de azbest.

Etansarea intre calote si canalul de aer intrare si iesire din PAR este asigurata cu segmenti din fonta legati intre ei cu placute cu stifturi.

Acesti segmenti sunt introdusi intr-un locas si presati pe gitul calotei de catre un bolt cu resort pentru fiecare segment, care da posibilitatea ca la incalzire, la plina sarcina sa se aseze perfect.

Segmentii de etansare au doua degajari longitudinale, schimbarea lor efectuindu-se atunci cind se erodeaza mai mult de jumatate a nervurilor de la degajari.

3. Axul preincalzitorului are o lungime de 11,455 m si este realizat din tronsoane de teava sudate avind racirea asigurata prin orificii speciale prin care circula aer rece. La partea superioara axul este fixat pe lagarul de sustinere cu rulment FAG tip 69352.

La partea inferioara axul este ghidat prin intermediul lagarului de ghidaj cu bucse cu material cu autoungere DEVA.

Lagarul de ghidaj este amplast in interiorul statorului, racirea lui fiind asigurata prin intermediul circulatiei de aer de la calota rece spre calota calda. Cele doua calote sunt prinse pe ax prin intermediul a doua flanse.

4. Lagarul de sustinere este format din suportul lagarului, rulmentul cu role conice FAG tip 69352 si carcasa de protectie. Prinderea axului in lagar se face cu ajutorul piulitei filetate pe ax si un sistem de bucse. Lagarul de sustinere are rolul de a sustine axul si cele doua calote. Ungerea lagarului cu ulei in baie, continind 15 l ulei TBA 38 care se completeaza de cite ori este nevoie si se schimba o data pe an la reparatie.

5. Lagarul de ghidaj are rolul de a mentine axul in pozitie perfect vericala si prin acesta cele doua calote in pozitie orizontala.

Este format din doua jumatati de compozitie fixate pe cele doua jumatati ale lagarului care imbraca lagarul si sunt fixate cu ajutorul a doua bolturi. Carcasa lagarului este prinsa de stator cu surub.

Cele doua jumatati ale compozitiei sunt prevazute cu o degajare la mijlocul partii interioare, degajare ce comunica cu o conducta prin care se inrtoduce de afara molicot pentru ungere si etansare.

Racirea lagarului se face cu aer rece ce trece din calota superioara in calota inferioara prin gauri special amenajate. Canalele de aer intrare si iesire sunt prevazute cu compensatori de dilatare.

6. Dispozitivul de actionare

Fiecare preincalzitor de aer rotativ este prevazut cu doua dispozitive de actionare, unul in functie si unul in rezerva cu urmatoarele caracteristici :

motor electric

putere 11 KW

turatie 145 rot/min

tensiune 220/380 V

reductor

raport de transmisie 185

puterea transmisiei 12 CP

ungere cu ulei sub pres 1 bar

tipul uleiului TBA 38

CARACTERISTI TEHNICE DE FUNCTIONARE ALE PAR ROTEHMUHLE

TIP V 8,5/1,1+0,25 K

carbune gaz

1.Sarcina cazanului t/h 500 500

2.Putere calorica kcal/kg/Nmcubi 1600 7800

3.Debit gaze arse inainte m cubi/h 770000 490200

4.Debit gaze arse dupa m cubi/h 826000 505560

5.Debit aer infilreat in gaze 56000 37500

6.Debit aer intrare in PAR 504000 352000

7.Debit aer recirculant 120100 86300

8.CO2 in fata PAR % 14 14

9.CO2 dupa PAR % 13,04 13,04

10.Diferenta de presiune mm CA 600 600

11.Temp gaze arse in fata PAR grade C 310 310

12.Temp gaze arse dupa PAR grade C 147 124

13.Temp aer in fata PAR grade C  50 50

14.Temp aer dupa PAR grade C  282 279

15.Diferenta de presiune gaze arse mm CA 68,4 54

16.Diferenta de presiune mm CA  83 45

17.Suprafata de schimb caldura m patrati 12580+1785 m patrati

18.Viteza de rotatie a PAR 08 rotatii / minut

19.Timpul la care un punct de pe stator va fi strabatut de aer 37,5 secunde

FUNCTIONAREA PREINCALZITORULUI

Preincalzitorul de aer rotativ este un schimbator de caldura regenerativ in contra curent.

Intreaga masa a preincalzitorului este introdusa in canalul de gaze care acopera doua treimi de din suprafata preincalzitorului o treime fiind ocupata de calotele de aer care sunt montate pe ax comun. Rotirea axului cu cele doua calote este asigurata de un dispozitiv format din motor electric , reductor de turatie , pinion de antrenare si coroana cu bolturi montata pe calota superioara. Rotirea calotelor de distribuire a aerului asigura preluarea caldurii de la tabletele ondulate ale PAR de catre aer si incalzirea fagurilor de tabla , racire de aer, de catre gazele arse.

Fiecare PAR are doua dispozitive de actionare , unul in functie si unul in rezerva. In cazul declansarii unui dispozitiv acesta se decupleaza , se cupleaza dispozitivul de rezerva si se porneste. Pentru mentinerea temperaturii gazelor arse sub valoarea de 200^o dupa PAR pina la schimbarea actionarii de rezerva , acesta se va roti cu o manivela montata in capatul axului motorului electric de antrenare.

Circulatia aerului in PAR este descendenta iar circulatia gazelor ascendenta.

Manevre ce se executa la PAR

Pregatirea pentru pornire .

Se controleaza ca toate materialele sa fie evacuate , personalul indepartat , autorizatia de lucru inchisa. Se controleaza si se inchid usile de vizitare pe canalele de aer , se inchid usile de vizitare ale PAR , se controleaza nivelul de ulei la lagarul de sustinere si dispozitivele de actionare. Se controleaza ca o actionare sa fie cuplata si una decuplata. Se fac legaturile si se pun sub tensiune dispozitivele de actionare.

Pornirea preincalzitorului de aer

Se deblocheaza butonul de pornire de la fata locului. Se trece pe manual cheia de blocare de la fata locului si se da comanda de pornire de la fata locului urmarindu-se:

- functionare fara zgomote si vibratii

- presiunea uleiului la dispozitivul de actionare sa fie in jur de 1 bar

- sensul PAR sa fie in sensul acelor de ceasornic privit de jos

Daca aceste conditii sunt indeplinite se trece cheia de blocare la fata locului pe *automat* pornirea si oprirea fiind posibile din CCT

Oprirea preincalzitorului

Preincalzitorul se opreste din camera de comanda si se blocheaza butonul de pericol la fata locului.

ATENTIE Este interzissa intrarea in preincalzitor inainte de a scoate de sub tensiune ambele dispozitive de actionare , a se desface legaturile la motoarele electrice si de a lega in scurt.

Temperatura aerului la intrare in PAR , in timpul functionarii este mentinuta la 50^oC cu recirculare de aer cald cu clapeta K13. La oprirea si pornirea cazanului , cind temperatura gazelor arse dupa PAR este mai mica de 100^oC preincalzitorul va fi ocolit prin deschiderea sibarului de pe canalul de ocolire PAR.

INSTALATIA DE GAZE COMBUSTIBILE A CAZANULUI BENSON DE 510 T/H

Instalatia de gaze combustibile a cazanului Benson este dimensionata pentru functionarea cazanului la debitul nominal numai cu gaz, pentru aceasta fiind 14 arzatori de gaz montati pe 2 nivele, 4 arzatori la cota 10 m si 10 arzatori la cota 18 m , fiecare arzator avind o capacitate de 3500 Nm³/h.

Descrierea circuitului pe gaze combustibile

Din conducta magistrala de 1000 mm care este montata in afara salii cazane la cota +21m , este racordata pentru fiecare cazan cite o conducta de 700 mm ,prevazuta cu urmatoarele armaturi si aparate de masura si control:

- o conducta de aerisire cu vana manuala montata in amonte de vana manuala

- o vana manuala de izolare

- o clapeta de reglaj presiune cu actionare electrica si functionare automata

- impulsuri de masura a temperaturii si presiunii dupa clapeta de reglaj presiune

Dupa aceste impulsuri conducta se ramifica in 3 conducte dupa cum urmeaza:

1. o coducta de 100 mm pentru arzatorii pilot si de aprindere prevazuta cu:

- o conducta de aerisire

- o vana manuala de izolare

- o clapeta de siguranta

- o diafragma de masura debit

- un manostat pentru stingerea arzatorilor pilot cind presiunea de gaz a scazut sub valoarea de declansare a clapetei de siguranta

- o conducta de aerisire a conductei de la arzatorii de pilot superiori

- cite o aerisire pentru fiecare arzator pilot de la cota 18 m.

Pentru fiecare arzator pilot si de aprindere sunt montate urmatoarele:

- un ventil manual de izolare si 2 ventile electromagnetice pe arzatorul de aprindere

- un ventil manual de izolare si 2 ventile electromagnetice pe arzatorul pilot

- o celula fotoelectrica ce supravegheaza arzatorul pilot si arzatorul principal

2. o conducta de 400 mm pentru arzatorii de debit 1:4 prevazuta cu urmatoarele:

- o clapeta de reglaj debit prevazuta cu actionare electrica si reglare automata K33

- o diagrama de masura a debitului de gaz

- un impuls de presiune gaz

- o vana electrica de izolare

- o clapeta de izolare gaz

- o conducta de aerisire

- un manostat presiune gaz care comanda inchiderea arzatorilor de gaz debit 1:4 in cazul scaderii presiunii sub valoarea de declansare a clapetei de siguranta gaz.

La fiecare arzator de gaz debit 1 - 4 sunt montate :

- o clapeta manuala pentru reglarea debitului de gaz pe arzatorul respectiv

- o vana electrica de inchidere

- o clapeta de inchidere rapida cu comanda pneumatica

3.o conducta de 600 mm pentru arzatorii de gaz debit 5:14 fiind prevazuta cu aceleasi armaturi si aparate de masura ca si conducta de 400 mm mai putin clapetii manuali din fata arzatorului de gaz debit. Conductele de aerisire sunt conectate si scoase pe acoperisul salii cazane dupa cum urmeaza :

- toate conductele de aerisire de pe conductele arzatorilor pilot si de aprindere , intr-o conducta comuna pe partea dreapta la cota 23 m

- aerisirile arzatorilor debit 1 si 4 pe o conducta comuna pe partea dreapta cota 23

- aerisitile arzatoarelor 5,11,12,13,14 pe o conducta comuna dreapta cota 23

- aerisirile arzatoarelor 2 si 3 pe o conducta comuna stinga cota 23

- aerisirile arzatoarelor 6,7,8,9,10 pe o conducta comuna stinga cota 23

In partea stinga la aerisiri sunt doua aprinzatoare , iar in partea dreapta trei aprinzatoare cu transformator pentru scinteie.

Pentru fiecare grup arzator este montat un panou local cu urmatoarele comenzi :

- buton de aprindere pentru arzatorul de aprindere si arzatorul pilot

- buton de deconectare ( stingere ) pentru arzatorul pilot

Semnalizari :

- arzator principal oprit - lampa verde

- arzator principal pornit - lampa rosie

- arzator principal avarie - lampa galbena

- arzator pilot oprit - lampa verde

- arzator pilot pornit - lampa rosie

- arzator pilot avarie - lampa galbena si aprindere - alba

Pentru fiecare grup arzator exista urmatoarele semnalizari in panoul de supraveghere flacari cota 10m:

- 1 micro ampermetru care indica prezenta flacarii la arzatorul respectiv dat de fotocelula

- semnalizare pentru arzatorul pilot, pornit oprit, avarie si aprindere

- semnalizare pentru arzatorul de debit pornit, oprit, avarie.

Pentru clapetele de siguranta gaz si protectia canalului cazanului pentru circuitul de gaz in panoul de supravaghere a flacarii cota 10 m sumt prevazute urmatoarele comenzi si semalizari :

- buton conectare protectie gaz

- buton conectare protectie arzatori pilot 1-14

- buton conectare protectie arzatori debit 1-4

- buton conectare protectie arzator debit 5-14

- cheie punere sub tensiune pentru panou supraveghere flacara

- semnalizari pentru arzatori pilot 1-14 debit 1-4 si debit 5-14 gata de anclansare

- conducta de impuls aer deschisa - protectie conectata

- la cota 18 m exista un buton de 'pericol' din care se opreste tot circuitul de gaze si 2 casete cu comanda inchis-deschis pentru vanele de gaz de pe arzatorii debit 1-4 si 5-14

PROTECTII SI BLOCAJE PE CIRCUITUL DE GAZE COMBUSTIBIL

Punerea in functiune a circuitului de gaze combustibile este posibila numai daca sunt realizate urmatoarele conditii :

- cel tutin un ventilator de aer in functie

- debitul de apa mai mare de 100 t/h pe fiecare parte

- panoul de supraveghere flacara cota 10 m sub tensiune

- butonul de 'pericol' cota 18 m deblocat

- presiunea de aer, gaz si aer comprimat mai mare decit presiunea de declansare.

La disparitia uneia din aceste conditii clapetele de sigu- ranta gaz declansare se inchid , vanele electrice, arzatorii de gaz se inchid. Valorile de declansare la presiune scazuta de aer si gaz pentru care sunt reglate clapetele de siguranta si manostatele pentru arzatorii de gaz sunt urmatoarele :

Pentru clapeta de siguranta arzatorii pilot si de aprindere 1-14

- presiunea aer mai mica de 80 mm col. H2O

- presiunea gaz mai mica de 500 mm col. H2O

Pentru clapetele de siguranta arzator debit 1-14 si 5-14

- presiunea aer mai mica de 20 mm col. H2O

- presiunea gaz mai mica de 230 mm col. H2O

Manostatele pentru inchidere arzatori debit sunt reglate la urmatoarele valori :

- presiunea aer ardere mai mica de 20 mm col. H2O

- presiunea gaz mai mica de 230 mm col. H2O

- presiunea aer comprimat mai mica de 2 bari

DERANJAMENTE, DEPISTAREA SI REMEDIEREA LOR

1. CLAPETELE DE SIGURANTA

- nu se poate aclansa ( deschide )

- se stringe manual (se inchide) vana electrica din amonte de clapete si se deschide by-passul clapetei pina ce se descarca presiunea din fata clapetei de siguranta. Clapeta nu sta anclansata.

- pirghia de contragreutate nu sta in pozitia orizontala

- se incearca electrovana de aer care trebuie sa fie calda, daca nu se apasa nutonul de armare panou cota 10 m.

- daca electrovalva este calda si pirghia cu contragreutate nu sta in pozitie orizontala, se ridica presiunea de aer si gaz

- daca pirghia de contragreutate sta in pozitia orizontala inseamna ca toate conditiile sunt realizate, defectul fiind in sistemul de pirghii si se trece la remedierea defectului.

2. ARZATORII DE APRINDERE SI PILOT

- arzatorul pilot nu sta aprins

- praf. pe conducta arzatorului pilot si fotocelula nu sesizeaza flacara - se curata praful, se sterge sticla la fotocelula.

3. ARZATORUL PRINCIPAL nu se aprinde

3.1. Lipsa presiune aer comprimat care poate fi din urmatoarele cauze :

- presiune de aer scazuta in retea

- robinet aer amonte de filtrare inchis

- filtre de aer infundate sau murdare

- presiune scazuta aer ardere mai mica de 20 mm coloana H2O, presiune gaz mai mica de 230 mm col. H2O.

4. VANA ELECTRICA AMONTE CLAPETA SIGURANTA nu se deschide.

- contact deschis clapeta de siguranta nefacut

- lipsa tensiune de actionare

In toate cazurile de stingere a focului si cazanul functioneaza numai pe gaz , aprinderea nu se va relua decit dupa inchi-derea tuturor armaturilor , si ventilarea cazanului timp de 15 minute cu toate clapetele de aer deschise si ventilatoarele de aer incarcate la 50%.

Este interzisa functionarea cu clapetele de siguranta blocate, cu protectia de debit minim apa alimentare scoasa sau cu protectia de la fotocelula suntata.

Reglajul valorilor de declansare a clapetelor de siguranta se obtine prin:

- deplasarea contragreutatii pentru reglare presiunii aer

- reglarea resortului pentru presiune gaz

Manevre ce se efectueaza la instalatia de gaze combustibile a cazanului Benson:

1. Punerea sub presiune a circuitului de gaze combustibile

- se pornesc VA si VG

- se controleaza ca toate aerisirile pe circuitul de gaze sa fie deschise

- se scoate blindul de pe conducta de gaze combustibile

- se realizeaza debitul minim apa alimentare 100 t/h pe fiecare parte a cazanului

- se deschide vana manuala izolare gaz

- dupa 10 min. de la deschiderea vanei manuale izolare gaz , se inchid ventilele de aerisire din fata clapetelor de siguranta pe cele 3 conducte de 100,400,600 mm

- se deblocheaza butonul *pericol* cota 18 m

- se armeaza panoul de supraveghere flacara cota 10 m inclusiv protectiile de supraveghere pentru cele 3 clapete de siguranta.

- se regleaza presiunea aerului de ardere superioara valorilor de declansare prin protectie a clapetelor de siguranta gaz

- se armeaza (deschid) cele 3 clapete ed siguranta si se deschid vanele aferente lor

- se pune sub presiune conducta de aer comprimat pentru actionarea arzatorilor

- dupa 10 minute de la deschiderea vanelor de gaz cele 3 conducte, se inchid ventilele de aerisire gaz cota 23 m.

- se ventileaza cazanul 15 minute cu ventilatoarele de aer incarcate la 50% si cu titraj corespunzator, se trece la aprin-derea arzatorilor de gaz (la pornirea cazanului).

2. Aprinderea arzatorilor de gaz

- se introduce aprinzatorul pina la limita maxima

- se apasa butonul 'aprindere' din panoul local dupa ce s-au deschis ventilele manuale de izolare de pe conducta de gaz aprindere si gaz aprindere arzator pilot

- se urmareste prin vizor aprinderea arzatorului pilot

Dupa aprinderea arzatorului pilot se scot arinzatorii in exterior. Daca nu s-a aprins arzatorul pilot , se controleaza fotocelula si conducta arzatorului pilot si se repeta operatia de aprindere de cel mult 6 ori , dupa care de intrerupe , se ventileaza cazanul timp de 15 minute , dupa care se reia operatia de aprindere. Asa se procedeaza cu arzatorii pilot 1-4

- arzatorii principali se aprind din camera de comanda termica la interval de 5 minute , debitul si presiunea de gaze reglindu-se din clapeta de reglaj debit arzatori 1-4 si clapeta de reglaj presiune din aval de vana manuala izolare gaz.

3. Oprirea arzatorilor de gaz, izolarea si descarcarea circuitului de gaz

Oprirea arzatorilor de gaz debit si pilot se poate face din urmatoarele puncte:

- buton 'stingere foc' pupitru cazan

- buton 'pericol' cota 18 m

- buton 'deconectare' panou supraveghere flacara cota 10 m

- scoaterea tensiunii panoului supraveghere flacara cota 10 m

- din buton panou local separat pentru fiecare arzator (pilot si de debit)

- din buton separat fiecare arzator principal din camera de comanda termica

Dupa stingerea arzatorilor de gaz se trece la izolarea circuitului si decarcarea lui dupa cum urmeaza:

- se inchide vana manuala izolare gaz

- se controleaza sa fie declansata clapeta de siguranta gaz si vanele electrice inchise

- se inchide vana izolare gaz arzatori pilot si de aprindere

- se inchid ventilele de izolare a arzatorilor de aprindere si a arzatorilor pilot

- se deschid toate ventilele de aerisire pe circuitul de gaz

Daca este nevoie sa se lucreze in cazan se monteaza blind pe conducta principala de gaz dupa vana manuala de izolare gaz.

Caracteristicile gazului combustibil

CO2 - 3,5% max; O2 - 3,5% max; CH4 - 99,2% max; sulf - 0,05 gr/Nm³

Densitatea in raport cu aerul - 0,55

Puterea calorica inferioara - 8482 Kcal/Nm³/h

INSTALATIA DE PREPARARE SI ARDERE A CARBUNELUI

Caracteristicile morii de carbune

1. Moara

- tip N.150.50

- debit 50.000 kg/h maxim - 55 t/h

- debit de amestec : aer importat 199.000 kg/h

- executie : dreapta-stinga

- diametru rotii : 3200 mm

- moment volant (G:D²) 87.000 kg/m²

- greutatea morii fara motor si fara zidarie : 100.000 kg

2. Lagarul dublu

- rulmentul pe partea rotorului - 23.248 KHL

- rulmentul spre cupla - 23.252 KHL

- ungere rulmenti - prin circulatie de ulei

- racire rulmenti spre motor - prin circulatie de ulei

3. Reductorul

- tip - RENK 40 SV

- putere - 856 CP

- raport de demultiplicare - 1:3,041

- viteza primara - 1493 rot/min

- viteza secundara - 490 rot/min

- ungere rulmenti - prin circulatie de ulei

- racire ulei - cu apa

- debit racire apa - 0,9 m³/h la 20^oC

- presiunea apei - 2 kgh/cm²

- greutatea - 1600 kg

4. Motorul morii

- tip - ROAV 4/121 - 45

- nr. plan - 198097 A

- putere - 700 KW

- viteza de rotatie - 1493 rot/min

- tensiune - 6000 V

- frecventa - 50 Hz

5. Caracteristicile uleiului intrebuintat

- punct de inflamabilitate - 210-215^oC

- punct de solidificare - 10-15^oC

- viscozitate - 4-4,5^oE/50^oC

- temperatura pentru 2^oE - 75-80^oC

- racirea uleiului de ungere - cu apa de racire

- debit mediu de apa - 9,5 m³/h la 20^oC la racire

- presiunea de apa - 1 kgf/cm²

Descrierea morii ventilator KSG

Moara KSG se compune din:

1. Un grup motor-reductor

Motorul este de curent alternativ cu rotorul in scurtcircuit,iar reductorul este cuplat cu aceasta prin intermediul unei cuple semielastica. Reductorul este utilizat in scopul reducerii turatiei rotorului morii in raport cu turatia motorului de la 1493 la 490 rot/min. Reductorul este de tipul cu o treapta de reducere avind 2 pinioane care asigura raportul de reducere de 1/3,041

Pinioanele sunt unse si racite cu ulei ce este aspirat din batiul reductorului de catre o pompa cu roti dintate , trecut printr-un filtru si apoi printr-un racitor cu apa din nou in reductor. Pompa de ulei este actionata de motorul morii prin intermediul unui pinion cuplat la axul motor al reductorului .

2. Un palier dublu

Arborele morii se reazima pe 2 rulmenti oscilanti si este antrenat in miscare de rotatie de reductor prin intermediul unei cuple semielastice.

Palierul mai este echipat cu urmatoarele aparate:

- 2 vizori pentru verificarea nivelului de ulei in batiu

- 2 termometre manometrice pentru masurarea temp. celor 2 lagare

- un termometru monometric pentru masurarea temp. uleiului in batiu

- 2 indicatori de flux pentru uleiul de ungere

- 1 indicator de flux cu vizor pentru ulriul de racire

- un monometru pe refularea pompei de ulei de ungere

3. Camera de macinare

Este formata din table de otel blindate in intregime, iar in interior se invirteste rotorul.

4. Rotorul morii

De constructie metalica contine suportul pentru palete. Cu ajutorul unui dispozitiv de extragere se poate monta si demonta usor dupa ce se indeparteaza caruciorul.

In afara de aceasta , blindajele pot fi schimbate fara scoaterea rotorului obligind:

- deschiderea de montaj dinspre palier

- deplasarea caruciorului (deschidera morii)

5. Tubul de aspiratie

Acesta cuprinde sau are atasate urmatoarele:

- organele de izolare care permit efectuarea lucrarilor de intretinere (registre simple sau duble)

- tubul de aer rece cu clapete de inchidere - deschidere

- canalul de aer cald si gaze recirculate cu clapete de inchidere si reglare

6. Separatorul

Este asezat deasupra, la iesirea din moara si separa particulele grosiere de particulele fine. O conducta de recirculatie aduce particulele nemacinate inapoi in moara. Separatorul are 5 paleti . Fiecare palet este montat pe un ax si este solidar cu acesta. Primii 2 paleti au axele legate prin pirghii . O roata de actionare cu lant montata pe unul din axe permite manevrarea simultana a acestora . In acelasi fel se manevreaza si urmatorii doi. Al 5-lea palet are prevazut pe o roata si lantul de actionare. Primii 4 paleti se pot misca cu cite 45 de grade deasupra si dedesubtul orizontalei deci cu 90 de grade. Paletul numarul 5 (paletu superior) se poate misca numai sub orizontala cu 45 de grade .

Un indicator metalic solidar cu axul indica pozitia clapetului din interior (la reparatie sau in orice alta ocazie trebuie sa se tina seama ca indicatorul sa fie montat astfel incit sa corespunda pozitiei clapetului). Indicatorul evolueaza pe un cadran cu gradatii fixate pe carcasa separatorului , gradatiile impartind in parti egale unghiul de 90 de grade. Fixarea pozitiei separatorului se face astfel incit sa se realizeze finetea si macinarea optima astfel:

- paleti foarte inclinati

- debit recirculat foarte mare

- finete de macinare foarte ridicata

- paleti putin inclinati

- debit recirculat mic

- finete de macinare slaba

7. Arzatorul de praf carbune

Este de tip cu fante inclinate, amestecul carbunelui cu aerul secundar avind loc in camera focara.

Se conpune din urmatoarele elemente:

- cutia arzatorului care face legatura intre separatorul morii si cele 2 fante ale arzatorului ; aceasta este sectionata in 4 corespunzator fantelor arzatorului incepind de la cota 10 m, deasupra sibarului de izolare K26

- cele 4 fante montate intre cota 10 si 18m in interiorul carora sunt dispuse in forma de cruce tevile de insuflare a aerului secundar. Intre cele 4 fante precum deasupra si jos sunt canale prin care se introduce aer secundar.

Alaturi de cele 4 fante ale arzatorului se afla cutia de aer secundar cu sibarul de inchidere K7 si cu 9 racorduri de aer secundar la arzator. Sibarul K7 are comanda electrica, tot sau nimic avind o fanta de 5% din sectiune neacoperita, aceasta avind rolul de racire a arzatorului atunci cind moara arzatorului respectiv este oprita.

Cele 9 canale cu cite un sibar cu comanda manuala care se fixeaza odata pentru totdeauna avind urmatoarele pozitii :

- sibarul sub arzator (aer inferior) - 40%

- sibarul de sus (aer superior) - 90%

- cei 4 sibari pentru aerul din tevile de insuflare din fantele arzatorului (aer de mijloc) - 90%

- cei 3 sibari pentru aerul dintre fantele arzatorilor (aer intermediar) - 40%

- aerul tertiar de la pilnia rece - 5%

8. Circuitul uleiului de ungere

Uleiul din batiu este aspirat pe o pompa cu rori dintate care se gaseste in batiu , cuplata printr-un pinion la axul morii si fixate pe o consola.

Pompa debiteaza ulei numai daca se roteste intr-un anumit sens. De aceea prin demontarea capacului si desurubarea suruburilor de fixare , ea se va amplasa pe o consola sau alta in functie de sensul de rotire al axului (stinga sau dreapta)

Pompa de ulei ungere este prevazuta cu o supapa de siguranta incorporata in ea si care este reglata la 3,75 at.

Uleiul refulat de pompa trece printr-un filtru cartus (SCAM)

in care se gaseste un miez format din placute in forma de discuri fixate pe un ax la distante de cita70 si un gratar fix pentru curatirea impuritatilor.

Iesind din filtrul SCAM , uleiul intra intr-un racitor in care uleiul circula printre tevi iar apa de racire (apa de castel) trece prin tevi.

Uleiul racit trece printr-un filtru magnetic 'S' de forma circulara. Principiul de functionare este magneto-mecanic. Forma circulara a orificiului la intrare se transforma la iesirea din camera de turbulenta, intr-o trecere gituita, care asigura fara dificultate admiterea vinei de ulei si o dirijeaza pe toata inaltimea elementului filtrant, miezul magnetic cu o sita circulara cu ferestre.

Impuritatile solide sunt antrenate spre elementul filtrant intre miezul magnetic si sita, datorita energiei lor cinetice. Particulele magnetice sunt captate astfel de miezul magnetic.

Din filtrul magnetic uleiul trece prin 2 indicatori de flux (indicatori de debit) si intra in cei 2 rulmenti cu role butoi care formeaza lagarele arborelui morii.

Dupa ce strabate cei 2 rulmenti , uleiul se intoarce in rezervorul batiului.

9. Circuitul uleiului de racire

Rulmentul dinspre rotor este inzestrat cu un circuit de racire ulei , independent de circuitul de ungere, care asigura o temperatura convenabila in exploatarea acestuia (maxim 70 grade celsius).

Uleiul de racire este aspirat din batiu de o pompa ca cea de ungere dar antrenata de un motor electric de 0,75 kw si refulat printr-un circuit separat (filtru SCAM , supapa de protectie 2 racitori) la rulment de unde preia caldura degajata de organele in functie.

Circuitul uleiului se poate vedea printr-un vizor amenajat pe batiu.

Dupa ce se raceste rulmentul , ulei cade in rezervorul batiului . Labirintii amenajati la capetele arborelui impiedica iesirea uleiului si patrunderea prafului.

Caracteristicile circuitului de ulei de racire spre deosebire de circuitul de ulei de ungere este faptul ca aici pompa de ulei este antrenata de un motor electric , are 2 racitori identici cu cel din circitul de ulei de ungere si nu are filtru magneto-mecanic , in rest este la fel cu circuitul de ungere.

Pregatirea de pornire a morii

1. Se inchid autorizatiile de lucru , executind in prealabil un control minutios urmarindu-se:

- ca toate lucrarile sa fie terminate

- toate materialele , sculele, dispozitivele sa fie inlaturate

- sa fie facuta curatenie la locul de munca dupa reparatie

- toate usile de vizitare ale morii sa fie inchise si sa aiba garnituri

- toate racordurile morii sa fie fixate

- ca suruburile de la fundatiile morii, batiul si reductorul sunt strinse

- ca toate aparatele de masura si control sunt bine montate si sa nu fie deteriorate

- ca toate circuitele de ulei ale morii au toate conductele montate, holendrele si suruburile strinse, filtrele de ulei montate , busoanele de aerisire montate la locul lor , pompele de ulei racire si ungere in regula iar canalele deschise.

- ca circuitul de racire al morii este in perfecta stare

- ca motorul electric este complet echipat, are termocuplele montate si legaturile acestora realizate

- ca legaturile indicatorului de flux, termometrelor manometrice sunt realizate

- ca aparatorile la cupla sunt montate

- ca tubul de aspiratie a gazelor este in buna stare si racordul cu cazanul la cota 26m este realizat

- se cere efectuarea legaturilor de motorul morii al pompei de ulei de racire, al benzii redler si al benzii de curatire

- se controleaza nivelul de ulei in batiu si reductor acesta va fi jumatatea vizorului

- se realizeaza circuitul de apa prin racitorul de ului al batiului si reductorului. Debitul de apa nu trebuie sa fie mai mare decit cel necesar decit mentinerea lagarelor la o temperatura corespunzatoare. O temperatura prea ridicata sau prea scazuta nu se admite.

- se face aerisire la racitorul de ulei pe partea de apa de racire prin desurubarea busonului ( la prima pornire sau dupa o pornire indelungata )

- se deschide sibarul K25 de pe aspiratie , apoi se inchid clapetii de etansare de sub sibarul plan

- se deschid clapetii de aer de etansare ( se deschide mai mult cel spre batiu )

- se face proba de functionare a clapetelor K11 si K14

- se controleaza ca banda redler si banda de curatire sa fie in ordine, lagarele sa fie gresate, usile de vizitare inchise

-reductorul benzii si variatorul are nivel normal, la fel si in reductorul benzii de curatire

- se controleaza daca esre carbine pe sibarul de sub banda, daca nu este acesta se deschide . In cazul in care este, sibarul se deshide dupa pornire morii cind se poate pornii banda.

Actionind de la cuple se constata ca rotorul morii si pompa se rotesc usor.

- jaluzelele de sub buncar sa fie scoase

- se pune sub tensiune motorul morii, al benzii redler, al benzii de curatire al pompei de ulei de recire si ale sibarilor K7 , K

- se controleaza ca termocuplele de pe refularea morii sa fie in buna stare si sa aiba legaturile facute; de asemenea si aparatele de masura din CCT

-se controleaza ca clapetii de aer comprimat K8, K9 , K10 sa fie in pozitie corespunzatoare

- se deschide aerul secundar K7

PORNIREA MORII

- se porneste de la fata locului, se controleazaz functionarea pompei de ulei de racire si apoi se trece pe automat, se deschide ventilul de legatura cu circuitul de ulei de ungere

a) la fata locului

-comportarea agregatului din punct de vedere al vibratiilor si al zgomotului

- scaderea amperajului dupa circa 1,5 minute

- presiunea de ulei de ungere si la reductor.Acestea vor creste si trebuie sa ajunga la 3,75 at. pentru batiu si 1,2-2 at. pentru reductor

- temperatura la lagare nu trebuie sa depaseasca 70^oC

- temperatura uleiului la reductor (maxim 70^oC)

- nivelul de ulei

- daca indicatorul de flux se deplaseaza cu 17,8 mm cel dispre reductor si 23,7 mm cel dinspre motorul morii

- daca apa de racire are o buna circulatie, adica uleiul in racitor se raceste

- lipsa pierderilor de ulei

- etansietatea morii

b) in camera de comanda termica se va urmarii

- amperajul morii ; scaderea lui dupa 1,5 minute si stabilitatea acestuia

- cresterea temp la refularea morii; la temp. de 150^oC se va porni banda de carbune

- ambreiajul benzii de carbune si indicatia incarcarii acestuia. In cazul in care aceasta nu se indica inseanma ca banda este posibil sa nu se deplaseze

- disparitia semnalizarii de lipsa de ulei ungere

- reglarea temp de refulare la 180^oC nu este permisa depasirea de 200 ^oC pe refularea morii

- pornire cazanului se va face cu 4 mori in functie de cantitatea de gaze combustibil disponibil

FUNCTIONAREA MORII

In exploatare, temp. amestecului aerului cald dupa moara se va mentine la 150 - 180 ^oC

Temperatura de 180 ^oC nu trebuie depasita deoarece o tempe-ratura mai mare pe un timp mai indelungat poate duce la deformarea blindajelor de pe partea de aspiratie si deteriorarea rulmentilor.

Pentru uniformizarea alimentarii cu carbune este indicat sa se functioneze cu strat de carbune relativ mic si viteza de deplasare a benzii relativ mare.

In cazul in care , din cauza unei defectiuni in alimentarea cu carbune temperatura pe refulare a morii depaseste 220-230^oC moara va fi declansata imediat. De asemeni se va declansa moara in cazul unei defectiuni in circuitul de ungere al reductorului sau al lagarului dublu (presiune de ulei mica, pompa de ulei dezamorsat)

In timpul functionarii nici o pierdere de ulei nu se admite. Acestea vor fi in functie de gradul lor, de periculozitate remediate imediat prin oprirea morii sau cu prima ocazie.

Scurgerile de ulei pot genera incendii si pot conduce la deteriorarea fundatiei .

In cazul unei defectiuni pe circuitul de racire al uleuilui, moara poate fi mentinuta in functie , numai atita timp cit nu se depasesc temperaturile admisibile pentru functionarea rulmentilor.

SUPRAVEGHEREA IN EXPLOATARE

Debitul de ulei de ungere al lagarului dublu al batiului

Pentru fiecare rulment debitul de ulei este conform cu dimensiunile sale in jur de 10 la 151 l/mil. Debitul de ulei prea mare mareste pierderile calorice prin frecare.

Debitul de ulei de racire al lagarului dublu

Nu se prevede nici un reglaj, functionarea facindu-se la debitul nominal al pompei. Circulatia uleiului de ungere este pusa in evidenta pentru cele 2 paliere prin indicatia manometrului si pe rind indicatorul de circulatie. Circulatia uleiului de racire se observa la iesirea acestuia intr-un vizor indicator.

Nivelul de ulei de la lagarul dublu

Este perfect vizibil cind moara este oprita .

Nivelul trebuie sa fie conform celor indicate la 'pornirea morii'

Temperatura lagarelor (la lagarul dublu)

Temperatura nu trebuie sa depaseasca 70^oC. In exploatare , valorile normale ale temperaturii rulmentilor trebuie sa fie cuprinse intre 45-70^oC.Temperatura sub 45^oC este de asemeni neridicata.

Cresterea rapida a temperaturii peste 70^oC indica in cazul alimentarii normale cu ulei avarierea lagarului respectiv.

Controlul functionarii normale a rulmentilor se face prin ascultare cu un tub acustic. Trebuie sa nu se auda zgomota caracteristice.In cazul in care acestea se vor auzi, inseamna ca rolele sau camasa au suferit defectiuni si este necesar oprirea morii si revizuirea rulmentilor.

Filtrul cu sita pentru lagarul dublu

Acest filtru este montat in paralel cu un clapet de protectie reglat , taiat la : 'p x 0,25 bare ' , unde 'p' este presiunea uleiului in circuit.

In cazul in care filtrul se murdareste clapetul se deschide asigurind circulatia uleiului spre rulment. Cu ocazia opririi morii se va demonta filtrul si se va curata in concordanta cu instructiunile de intretinere. In timpul functionarii, miezul acestuia se va roti de catre operatorul de la mori.

Rotorul morii

Rotorul trebuie sa se invirteasca usor, fara zgomote anormale. Functionarea cu zgomote sau batai indica o defectiune. Se va opri moara si se va verifica rotorul.

Presiunea de ulei pentru lagarul dublu

Presiunea de ulei nu este neglijabila . Presiunea produsa de pompa de ulei de ungere este in jur de 3,75 at. La pornirea morii, presiunea va fi mai mare pentru ca uleiul este rece.

Daca uleiul este cald si presiunea continua sa creasca, aceasta inseamna ca circuitul este obturat si moara trebuie oprita iar defectul inlaturat.

Moara (corpul si usile)

- se verifica integritatea garniturilor de la carucior. Se elimina deficientele de etanseitate imediat ce este posibil.

- se verifica garniturile de la racordarea conductei de aspiratie si se elimina neetanseitatea. Se verifica etanseitatea usilor de vizitare si a capacelor. Defectiunile constatate se elimina cu prima ocazie.

- se verifica scaparile de carbune pulverizat pe la labirintul din partea din mijloc a rotorului.

Cu prima ocazie se verifica starea de uzura a paletilor de ventilatie dispusi pe partea din spate a rotorului.

In scopul eliminarii scaparilor se va deschide mai mult aerul de etansare dinspre batiu

Reductorul morii

- se verifica daca pompa de ulei are presiunea corespunzatoare (1,2-2 at), si exista circulatie de ulei

- se verifica temp. eleiului la iesirea din reductor

Aceasta nu trebuie sa depaseaca 70^oC

- se verifica buna circulatie a apei in racitorul de ulei

- se verifica daca uleiul se raceste in racitor

- se verifica functionarea linistita (fara zgomote,fara trepidatii) a reductorului

- se verifica nivelul de ulei in reductor.Daca acesta creste si spumega ca racitorul este spart.

- se verifica etanseitatea exterioara a reductorului,lipsa pierderilor de ulei pe la holendere , pe la capac, pe la pompa de ulei sau pe la vizor

- se verifica starea buloanelor de prindere cu fundatia si a suruburilor de prindere a capacului

- se verifica daca reductorul sau rulmentii acestuia incalzesc sau au zgomote anormale.

Oprirea morii de carbune

In scopul opririi morii se vor executa urmatoarele manevre:

1. Se scoate de pe automat reglajul temp. amestecului aer-praf.

2. Se descarca banda de carbune

3. Se asteapta golirea morii (scadere amperaj si inceperea cresterii temperaturii de refulare a morii)

4. Se declanseaza moara si se inchide aerul cald K11

5. Se deschide complet aerul rece K14. Se urmareste scaderea temp. pe refulare a morii

6. Se inchide aerul secundar K7

7. Se inchide refularea morii K26

Daca moara trebuie sa intre in reparatie se executa urmatoarele :

- se scoate de sub tensiune motorul morii, al pompei de ulei, al benzii de carbune, benzii de curatire

- se blocheaza butoanele de avarie la moara banda de carbune, banda de curatire si pompa de ulei la locul .

- in functie de situatie se desfac legaturile la bornele motoarelor si se monteaza un scurtcircuitor la motorul morii iar capetele terminale ale cablurilor la motoarele benzilor si al pompei de ulei se leaga in scurtcircuit

- se blocheaza refularea morii prin introducerea de sibari plani la K26

- se inchide sibarul plan pe aspiratia morii (K25). Se asigura lantul impotriva actionarii si se monteaza placuta avertizoare

- se inchide aerul de etansare a caruciorului din fata si din spatele rotorului

- se inchide clapetul de aer K11 si se debroseaza

- se debroseaza clapetul de aer rece

- se inchde sibarul plan de sub banda de carbune K24

- se inchide apa de racire

Observatii: clapetul de gaze recirculate K19 are tija decuplata si motorul scos de sub tensiune. Se va verifica acest lucru de fiecare data.

Cazuri de oprire fortata a morii de carbune

Moara va fi oprita imediat in urmatoarele situatii:

- la aparitia zgomotelor si vibratiilor periculoase la moara ,la motor, reductor sau batiu datorita caderii blindajelor , descentrarii , deteriorarii rulmentilor sau altor cauze

- daca presiunea uleiului de ungere la reductor sau batiu scade la 0 (la pornire) se va opri moara imediat daca pompele de ulei nu fac presiune)

- daca iese fum din motorul electric

- daca temp. la refulare este peste 230 ^oC si nu exista perspectiva imediata de alimentare cu carbune.

- daca apare incendiul in circuitul de ulei al morii

- daca se rup conductele de ulei sau apare o pierdere mai importanta la unul din circuitele de ulei

- daca se rupe conducta de apa de racire sau apare o pierdere importanta pe acest circuit fara posibilitatea de izolare

- daca se defecteaza pompa de ulei de racire a batiului sau daca circuitul devine indisponibil si temp. rulmentilor depaseste 70^oC

Moara se va opri cu avizul sefului de tura atunci cind:

- apar vibratii ale batiului, reductorul sau motorul care nu pericliteaza funtionarea morii

- daca presiunea de ulei la reductor sau la batiu scade sub valorile prescrise.

- daca temp lagarelor atinge 70^oC si se stabilizeaza in jurul acestei valori

- daca incalzesc rulmentii motorului si ating temp. de 80^oC

- daca presiunea de ulei creste iar temp lagarelor de asemenea. Aceasta inseamna ca circuitul de ulei este infundat

- daca apar zgomote anormale la rulmentii lagarului dublu, reductorului sau motorului

- daca apare semnalizarea LIPSA ULEI UNGERE

- daca nu scade suficient temp. uleiului dupa racitor

- daca devine indisponibil circuitul de ulei de racire al batiului

- Daca scade nivelul de ulei la reductor sau batiu fara ca presiunea de ulei sa scada iar temp. lagarelor sa creasca

- daca apar neetanseitatile pe circuitul de ulei de ungere sau de racire

- daca apar neetanseitatile pe circuitul de praf de carbune

- daca incalzeste reductorul sau rulmentii acestuia

- daca nu sunt montate aparatori la cupla

- alte defectiuni de natura celor de mai sus care permit mentinerea in functiune a morii pentru o perioada de timp suficienta executarii unui control atent

NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII LA EXPLOATAREA MORII DE CARBUNE 1. Vor fi respectate toate prescriptiile NPM in vigoare privind agregatele rotative, instalatiile de preparare a prafului de carbune si deservirea operativa a instalatiei.

2. Este interzisa punerea in functiune a morii fara apara-tori la cupla

3. Se interzice urcarea personalului pe motor, reductor, batiu sau pe oricare parte a morii aflata in functiune.

4. Nu se admite expluatarea morii cu scurgeri de ulei. Toate neetanseitatile vor fi semnalate si remediate. Acumularile de ulei de pe fundatia morii de sub batiu , reductor sau motor vor fi imediat curatate

5. Nu se admite expluatarea motorului fara punere la pamint realizata

6. Desfundarea separatorului morii, manevrarea tevii, se vor face cu grija si de catre 2 lucratori desemnati de seful de tura.

7. Intrarea in reparatie a morii se va face conform NPM dupa ce moara a fost racita, izolata si scoasa de sub tensiune conform instructiunilor de exploatare

8. Nu se va arunca apa peste praful de carbune aprins

Se vor folosi in acest scop numai stingatoarele cu spuma sau cu CO2.

In acelasi fel se va proceda si in cazul unui incendiu la moara sau in zona acesteia.

9. Personalul de deservire va pruta echipamentul de lucru si de protectie in vigoare (casca, salopeta, manusi, ochelari, incaltaminte corespunzatoare)

De purtarea echipamentului de protectie va raspunde fiecare salariat in parte .

De controlul purtarii echipamentului va raspunde seful de tura , iar de dotarea cu echipament va raspunde maistrul principal cazane

10. Nu se admite amorsarea pompelor de ulei cu moara in functionare sau neblocata la fata locului.

11. Praful de carbune provine din neetanseitatile morilor constituie un pericol de inceput de incendiu deoarece are proprietati explozive si de autoaprindere.

De aceea el va fi inlaturat si mai ales vor fi semnalate toate neetanseitatile morilor imediat ce apar si vor fi trecute in registrul de defectiuni

12. In cazul infundarii separatorului morii cind este necesara deschiderea morii , acest lucru se va face dupa racirea completa a morii, inchiderea sibarului de aspiratie si a celui de pe refulare si deschidere aerului rece.

Deschiderea morii se face cu mare atentie folosind raciul sau alt dispozitiv de tractiune.

Se atrage atentia ca in cazul in care moara este insuficient racita , praful de carbune care cade din separator , fiind inchis poate sa se aprinda si sa explodeze.

13.Iluminatul in zona morilor va fi in permanenta in satre buna (cel normal cit si cel de siguranta).

Personalul de deservire raspunde de integritatea lui si de semnalarea catre seful de tura a tuturor deficientelor.

14. Pompa de ulei de racire va avea aparatoare la cupla la cutia de borne a motorului in buna stare iar impamintarea motorului bine montata.

Se interzice fumatul sau focul deschis in zona morilor aflate in functie.

NORME PSI PENTRU MORILE DE CARBUNE

1. Vor fi respectate toate prevederile normale si nomenclatoarele departamentale si republicane privind exploatarea si intretinerea instalatiilor de preparare a prafului de carbune

2. Nu se admite exploatarea morii cu acumulari de ulei sub reductor si batiu

De inlaturarea imediata a acestora raspunde operatorul de la locul de munca. Circuitul de ulei al reductorului sau al lagarului dublu precum si flansele acestora din urma nu trebuie sa prezinte scapari de ulei. Orice anomalie in acest sens va fi imediat semnalata si inscrisa in registrul de defectiuni.

3. De semnalarea tuturor scurgerilor de ulei raspunde operatorul de la locul de munca , de inscrierea in registrul de defectiuni raspunde seful de tura, iar de luarea masurilor de remediere raspunde seful de tura sau maistrul principal de zi (dupa situatie).

4. Nu se admite depozitarea sau existenta in apropierea morilor de carbune a materialelor combustibile ca: scinduri, cirpe, maturi, schele. Acestea vor fi imediat strinse si indepartate. De aceste lucrari raspund operatorii cazane (fochistii) in conformitate cu repartizarea responsabilitatilor stabilite prin atributiile de serviciu.

5. Neetanseitatile in circuitul morii conduc la depuneri de praf de carbune pe instalatii. Acestea se pot autoaprinde si pot provoca incendii care afecteaza cu precadere relatiile de canlu. De aceea orice neetanseitate in circuit va fi semnalata de personalul de exploatare si imediat remediata de personalul de intretinere si reparatii prin grija sefului de tura sau a maistrului principal cazane. Neetanseitatile din circuitul de praf pot sa impuna in functie de gravitatea lor oprirea morii.

6. Depunerea de praf de pe instalatii , retele de cablu de sustinere vor fi inlaturate sistematic de fiecare lucrator pentru locul sau de munca si de turele de exploatare in sectoarele respective in conformitate cu instructiunile de curatenie. Raspunderea pentru respectarea curateniei in instalatie revine fiecarui salariat pentru sectorul sau , sefului de tura pentru sectorul turei si maistrul principal pentru obligatiile care-i revin conform instructiunilor de curatenie.

7. In cazul in care autoaprinderea carbunelui provenind din depuneri stingerea lui se va face fara apa. Se vor folosi stingatoarele cu spuma sau CO2.

8. Daca se autoaprinde carbunele in buncar nu se va folosi apa pentru stingerea lui.

Se vor introduce barele metalice deasupra benzii in partea unui carbune care nu s-a autoaprins. In acest fel carbunele autoaprins va cadea pe banda si va fi consumat in cazan.

9. Uscatorii morilor de carbune mai ales in cazul in care cade zidaria, radiat rastele de cablu si depunerile de praf de carbune.

Din aceasta cauza izolatia cablelor se poate topi si apare scurtcircuitul care poate provoca incendiul.

De aceea rastelele de cablu vor fi intotdeauna protejate de radiatiile calorice ale uscatorilor, iar depunerile de praf inlaturate.

Daca zidaria uscatorilor se deterioreaza si zone ale tubului se inrosesc se vor practica gauri de 10-15 mm. pe zona inrosita. Daca zonele cu zidarie cazuta cuprind suprafete mari din uscator , moara se va opri.

10. Nu se va depasi temp. de 210^oC pe refularea morii.

La depasirea temp de 220-230^oC moara va fi declansata daca nu sunt perspective imediate de alimentare cu carbune. Temperatura normala de functionare a morii este intre 160-180^oC.

11. Praful de carbune in amestec cu aerul formeaza in anumite conditii amestecul exploziv. De aceea orice neetanseitate in circuitul de praf va fi imediat semnalata si remediata.

12. In cazul incendiului la motorul electric al morii sau al pompei de ulei de racire se vor folosi numai stingatoare cu praf si CO2 .

13. Dotatiile PSI din zona morilor (hidranti, pichete PSI, placute avertizoare, lazi cu nisip) vor fi intotdeauna in perfecta stare. Ele vor fi utilizate numai in caz de incendiu.De integritatea lor raspunde personalul care deserveste locul de munca respectiv.

INSTRUCTIUNEA DE EXPLOATARE

PENTRU BANDA REDLLER CAZAN BENSON

CUPRINS

1. Caracteristici tehnice

2. Descrierea bandei Redller si curatirea ei

3. Gresarea benzii Redller , reductorului variator, lagarelor, axului antrenare, a lagarului ax intindere, rolelor purta-toare

4. Exploatarea benzii

5.Pregatirea pentru pornire-supravegherea in functionarea-oprirea-blocaj, protectii, semnalizare, automatizari

6. NPM si PSI la banda Redller

1. Caracteristici tehnice

Capacitatea de transport reglabila 25-55 t/h, reglaj de viteza si reglaj de nivel de carbune pe banda

Greutatea volumetrica a carbunelui 0,75-0,95 t/m³

Inaltimea stratului 380 mm

Latimea stratului 1150 mm

Viteza de deplasare 1,5:4 m/sec

Tensiunea de alimantare motor 380 V

Puterea motorului 7,5 KW

Turatie motor 1490 rot/min

Turatie variator - iesire

Raport de reducere la reductor

2. Descrierea benzii Redller

Banda Redller se compune din :

- cutie de alimetare (buncar de carbune) prevazuta cu 248 de orificii de izolare cu tije si cu capace de inchidere a orificiilor

- sibar plan pentru reglarea stratului de carbune , avind pozitie verticala ,montat la iesirea din buncar , comandat manual de o roata sistem timona

- clapet pentru semnalizare *lipsa carbune* , montat pe banda dupa sibarul de reglare a statorului care semnalizeaza atunci cind stratul de carbune este de 10 cm

- carcasa benzii care este din tabla, etansa si prevazuta cu usi de vizitare laterale si la capace

- banda trasportoare sub forma de jgheab din racleti metalici , cu role purtatoare, sonic de ghidaj, stelute de antrenare , stelute de intindere si dispozitiv resort pentru curatirea benzii Redller.

- banda de curatire din racleti cu lant, cu steluta de actionare si steluta de intindere

- cutia de evacuare , curge carbune in tubul de uscare, prevazuta cu sibar de izolare

- ambele benzi au dispozitiv de intindere cu ax si au montate capete de intoarcere

- reglarea vitezii benzii Redller se face cu ajutorul variatorului de turatie montat intre motorul de antrenare si reductorul benzii. Variatorul de turatie este de tip lant si discuri cu diametru variabil

3. Gresarea

Reductorul si variatorul sunt gresate cu baie de ulei tip T90 EP2, reductorul fiind prevazut cu un disc de tabla cu aripioare care arunca uleiul din baie pe pinioane , variatorul se unge cu uleiul antrenat de cele 2 discuri care intra in baia de ulei. Pinionul mare si pinionul de antrenare sunt unse cu ulei C 265 (valvolina).

Cantitatile normale de ulei sunt : reductor 8 l. , variator 5 l. , pinion mare 1 l. Urmarirea nivelului de ulei la reductor si variator cu indicatori din sticla, la pinion mare prin deschi-dera capacului.

Uleiul se completeaza de cite 2 ori si se schmba la 8000 ore functionale.

Gresarea rolelor se efectueaza cu vaselina pentru rulmenti saptaminal iar lagare zilnic.

4. Exploatarea benzii

4.1. Pregatirea pentru pornire.

Inainte de pornire se controleaza nivelul de ulei la reductor, variator si pinionul de anrenare ax banda, toate sculele si personalul evacuate, usile de vizitare inchise. Legaturile electrice la motor, banda Redller si curatire facuta. Se cere punerea sub tensiune a benzii Redller si curatire.

4.2. Pornirea benzii

Prima pornire dupa reparatii se face de la fata locului pentru a se verifica sensul dupa cum urmeaza:

- se trece cheia de la fata locului pe manual

- se da un impuls pentru a se vedea sensul.Operatia este banda Redller se invirte partea de sus spre cazan banda de curatire partea de jos spre cazan.

- dupa verificarea sensului se trec cheile pe pozitia automat, benzile fiind gata de pornire

- dupa pornirea morii de carbune si stingere temperaturi dupa moara 150^oC , se deschide incet sibarul sub banda pentru a se goli carbunele de pe acesta.

Dupa deschidera completa a acestora se porneste banda Re-dller pe turatie minima dupa care se incarca corespunzator bunei functionari a morii. Se porneste banda de curatire care va functiona la 30^oC in 2 ore.

4.3. Oprirea benzii Redller si curatirea

Inainte de oprire banda Redller va fi adusa pe turatie minima, banda de curatire va functiona 30 de minute inainte de oprire.

Dupa oprirea benzii Redller moara va functiona 5 min aer cald si aer rece pentru evacuarea a tot carbunelui din moara . Cheile de la fata locului vor ramine in permanenta pe pozitie automat pe care au fost trecute dupa verificarea sensului.

4.4 Supravegherea in functionare

In functionare se vor controla urmatoarele :

- in camera de comanda amperajul motorului trebuie sa stea constant in jur de 60 maxim 90%

- viteza benzii trebuie sa fie inre 50-60 %

La fata locului se va controla:

- nivelul de ulei la reductor si variator sa fie normal

- reductorul si radiatorul sa nu aiba zgomote si sa nu fie fierbinti

- lagarele sa fie unse si sa nu fie fierbinti

- rolele sa fie unse si sa nu fie blocate

- toate usile de vizitare sa fie inchise

- capacele de inchidere a orificiilor pentru jaluzele sa fie inchise

- viteza benzii sa fie cit mai mare si stratul mic asa incit carbunele sa cada cit mai inprastiat in tubul de uscare

- viteza oprima de deplasare a benzii Redller este de aproximativ 3,5 m/min

Inainte de oprire in reparatia benzii care se face odata cu reparatia morii se inroduc jaluzele sub buncar si se goleste carbunele de pe banda.

Periodic, cel putin odata la 6 luni se va goli buncarul de carbune pe toata lungimel lui in introducere de jaluzele pe ambele parti ale buncarului incepind de pe partea de ungere in uscator raminind numai 1m. fara jaluzele la capatul spre sala turbinei ; dupa oprirea benzii se vichide sibarul sub banda.

4.5. Blocajele, protectii, semnalizari, automatizari

Banda Redller si de curatire nu se pornesc din camera de comanda cu cheie de la fata locului pe pozitia manual si nu se pornesc de la fata locului cu cheia pe pozitia automat.

Banda Redller si de curatire nu se pornesc din camera de comanda daca moara nu este in functiune si se opreste automat la oprirea morii.

La scaderea nivelului de carbune pe banda sub 10 cm apare semnalizarea LIPSA CARBUNE

La turatie maxima lucreaza cupla la radiator si apare semnalizarea MOARA ANCLANSATA iar la turatie minima apare semnalizarea MOARA DECLANSATA .

5. NPM si PSI la banda Redller si de curatire

Pentru evitarea accidentarii la benzile Redller si de curatire se interzice :

- stationarea in fata usilor de vizitare de la capatul de curgere cu acestea deshise

- introducerea miinilor in banda cu aceasta in functiune

- admiterea echipei de reparatii cu benzile sub tensiune, cu legaturile electrice nedesfacute de la motoare

- pornirea benzii fara aparatoare la volanta ambreaj

- spalarea cu apa a motoareler electrice

- aplicarea peste balustrada a buncarului de carbune

- functionarea benzii cu scurgeri de ulei la reductor si variator

Atunci cind nu este posibila oprirea benzii uleiul se va colecta in tevi si se va evacua pe debit. In zona variatorului si reductorului se va mentine curatenie perfecta , uleiul si praful fiind curatate in permanenta. Carbunele scos de la benzile de curatire va fi introdus in moara cea mai apropiata in functiune.

Orificiile pentru introducerea jeluzelelor vor fi in permanenta inchise pentru a evita patrunderewa aerului in buncar, ceea ce duce la autoaprinderea carbunelui.

In cazul in care se constata ca este carbune in buncar, acesta va fi evacuat la consum prin introducerea de jaluzele in zona in care niu este carbune aprins, prin aceasta pbligind sa curga pe banda carbunele ce arde.

In toate cazurile cind moara este oprita se va inchide sibarul sub banda pentru a evita patrunderea de gaze fierbinti in banda.

Se interzice fumatul in zona benzilor Redller. In caz de incendiu se va anunta imediat seful de tura si pompierii si se vor lua masuri de stingere a acestuia.

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE PENTRU ELECTROFILTRE

1. Generalitati

Separarea cenusei din gazele de ardere la cazanele Benson de 510 t/h si 215 Kgf/cm² se face cu ajutorul eletrofiltrelor.

Fiecare cazan este prevazut cu un electrofiltru compus din 4 celule.

2. Principiul de separare a cenusii in electrofiltre

Separarea cenusii din gazele arse in electrofiltre se bazeaza pe principiul ionizarii particulelor intr-un cimp electrostatic. Un astfel de cimp ia nastere cind un fir intins intre 2 placi legate la pamint, se duce la un potential electric negativ superior potentialului de ionizare. Ionii negativi emisi de fir polarizeaza particulele care incep sa se deplaseze spre placile receptoare. Aici datorita faptului ca sunt legati la pamint se aglomereaza, isi pierd sarcina electrica si cad gravitational in pilnii.

Deoarece pierderea sarcinii este functia de conductibilitatea electrica dintre placa si particule, este necesar ca aceasta sa fie in permanenta mentinuta la anumite valori pentru o buna functionare. Aceasta conditie se realizeaza prin scuturarea electrozilor receptori. Pentru a avea un cimp electrostatic de suficienta intensitate este nevoie ca electrozii emisivi sa fie periodic scuturati.

Se foloseste un cimp electrostatic negativ deoarece ionii negativi sunt mai mobili decit cei pozitivi, iar diferenta de potential admisibila fara amorsari este mult mai mare.

3. Caracteristicile utilajului

- tensiune de lucru - 55 Kv (la o functionare a cazanului la parametrii de mai jos)

- curentul nominal - 2 A

- debitul pe cazan - 510 t/h

- morii in functiune - 5

- debit de carbune lignit - 219 t/kg

- putere calorifica inferioara a carbunelui = 1775Kcal/kg

- temperatura gaze arse intrare = 161^o

- temperatura gaze arse iesire = 140^o

- presiune gaze arse intrare = - 175 mmCA

- presiune gaze arse iesire - 190 mmCA

- continut de cenuse in carbune = 20-24 %

- debit gaze arse = 1029000Nm³/h (453m³/sec)

- continut de cenusa in gaze arse intrare = 45,5g/Nm³ (46,5t/h)

- continut de cenusa in gaze arse iesire = 0,455 g/Nm (465kg/h)

- viteza de trecere a gazelor = 2,16 m/sec

- timp de contact 4,63 sec

- consum de energie 485 KVA

Pe un electrofiltru sunt 4 celule dintre care doua in serie si doua in paralel.

- lungimea unei celule = 10m

- zona utila a unei celule 10,20m

- distanta intre ramele cu electrozi emisivi = 0,27m

- numar de rame cu electrozi emisivi pe celula 4 x 38 = 152

- suprafata de contact a electrozilor emisivi 210 m²

- suprafata de contact cu electrozii respectivi = 15500m²

- numar de electrozi respectivi 4 x 10 x 39 = 1560

- pentru alimentarea celulelor exista 4 grupuri transformator redresor de 2 A si 55 KV

4. Descrierea electrofiltrelor

Ansamblul de separare a cenusei se compune din urmatoarele :

- o incinta din beton cu circulatia orizontala a gazelor cu urmatoarele dimensiuni:

- lungimea incintei 14 m.

- latimea incintei 25 m.

- inaltimea 11,6 m.

- intrarea gazelor arse 33 m.

- nivelul superior al slii electrofiltrelor 22,73 m.

La partea inferioara sunt prevazute 8 pilnii de beton armat pentru colectarea cenusei cu o capacitate de 660 m³ dispuse 6 pilnii in paralel si 2 in serie. Sectiunea de trecere a gazelor arse pe electrofiltre este de 210 m².

- Patru celule cu electrozi emisivi si respectiv repartizati 2 in serie si 2 in paralel

Electrozii emisivi sunt montati in cadrul de teava si sunt de doua tipuri : electrozi cu colti (sistem pinza de ferastrau) si electrozi drepti (fara colturi).

In fiecare celula exista cite 38 cadre din conducta de diametru 26/34 mm. Fiecare cadru este impartit in doua pe vericala iar pe orizontala are 5 conducte prin care trec electrozii emisivi.

Cadrele din celulele 1+2 (de la intrarea gazelor) au fiecare cite 30 electrozi. Primii 15 in sensul de curgere a gazelor cu colturi sunt compusi din cite 6 bucati cu lungimea de 1795mm (deci in total 90 bucati electrozi de 1795 mm lungime )

Urmatorii 15 sunt fara colturi dintr-o bucata cu lungimea unitara de 10,120m . Dimensiuni cadre : 10 x 200 x 4950 m

Orificiile din conducte prin care trec electrozii sunt de diametru 7mm.

Latimea unui fir de electrod este de 5 mm.

Distanta intre 2 calturi pe fete opuse este de 250 mm.

Distanta intre 2 conducte pe orizontala este 1670mm.

Rigidizarea electrozilor in orificii se face prin interme-diul penelor metalice care se indoiesc la un capat, celalalt fiind indoit. Vezi schema nr. Plan 6181/66.

Cadrele din celulele 3+4 (la iesirea gazelor) sunt identice cu cele de la celulele 1+2 (dimensiunile electrozilor , orificiile de trecere, penele, conductele cadrelor).

Deosebirea consta in urmatoarele :

- numarul de electrozi pe un cadru este de 20 din care primii 2 sunt cu colturi (vezi plan 6181/67)

- pe fiecare celula sunt 38 de cadre, deci 38 x 4 = 152 de cadre de electrofiltre.

Scuturarea electrozilor emisivi este asigurata de un sistem de scuturare compus din urmatoarele elemente :

-1. un grup motor - reductor cu urmatoarele caracteristici

a) puterea motorului - 0,2 KV

b) tensiunea de alimentare 380 V

c) turatia la iesirea din reductor 1,2 rot/min

d) protectia este asigurata prin dispozitivul limitator de cuplare 5-12

Un lant gal pentru transmisia de la reductor la axul scuturatoarelor.

-2. axul canelat cu izolator

-3. axul suport al ciocanelor cu urmatoarele dimensiuni :

- lungimea axului = 10,232 mm

- diametrul axului = 50 mm

Axul este prevazut cu 8 paliere cu autogresoare si sec. 38 de ciocane decalate cu 9 grade si 30 minute asa incit la o rotatie completa un ciocan sa bata o singura data (vezi plan 6181/59 si 59).

O tura completa se face in circa 50 de secunde deoarece axul cu ciocane se afla la o tensiune mare, cuplarea sa cu reductorul se face prin intermediul a 5 elementi de izolare inseriata .

Intreg ansamblul de cadre de electrozi emisivi este sustinut de sistemul de suporti suspendati la partea superioare a salii electrofiltre compus din 4 tije suspendate cu izolatori care au rezistenta de incalzire pentru a mentine temperatura izolatorului mai mare ca temperatura punctului de racire din gazele arse.

Intreg ansamblul electrozi emisivi suporti dispozitivi de scuturare se afla sub tensiune de 55 KV .

Alimentarea cu tensiune a celulelor este asigurata de 4 grupuri transformatori reductori satatic cu siliciu. Patrundera in incinta electrofiltrelor la electrozi si placi se face pe una din cele 6 usi, cite 3 pe fiecare latura, usi asigurate cu chei care se pot lua numai dupa ce toate clulele au fost scoase de sub tensiune.

Electrozii receptivi (de captare a cenusii)

Sunt repartizati in 4 celule montati intre panouri dispuse intre cele cu electrozi emisivi. Fiecare celula are 39 de cadre a cite 10 electrozi fiecare (panouri elementare).

Inaltimea unui panou este de 10,3m.

Latimea unui panou elementar 485 m.

Distantele intre cadrele de electrozi repectivi (spatiul in care este inclus cadrul cu emisivi) 270 mm.

Pentru electrofiltre sunt 4 x 10 x 39 = 1560 panouri elementare de electrozi respectivi.

Acestia sunt confectionati din tabla de profil special cu grasimea de 1,4 mm. Vezi plan 6181/50,51,70,69,52,54. Suprafata totala de depunere a elecrozilor receptivi este de 15500m².

Electrozii receptivi sunt suspendati la partea superioara, iar la partea inferioara sunt legati la baza de scuturare , exista 10 bare a cite 39 panouri elementare , fiecare bara .

Barele de scuturare sunt montate orizontal perpendicular pe axul de gaze , la capatul inferior al elecrozilor receptivi.

Scuturarea de cenusa a electrozilor receptivi este asigurat de un sistem de scuturare compus din urmatoarele elemente ;

- un grup motor - reductor cu putere 0,2 KV , turatia de iesire 1,12 rotatii/min , tensiunea de alimentare 380 V

- o tija suport pe care sunt montate 10 ciocane decalate in asa fel incit la o turatie completa a axului un ciocan sa bata o singura data.

Tija suport este prevazuta cu 4 paliere care se greseaza de la un gresor centralizat.

Bazele de scuturare recordate la 39 de panouri,elementele sunt de otel si au urmatoarele dimensuni:

- grosimea barei 65mm

- resort lame 5 x 8,4 x 50 mm

- forta cu care este lovita bara de ciocan 40-50 KGF

Tija suport pentru ciocane are urmatoarele dimensiuni :

- lungimea totala 3535 mm

- diamerul axului 50 mm

- distanta intre ciocane 500 mm

Palierele tijei sunt montate pe suporti in consola.

Dispozitivul de scuturare poate functiona ciclc sau prioritar (cind functioneaza simultan toate dispozitivele de scuturare)

Reglarea cadentei de scuturare atit pentru electrozii emisivi cit si emisivi se face cu ajutorul unui programator camelat.

Dispozitivul de repartizare a gazelor arse (mecanofiltru)

Este compus din tabla perforata tip gratar Wema, montate in plan inclinat pe 4 sectoare pe fiecare semielectrofiltru. Gazele arse lovesc tangential in acest gratar paricolele de cenusa cu granulatia mare fiind proiectata, datorita inertiei in pilniile de captare, in nr. de 4 in paralel, cu o capacitate de 50 t fiecare.

5. Exploatarea electrofiltrelor

Inainte de punerea in functiune a lectrofiltrelor sub tensiune a celulelor , trebuie executate urmatoarele:

- inainte de pornirea cazanului (VA,VG,PAR oprite si caznul in stare rece)

a. controlul pilniilor. Acestea trebuie sa fie goale , sa nu existe zgura sau alte corpuri care pot impiedica scurgerea cenusii spre rigola . Se include in acest control si pilniile de la mecanofiltre . b. controlul migalcilor . Acestea trebuie sa fie mobile si sa aiba stifturile dintre ax si bratul cu contragreutate in buna stare.

c. controlul rigolelelor de sub pilnie si a rigolelelor colectoare . Acestea trebuie sa fie goale pe partea de aer si cenusa.

Pe partea de cenusa este posibil sa fie buc. de zgura care trebuiesc eliminate , iar pe partea de aer din cauza pinzei rupte poate sa existe cenusa.

In acest ultim caz trebuie inlocuita pinza si eliminata cenusa.

d. controlul silozului si a rigoletelor de sub siloz. Silozul trebuie sa fie gol iar rigoletele trebuie sa raspunda con- ditiilor amintite mai sus.

e. se controleaza ca toti sibarii de sub pilnii (electrofiltre, mecanofiltre, PAR, de sub siloz) sa fie deschisi.

f. controlul starii electrolizelor emisivi si recceptivi.

g. se controleaza ca sibarele de la rigorele de sub siloz sa fie deschisi.

h. se pun in functiune rezistentele de incalzire ale izolatorilor cu 8 ore inainte de pornirea cazanului.

Se verifica apoi :

i. prin punerea sub tensiune a celulelor ca nu exista scuturi sa amorsor. Se scot apoi de sub tensiune.

j. ca sustinerea de scuturare ( ciocanele P si F ) functioneaza corect. La acestea se va mai verifica nivelul de ulei in reductor , lanturile de transmisie si daca lagarele tijei pentru ciocanele F sunt gresate. Ciocanele P si F vor fi puse si vor ramine in functiune dupa executarea controalelor indicate mai sus.

k. se deschide apa la ejector , se porneste pompa de spalare si pompele Bagger , se controleaza buna functionare a electrozilor.

l. se controleaza compensatorii conductelor de aerisire a silozului. Acestia trebuie sa fie in buna stare si sa nu se aspire aer din atmosfera. Se verifica de asemeni ca clapetii de pe conductele de aerisire a silozului si a rigolelor de aer de sub siloz sa fie dechise

m. se deschid ventilele de aer la rigolele de sub siloz , la priza silozului , la pilniile de sub PAR, la rigolele de sub pilniile electrofiltrelor si la rigolele colectoare.

Se face schema normala pentru 2 ventilatori de cenuse si 2 compresori de 30 KW si se pornescc acestia.

Dupa aprindere se executa:

n. se pun sub tensiune celulele de la electrofiltre dupa depasirea punctului de roua.

o. se echilibreaza incercarea ventilatoarelor de gaze

p. se controleaza buna functionare a evacuarii cenusei din pilnii migalcile se basculeaza periodic, conductele de cenuse sunt fierbinti, rigolele de asemeni, rigolele de sub siloz sunt calde , amperajul ventilatoarelor de cenuse este intre 4,8-5,2 si este stabil , nu sufla cenusa in exterior de la rigola sau conducte, conductele de cadere a cenusei si ejectorii sunt fier-binti.

r. la cosul de fum gazele care se evacueaza trebuie sa fie fara cenuse adica transparente

In cazul in care cazanul nu este in stare rece (deci nu se poate patrunde in interiorul electrofiltrelor) pentru punerea in functiune vor fi executate numai cantitatile si normele indicate la punctele b, c, e, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, r.

5.2 Controlul in functionarea si intretinerea electrofiltrelor.

5.2.1. Manevre de punere in functiune

De buna functionare a celulelor electrofiltrelor depinde durata de viata a ventilatoarelor de gaze arse.

Celulele functineaza corect daca :

- curentul pe partea IT este intre 1,5 - 2 A

- curentul pe partea JT este intre 200 - 250 A

- tensiunea este cuprinsa intre 30 - 55 V

- ciocanele sunt in functiune in regim 'ciclic'

- nu sunt amorsari (tensiunea are o valoare stabila)

- la cos gazele arse sunt curate (transparente)

Fiecare celula este prevazuta cu un tablou pe care sunt amplasate:

- un ampermetru pt. masurarea circuitului pe partea JT

- un ampermetru pt. masurarea circuitului pe partea IT

- un voltmetru pe partea IT

- semnalizari pt. defecte

- un buton de punere in functiune cu lampi de semnalizare

- un buton de scoatere in functiune cu lampi de semnalizare

- o cheie de selectare 'automat', 'manual'

- un potentiometru pentru ridicarea sau scaderea tensiunii

- 8 becuri de semnalizare in camera de comanda (2 pentru fiecare celula ) ;pentru un cazan indica daca acesta este in functiune sau este oprit

Punerea sub tensiune (in functie) a celulei conform 5.1.n. inseamna:

a. punerea sub tensiune pe 'automat'

- inchiderea separatorului de linie

- pozitia cheii pe 'automat'

- apasarea butonului de functionare

b. punerea sub tensiune pe normal

- inchiderea separatorului de linie

- pozitia cheii pe 'normal'

- potentiometru pe pozitia 'zero'

- apasarea butonului de functionare

- ridicarea tensiunii din potentiometru

Scoaterea din functiune a unei celule

- prin apasarea butonului oprit

- prin aparitia unuia din defectele de mai jos:

- arderea unei sigurante de pe circuitul de 115 V

- arderea sigurantei de 380 V din circuitul de ventilatie

- arderea sigurantei diode

- functionarea releului tehnic

- functionarea termostatului

- functionarea releului

- defecte de reglare al amplificatorului magnetic

5.2.2. Sistemul de scuturare a electrozilor receptivi si emisivi

Panoul de comanda al scuturatorilor cuprinde:

- un buton de comanda pentru punerea in functiune a tuturor ciocanelor (P si F) cu bec de semnalizare

- un buton de comanda pentru oprirea tuturor ciocanelor (P si F) cu bec de semnalizare - o cheie de selectare 'local' , 'la distanta'

- 8 chei de comanda (una pentru fiecare scuturartor) cu 3 pozitii: functionare ciclica, functionarea prioritara si oprit

- un buton pentru rearmarea protectiilor , anularea defectelor

Punerea in functiune a scuturatorilor , conform pentru 5.1.j. se face astfel :

- functionare pe regim 'ciclic'

- se apasa pe butonul pentru anularea defectelor

- se pun cele 8 chei individuale pe poziite 'ciclic'

- se pune cheia de selectare pe pozitia 'comanda locala'

- se apasa butonul pentru punerea in functiune

In acest fel primesc ordine de functionare ciocanele prin intermediul combinatorului ciclic al carui motor primeste de asemenea ordin de pornire

La functionarea in regim prioritar se va trece rotind cheia individuala in pozitia respectiva. Dupa ce trece cheia individuala pe 'oprit' scuturatorul respectiv este scos din functiune

Protectia fiecaruir scuturator este asigurata de un releu termic si de un limitator de moment

Trecerea de la regim 'ciclic' la 'prioritar' atunci cind celulele sunt in functiune trebuie sa se faca comutind cheia scuturatorului succesiv la intervale de 3-4. Trecerea simultana a scuturatorilor pe 'prioritar' poate produce infundarea sistemului de evacuare ( rigole, ejectori, siloz) a cenusii. In acest fel celula se scurtcircuiteaza devenind indisponibila, depanarea impunind oprirea cazanului.

O serie de becuri de semnalizare in camera de comanda indica functionarea scuturatorilor. La declansarea unui scuturator un bec rosu se aprinde indicind defectarea oricareia dintre ele.

5.2.3. Sistemul de incalzire al izolatorilor

Rezistentele de incalzire sunt montate pentru a pastra izolatia in permanenta in stare uscata.

Tabloul de comnda a acestora cuprinde:

- un buton cu bec luminos pentru punerea in functiune

- o cheie de alegere 'local' , 'la distanta'

Patru becuri de semnalizare si camera de comanda pentru fiecare cazan indica daca rezistentele sunt in functiune sau deconectate.

Rezistentele de incalzire se cupleaza cu ajutoare inainte de pornirea cazanului. Pentru aceasta se executa urmatoarele :

- se cupleaza heblurile individuale a celor 4 rezistente care formeaza un grup

- se conecteaza cheia pe pozitia comanda 'locala'

- se da ordin de punere sub tensiune din butonul respectiv

Scoatere a din functiune se face fie voit prin apasarea butonului, fie prin lucrarea protectiilor deci:

- una din rezistenta se intrerupe (dispare curentul care o strabate)

- se arde una din sigurantele unei sigurante

- daca se deconecteaza heblul individual al uneia din rezistenta

5.2.4. Controlul, exploatarea si intretinerea electrofiltrelor

Controlul functionarii electrofiltrelor se va face orar de catre personalul de exploatare al sectiei electrice , va controla si va executa in conformitate cu prezenta instructiune cele indicate la punctele 5.2.1, 5.2.3, 5.2.4

Personalul sectiei termomecanic va urmari urmatoarele:

- Daca ciocanele de scuturare P si F functioneaza si sunt complete

- Daca lagarele ciocanelor P si F sunt gresate

- Daca lanturile de actionare a axelor cu ciocanele sunt in stare buna, sunt curate si gresate

- Daca sunt pierderi e ulei la reductoare , daca acestia din urma functioneaza bine , fara incalzire sau zgomot

- Daca lamelele arc ale tijelor sunt in buna stare , nu sunt rupte sau desfacute

- Daca burdufurile de etansare a tijelor sunt in stare buna

- Daca evacuarea cenusii functioneaza bine (conf. celor indicate la punctele 5.1. si in instructiunea de exploatare privind evacuarea cenusii)

- Daca instalatiile nu sunt descomplete

- Daca starea de curatenie este perfecta

Celulele electrofiltrelor vor fi scoase de sub tensiune (din functiune) in toate cazurile in care dintr-un motiv oarecare , nu se poate evacua cenusa din pilnii (cind evacuarea nu este infundata)

Este evident ca manevra se va executa preventiv , atunci cind este necesara interventia la un element din fluxul de eva-cuare a cenisii a carui indisponibilitate conduce la disponibilitatea umplerii pilniilor de la celule

In ceea ce priveste controlul sistemului de scuturare se fac urmatoarele precizari:

- ciocanele de scuturare trebuie sa aiba aprinderea prevazuta cu furnizori (bolti, saibe si stifturi). Nu se admit improvizatii care conduc in general la blocari ale acestora.

- in cazul in care se constata functionarea defectuoasa a celulelor (gradul de retinere a cenusii este scazut) se va solicita sectorului PRAM-AMC , verificarea acestora cu precizarea celor care au amorsari.

Acestea vor fi scoase de sub tensiune , vor fi oprite (scoase de sub tensiune) ciocanele, si se va incerca restabilirea tijelor de scuturarea manuala. Tijele blocate vor fi semnalate

6. Norme de protectia muncii si tehnica securitatii la exploatarea si intretinerea electrofiltrelor

6.1 Generalitati

Personalul de exploatare si intretinere executa in legatura cu electrofiltrele urmatoarele:

a. exploatarea electrofiltrelor constind in:

- exploatarea si controlul lor

- executarea curateniei

- controlul pilniilor

b. intretinerea electrofiltrelor constind in:

- completarea sau schimbarea uleiului de la reductor

- curatirea si gresarea lantului de transmisie dintre reductor si tija cu ciocane

- gresarea lagarelor de tija cu ciocanele P

- inlocuirea lamelelor arc de tijele de scuturare P si a ciocanelor P

Lucrarile de la *e* se pot executa de personalul exploatare propriu-zis (rondier ventilatoare , operator cazane in instalatie , operator cazane in CT, sef tura , ms.pr. cazane) , iar cele de la punctul *b* de personalul de intretinere si exploatare (rondier ventilator, operator cazane CT, fochist, sef tura , ms.pr. lacatus tura.

Repartizarea lucrarilor de mai sus pentru personalul mentionat este cea inscrisa in atributiile de serviciu respective.

In functie de necesitatile si disponibilitatile d.p.d.v. NPM seful de tura sau ms.pr poate folosi pentru executarea lucrarilor de la electrofiltre (enuntate anterior) salariati din categorii diferite, cu conditia ca acestia sa cunoasca instructiunea de fata.

6.2 Norme de protectia muncii si tehnica securitatii

a. La exploatarea si controlul electrofiltrelor se vor respecta prescriptiile normale departamentale cuprinse la descrierea instalatiei

b. Curatirea reductorului sau a zonei de sub ciocanele se va face numai cu acestia scosi de sub tensiune

c. Atunci cind ciocanele sunt in functiune se interzice aproprierea la o distanta mai mica de 1 m fata de tija de actiune.

d. Se interzice personalului de exploatare atingerea motorului a circuitelor sau a dispozitivelor electrice aflate la servici. Se autorizeaza acest lucru numai daca sunt scoase de sub tensiune . Tijele de scuturare a panourilor vor fi atinse numai daca celula este scoasa de sub tensiune.

e. Lucrarile de intretinere de la pct. 6.1.b. se vor executa numai cu ciocanele oprite si scoase de sub tensiune conf. NPM

f. Controlul pilniilor electrofiltelor se vor face cu respectarea urmatoarelor prescriptii :

- cazanul trebuie sa fie oprit, racit, descarcat de presiune si apa

- ventilatorul de aer, de gaze si gaze recirculate vor fi oprite, degresate si blocate electric la fata locului

- ventilatoarele si compresoarele de cenuse vor fi oprite, blocate electric la fata locului

- celulele vor fi scoase de sub tensiune si puse la pamint.Sistemele de scuturare P si F a tuturor celulelor vor fi scoase de sub tensiune din zid.

- se va organiza o echipa formata din 3 muncitori din care unul va fi sef de echipa. Membrii echipei vor fi echipati corespunzator adica , incaltaminte in buna stare , salopeta , casca, ochelari de protectie.

- se va asigura un iluminat general in electrofiltre cu doua lampi portative de 12 V ( una pe partea celulelor 1 si 3 , iar cealalta pe partea celulelor 2 si 4 )

- fiecare membru al echipei va avea in dotare o lanterna in buna stare.

- patrunderea echipei in interior se autorizeaza numai daca temperatura in electrofiltre este sub 40^oC

- in cazul in care se constata ca in una sau mai multe pilnii este acumulata cenusa , echipa se va evacua din electrofiltre si va lua masuri de golire a acesteia. Solutia tehnica pentru golire se va stabili de seful de tura si maistrul principal care vor indica totodata si normele suplimentare NPM

- deplasarea in electrofiltre se va face cu maxima atentie existind pericolul de cadere in pilnii

- dupa executarea controlului si a lucrarilor se va evacua din electrofiltre toate sculele si materialele

g. Circulatia in zonele electrofiltrelor se va face cu atentie. Personalul de expoloatare (pers. ventilatie) raspunde de sesizarea gratarelor defecte .

NORME PSI PRIVIND ELECTROFILTRELE

1. La exploatarea si intretinerea electrofiltrelor se vor respecta normele PSI departamentale PE 009/76

2. Dotarea cu materiale de stins incendilul va fi conform normativului mai sus amintit .

3. Deoarece uleiul din reductoare ciocanele constituie singura sursa de intretinere a incendiului, intr-un asemenea caz se va intrerveni cu stingatoare cu spuma chimica.

4. Cablele din zona pot sa intretina si sa propage flacara. De aceea se impune ca sa fie atunci cind este cazul protejate impotriva focului deschis (scintei de suduri, cirpe aprinse, tigari).

5. Recirculatia ventilatoarelor de aer, daca se inchide bine atunci cind este oprit ventilatorul (celalalt ventilator este in functie) produce deteriorarea cablelor care deservesc electrofiltrele . Aceasta deoarece peste aceste cable poate exista aer cald cu temperatura de 250 si 280^oC.

INSTALATIA DE EVACUARE A ZGUREI SI CENUSEI

DE LA CAZANUL BENSON

In functionarea pe lignit a cazanului rezulta o cantitate de circa 60 t/h de cenusa. Aceasta este colectata si evacuata dupa cum urmeaza:

- 6 t/h este colectata in pilnia rece sub forma de zgura si cenusa si este evacuata cu transportorul de zgura, trecuta prin site vibratoare, iar particulele mari prin concasorul de zgura si cu ejectorul prinipal sau cu ejectorul auxliar transportata la bazinele pompelor Bagger

- 1,2 t/h este colectata in pilniile tirajului transversal si transportata cu ejectorul tirajului 2 la bazinele pompelor Bagger.

Pe conducta comuna de curgere a cenusii din cele 3 pilnii de sub tirajul transversal este montat un gratar care orienteaza eventualii buncari spre distribuitorii de cenusa si in transportorii de zgura. pe conducta de curgere a cenusii spre ejectorul tirajului 2 este montata o clapeta dublu basculanta care are rolul de a mentine conducta inchisa pentru a evita aspiratia de aer de la ejector spre pilnii si inrautatiri, prin acestea a curgerii cenusei.

Distribuitorul de cenusa are rolul de a doza cenusa care curge in transportor, care daca ar curge necontrolata ar putea bloca transportorul si produce accidente

- 3 t/h este colectata in pilniile de sub tirajul 2 si evacuata cu ejectorul tirajului 2 la bazinele pompelor Bagger

- 3 t/h este colectata in pilniile de sub preincalzitorul de aer care este transportata cu aer in silozul centrala de cenusa. Aerul pentru transportul cenusii din pilniile de sub preincalzitorii de aer este asigurat de catre compresorii de aer , pistoane rotative Rota de 30KW.

- 49,4 t/h este colectata in pilniile de sub mecanofiltre si electrofiltre , care au o capacitate de 500 t de cenusa , toate cele 12 pilnii 8 pilnii sub electrofiltre si 4 pilnii sub mecanofiltre. Transportul cenusei din pilniile de sub mecanofiltre si electrofiltre este asigurat de 4 rigole pneumatice, care deverseaza cite doua in cele doua rigole colectoare, care transporta cenusa in silozul central de cenusa . Aerul pentru crearea pinzei de aer (perna pneumatica) la rigole este asigurata de ventilatoarele de aer pentru cenusa.

Din silozul central de cenusa , care este pus sub depresiune de cele 2 conducte racordate in cazanul de gaze arse in fata electrofiltrelor, cenusa este transportata cu 2 ejectori cu apa la bazinul Bagger, sau cu ejector cu aer la buncarul pentru incarcare in vagoane cisterna.Apa necesara tuturor ejectoarelor este asigurata de catre pompele de spalare in nr de 4, 2 in functie si 2 in rezerva.

Presiunea apei de spalare pentru ejectori este de 6 bari iar debitul de apa pe un ejector este de 80 t/h. Aerul pentru transportul cenusei la buncarul pentru incarcat vagoane este asigurat de catre compresor cu pistoane rotative Roots de 75 KW cu presiunea de 1 bar.

Toate pilniile de cenuse au la baza un sibar plan pentru izolare (manual) iar pilniile de sub mecanofiltre au si un clapet basculant cu contra greutate care tine inchisa golirea pilniilor cind nu se evacueaza cenusa.

FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE COLECTARE SI EVACUARE A CENUSEI

Zgura si cenusa rezultata la baza focarului cade in cuva transportorului care este plina cu apa. Transportorul acestei zguri si al cenusii de la baza focarului si o deverseaza pe site vibratoare. Pentru evacuarea gazelor nearse ce plutesc la suprafata apei din cuva transportoare este prevazut un dispozitiv cu 4 palete din cauciuc ce se roteste la suprafata apei la partea din spate a pilniei reci care prin rotire scoate aceste nearse si le impinge catre planul inclinat al transportorului de unde sunt luate de racletii transportorului .

Dispozitivul este numit antiburaj. De pe sita vibratoare particulele marunte cad in cuva ejectorului principal, iar bulgarii mai mari de 30 mm trec in concasorul zgura, sunt sfarimati si cad in cuva ejectorului principal de unde cu jetul de apa al ejectorului zgura si cenusa sunt transportate la bazinul pompelor Bagger.

Pentru racirea partii metalice a pilniei focarului este prevazuta o instalatie de sprituire cu apa care consta dintr-o rama de conducta de 50 de diuze prevazuta cu un ventil de reglare manuala. Apa pentru sprituirea pilniei reci este apa de castel. Din aceeasi sursa este racordata o conducta cu ventil pentru umplerea cuvei.

Transportorul de zgura are o portiune orizontala si o portiune inclinata fiind prevazute cu role purtatoare pentru partea de intoarcere , cu role de intindere la partea din spate , role de ghidaj intre portiunea orizontala si planul inclinat si cu stelute de antrenare cu ax si lagare. Pentru evacuarea blocarii lantului pe steluta de antrenare sunt prevazute 2 conducte de spalare a lantului transportorului la partea de intrare a acestuia pe steluta. Antrenarea transportorului este asigurata printr-un grup motor variator-reductor , iar transmisia de la reductor la axul transportorului este asigurata de un lant Gall , reductorul este prevazut cu ambreiaj care patineaza atunci cind efortul pe transportor este prea mare.

Sita vibratoare este prevazuta cu motor electric de antrenare transmisie cu curele trapezoidale de 1425 x 13 x 8 vibratiile fiind date de axul excentric care misca sita cu ochiuri de 30 x 30 montata pe 4 suporti de cite 2 arcuri.

Pentru evitarea depunerii pe ochiurile sitei aceasta este prevazuta cu o conducta de sprituire cu apa de spalare. Concasorii de zgura sunt antrenati de un grup motor-reductor si este format din 2 valturi , antrenate cu pinioane care se invirt spre interior. Si concasorul este prevazut cu duze de apa pentru sprituire si spalare.

Cenusa acumulata in cele 3 pilnii ale tirajului transversal , prevazute cu un sibar plan pentru izolare curge pe conducta comuna pina sub cota 18 m , unde este montata o cuva cu plan inclinat usa de vizitare cu 2 racorduri. Un racord , conducte de 200 spre ejectorul tirajului II prevazuta cu o clapeta dublu basculanta montata la cota 10 m si care are rolul de a mentine inchisa continuu conducta pentru a evita aspiratia de aer de la ejector si inrautatirea curgerii cenusei.

La functionarea normala acesta este circuitul. Celalalt racord conducta de 400 merge la distribuitorul de cenuse si curge in transportor, capatul conductei fiind introdus in apa. Pe acest racord se evacueaza bulgari mari de 40 mm toata cenusa atunci cind ejectorul tirajului II este indisponibil sau cind conducta spre ejector este infundata . Cenusa acumulata in cele 3 pilnii ale tirajului II , curge prin conducta de 200 in ejectorul tirajului II care este prevazut cu cuve etans avind pe fiecare conducta un sibar plan pentru izolare si un ventil rotativ sub forma de canea.

Cenusa acumulata in cele 6 pilnii de sub PAR este evacuata la silozul central de cenusa, prin conducte cu ejectorul de aer comprimat de 0,5 bari de la compresorii Rots de 30 KW , fiecare pilnie fiind prevazuta cu un sibar plan pentru izolare.

Cenusa acumulata in pilniile de sub electrofiltre si mecanofiltre este transportata pneumatic pe 4 rigole, cite 3 pilnii pentru fiecare rigola la rigolele colectoare in silozul central de cenusa dupa cum urmeaza:

- silozul central de cenusa este pus sub depresiune aproximativ 150 mm CA , prin intermediul celor 2 conducte care sunt racordate de la partea superioara a silozului in canalul de gaze arse inainte de mecanofiltre.

Datorita acestui fapt rigolele fiind racordate pe spatiul superior (spatiul de cenuse), la silozul central de cenusa sunt sub depresiune.

Intre spatiul superior si inferior al rigolei , este montata o tesatura de asbest cu grosimea de 8 mm intre 2 gratare. In spatiul inferior al rigolei se introduce aer la 0,05 bari cu racord la capatul din spate al rigolei, un racord inainte de a 2-a pilnie de la electrofiltre si un racord in capatul rigolei colector.

Inainte de cel de-al 2-lea racord spatiul inferior este blindat si de asemeni inainte de deversare in rigola colectoare si in rigola colec-toare inainte de siloz. Aerul din spatiul inferior al rigolelor este asigurat de ventilatoarele de aer pentru cenuse 2 in functie si 1 rezerva.

Datorita acestor blinduri aerul este obligat sa treaca prin tesatura de azbest creind o perna pneumatica deasupra pinzei , ceea ce face ca cenusa sa fie fluidizata si in amestec cu aerul sa treaca prin tesatura , cenusa se deplaseaza datorita tirajului in silozul central de cenusa..Aerul este aspirat din cele 2 conducte in canalul de gaze arse inainte de mecanofiltru iar cenusa cade la baza silozului de unde este evacuata fie hidraulic cu ejectorul de apa la bazinul pompelor Bagger fie cu aer la buncarul pentru incarcarea vagoanelor.

Silozul central de cenusa are urmatoarele racorduri :

- 2 conducte de 400 pt. extractia aerului din siloz si mentinerea acestuia sub depresiune , fiind racordate de la partea superioara a silozului la canalele de gaze arse inainte de electrofiltru.

- 6 racorduri de 76 conducte pt evacuarea cenusii din pilniile de sub preincalzitorii de aer.

- 2 racorduri pt rigolele colectoare

- 1 sibar plan de izolare montat la baza pilniei silozului

- 2 racorduri conducte de 24 pt. rigolele spre ejectorii cu apa

- 2 racorduri conducte de 24 pt. rigolele spre ejectorii cu aer

- 1 racord aer pt baza silozului pt fluidizare

- 4 racorduri de 76 de la partea terminala a rigolelor de sub siloz la partea superioara pt. extractia aerului din cenusa ce cade din ejector

Pentru fluidizarea cenusei de la baza silozului acesta este prevazut cu spatiu dublu ca si rigola si de asemeni si cele 4 rigole pt ejectori cu spatiu dublu unde se introduce aer de 0,5 bari de la compresorii de aer de 30 KW. Rigolele spre ejector sunt prevazute cu sibar de izolare-reglare cu maneta de manevra. Rigolele mici sunt puse sub depresiune prin conducta de racord cu partea superioara a silozului. Cenusa de la baza silozului este fluidizata de aerul ce trec prin tesatura de azbest si aspirata de rigolele spre ejector , care au sibarul de izolare deschis. Aceste rigole au perne de aer la fel ca si rigolele de cenusa, cenusa curgind cu aerul de fluidizare catre ejector , iar aerul aspirat la partea superioara a silozului si la canalul de gaze arse.

In functionare normala evacuarea cenusei de sub siloz se efectueaza cu cei 2 ejectori cu apa iar atunci cind se incarca la vagoane functioneaza un ejector cu apa si un ejector cu aer cu compresor de 75 KW. Un racord cu rigola pt ejectorul cu aer nr. 2 este anulat si este montat in locul rigolei cu capac de vizitare , raminind un singur racord spre ejectorul cu aer cu posibilitatea de functionare cu oricare din cei 2 compresori de 75 KW.

FUNCTIONAREA EJECTORILOR CU APA

Ejectorul propriu-zis consta dintr-o cuva , o diuza de apa de 24 pt. ejectorii principali si auxiliari si de 27 pt. ceilalti ejectori , perfect centrata pe un blindaj de 40 mm respectiv 60 si in continuare un blindaj divergent cu diametru mic 40 sau 60 si diametru mare 159. Distanta dintre diuza de apa si blindajul mic este de 100. Cuva ejectorului (partea conica) este spalata cu o sprituire care intra tangential. Jetul de apa ce intra in ajutaj creaza o presiune si antreneaza cenusa si apa de la sprituire si acest amestec este transportat la bazinele pompelor Bagger.

Ejectorii de sub siloz sunt prevazuti cu conducte de preaplin cu clapet , pentru a evita patrunderea apei in siloz la oprirea pompelor de spalare.

DERANJAMENTE LA INSTALATIA DE EVACUARE

A ZGUREI SI CENUSEI SI REMEDIEREA LOR

1. Conducta de golire a pilniilor de sub tirajul transversal infundata si pilniile pline cu cenusa

- se controleaza ca usa de vizitare de sun cota 18m sa fie bine inchisa si asigurata

- se deblocheaza pe inchis clapeta bublu basculanta

- se inchid sibarii plani de sub pilniile tirajului transversal

- se desfunda conducta de sub distribuitorul de cenusa cu distribuitorul oprit

- se porneste distribuitorul de cenusa si se urmareste curgerea cenusei de pe conducta , iar daca se scurge prea multa cenusa se opreste distribuitorul pornindu-se cu intermitenta pentru a nu bloca transportorul

- se deschid pe rind sibarele plane de sub pilniile tirajului transversal pina la golirea lor completa

- se trece la desfundarea conductei de cenusa spre ejectorul tirajului II de la ejector pina la cota 18m , deblocindu-se clapetii dubli basulanti si urmarindu-se functionarea lor.

2. Conductele de golire a pilniilor de sub tirajul II infundate si pilniile pline

- se inchid sibarii plani de sub pilnii si se desfunda conductele de la ejector pina la sibari

- se inchid ventilele rotative tip canea

- se deschid sibarele sub pilnii si se incepe deschiderea ventilelor rotativeatit cit face fata ejectorul pina la golirea completa a pilniilor dupa care venilele rotative ramin deschise.

3. Pilniile de sub preincalzitor infundate

- nu circula cenusa pe conductele spre siloz - sunt reci

- se inchide sibarul plan de sub linie

- se demonteaza capacul de sub ejectorul de aer si se curata diuza si blindajul ejectorului de eventualele corpuri straine sau zgura

- se monteaza capacul de sub ejector si se deschide incet sibarul plan pina la golirea completa a pilniei respective

4. Evacuarea cenusei infundate

Se observa prin scaderea amperajului la ventilatoarele de aer pentru cenuse si sufla praf la rigole si siloz la toate neetanseitatile

- se scot de sub tensiune electrofiltrele

- se inchid sibarii plani de sub pilniile mecanofiltrelor si electrofiltrelor

- se inchid sibarii spre ejectori de pe rigolele de pe siloz

- se controleaza, se curata ejectorii si se regleaza opritorii

- se monteaza capacele la ejector si se deschid sibarii de cenusa la ejectori urmarindu-se golirea rigoleleor si incalzirea conductelor de curgere a cenusei in ejector

- daca nu se golesc silozul si rigolele , se opresc ventilatorii de cenuse si compresorii de 30KW , se inchid sibarii plani de sub siloz, se demonteaza capacul de demontare si se controleaza baza silozului curatindu-se de eventualele corpuri straine si zgura, se controleaza pinza de sub siloz si se monteaza capacul de vizitare

- se pornesc compresorii de 30 KW si ventilatorii de cenusa

- se deschide sibarul plan de sub siloz si sibarii de la ejectorii de apa urmarindu-se golirea cenusei, sibarii spre ejector se vor deschide numai atit sa nu pufaie cenusa

- dupa golirea completa a rigolei se deschid treptat sibarii de sub pilniil electrofiltrelor urmarindu-se ca evacuarea sa nu pufaie.

Dupa golirea completa a pilniilor de la electrofiltre si mecanofiltre se pornesc celulele electrofiltrelor.

5. Transportorul de zgura blocat

- cazut de pe rola

- rupt lantul

- blocat cu bulgari mari de zgura

- defect reductorul sau variatorul

Manevre ce se executa in cazul blocarii transportorului :

- se opreste distribuitorul de cenuse

- se deschid usile de vizitare la cota 4,5m

- se goleste apa din cuva transportorului

- se opresc 2 mori de carbune

- se spala cenusa din cuva transportorului

Dupa remedierea defectiunilor se porneste transportorul si se goleste cuva de cenusa.

- se umple cu apa cuva transportorului si se inchid usile de vizitare

- se porneste distribuitorul de cenusa si morile

Caracteristicile tehnice ale instalatiei

Distribuitor cenusa

- putere motor 5,5 KW

- tensiune 380 V

- turatie motor 1420 rot/min

Compresorii Rota de 30 KW

- debit 25,5 m³/min

- presiune 0,5 bari

- putere motor 30 KW

- turatie 1450 rot/min

Compresorii Rota de 75 KW

- debit 36,2 m³/min

- presiune 1 bar

- putere motor 75 KW

- turatie 1456 rot/min

Ventilator cenusa

- debit 20 m³/min

- presiune 0,05 bari

- putere motor 4 KW

- turatie 2900 rot/min

INSTALATIA POMPEOR DE SPALARE

Are rolul de a asigura apa sub presiune pentru transportul cenusei din pilniile de colectare si din silozul de cenuse la bazinul pompe Bagger.

Descrierea instalatiei

Un bazin comun pentru aspiratia pompelor de spalare, este legat printr-o conducta de 1000 mm la canalul de evacuare a apei de racire de la cele doua condensatoare ale grupurilor 7 si 8.

Nivelul in bazinul pompelor de spalare este mentinut la nivelul canalului de evacuare a apei de racire a condesatoarelor.

Pentru toate cele 4 cazane sunt 4 pompe de spalare care aspira in bazin pe 3 conducte (EP spalare 4 este racordata in aspiratia EP spalare 3). EP spalare 1 si 2 au aspiratie separata.

Fiecare pompa de spalare este prevazuta cu vana manuala aspiratie, clapet de retinere pe refulare, vana manuala pe refulare manevrata cu lant si prevazuta cu by-pass. Toate cele 4 pompe de spalare refuleaza intr-o conducta comuna pentru cele 2 blocuri prevazute cu vane manuale de sectionare intre refularea EP spalare 1 si 3 si refularea EP spalare 2 si 4. Conducta comuna de refulare se remifica in 2 conducte catre cazanele 7A si 7B si una catre cazanele 8A , 8B. Din aceste conducte sunt racordati ejectorii dupa cum urmeaza : la fiecare cazan :

- un ejector principal

- un ejector auxiliar

- un ejector pentru pilniile tirajului II

- 2 ejectori pentru cenuse sub siloz

- un ejector de episment in statia Bagger bloc 7A si 8

Din conducta de apa de spalare spre cazanele fiecarui grup este racordata cite o conducta cu vana manuala si clapet de reglaje pentru fiecare bazin de pompe Bagger. De asemenea sete luat un racord de apa de spalare presetipa si aspiratie pompe Bagger si vane aspiratie pompe Bagger. Conducta de legatura a bazinului pompelor de spalare se ramifica in 2 conducte una de la blocul 7 si una de la blocul 8 , aceste racorduri fiind prevazute cu vane de izolare cu actionare electrica 141 EC si 142 EC care sunt montate la cota 4,5m sub condensator TPA.

Caracteristici pompe de spalare

Pompele 1,2 si 4

Debit 1200 t/h

Presiune refulare 5 bari

Turatie 1495 rot/min

Putere motor 250 KW

Pompa 3

Debit 600 t/h

Presiune refulare 5 bari

Turatie 1495 rot/min

Putere motor 175 KW

In functionare normala sunt in functie 2 pompe de 1200 t/h si celelalte in rezerva. Pompele in rezerva au vanele de aspiratie deshise iar vanele pe refulare inchise.

Manevre ce se executa la pompele de spalare

Pregatirea pentru pornire

- se controleaza nivelul de ulei la lagarele pompei

- se deschide vana de aspiratie

- se controleaza ca pompa sa nu fie blocata, se roteste cu mina de la cupla , dupa ce s-a controlat ca butonul *pericol* sa fie blocat

Pornirea pompei

- se deblocheaza butonul *pericol*

- se porneste pompa urmarindu-se sensul de rotatie

- se deschde vana de refulare urmarindu-se functionarea fara zgomote si vibratii, lagarele sa nu fie incalzite, presiunea pe refulare sa fie peste 5 bari. Daca pompa de spalare se porneste prima, presiunea in conducta este *0* se porneste cu vana pe refulare deschisa, dupa ce in prealabil s-au controlat ca toate ventilele la ejectori si bazine pompe Bagger sa fie inchise. Vana manuala refulare EP spalare nu se va menevra niciodata la deschis cu delta p.

Oprirea pompei

- se inchide vana pe refulare

- se opreste pompa si se urmareste daca se invirte invers, acest lucru fiind posibil daca vana pe refulare sau by-passul ei nu sunt bine inchise, existind pericolul scaderii presiunii in sistem si infundarea ejectorilor.

Deranjamente in functionare si remedierea lor

Presiune scazuta apa spalare

- se controleaza nivelul in bazinul de aspiratie al pompelor. Nivelul este bun.

- se controleaza amperajul pompelor in functie. Daca este scazut amperajul uneia din pompe se porneste pompa in rezerva. Se opreste pompa cu amperajul scazut apoi se izoleaza si se controleaza. Nivelul este scazut in bazinul de aspiratie.

- se controleaza si se deschid vanele 141 EC si 142 EC

- se controleaza nivelul in canalul de evacuare de la condensator

Zgomote si vibratii in pompa sau lagar

- se porneste pompa de rezerva, se opreste pompa cu vibratii si se remediaza defectul. Lagarele pompei se ung in baie de ulei TPA 38 iar lagarele motorului cu vaselina litiu tip III.

INSTALATIA POMPELOR BAGGER

Transportul hidroamestecului la depozitul de cenuse este asigurat de catre statia Baggre care este impartita in 2 parti distincte : statia de pompe Bagger bloc 7 , statia de pompe Bagger bloc 8.

Fiecare statie Bagger are 4 pompe Bagger de 600 t/h fiecare (doua in functie si 2 in rezerva). Rezerva 100%.

Doua bazine de aspiratie cu canalul de deversare a conductelor de la ejector, bazinele fiind prevazute cu batardou pentru izolare , iar intre cele 2 bazine ale unei statii sunt 2 ferestre de paralel la nivel 1m. De asemeni bazinele sunt prevazute cu preaplin de deversare in canalizarea de ape puviale si cu conducta de apa de spalare (sprituire) cu vana manuala si clapet de reglare cu pirghie si contragreutate. La partea de jos a bazinelor - 5m este racordata cite o conducta de aspiratie a doua pompe Bagger. Aceasta conducta se ramifica in doua conducte pentru cele 2 pompe corespunzatoare ale unui bazin si unui fir de transport a hidroamestecului la depozitului.

Fiecare pompa Bagger este prevazuta cu o vana manuala aspiratie si o vana manuala refulare . pentru evitarea depunerilor de cenuse la vane presetipa pompa si la pompa acestea sunt prevazute cu racorduri de apa de spalare (sprituire) la vana de aspiratie pompe. Vanele de refulare au sprituire din apa de la pompele de presetip. Aceste sprituiri stau deschse atit cu pompa in functie cit si cu pompa oprita in rezerva. Numerotarea pompelor este de la cazane spre cosul de fum cu pompele 3 + 4 pe un bazin si fir. Cele 4 fire de hidroamestec sunt numerotate de la stinga la dreapta in sensul de circulatie spre depozit :

firul 1 pompe Bagger 3 + 4 st. 1 bloc 7

firul 2 pompe Bagger 1 + 2 st. 1 bloc 7

firul 3 pompe Bagger 1 + 2 st. 2 bloc 8

firul 4 pompe Bagger 3 + 4 st. 2 bloc 8

Pentru curatirea chimica a firelor s-a montat un fir de rezerva pina la calea ferata din incinta. Depozitul de cenusa actual este format din 3 celule 1,2,3 numerotate de la Nord spre Sud , conductele de hidroamestec inconjurind cite 2 fire cele 3 celule. De la statia de recirculatie, firele 3 + 4 merg spre nord si firele 1 + 2 merg spre sud unindu-se in jurul celulelor. Fiecare celula este prevazuta cu racorduri cu vane, iar fiecare fir poate deversa in oricare celula.

Functionarea statiei Bagger

In functionarea normala cu 2 cazane sunt in functiune ambele bazine, cu o pompa in functie si una in rezerva pe fiecare bazin si fir. Pompele Bagger aspira hidroamestec si il refuleaza pe conducta la depozitul de cenusa. Atit pompa in functie cit si pompa in rezerva au sprituirile deschise si vanele pe aspiratie

ATENTIE , nu se va opri ninciodata circulatia pe fir aferent unui bazin . Atunci cind se schimba pompele in functie se porneste pompa din rezerva si dupa aceea se opreste pompa care a fost in functie

Pompele Bagger sunt pompe sub nivelul apei (inecate) si nu exista pericol de desamorsare.

Caracteristici pompe Bagger

Debit 600 t/h

Presiune 6 bari

Turatie 1495 rot/min

Putere motor 250 KW

Manevre ce se executa la pompele Bagger

Pregatirea pentru pornire

- se controleaza ca toate lucrarile sa fie terminate , materialele indepartate , autorizatie de lucru inchisa

- se cere efectuarea legaturilor la motor si punerea sub tensiune a motorului electric

- se blocheaza butonul *pericol*

- se deschid vanele manuale si ventilele de sprituire

- se roteste pompa cu cheia de la cupla pentru a nu fi blocata cu cenusa

Pornirea pompei

- se deblocheaza butonul *pericol*

- se porneste pompa urmindu-se sensul

- se deschide vana pe refulare

- se urmareste functionarea pompei fara zgomot si vibratii, lagarele sa nu se incalzeasca

- se controleaza amperajul pompei care trebuie sa fie peste 19 A sin mai mare de 27 A

Oprirea pompei

Se executa numai dupa pornirea pompei din rezerva de pe acelasi fir

- se inchide vana manuala pe refualare

- se opreste pompa din butonul local si se blocheaza butonul *pericol*

- daca pompa ramine in rezerva nu se mai executa alte manevre

Daca pompa intra in reparatie:

- se inchide vana pe aspiratie si ventilele de sprituire

- se scoate motorul de sub tensiune, se defac legaturile electrice si se monteaza scurte pe borne

Deranjamente si remedierea lor

1. Creste nivelul in bazinul de aspiratie a pompelor Bagger

- se controleaza amperajul pompelor concomitent cu izolarea ejectorilor care nu sunt neaparat necesare (epuisment auxiliare tiraj II)

- daca una din pompe are amperajul scazut, se pornesc pompele de rezerva a firului respectiv si se opreste pompa cu amperajul scazut. Nivelul scade incet.

- se schimba si pompele celuilalt fir. nu se recomanda functionarea cu 2 pompe pe un fir pentru ca pompele avind uzuri diferite creaza recirculatia si debitul pompei nu creste.

2. O pompa este defecta si cealalta trebuie oprita din acelasi motiv

- se trece la izolarea ejectorilor de epuisment, auxiliari si tiraj II

- se izoleaza bazinul

- se spala 30 minute conducta cu apa curata prin conducte de apa spalata

- se regleaza in asa fel ejectorul incit sa nu deverseze din bazinul ramas in functiune

La fel se procedeaza si atunci cind trebuie schimbat firul dintr-o celula in alta. La repornirea firului se porneste pompa si se functioneaza 30 minute cu apa cuarta , dupa care se dezizoleaza bazinul si se inchide apa de spalare

3. Ambele pompe ale unui bazin si fir sunt defecte , sau oprit si nu se mai pot porni

- se pornesc ejectorii de epuisment, auxiliar si tiraj II

- se izoleaza bazinul si se goleste in statie prin capacul montat pe aspiratia pompelor Bagger

Dupa remedierea defectului se porneste pompa cu apa curata din conducta de apa de spalare 30 minute, dupa care se dezizoleaza bazinul si se pune in schema normala.

ATENTIE : Daca dintr-o cauza oarecare s-au oprit toate pompele Bagger ale unui bloc si nu se pot porni, se inchide vana de sectionare intre pompele de spalare si se opreste pompa de spalare aferenta blocului respectiv dupa ce a fost inchisa cenusa la ejectorii de sub siloz s-au luat capacele de vizitare a ejectorilor

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE PENTRU COMPRESORII RESITA 2 V 3017

1.1 Caracteristici generale

Debitul de aer aspiratie 30 m³/min.

Presiune aer refulare 7 AT

Turatie 300 ROT/MIN

Puterea motorului de antrenare 200 KW

Alezajul cilindrilor 500/400 MM

Cursa pistonului 300 MM

Greutatea compresorilor 4501 KG

Viteza medie a pistonului 3 M/S

Consumul de apa racire 150 L/MM

1.2 Caracteristicile motorului de antrenare

Puterea 200 KW

Turatie 300 ROT/MIN

Tensiune 380 V

Curentul nominal 35 A

Cos 1

Greutatea 2900 KG

1.3 Caracteristicile excitatiei motorului

Puterea 7,5 KW

Tensiunea 50 V

Turatia 1450 ROT/MIN

Excitatia 30 V - 132 A

Greutatea motorului 3500 KG

2.1 Descrierea generala.

Scopul acestui agregat este de a furniza aer comprimat. Compresorul aspira aer din interiorul salii unde este amplasat si il refuleaza in butelia exterioara. In punctele de aspiratie compresorul este prevazut cu filtre pentru aer .

Pentru a permita pornirea compresorului in gol, conducta de aspiratie este prevazuta cu o clapeta de blocare (fig 2.) . Prin ridicarea manetei *a* se ridica sertarasul *b* si permita ca aerul comprimat sa patrunda sub pistonul 30 (care printr-un dispozitiv la cremalier (4) montata pe conducta de aspirate. In acest fel compresorul este pus in imposibilitate de a aspira aer din atmosfera si va functiona in gol.

In functionarea in sarcina aerul patrunde in cilindru prin supapa de admisie (1)- plansa 1 - datorita vidului creat de piston la deplasarea in jos. Prin deplasarea pistonului in sus aerul aspirat este evacuat din supapa de refulare (2), trece prin receptorul de aer (3) si patrunde prin supapa de admisi (4) in partea inferioara a pistonului.

La deplasarea pistonului in jus catre punctul mort inferior aerul aspirat in partea inferioara a pistonului este comprimat si refulat prin supapa de evacuare (5) catre butelia de aer.

Supapele compresorului in timpul unui ciclu au urmatoarele jocuri :

- in deplasarea pistonului in sus catre punctul mort supapele (2) si (4) sunt deschise , iar supapele (1) si (5) sunt inchise. Acest ciclu se repeta dupa fiecare rotatie a compresorului.

Compresorul este dotat cu 2 cilindrii care au ciclurile identice. De asemenea compresorul e dotat cu un volant care preia gradul de neregularitate ce se naste prin functionare.

Tot pe conducta de refulare este montata o supapa de siguranta care incepe sa sufle la presiunea de 7,5 at. cu un racord permite esaparea in atmosfera a aerului comprimat.

3. Ungerea compresorului

- ungerea lagarului , bielei si boltului este asigurata prin intermediul unei pompe de ulei cu roti dintate, care aspira din baia de ulei aco-presorului

- ungerea cilindrilor asigurata prin intermediul unei lubricator , prevazut cu pistoane , controlul ungerii cilindrilor este asigurat prin intermediul unor sticle pline cu apa distilata, montate pe conductele de ungere.

In timpul expluatarii se controleaza efectuarea ungerii si nu este permisa nici o interventie in ceea ce priveste reglajul regimului.

Ungerea organelor mobile este urmarita prin intermediul unui manometru montata pe conducta de refulare a pompei de ulei.

Presiunea normala a uleiului de ungere este de 2 atm. Sub presiunea de 1,5 atm. in circuitul uleiului de ungere nu se admite functionarea compresorului.

Consumul de ulei garantat de firma constructoare este la 50-60 gr/100m³ aer aspirat , corespunzind unui consum orar de ulei de 180 gr.

Racirea compresorului

Racirea aerului este asigurate intre cele 2 trepte de comprimare, prin intermediul unui schimbator de caldura, iar aerul prin exteriorul acestora.

Racirea cilindrilor compresorilor se face pe fiecare corp in parte , efectuindu-se in paralel cu cea a aerului.

Pentru a fi folosita apa , urmarirea racirii se efectueaza la fiecare organ in parte.

Pornirea compresorilor

La pornirea compresorilor trebuie asigurata urmatoarele :

- pornirea compresorului se fie facuta in gol

- ungerea compresorului sa fie asigurata in bune conditii

- racirea compresorului sa fie asigurata in bune conditii

- pornirea compresorului se face de catre operator de serviciu

1.Inainte de pornirea compresorului se face un control vizual asupra stari acestuia.

- asigurata curatenia compresorului si salii unde este amplasat (nu se admite pe pardoseala sa fie pete de ulei )

- vizorii pt. controlul ungerii cilindrilor sa fie in buna stare de functionare , sa nu aiba fisuri , sa nu fie goliti de lichidul ce-l contin si sa fie curate .

- aparatorile de la cuple si cea a volantului sa fie montate si in buna stare.

- motorul sa aiba putere la pamint

- in jurul compresorului sa nu se gaseasca corpuri straine.

2. Se inchid ventilele de intrare a aerului in butelie.

3. Se deschide ventilul esaparii aerului in atmosfera, dupa conducta de refulare.

4. Se blocheaza aspiratia aerului prin ridicarea pirghiilor (a) si (b). Aceasta pentru a fi asigurata pornirea in gol a compresorului.

5. Se controleaza nivelul de ulei sa fie in limitele admisibile.

6. Se umple cu ulei cutia lubriatorului pentru a fi saigurata umplerea cilindrilor.

7. Se controleaza sita filtrului de ulei sa nu fie infundata. In cazul golirii de lunga durata (mai mult de 5 ore) se umple rezervorului filtrului de ulei pentru a se evita griparea pompei de ulei in timpul pornirii.

8. Se deschide apa de racire si se urmareste daca circula normal in toate locurile de racire . Urmarirea circulatiei apei de racire se face la pilnia colectoare pentru evacuarea acestuia.

9. Se asigura ungerea normala a cilindrilor compresorului prin invirtirea manivelei lubrifiantului. In timpul acestei manevre se urmareste daca este asigurata ungerea tuturor zonelor cilindrilor (prin vizorii montati pe conductele de ungere).

10. Se porneste motorul electric de catre operatorul de servici.

11. Dupa pornirea motorului de antrenare se lasa compresorul sa functioneze in gol cca. 2 min., urmarindu-se functionarea acestuia.

OBSERVATIE Daca la pornirea compresorului se observa lovituri sau socuri , zgomot anormal , puterea luata la pornire de motorul de antrenare, prea mare (se observa la ampermetrul motorului) se va opri imediat compresorul , va fi izolat si remediat defectul.

12. Pentru trecerea la functionare in sarcina a compresorului se fac urmatoarele mane-vre :

-se ridica treptat presiunea aerului la refulare (timpul cresterii presiunii aerului refulat va fi 10-15 min)

- se deblocheaza conducta de aspiratie a compresorului prin lasarea in jos a menetelor de blocaj.

- cind presiunea de refulare atinge valoarea de 5,5 at. se deschide usor ventilul de la intrarea aerului in butelie si se inchide esaparea in atmosfera.

OBSERVATIE Daca butelia de aer nu este sub presiune (in butelie p=0) la pornirea compresorului nu se va mai folosi esaparea in atmosfera , compresorul putind fi pornit cu refularea direct in butelia de aer.

13. Se urmareste expluatarea normala a compresorului .

14. Se asigura consumul de aer necesar din butelie.

Supravegherea compresorului in timpul functionarii

In timpul functionarii compresorului operatorul de serviciu trebuie sa observe urmatoarele :

1. Presiunea aerului din racitor sa nu depaseasca 3,8 at. iar in rezervorul de acumulare 7 at.

2. Sa verifice temperatura aerului compresorului. Temperatura admisa pe fiecare treapta de compresiune este de 150^oC. In cazul ridicarii temperaturii peste aceasta valoare va trebui sa se gaseasca si sa se inlature cauza ce determina cresterea.

3. Sa supravegheze ungerea suprafetelor cilindrilor si sa urmareasca ca temperatura lor sa nu depaseasca temperatura de 50^oC.

4. Sa verifice periodic debitarea aerului in cilindrii si sa evte golirea lubrifiantului de ulei, prin completari periodice. Acest control va fi facut o data la 3 ore.

5. Sa urmareasca temperatura aerului si a apei ce iese din racitorul intermediar si a apei la racitea din racitor; nu trebuie sa depaseasca 70^oC . Temperatura apei la intrare in racitor este de max 40^oC.

6. Sa supravegheze in permanenta circulatia si temperatura de racire a apei de racire a cilindrilor

7. Sa elimine odata la 20 de ore condensul de ulei din racitorul intermediar, prin caneaua montata la partea inferioara a acestuia.

8. Sa noteze toate defectele si observatiile ce le constata in timpul serviciului in registrul de rapoarte

9. Sa urmareasca incarcarea motorului prin indicatiile ampermetrului

10. Sa tina in stare de curatenie intreg agregatul si inca-perea respectiva

Oprirea compresorului

La oprirea compresorului se vor respecta urmatoarele:

1. Se trece pe functionare in gol prin blocarea conductelor la aspiratie

2. Se declanseaza motorul electric

3. Se inchid robinetele de admisie a apei de racire.

OBSERVATIE :

Pentru exploatarea compresorului in perioada de iarna se va acorda o atentie deosebita pericolului de inghet a apei de racire in cilindrii compresorului, racitorul compresorului sau conductelor de aductiune.

In cazul in care incaperea compresorului nu este incalzita se va asigura o circulatie continua a apei de racire va circula in toate organele enumerate mai sus, iar debitul acesteia va fi reglat in functie de scaderea temperaturii mediului ambiant.

In astfel de situatii se va acorda o atentie deosebita acestui agregat, atunci cind nu functioneaza.

Defecte si inlaturarea lor

1. Lovituri in lagarele arborelui cotit se vor rectifica lagarele , se micsoreaza jocurile radiale, respectindu-se instructiunile de montaj.

2. Lovituri la bolturile pistonului, se inlocuiesc bucsele bielei .

3. Lovituri puternice , ca urmare a intrarii in cilindru a unei bucati de piesa sau a apei. Se va opri imediat compresorul si se va cerceta cauza.

4. Ungerea insuficienta a cilindrilor (nu este asigurata succesiunea normala ungerii tuturor zonelor cilindrilor) . Se revizuie lubriatorul

5. Incalzirea excesiva a cilindrilor si capacelor. Aceasta poate fi datorata :

- insufiecienta apei de racire, se vor lua masuir pentru marirea debitului sau scaderea temperaturii acestuia

- insuficienta ungerii sau intreruperii ei. Se va verifica functionarea lubriatorului si conductele de ulei de legatura

6. Incalzirea excesiva a lagarelor :

- lipsa jocului radial intre cuzineti si bucse, se vor rectifica si se va mari jocul respectindu-se instructiunile de montaj

- daca uleiul folosit pentru ungere este murdar, se va inlocui uleiul

- insuficienta ungerii (presiunea uleiului din conducta de refulare a scazut sub 1,5 at.) Se va controla filtrul de ulei si se va verifica etanseitatea conductelor de ulei. In cazul in care nu se obtine un rezultat bun se va opri compresorul si controla pompa de ulei

7. Repartitia neuniforma a presiunii aerului pe treptele de compresorului

- cresterea excesiva a presiunii la refularea primei trepte

Se va verifica etanseitatea supapei de aspiratie treapta a II - a (supapa 4)

- treapta I nu creaza compresie normala. Supapa de admisie a liniei de IP nu inchide etans.

Defectiuni in sistemul de ungere

a. La cilindrii

- se aduna ulei la racitor. Se regleaza lubriatorul si se revizuieste starea segmentilor din piston

- se incalzesc conductele de ulei. Se revizuiesc ventilele de retinere ale uleiului la cilindru

- lubriatorul nu debiteaza. Se va controla reglajul cuvei sau se rectifica uzura acestuia. Se cantroleaza dispozitivele de control ale ungerii.

b. La mecanismul motor

- scade presiunea in conducta de ulei. Se curata filtrul de ulei se verifica conductele de ulei sau indicatia manometrului.

Micsorarea debitului de aer comprimat

- Neetanseitatea la ventilele de admisie si refulare .Se verifica daca acestea nu au zgura, sau neetanseitati mecanice.

- Arcuri prea rigide la venile. Se vor inlocui arcurile rigide

- Segmenti de piston uzati. Se vor schimba.

Masuri de tehnica securitatii si prevenirea avariilor

1. Compresorul sa aiba aparatoarea montata la volanta cit si la curelele excit.

2. Se interzice cu desavirsire interventia la volanta sau la curelele cu compresorul in functie

3. Sa fie inlaturata orice scurgere de ulei si sa fie mentinut intr-o perfecta stare de curatenie

4. Pe pardoseala sa nu fie pete de ulei sau vaselina pentru evitarea alunecarii

5. Se interzice pornirea sau oprirea in sarcina a compresorului

6. Operatorii sa poarte echipamentul de protectie strins pe corp pentru evitarea eventualelor agatari de catre pisele aflate in miscare

7. La pornirea compresorului ( a motorului electric ) operatorul va sta pe covorasul de cauciuc

8. Se interzice spalarea cu apa a motorului de antrenare

9. Motorul sa fie prevazut cu impamintare corect montata

10. Se interzice cu desavirsire fumatul.