Calculul de dimensionare al instalatiei de alimentare cu agent termic a radiatoarelor

Calculul de dimensionare al instalatiei de alimentare cu agent termic a radiatoarelor

Instalatia de alimentare este o retea cu distributie radiala. Pentru distributia agentului termic se utilizeaza un distribuitor care deserveste 2 circuite.

Dimensionarea acestei instalatii presupune determinarea diametrelor conductelor retelei si calcularea presiunii necesare.

Dimensionarea corpurilor de incalzire

Corpurile de incalzire utilizate sunt radiatoare din bimetal RS 600. Acestea au o putere termica nominala de 203.5 W/element. Deoarece agentul termic are temperatura de 48 - 45 ^oC s-a introdus un coeficient de corectie (c_t) conform tabelului de conversie termica dat de producator. In functie de tempreatura agentului termic si de temperatura camerei de 21 ^oC, din tabelul espectiv, s-a determinat valoarea c_t = 0,3. Inmultind aceasta valoare cu puterea termica nominala se obtine o putere termica de 61 W/element.

Numarul de elementi se determina prin raportul dintre necesarul de caldura din fiecare incapere si puterea termica data de un element. Valoarea obtinuta se rotunjeste la o valoare intreaga.

Debitul de agent termic necesar pentru fiecare radiator este dat de relatia:

Calculul hidraulic al retelei de alimentare

Metodologia de calcul:

Se intocmeste schema de alimentare cu agent pe baza desenului de ansamblu. Pe acest desen se numeroteaza tronsoanele. Se inscriu debitele si lungimile fiecarui tronson.

2. Se stabileste cel mai dezavantajat consumator fata de distribuitorul de agent. Acesta este ventilo-convectorul pozitia 2/1 pentru circuitul C1 si radiatorul 8/1 pentru circuitul 2. Calculul hidraulic incepe cu traseul care alimenteaza acesti consumatori. In functie de debitul de pe fiecare tronson apartinand acestui traseu se determina diametru conducteler si pierderile de sarcina liniare unitare de pe fiecare tronson cu ajutorul diagramei pierderilor de presiune la conductele RAU-VPE din "Incalzirea si racirea suprafetelor REHAU - informatii tehnice" pag B15. Pierderea liniara de sarcina de pe fiecare tronson se determina inmultind pierderea liniara unitara cu lungimea tronsonului respectiv.

Pentru determinarea pierderilor locale de sarcina se identifica rezistentele locale pe schema de alimentare si se determina coeficientii de pierdere locale de sarcina coresunzator fiecarei rezistente locale. Pierderea locala de sarcina se determina cu relatia:

unde v este viteza determinata ca fiind debitul de pe tronsonul respectiv impartit la sectiunea interioara a conductei de pe acelasi tronson iar este coeficientul de pierdere locala de sarcina.

Presiunea necesara distribuitorului este suma dintre pierderea liniara de sarcina si pierderea locala de sarcina.

3. Se stabileste circuitul cel mai dezavantajat fata de consumatorul cel mai dezavantajat. Acesta este circuitul de alimentare al distribuitorului cu agent, deoarece la pierderea de presiune liniara si locala calculata ca pentru distribuitorul D2 se adauga si presiunea necesara acestui distribuitor.

Se dimensioneaza celelalte circuite deservite de distribuitor, in functie de debitul de pe fiecare tronson utilizand aceeasi nomograma ca si la traseul de alimentare a cosumatorului cel mai dezavantajat.

Rezultatele au fost prezentate in tabelul 1

Concluzii

Rezultatele prezentate in tabelul 1 conduc la o sursa hidraulica totala de 2.1 mCA la un debit de 2.71 m³/h.

Din catalogul electronic furnizat de Grundfos s-a ales pompa UPS 25 - 80. In anexa 1 sunt prezentate Curbele caracteristice si punctele de functionare conform datelor de intrare prezentate anterior:

inaltimea de pompare = 2.1 mCA ;

debit = 2.71 m³/h.

In urma consultari graficului pompei s-a constatat ca aceasta va functiona la o inaltime de pompare de 3.14 mCA si un debit de 2.9 m³/h.