Oescriere
GRUP MOTOPOMPA GMP 3 PN 700
Grupul motopompa 3 PN 700, montat pe sanie, se utilizeaza pentru vehicularea fluidelor sub presiune la talpa sondei , in timpul operatiilor de foraj - extractie la sondele de titei si gaze, etc., putand acoperi conditiile de debit si presiuni impuse. Grupul motopompa poate functiona si independent, avand circuite de alimentare, reglare si comanda proprie, necesitand surse de combustibil si de aer la 10 bar pentru comenzile motorului si ale convertizorului. Antrenarea pompei triplex 3 PN 700, se realizeaza prin intermediul a doua cardane de la grupurile de forta, la transmisia sumatoare prin curele, apoi la grupul conic si de aici la pompa.
Supraalimentarea pompei triplex este asigurata de pompa centrifuga si un manifold de legatura la aspiratia pompei.
Ungerea mecanismului motor al pompei triplex este sub presiune. Aceasta este asigurata de pompa cu roti dintate G 1', iar racirea camasilor, pistoanelor si a tijelor este asigurata de pompa cu roti dintate G 3/8'.
Comanda si controlul grupului motopompa se realizeaza de la pupitrul de comanda existent pe grup, conform comenzii pneumatice CIA.25-19.00.00.0.
Grupul motopompa este format in principal din:
a)-Doua grupuri de forta Caterpillar 3406 8-DITA, 440 CP/2000 rpm fiecare motor fiind echipat cu convertizor hidraulic de cuplu C 8672-702 si aparatura de control aferenta.
b) Transmisie cardanica (dintre grupurile de forta si transmisia sumatoare prin
curele)
c) Transmisie sumatoare prin curele
d) Grup conic
e) Arbore antrenare curele f) Pompa de noroi
1.1 Functionare
Grupul de forta Caterpillar, genereaza energia necesara actionarii pompei de noroi.
Urmarind lantul cinematic, miscarea este preluata de la grupul de forta prin intermediul transmisiei cardanice si redata transmisiei sumatoare prin curele.
Pentru asigurarea functionalitatii individuala sau concomitenta a calor doua grupuri de forta, transmisia sumatoare este prevazuta cu cate un cuplaj pneumatic cu burduf, C8 50 Ox 125.
Acesta este destinat cuplarii, respectiv decuplarii arborilor. Actionarea cuplajelor cu burduf se realizeaza cu aer comprimat, la presiune de 10 kgf/cm2, prin comenzi de la distanta, centralizate prin pupitrul de comanda al grupului motopompa.
Pentru functionarea indelungata a cuplajelor, fara a necesita reparatii si interventii la sonda, retineti :
- cuplarea acestora se face intotdeauna la turatie cat mai redusa, pentru ca lucrul mecanic produ$ prin frecare se transforma in caldura, sa fie minim.
- perioada de timp in care are loc cuplarea si decuplarea, sa fie cat mai scurta, pentru ca timpul in care are loc alunecarea relativa, a suprafetelor de frecare, sa fie redusa la minimul necesar.
Alunecarea repetata si excesiva ale acestor suprafete la turatii mai ridicate
decat este necesar, are ca urmare lustruirea materialului de frictiune, reduce rea momentului torsiune transmis de catre cuplaj si producerea unei mai mari cantitati de caldura care influenteaza negativ durabilitatea pieselor componente ale cuplajului.
Grupul conic primeste miscarea de la transmisia sumatoare prin intermediul unui ax cardanic.
Arborele de antrenare curele preia miscarea de la grupul conic, prin intermediul unui cuplaj cu lant. Miscarea ajunge la arborele de intrare al pompei de noroi prin intermediul curelelor tip E; Lp = 8000 mm.
3. Intretinere
Punerea in functiune
inainte de a porni echipamentul trebuie executate urmatoarele operatii de verificare: - Baile de ulei pentru motor convertizorul hidraulic si pentru pompa de noroi sa fie umplute cu ulei avand calitatea §i cantitatea prevazuta in cartea tehnica a fiecarui utilaj;
- Punctele de ungere din axele cardanice si lagare trebuie gresate cu vaselina
speciala UM 175 LiCa2
- Trebuie montate toate circuitele de comanda §i cuplare la sursele exterioare;
- Aparatorile sa fie montate la locullor §i bine fixate in §uruburi;
- Manetele de la aparatele de com and a sa fie in pozitia zero;
- Se verifica supapa de comanda care realizeaza comanda stop motor;
Se vor mai verifica :
- pompa 'pe sterp';
- umplerea amortizorului de pulsatii AP 350 cu azot, conform recomandarii
din eartea produsului;
- intinderea curelelor ;
- pierderi de ulei, combustibil §i aer.
Functionare
Grupul de forta trebuie pus in functiune conform instructiunilor prevazute in cartea tehnica a acestuia. Pornirea motorului este electrica.
Motorul CAT 3406 B-DITA trebuie mentinut in relanti pana la atingerea parametrilor de lucru, dupS care se va cupla pompa de naroi, care va porni pe sterp (presiune zero). inainte ca pompa sa lucreze sub presiune, la inceputul fiecarei operatii de pornire trebuie lasat sa mearga in relanti pentru cateva minute, astfel incat aerul din partea hidraulica §i din conductele de aspiratie §i refulare sa poata fi inlaturat.
Dupa punerea in funqiune, grupul de forta trebuie accelerat la valoare care sa asigure parametrii de presiune §i debit din tabelul de performante al pompei 3 PN-700. Sistemul de racire al uleiului convertizorului este prevazut cu radiator ventilat .
in sistemul electric al pupitrului este prevazuta comanda Pornit-Oprit, pentru motorul ventilatorului. Se recomanda ca acestea sa fie pornite in momentul intrarii in functiune a convertizorului hidraulic.
Pomirea electrica a motorului poate fi realizata in doua moduri: - de la pupitrul de comanda (local), conform schemei e1ectrice
cod CIA25-26.00.00.0 SE ;
- de la pupitrul sondor §ef;
Cele doua comenzi sunt interconditionate.
Acceleratia pneumatica a motorului poate fi realizata in doua moduri: - de la pupitrul de comanda (/ocal)conform schemei pneumatice,
cod CIA. 25-19.00.00.0
- de la pupitrul sondor §ef;
Comenzile stop motor §i stop motor avarie pot fi realizate in doua moduri: - de la pupitrul de comanda (Iocal)conform schemei pneumatice
cod CIA.25-19.00.00.0
- de la pupitrul sondor §ef;
Presiunea de comanda pneumatica este indicata de manometru.
Parametrii functionali ai motorului: presiune ulei, temperatura Iichid racire, turatie, sunt indicati de pupitrul propriu al motorului §i de pupitrul local al grupului motopompa.
La pupitrul electric montat pe pupitrul pneumatic: - comanda pornire motor
- se masoara numarul de curse duble/min ale pompei triplex
- se indica temperatura apa motor;
- se indica presiune ulei motor;
- se indica turatie motor.
OBSERVATII
- Presiunea uleiului in circuitul de ungere al pompei triplex se cite§te direct pe
manometrul de ulei al pompei, in limitele 2+4 bar.
- Presiunea de refulare a pompei se masoara cu manometrul cu cadran oscilant, montat pe colectorul de refulare al pompei
Dupa punerea in functiune, grupul de forta trebuie accelerat la valoare care sa asigure parametrii de presiune §i debit din tabelul de performante al pompei 3 PN-700.
A) Inainte de pomire :
Ungerea mecanismului motor al pompei triplex
Se umplu baile de ulei ale mecanismului motor cu ulei -T 80 EP 2 SR 8960:1996 pentru functionare pe timp de vara sauT 90 EP 2 SR 8960:1996 pentru functionare pe timp de iama , avand caracteristici corespunzatoare conditiilor de lucru ale pompelor de noroi.
Inainte de pornirea unei pompe noi pentru prima data, sau a unei pompe dupa perioada de depozitare, se deschid capacele de vizitare ale fremei si se toarna ulei in baile de ulei ale rulmentilor axului pinion si in rezervorul capetelor de cruce.
Astfel se asigura ungere imediata si eficienta a principalelor piese in miscare ale mecanismului motor al pompei.
Se atrage atentia ca, nivelul de ulei din baile de ulei se masoara numai cand pompa nu functioneaza.
Ungerea si racirea camasilor cilindrilor
Se realizeaza cu ajutorul unei pompe cu roti dintate actionate prin intermediul unui ax de antrenare avand roata dintata ce angreneaza cu coroana arborelui cotit al pompei.
Pompa cu roti dintate aspira lubrifiantul dintr -un rezervor cu capacitate de cca.
80 I. situat sub compartimentul tijelor prelungitoare si il refuleaza in conductele de stropire a camasilor.
Fluidul de racire-ungere folosit, poate fi un ulei sau un amestec de ulei si motorina sau ulei si apa, cu conditia ca acesta sa aiba cafitatile necesare unei bune raciri si lubrefianti in conditiile de fundionare ale pompei in perioada respectiva (temperatura mediului ambiant, regimul de foraj ).
Una din calitatile de baza ale acestui fluid, trebuie sa fie fara impuritati mecanice si agenti corozivi care sa produca infundarea conductelor de ungere si a filtrelor, sau degradarea pieselor metal ice cu care vine in contact f1uidul.
In cazul in care amestecul utilizat pentru ungere-racire II camasi-pistoane II are tendinta de a spuma putemic in timpul functionarii pompei, inseamna ca s-au produs deranjamente in sistem.
Se va urmari cu atentie ca sistemul de ungere-racire, 'camasi - pistoane' sa intre in functiune la capacitatea integrala, simultan cu pomirea pompei de noroi, pentru evitarea deteriorarii cuplurilor piston-camasa .
Temperatura f1uidului de racire trebuie sa fie intotdeauna mai mica decat cea a noroiului de foraj pentru a se realiza racire eficienta, conditie foarte importanta pentru buna fundionare a pompei.
Verificarea partii hidraulice
Se va verifica montarea corecta a camasilor, pistoanelor si supapelor, precum si strangerea pieselor de prindere de la tiji si camasi si a capacelor supapelor.
Verificarea liniei de aspiratie si a liniei de refulare.
Se deschid toate ventilele, de pe linia de aspiratie si de pe finia de refulare a pompei.
Se verifica daca pompa de supraalimentare va putea porni simultan cu pompa de
noroi.
Niciodata nu se va porni pompa de noroi inaintea pompei de supraalimentare
(in cazul cand aceasta din urma este actionata independent) deoarece aceasta ar putea conduce la aparitia cavitatiei, cu urmari nefaste in functionare.
Golirea de aer a pompei Inainte de intrarea in presiune, pompa de noroi va fi lasata sa functioneze in gol cateva minute pentru a se putea goli de aer partea hidraulica, precum si condudele de aspiratie si refulare.
Verificarea amortizorului de pulsatii la refulare
Se va verifica presiunea azotului din burduful amortizorului cu ajutorul dispozitivului special, dispozitiv care are in componenta lui un manometru.
B) Dupa pornire Turatia pompei
Se mareste treptat pana la valorile superioare pentru a se putea stabili un regim de curgere laminara prin conducta de aspiratie, evitandu-se astfel aparitia cavitatii.
Functionarea cu aspiratie libera
Turatia maxima a pompei de noroi in cazul functionarii cu aspiratie libera, este limitata numai de capacitatea de umplere completa a pompei in timpul cursei de aspiratie.
Aceasta turatie limitativa este conditionata de mai multi factori dintre care mai importanti sunt : configuratia liniei de aspiratie, componenta si greutate specifica a noroiului de foraj, cantitatea de gaze antrenate, factori a caror influenta asupra functionarii pompei po ate fi sesizata de operator ascultand pur si simplu cum functioneaza pompa. In momentul in care se atinge turatia limita, pompa incepe sa bata, indicand aparitia cavitatiei si a unei umpleri incomplete. Aceasta impune introducerea in circuitul de aspiratie a pompei de supraalimentare, pana cand conditiile de functionare vor permite trecerea din nou la curgere libera.
Amortizorul de pulsatii la aspiratie.
Nivelul de incarcare cu aer al amortizorului se regleza prin intermediul ventilului cu care este dotat, in functie de modul cum se face aspiratia pompei ; liber sau cu supraalimentare.
a) Intretinerea zilnica
Ungerea mecanismului motor Pistoane si camasi
Se controleaza zilnic nivelul uleiului din baia de ulei al mecanismului motor, pompa fiind opnta.
Se verifica starea camasilor si a pistoanelor. Micile scapari de fluid de foraj in spatele pistoanelor nu sunt indiciul unei uzuri a cupJunlor piston - camasa. Numai aparitia constanta, la fiecare cursa, in spatele pistonului, a unei cantitati masive de noroi indica uzura care impune inlocuirea pistoanelor si camasilor.
Bazinul de decantare al compartimentului camasilor
Se va curati on de cate ori este necesar deoarece , scapariJe de noroi in spateJe pistoanelor duc la formarea unor depuneri pe fundul bazinului de decantare al compartimentului camasilor, al caror strat, crescand in grosime, poate deborda prin stutul de scurgere a uleiului in rezervorul de ulei situat sub acest compartiment, contaminand astfel fluidul de racire-ungere a cuplurilor camasa-piston.
Racirea camasilor
Se verifica starea de murdarie a agentului de racire si in cazul cand acesta este murdar, se inlocuieste, cunoscand faptul ca, impuritatile mecanice maresc uzura
pieselor in miscare, scurtand si durata de functionare a pompei de ungere. De asemenea, se verifica nivelul t1uidului de racire -ungere din rezervor si se completeaza dupa caz, nu inainte insa de a curati prin spalare cu apa bazinul de decantare, scotand dopul infiletat din orificiullateral de scurgere.
Conductele de stropire a camasilor
Se verifica zilnic starea conductelor de stropire (stropitorilor) a camasilor si daca sunt colmatate se cu rata , pentru a asigura alimentare corespunzatoare cu t1uidul de racire-ungere a camasilor.
Strangerea camasilor si a legaturilor tijelor pistoanelor
Se verifica daca strangerile camasilor si ale legaturilor tijelor pistoanelor sunt corespunzatoare si daca intre piesele imbinate n-au fost prinse corpuri straine care sa impiedice un contact perfect al suprafetelor intre care se realizeaza strangerile.
Amortizorul de pulsatii la aspiratie
Se va verifica zilnic stares lui de functionare si in special presiunea aerului cu care este incarcat, corespunzatoare conditiilor de lucru ale pompei.
Casetele de etansare ale tijelor prelungitoare
Se verifica zilnic daca ungerea tijelor prelungitoare este continua si suficienta, astfel ca sa asigure 0 functionare normal a a garniturilor din casetele de etansare.
Amortizorul de pulsatii la refulare
Se controleaza zilnic presiunea azotului din burdufuI amortizorului, deoarece scadere a acesteia de cca 2 bar, in decurs de 24 ore indica existenta unei neetanseitati care trebuie remediata. Controlul se face cu ajutorul dispozitivului de incarcare cu azot care contine un manometru .
b) Intretinerea saptamanala Supapele
Talerele supapelor si scaunele de supapa
Pentru a asigura 0 buna functionare a supapelor precum si anduranta cat mai mare a pieselor de mare uzura, talerul si scaunul, este necesar sa se efectueze cu regularitate unele operatii de intretinere si anume :
- 0 data la doua saptamani se vor scoate t08te talerele de supape, se vor curati cu grija de murdarie si se va verifica starea garniturilor de pe talere, inlocuindu-se cele distruse sau uzate. Este indicat ca, dupa ce a fost bine curatit, filetul tijei talerului sa fie protejat cu 0 unsoare speciala pe baza de plumb, care sa-I protejeze impotriva coroziunii, uzurii si griparii.
- Se verifica cu atentie si tamponul de cauciuc din capatul tijei talerului si se inlocuieste in caz de uzura avansata.
Etansarea pistonului pe tija, piulita si contrapiulita de asigurare
Se verifica la fiecare piston starea inelului de etansare a corpului pistonului pe tija sa si la cea mai mica deteriorare se inlocuieste.
De asemenea, piulita si contrapiulita de asigurare a pistonului pe tija,daca prezinta deteriorari prin coroziune sau mecanice, se inlocuiesc.
Supapa de siguranta
Supapa de siguranta la refulare
Cel putin data pe saptamana, trebuie demontat capacul supapei de siguranta, verificata starea pieselor din interior si efectuata curatirea lor.
Aceasta, deoarece pe piesele care vin in contact direct cu t1uidul de foraj si in special pistonul supapei, se colmateaza noroiul, ceea ce mareste artificial rezistenta pe care aeesta trebuie sa opuna presiunii f1uidului, impiedicand astfel declansarea supapei in momentul cererii unei suprapresiuni.
c) Intretinerea lunara Ungerea mecanismului motor
La un interval de cel putin sase luni se goleste complet si se spala baia de ulei principala a mecanismului motor, precum si rezervorul de ulei de sub compartimentul capetelor de cruce.Acestea se reumplu apoi cu ulei curat de calitate indicata.
Prezoane, piulite
Se vor verifica in privinta etanseitatii toate prezoanele si piulitele de fixare a capacelor cilindrilor pe frema, de fixare a colectoarelor de refulare si aspiratie.
Etansarile mecanismului motor
Se controleaza starea gamiturilor, inlocuindu-se eele care nu mai etanseaza si se strang suruburile slabite de la imbinari.
d) Intretinerea anuala
Se recomanda ca dupa perioada de cca. 2 ani, pompa sa fie supusa unei revizii generale, in special mecanismul motor, pentru depistarea eventualelor slabiri ale bielelor, pinionului si lagarelor bolturilor capetelor de cruce. Daca sa constata existenta unor astfel de slabiri, se proeedeaza la un control mai minutios al tuturor pieselor principale ale mecanismului motor, urmat de remedierea lor.
Pomirea si oprirea grupului motopompa, ca si comenzile din timpul lucrului se vor face nu mai conform cu cele prescrise in aeeasta carte.
Prezentele instructiuni trebuie asimilate de cei care lucreaza cu grupul motopompa.
In timpul functionarii, grupul motopompa trebuie amplasat pe suprafata plana orizontala, cu remorca asigurata prin cale, impotriva deplasarilor si ridicata pe cricuri.
Presiunea uleiului in circuitul de ungere al pompei triplex se citeste direct pe manometrul de ulei al pompei, in limitele 2+4 bar.
Pentru ungerea subansamblurilor grupului motopompa in timpul exploatarii, se vor utiliza lubrefianti din tabelul urmator :
Nr. |
Denumirea ansamblului |
Lubrefiantul |
Cantitatea |
Observatii |
crt |
sau subansamblului |
recomandat | ||
Grup de forta |
Conform cartii | |||
tehnice a acestuia | ||||
Pompa triplex cu |
T90-EP2S |
SAE15-W40 |
||
pistoane : Sistem racire | ||||
Ax cardanic |
UM 175 LiCa2 |
ALBIDA Grease 3 |
||
Dupa |
( SHELL) |
|||
Robinete de inalta |
UM 175 LiCa2 |
necesitate |
L1VONA Grease 3 |
|
presiune |
(SHELL) |
Pompa triplex 3 PN -700 si grupul de forta vor fi exploatate in conformitate cu instructiunile specifice.
Mecanicii de intretinere, vor avea deosebita grija asupra nivelului de ulei din bai, presiunea aerului la pupitrul de comanda, tensiunea de alimentare, presiunea in amortizorul AP-350.
Pentru operatiile cu grupul motopompa se va instrui intregul personal, conform instructiunilor de protectia muncii din prezenta carte tehnica si din normativele beneficiarului.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |