Functionarea celulelor fotovoltaice (sistemelor fotovoltaice)

Exista calculatoare care folosesc celule solare – calculatoare care nu necesita niciodata baterii si in unele cazuri nu au nici macar un buton de oprire. Atat timp cat exista lumina suficienta, functioneaza fara intrerupere. Exista de asemenea panouri solare mai mari pe semne de circulatie si chiar in parcari pentru iluminatul parcarii. Desi aceste panouri solare mari nu sunt la fel de comune ca si calculatoarele care functioneaza cu ajutorul energiei solare, ele exista, si nu sunt foarte greu de gasit daca sti unde sa cauti. Exista celule solare pe sateliti unde sunt folosite pentru alimentarea sistemului electric.

Fig1. Panou solar

Modul in care convertesc celulele fotovoltaice energia soarelui direct in energie electrica:

Transformarea fotonilor in electroni

Celulele solare existente la calculatoare si sateliti sunt celule fotovoltaice sau module (modulele sunt un grup de celule conectate din punct de vedere electric si dispuse pe o rama). Fotovoltaicele, dupa cum sugereaza si numele (foto=lumina, voltaic=electricitate), transforma lumina solara direct in electricitate. Odata folosite aproape exclusiv in spatiu, fotovoltaicele sunt folosite din ce in ce mai mult in locuri mai putin “exotice”. Ele pot sa asigure alimentarea cu energie elecrica pentru o casa. Cum functioneaza aceste dispozitive?

Celulele fotovoltaice sunt create din materiale speciale numite semiconductori cum este siliconul, care este utilizat in mod curent. Concret, in momentul in care lumina atinge celula, o anumita portiune a acesteia este absorbita in interiorul materialului semiconductor. Aceasta inseamna ca energia luminii absorbite este transferata in semiconductor. Energia imprastie electronii permitandu-le sa pluteasca liber. Celulele fotovoltaice au unul sau mai multe campuri electrice care forteaza electronii eliberati prin absorbtia de lumina, sa pluteasca intr-o anumita directie. Acesta plutire a electronilor este un curent si prin plasarea de contacte metalice deasupra si dedesubtul celulelor fotovoltaice putem extrage curentul si il putem folosi extern. De exemplu, curentul poate alimenta un calculator.

Acest curent impreuna cu voltajul celulei (care este rezultatul unui camp sau campuri electrice formate in interior) definesc puterea pe care o poate produce o celula solara.

Acesta este procesul de baza, dar exista mult mai multe aspecte. Exemplu de celula fotovoltaica: celula cu un singur cristal de silicon.

Siliconul are proprietati chimice speciale, indeosebi in forma cristalina. Un atom de silicon are 14 electroni, aranjati in 3 straturi diferite. Primele doua, cele mai apropiate de centru, sunt complete. Al treilea este numai pe jumatate plin, avand doar 4 electroni. Un atom de silicon o sa caute cai de a completa ultimul strat (care ar trebui sa aiba 8 electroni). Pentru a realiza acest lucru el imparte electroni cu patru 4 atomi de silicon vecini. Este ca si cum fiecare atom este legat de vecinul sau, doar ca in acest caz fiecare atom este legat de 4 din vecinii sai. Astfel se formeaza structura cristalina, si aceasta structura devine importanta pentru acest tip de celule fotovoltaice.

Acum am descris cristalele de silicon pur. Siliconul pur este un conductor de electricitate slab deoarece nici un electron nu este liber sa se miste, cum sunt electronii in buni conductori cum este cuprul. In schimb electronii sunt toti blocati in structura cristalului. Siliconul intr-o celula solara este usor modificat pentru a putea functiona ca si celula solara.

Siliconul in celulele solare

O celula solara are in componenta silicon cu impuritati – alti atomi combinati cu atomi de silicon, lucru care schimba intr-o anumita masura modul de functionare. De obicei consideram impuritatile ca fiind ceva nefolositor, dar in cazul nostru, celulele solare nu ar functiona fara ele. Aceste impuritati sunt introduse in mod intentionat. Exista cate un atom de fosfor la fiecare milion de atomi de silicon. Fosforul are 5 electroni in stratul exterior in loc de 4. Chiar si asa acesta se va lega de atonul de silicon vecin, in sensul ca electronul in plus va ramane fara pereche. Acesta nu va lua parte la legatura, dar exista un proton pozitiv din nucleul fosforului care ii va tine locul.

Cand este adaugata energie la siliconul pur, de exemplu in forma de caldura, aceasta poate duce la desprinderea catorva electroni din legaturi si parasirea atomilor. Un loc ramane liber in fiecare caz. Electronii se misca liberi in jurul inelelor cristaline cautand un loc liber in care sa intre. Acesti electroni sunt numiti purtatori liberi si pot transporta curent electric. Sunt atat de putini in siliconul pur incat nu sunt foarte folositori. Siliconul impur care are in componenta atomi de fosfor poate duce la un alt rezultat. Se pare ca este nevoie de foarte putina energie pentru a desprinde unul din electoni de fosfor deoarece acestia nu sunt prinsi intr-o legatura – nu au electroni vecini care sa ii tina legati. Prin urmare cei mai multi electroni nu se desprind si astfel avem mult mai multi purtatori liberi ca si cum am avea in siliconul pur. Acest proces de adaugare intentionata a impuritatilor se numeste dopaj, si cand este folosit fosforul, siliconul rezultat se numeste tipul – N (“n” de la negativ) datorita raspandirii electronilor liberi. Siliconul de tipul N este un conductor mult mai bun decat siliconul pur.

De fapt doar o parte din celulele solare sunt de tipul N. Pentru cealalta parte este folosit pentru dopaj Borul, care are doar 3 electroni liberi in stratul exterior in loc de 4, pentru a deveni celule de silicon de tipul P. In loc sa aiba electroni liberi, siliconul de tipul P are spatii libere. Spatiile sunt de fapt locuri fara electroni, astfel purtand incarcarea pozitiva. Acestea se misca la fel ca si electronii.

Partea interesanta a procesului incepe in momentul in care se foloseste impreuna Silicon de tipul N si silicon de tipul P. Trebuie luat in considerare faptul ca fiecare celula fotovoltaica are cel putin un camp electric. Fara un camp electric, celulele nu ar functiona. Acest camp electric se formeaza cand siliconul de tip N este pus in contact cu siliconul de tip P. Deodata electronii liberi din siliconul de tip N, care cautau spatii libere in care sa se aseze, se grabesc pentru a umple spatiile din siliconul de tip P.

Pana acum siliconul a fost neutru din punct de vedere electric. Electroni in plus erau in balans cu protoni in plus din Fosfor. Elecronii lipsa erau in balans cu protonii lipsa din Bor. Cand spatiile si electronii sunt pusi impreuna la legatura dintre Siliconul de tip N si Siliconul de tip P, neutralitatea dispare. Nu toti electronii vor completa spatiile libere. Daca asta s-ar intampla atunci intreg aranjamentul ar fi foarte folositor. Pana la urma se ajunge la un echilibru si avem un camp electric care separa cele doua parti.

Fig. 2 Efectul campului electric la o celula fotovoltaica.

Acest camp electric functioneaza ca o dioda, lasand si chiar fortand electronii sa treaca de la partea P la partea N, dar nu si invers. Este ca si o intelegere– electronii pot sa coboare cu usurinta (spre partea N), dar nu pot sa urce (spre partea P).

Deci avem un camp electric care se comporta ca si o dioda in care electronii pot sa se miste intr-o directie.

Ce se intampla insa cand lumina atinge aceasta celula?

Cand lumina, in forma de fotoni, atinge celula solara, energia ei elibereaza electronii si spatiile pereche.

Fiecare electron care are energie suficienta o sa elibereze exact un electron, si astfel rezulta un spatiu liber. Daca acest lucru se intampla suficient de aproape de campul electric, sau daca electronii liberi si spatiile libere se plimba in aceeasi sfera de influenta, campul va trimite electronul spre partea N iar spatiul liber spre partea P. Aceasta cauzeaza mai departe distrugerea neutralitatii electrice, si daca prevedem o cale de curent externa, electronii o sa urmeze calea spre partea initiala (partea P) pentru a se uni cu spatiile pe care campul electric le-a trimis acolo, facand lucrul necesar pentru noi in drumul sau. Aceasta cale a electronilor furnizeaza curentul si celulele campului electric furnizeaza voltajul. Cu curentul si voltajul obtinut, avem energie, care este produsul celor doua.

Fig. 3 Functionarea unei celule fotovoltaice.

Cata energie solara absoarbe o celula fotovoltaica? Din pacate o celula simpla poate sa absoarba este in jurul a 25% energie solara, si cel mai adesea 15% si mai putin. De ce asa putin?

Pierderi de energie.

De ce celulele solare absorb doar 15 procente din energia luminii solare? Lumina vizibila este doar o parte din spectrul electromagnetic. Radiatiile electromagnetice nu sunt monocromatice – sunt formate dintr-o gama diferita din lungimi de unda, si astfel de nivele de energie.

Lumina poate fi separata in lungini de unda diferite si le putem vedea in forma unui curcubeu. Din moment ce lumina care atinge celulele solare are fotoni de o larga gama de energie, multi dintre ei nu au energie indeajuns pentru a forma o pereche electron-spatiu. Fotonii trec pur si simplu prin celule ca si cum ar fi transparente. Alti fotoni au prea multa energie. Numai o anumita cantitate de energie, masurata in electro volti (eV), este necesara pentru a desprinde un electron. Daca un foton are mai multa energie decat este necesara, atunci energia suplimentara este pierduta (doar daca fotonul are dublul energiei necesare si poate creea mai multe perechi de electron-spatiu, dar efectul nu este semnificativ). Doar aceste doua efecte duc la pierderi pana la 70% din energia care radiaza pe celula.

De ce nu putem alege un material care are o banda de energie foarte scazuta, pentru a putea folosi mai multi fotoni? Din pacate, benzile de energie determina de asemenea puterea campului electric, si daca este prea scazuta, atunci avem curent in plus dar avem un voltaj mai mic. Banda de energie optima, tinand seama de aceste doua efecte este in jurul a 1.4 eV pentru o celula confectionata dintr-un singur material.

Avem de asemenea si alte pierderi de energie. Electronii trebuie sa se miste de pe o parte a celulei pe cealalta parte printr-un circuit extern. Putem acoperi o parte a celulei cu un metal, facand sa existe o conductie mai buna, dar daca acoperim complet si partea de deasupra, atunci fotonii nu pot sa treaca prin conductorul opac si astfel se pierde toata energia. Daca punem contacte numai pe partile unei celule, atunci electronii trebuie sa parcurga o lungime extrem de mare pentru a ajunge la contact. Trebuie tinut cont de faptul ca siliconul este un semiconductor – nu este nici pe departe la fel de bun ca si un metal pentru transportul curentului. Rezistenta sa interna este destul de mare, iar o mare rezistenta inseamna pierderi mari. Pentru a micsora aceste pierderi, celula este acoperita cu o grila metalica care scurteaza distanta pe care electronii trebuie sa o parcurga, in timp ce doar o mica parte a celulei este acoperita. Chiar si asa unii fotoni sunt blocati de catre grila, care nu poate fi prea mica deoarece rezistenta o sa fie prea mare.

Finalizarea celulelor

Mai sunt cativa pasi ramasi pana cand putem folosi celula. Siliconul se intampla sa fie un material foarte stralucitor, ceea ce inseamna ca are o reflexie foarte mare. Fotonii care sunt reflectati nu pot fi folositi de celula solara. Pentru acest motiv, un strat antireflectorizant este aplicat pe partea de sus a celulei pentru a reduce pierderile prin reflexie la mai putin de 5%.

Ultimul pas este invelisul de sticla care protejeaza celula impotriva fortelor naturii. Modulele fotovoltaice sunt formate prin conectarea mai multor celule (de obicei 36) in serie sau paralel pentru a atinge nivele utile de voltaj si curent. Celulele sunt puse intr-o rama robusta acoperita cu un invelis de sticla cu terminale pozitive si negative in spate.

Fig. 4 Structura de baza a unei celule fotovoltaice generale.

Cristalul simplu de silicon nu este singurul material folosit in celulele fotovoltaice. Siliconul policristalin este de asemenea folosit intr-o incercare de a reduce costurile de fabricatie, doar ca celulele rezultate nu sunt atat de eficiente ca si cele cu cristal simplu de silicon. Siliconul amorf, care nu are nici o structura cristalina, este de asemenea folosit, din nou intr-o incercare de a reduce costurile de productie. Alte materiale sunt folosite, printre care galiu-arseniu, cupru-indiu si cadmiu. Deoarece diferite materiale au diferite benzi de energie, ele sunt “reglate” pe diferite lungimi de unda, sau fotoni de diferite energii. O metoda prin care eficienta celulelor poate fi marita este folosirea a doua sau mai multe straturi din materiale diferite pentru diferite lungimi de unda. Materialul cu banda de energie cea mai mare este la suprafata, si retine fotonii cu energie mare si permite fotonilor cu energie mica sa fie retinuti de catre celelalte materiale care urmeaza. Prin aceasta tehnica se pot obtine eficiente mult mai mari. Astfel de celule, numite celule cu jonctiuni multiple, pot avea mai mult decat un camp electric.

Fig. 6 Functionarea celulei fotovoltaice

Conectarea celulelor fotovoltaice.

Celulele fotovoltaice sunt conectate din punct de vedere electric in serie si/sau paralel pentru a produce curenti si puteri mai mari. Modulele fotovoltaice sunt formate din mai multe celule inchise intr-un spatiu protejat, ele reprezentand partea fundamentala a unui sistem fotovoltaic. Panourile fotovoltaice sunt compuse din mai multe module. Un aranjament fotovoltaic este unitatea generatoare de energie si este format din mai multe module si panouri.

Fig. 7 Celule, module, panouri si aranjamente fotovoltaice

Fig. 8 Componentele majore ale unui sistem fotovoltaic

Alimentarea cu energie electrica a unei case.

Acum ca avem modulele fotovoltaive, ce facem cu ele? Ce trebuie sa avem pentru a alimenta cu energie electrica o casa folosind energia solara? Desi nu este suficient sa montam cateva module pe acoperisul unei case pentru obtinerea energiei electrice, nu este foarte dificila realizarea unei astfel de instalatii cu module fotovoltaice.

Pentru inceput trebuie mentionat faptul ca nu orice acoperis are orientarea corecta sau unghi de inclinare pentru a putea folosi avantajele energiei soarelui. Sistemele fotovoltaice in emisfera nordica trebuie sa fie orientate spre sud. Ele ar trebui inclinate la un unghi egal cu latitudinea zonei pentru a retine cantitatea maxima de energie solara pe parcursul unui an. O orientare si/sau o inclinare diferita poate fi folosita daca se doreste o maximizare a producerii de energie dimineata sau dupa masa, si/sau vara sau iarna.

Bineinteles modulele nu trebuie sa fie umbrite de copacii sau cladirile invecinate, indiferent de timpul din zi sau din an. Intr-un modul fotovoltaic, chiar si daca doar una din cele 36 celule este umbrita, productia sa de energie se reduce cu mai mult de jumatate.

Daca ai o casa cu un acoperis neumbrit si orientata inspre sud, trebuie sa te decizi cat de mare trebuie sa fie sistemul ales. Acest lucru este complicat datorita faptului ca producerea energiei depinde de starea vremii, care nu poate fi niciodata complet predictionata, si ca nevoia de energie variaza de asemenea.

Datele meteorologice dau media nivelului luminii soarelui pentru fiecare luna pentru diferite zone geografice. Acestea iau in considerare ploile si zilele in care cerul este acoperit de nori, altitudinea umiditatea si alti factori. Dimensionarea ar trebui facuta pentru luna cea mai defavorabila pentru a avea energie electrica suficienta pentru intreg anul. Cu aceste date si cunoscand necesarul de energie pentru o casa, exista metode simple pentru a determina cate module fotovoltaice sunt necesare. Este necesar de asemenea sa se decida asupra voltajului sistemului, care poate fi controlat prin conectarea in serie a unui numar mai mare sau mai mic de module fotovoltaice.

Obstacolele

O parte problemele pe care trebuie rezolvate: In primul rand, ce facem daca soarele nu straluceste? Este evident faptul ca nimeni nu isi doreste sa aiba energie electrica doar in timpul zilei si doar in zilele senine, daca ar avea de ales. Avem nevoie de stocarea energiei – baterii. Din pacate bateriile adauga costuri suplimentare atat sistemului fotovoltaic cat si intretinerii acestuia. Dar daca se doreste o independenta completa fata de sistemele conventionale aceste baterii sunt necesare. O cale de a ocoli acesta problema este conectarea casei la sistemul energetic, cumparand energie cand este necesar si vanzand cand se produce mai mult decat necesar.

In acest fel sistemul energetic actioneaza ca si un sistem de stocare infinit. Pentru aceste lucru este nevoie de acordul administratorului sistemului si in cele mai multe cazuri energia va fi cumparata cu un pret mult mai mic decat cel cu care este vanduta. Este nevoie de asemenea de echipamente speciale pentru a fi sigur ca energia vanduta catre sistem are aceeasi forma a undei sinusoidale si frecventa. Administratorul sistemului trebuie sa se asigure ca daca este o pana de curent in zona, sistemul fotovoltaic nu incearca sa introduca electricitate in retelele pe care un electrician le poate crede fara tensiune.

Trebuie avut in vedere faptul ca aceste baterii trebuie intretinute, si trebuie inlocuite dupa un anumit numar de ani. Modulele fotovoltaice ar trebui sa functioneze pentru 20 de ani sau mai mult, dar bateriile nu au o durata de functionare atat de mare. Bateriile din sistemele fotovoltaice pot fi foarte periculoase datorita energiei pe care o stocheaza si datorita substantelor pe care le contin, astfel este nevoie de spatii foarte bine ventilate, spatii nemetalice pentru pastrarea lor.

Baterii cu ciclu lung de functionare

Ce fel de baterii sunt folosite intr-un sistem fotovoltaic? Desi diferite tipuri sunt folosite in mod normal, singura caracteristica, care trebuie sa o aiba in comun este ca sunt baterii cu ciclu lung de functionare. Spre deosebire de bateria obisnuita de masina care este baterie cu ciclu scurt de functionare, bateriile cu ciclu lung de functionare pot descarca o cantitate mai mare din energia stocata pastrand o durata de viata mai indelungata. Bateriile de masina descarca o cantitate mare de energie pentru o perioda scurta de timp – pentru o porni masina – si se incarca imediat in timpul mersului. Bateriile fotovoltaice in general trebuie sa descarce o cantitate mica de energie pentru o perioada mare de timp (cum ar fi intreaga noapte), si sunt incarcate in timpul zilei.

Cele mai des folosite baterii cu ciclu lung de functionare sunt bateriile cu plumb-acid si cu nichel-cadmiu. Bateriile cu nichel-cadmiu sunt mai scumpe, dar au o durata de functionare mai mare si pot fi descarcate complet de mai multe ori fara a fi daunatoare. Chiar si bateriile cu plumb-acid pot fi descarcate 100% fara a scurta in mod considerabil durata de viata a bateriei. In mod normal sistemele fotovoltaice sunt concepute sa descarce bateriile plumb-acid nu mai mult de 40-50%.

De asemenea utilizarea bateriilor necesita instalarea unei alte componente numita controlor de incarcare. Bateriile au o durata de functionare mai indelungata daca sunt luate masuri pentru a nu exista supraincarcari sau descarcari totale ale bateriei. Aceste lucruri sunt facute de catre acest controlor de incarcare. In momentul in care bateriile sunt complet incarcate, controlorul de incarcare nu lasa curentul de la modulele fotovoltaice sa intre in baterii. In mod similar in momentul in care bateriile au fost descacate pana la un anumit nivel, controlorul de incarcare, in cele mai multe cazuri, nu mai da voie sa se descarce in continuare bateria pana in momentul in care acestea sunt reincarcate. Folosirea controlorului de incarcare este esential pentru o durata de functionare cat mai mare a bateriilor.

Transformarea curentului continuu in curent alternativ

O alta problema este aceea ca energia electrica generata de modulele fotovoltaice, si extrasa din baterii, daca acestea sunt folosite, este in curent continuu, in timp ce energia electrica necesara este in curent alternativ. Este necesar un invertor, un dispozitiv care transforma curentul continuu in curent alternativ. Majoritatea invertoarelor mari vor permite de asemenea un control automat asupra functionarii sistemului. Unele module fotovoltaice, numite module de curent alternativ, au un invertor incorporat in fiecare modul, eliminand nevoia montarii unui invertor mare si simplificand problemele de cablaj.

Fig. 9 Schema generala a unui sistem fotovoltaic rezidential, cu baterii de stocare.

Daca mai punem piesele de montaj, cablurile, cutiile de jonctiune, echipamentul de legare la pamant, protectiile la supracurent si alte accesorii avem un sistem functional. Normativele si stasurile electrice trebuie respectate si este recomandat ca instalarea sa fie facuta de catre un electrician care are experienta in sisteme fotovoltaice. Odata instalat un sistem fotovoltaic necesita foarte putine lucrari de intretinere (in special daca nu sunt folosite baterii), si produce energie electrica pentru 20 ani sau mai mult.

Sistemele fotovoltaice sunt folosite doar in locuri greu accesibile departe de surse conventionale de energie electrica. In momentul de fata nu pot concura cu sursele conventionale. Costurile scad si sunt facute cercetari pentru marirea eficientei. Cercetatorii sunt increzatori ca fotovoltaicele o sa fie eficiente din punct de vedere al costului in locatiile urbane la fel ca si in zonele greu accesibile. O parte din probleme sunt acelea ca fabricarea trebuie facuta la o scara mare pentru a reduce costurile cat mai mult. Acest nivel de cereri pentru fotovoltaice nu o sa existe pana cand preturile vor scadea la un nivel competitiv. Chiar si asa cererea de sisteme fotovoltaice si eficienta modulelor cresc in mod constant, preturile scad, si intreaga lume devine din ce in ce mai atenta cu problemele de mediu asociate cu sursele de energie conventionale. Toate cestea fac ca aceasta tehnologie a fotovoltaicelor sa aiba un viitor stralucit.

II. Utilizarea sistemelor fotovoltaice

Romania dispune de o cantitate de energie solara mult mai mare decat alte tari dezvoltate (Gemania, Austria, Belgia , Olanda, etc), ceea ce face ca utilizarea oricarui panou solar, pentru producerea curentului electric, in locatii unde nu exista acces la reteaua nationala de energie, sa devina foarte interesanta. 

Daca luam in considerare costurile de instalare si faptul ca energia electrica produsa este gratuita,  folosirea lor in diverse aplicatii, fac din panourile solare cea mai buna optiune.

Solutia ideala pentru zonele rurale unde nu exista curent electric o reprezinta panourile fotovoltaice. Celulele fotovoltaice convertesc luminozitatea solara in energie electrica. O astfel de instalatie poate costa intre 5.300 si 14.000 lei, fara montaj si fara TVA. Instalatia se va dimensiona in functie de numarul si marimea consumatorilor electrici. Cea la pretul de 5.300 lei asigura consumul partial cu economie al unei resedinte de vara, un televizor, un aparat de radio si cateva becuri economice. Partile componente ale sistemului sunt: un panou fotovoltaic de 12 sau 24 V, un regulator de incarcare 20 A, un acumulator de 150 Ah si un invertor. Instalatia solara care costa 14.000 de lei asigura consumul complet al resedintei de vacanta. Aceasta este compusa din 5 panouri solare, un regulator de incarcare, doi acumulatori (2x200 Ah) si un invertor sinusoidal de 2.000 W. La acest sistem se pot conecta urmatoarele aparate: iluminat cu becuri economice, ventilator, frigider, antena satelit, televizor, radio, computer si hidrofor.

In afara alimentarii cu energie electrica a consumatorilor casnici sistemele fotovoltaice pot fi folosite si pentru sisteme de iluminat din diferite zone in care accesul la de surse conventionale de energie electrica se face greu si mai ales cu costuri ridicate.

Sisteme pentru iluminatul stradal

Sisteme pentru iluminatul tunelelor

Sisteme autonome pentru iluminat

Iluminarea statiilor de autobuz

Lampile solare se incarca in timpul zilei si lumineaza noaptea fara a fi necesara conectarea la reteaua electrica. In timpul zilei, panoul solar transforma radiatia solara in electricitate si reincarca acumulatorul. Noaptea, lampa porneste automat cu ajutorul unui senzor si lumineaza folosind energia stocata in timpul zilei. Numarul orelor de functionare depinde de asezare geografica, conditii meteo si lumina disponibila de la un anotimp la altul. Lampile solare sunt ideale pentru iluminarea gradinilor, pajistilor, aleilor, etc.

Panourile solare pot fi folosite la alimentarea cu energie electrica a semafoarelor, semnelor de circulatie, etc. la care alimentarea clasica ar implica, costuri mult mai mari.

Tipuri de lampi solare aflate pe piata:

LAMPA STRADALA Model AB 05, AB 08

LAMPA STRADALA Model AB 06

1Te

O alta aplicatie a panourilor fotovoltaice, pe care o putem vedea si in municipiul Cluj-Napoca este Aparatul de taxat in parcari

Exemplu de investitie pentru un aparat de taxat.

Scop: Aparatul este conceput pentru a face fata unei folosiri intense de 200-500 tichete de parcare pe zi utilizand energia solara (filiera fotovoltaica).

Avantaje: Nu implica, costuri suplimentare legate de conectarea la reteaua electrica, este mai ieftin decat sistemele conventionale, are si o mobilitate ridicata.

Observatii generale: Sistemul este livrat 'la cheie'

Informatii despre acest tip de sistem fotovoltaic

Perspective in producerea curentului electric prin efect fotovoltaic

Energia electrica produsa prin tehnologie fotovoltaica s-a afirmat ca o sursa de electricitate viabila din punct de vedere economic si nu numai.

Vanzarile mondiale de sisteme fotovoltaice au atins in 1998, 150 MW, dupa un deceniu in care au crescut cu 15-20% pe an.

Ajungand la o cifra de vanzari de aproximativ 1 miliard de dolari, industria fotovoltaica a stabilit noi standarde a patruns pe noi piete si si-a demostrat viabilitatea din punct de vedere economic.