INSTALATIA DE ARDERE
1.Instalatia de gaze combustibile in limita cazanului
In scopul reducerii consumului de pacura la pornire si la sarcini partiale ale cazanului s-au montat 4 arzatoare de gaze de baza la cota +12 m, devenind astfel arzatoare de baza mixte gaz-pacura.
Schema tehnologica de alimentare cu gaze a arzatoarelor de gaze de baza si de stabilizare este prezentata in anexa (fig.1.1.).
1.1.Descriere constructiva si functionala
1.1.1. Alimentarea cu gaze a arzatoarelor de baza
Alimentarea cu gaze a arzatoarelor se face prin intermediul unei conducte racordate la conducta principala de gaze ce alimenteaza toate cazanele. Pe aceasta conducta, in sensul de curgere a gazelor este montat un robinet de izolare cu actionare manuala (G1), un filtru de gaz (G2) si un dispozitiv de inchidere rapida a gazelor denumit prescurtat IASIG. In aval de IASIG este montata clapeta de reglaj (G3) dupa care circuitul formeaza un inel pentru alimentarea celor 4 arzatoare de gaze de baza. Pe inelul de alimentare sint montate 2 diafragme de masura a debitului de gaz.
Alimentarea cu gaze a fiecarui arzator se face prin cite o conducta prevazuta cu un robinet de actionare manuala cu tija aparenta (G5) si un grup de alimentare arzator de baza (GAA-B), format din 2 robinete pneumatice cu gaz inseriate si un robinet electromagnetic de aerisire care permite descarcarea presiunii gazului dintre cele doua robinete pneumatice in pozitia inchisa. Cele doua robinete pneumatice primesc comanda de la un robinet electromagnetic cu 3 cai. Aerisirea circuitului de alimentare cu gaze a arzatoarelor de baza se face prin intermediul unui robinet de actionare manuala (G10-B) si a unui ventil electromagnetic (G11-B).
1.1.2. Alimentarea cu gaze a miniarzatoarelor
Alimentarea cu gaze a miniarzatoarelor se face printr-o conducta racordata dupa IASIG; pe aceasta conducta este montat un robinet de izolare manual (G6), un regulator de presiune (G7), o diafragma de masura si clapeta de reglaj (G8). Regulatorul de presiune (G7) a fost prevazut pentru a reduce presiunea gazelor de la valoarea de 1,0 bar la 0,5 bar. In continuare circuitul formeaza un inel din care se alimenteaza cele 6 miniarzatoare de gaze aferente arzatoarelor de praf de carbune. Alimentarea fiecarui miniarzator de gaze se face prin intermediul unui robinet cu actionare manula (G9) si a unui grup de alimentare arzator de stabilizare (GAA-S), format din 2 robinete pneumatice de gaz inseriate si un robinet electromagnetic de aerisire ce permite descarcarea presiunii gazului dintre cele doua robinete pneumatice in pozitia inchisa. Cele doua robinete pneumatice sint comandate de un robinet electromagnetic cu 3 cai. Aerisirea circuitului de alimentare cu gaze a arzatoarelor de stabilizare se face prin intermediul unui robinet cu actionare manuala (G10-S) si a unui ventil electromagnetic (G11-S).
1.1.3. Instalatia de gaze pentru comanda pneumatica a grupurilor de alimentare arzatoare
Deoarece actionarea grupurilor de alimentare cu gaze a arzatoarelor se realizeaza pneumatic, s-a prevazut o instalatia de gaz comanda. Pentru grupurile de alimentare a arzatoarelor de baza conducta de gaz comanda este racordata inainte de clapeta de reglaj pentru arzatoarele de baza prin intermediul unui robinet cu actionare manuala (G12-B). Pentru grupurile de alimentare a arzatoarelor de stabilizare conducta de gaz comanda este racordata dupa robinetul de actionare manuala (G6) prin intermediul robinetului cu actionare manuala (G12-S).
Grupurile de alimentare ale arzatoarelor de baza si de stabilizare au aceeasi schema tehnologica de functionare, prezentata in fig. 1.2.
Robinetul de comanda (3) cu actionare electromagnetica permite admisia gazului de comanda sub membranele de actionare a celor doua robinete pneumatice (1) si (2), conducind la deschiderea acestora. La deschiderea robinetelor pneumatice (1) si (2) robinetul de aerisire (4) cu actionare electromagnetica se inchide.
Pentru inchiderea robinetului pneumatic (1) si (2) robinetul de comanda (3) inchide admisia gazului de comanda si deschide aerisirea pentru alimentarea gazului de sub cele doua membrane.
Cele doua ventile sint actionate spre inchis prin intermediul unor arcuri elicoidale pe talere deasupra membranelor; in acelasi timp se deschide robinetul (4) pentru eliminarea gazului dintre cele doua robinete pneumatice.
1.1.4. Instalatia pentru aprinderea arzatoarelor
Aprinderea arzatoarelor de gaze de baza si de stabilizare precum si a arzatoarelor de pacura se realizeaza cu aprinzatoarele cu jet de gaze (AG) aferente fiecarui arzator. Alimentarea cu gaze a aprinzatoarelor se face prin intermediul unui grup de alimentare aprinzatoare (GAP), in componenta caruia intra un ventil electromagnetic cu 3 cai si un regulator reductor de presiune care reduce presiunea gazului de la 1 bar la 1000 mmca in fata aprinzatoarelor cu jet de gaze (fig. 1.3). Racordarea acestui grup la conducta de alimentare cu gaze este facuta dupa IASIG prin intermediul unui ventil cu actionare manuala (G13). In tot timpul functionarii cazanului ventilul electromagnetic cu trei cai din grupul de alimentare ramine deschis; acest ventil se comanda de pe pupitrul din CCT si se deschide la punerea in functiune a instalatiei de gaze inainte de deschiderea IASIG-ului. Aceasta operatie este necesara pentru a se putea verifca etanseitatea circuitului de gaze de aprindere.
Regulatorul de presiune gaz-aprinzatori este un regulator continuu proportional cu ventil de reglaj neechilibrat actionat cu o membrana de cauciuc.
Fiecare aprinzator cu jet de gaz (AG) este prevazut cu un robinet cu actionare manuala (G14) si un electroventil (G15).
Aerisirea circuitelor instalatiei de gaze pentru aprinderea arzatoarelor se realizeaza prin intermediul robinetelor cu actionare manuala (G16-B) si (G16-S).
In afara de aprinzatoarele cu jet de gaze, arzatoarele de baza de la cota +12 m sint prevazute si cu aprinzatoare cu tije incandescente (tip ACLG) prevazute a fi utilizate numai pentru aprinderea pacurii.
1.2. Caracteristici tehnice
1.2.1. Arzatoare de gaze de baza
Arzatoarele de gaze de baza proiectate de ICSITEEMR au urmatoarele caracteristici:
- debit maxim gaze 3860 Nm3/h
- debit gaze nominal 3720 Nm3/h
- debit de gaze minim 1700 Nm3/h
- presiunea maxima la arzator 0,75 bar
- presiunea nominala la arzator 0,58 bar
- presiunea minima la arzator 0,16 bar
1.2.2. Arzatoare de gaze pentru stabilizarea arderii carbunelui (miniarzatoare)
Arzatorul de gaze pentru stabilizare are urmatoarele caracteristici:
- debit nominal de gaze 1200 Nm3/h
- presiune nominala a gazelor in arzator 1000 mmca
- presiune minima a gazelor in arzator 300 mmca
- presiune maxima a gazelor la arzator 1500 mmca
Dimensionarea arzatoarelor de gaze de stabilizare s-a facut prin alegerea debitului nominal (1200 Nm3/h) de gaze la arzator care sa reprezinte cca 5 % din aportul caloric al morii.
1.3. Arzatoare de gaze combustibile. Descriere constructiva si functionala
1.3.1. Arzator de baza mixt gaz-pacura
Arzator de baza mixt gaz-pacura (fig. 1.4.) se compune din camera de aer (1), tubul central (2) la capatul caruia este montat siberul cu jaluzele (3) actionat din exterior cu ajutorul manetei (4). Acest siber serveste la distribuirea egala a debitelor de aer, la fiecare arzator mixt gaz-pacura si turbionarea aerului de ardere.
In interiorul tubului central sunt montati injectorul (5) si aprinzatorul cu jet de gaz (6). Injectorul are montat in capat piesa deflectoare (7) care are rolul de staabilizare a flacarii.
Pentru izolarea camerei de aer a arzatorului care nu functoneaza este prevazut siberul ceramic (8) care este actionat mecanic si se inchide la oprirea arzatorului. Sibarul ceramic se deplaseaza cu ajutorul unui carucior pe o grinda cu profl I (9).
Injectorul si aprinzatorul cu jet de gaz se introduc spre focar la aprindere si se retrag la stingerea focului cu ajutorul unui servomotor pneumatic.
Fotocelula (10) pentru supravegherea flacarii este montata la partea inferioara a cutiei arzatorului.
Pentru functionarea pe gaze naturale arzatorul este prevazut cu un tor (11) la care se racordeaza sase lancii (12), fiecare lance avand motata la capat duza de gaze (13). Alimetarea cu gaze a arzatorului se face prin stutul (14) la care se racordeaza furtunul flexibil (15).
1.3.2. Arzator mixt gaz-pacura pentru stabilizarea arderii carbunelui (miniarzator)
In scopul stabilizarii arderii prafului de carbune s-au montat 6 arzatoare de gaze de stabilizare inglobate in arzatoarele de praf inferioare aferente fiecarei mori, in acelasi loc cu mininjectoarele de pacura, care au devenit astfel arzatoare de sustinere (miniarzatoare) mixte gaz-pacura (vezi fig. 3.15.cap. 3.1.5.).
In fanta (2) de aer inferior este inglobat arzatorul de sustinere (7). Arzatorul de sustinere este constituit dintr-un injector (8) cu pulverizare mecanica directa, la care pacura este adusa prin furtunul metalic (9). Injectorul este introdus prin teava de ghidare (10), la capatulul acestei tevi fiind fixat deflectorul (11). In cazul folosirii gazelor drept combustibil de stabilizare, acestea sunt aduse la arzator prin conducta (12), strabat spatiul dintre conductele concentrice (10) si (13) si sunt injectate prin duzele (14). Arzatorul de sustinere (7) foloseste pentru ardere aerul insuflat fara turbionare prin fanta inferioara a arzatorului de praf si anume 20-30 % din debitul de aer insuflat prin aceasta fanta. In vederea asigurarii unei bune stabilizari a arderii prafului de carbune, in special la sarcini reduse, cu un consum redus de combustibil de adaos, arzatorul de sustinere este dimensionat pentru un debit caloric de cca. 5 % din sarcina termica a celor doua arzatoare de combustibil solid aferente unei mori.
1.4. Permisii, blocaje, protectii, automatizari
1.4.1. Dispozitivul de inchidere rapida IASIG
Dispozitivul de inchidere rapida gaze, are functia de comanda inchiderea rapida a alimentarii cu gaze a cazanului in urmatoarele cazuri:
- scaderea presiunii gazelor sub valoarea de lucru a protectiei de presiune minima gaze la arzatoarele de baza;
- cresterea presiunii gazelor peste valoarea de lucru a protectiei de presiune maxima gaze;
- ordin superior dat de protectia tehnologica a cazanului;
- comanda de la pupitrul din CCT.
Dispozitivul de inchidere rapida IASIG este prevazut cu un blocaj automat care nu permite deschiderea sa daca nu sint inchise toate ventilele pneumatice de la grupurile de alimentare cu gaze ale tuturor arzatoarelor.
La pornirea cazanului cu ajutorul dispozitivului IASIG se realizeaza umplerea, controlul etanseitatii si aerisirea instalatiei de alimentare cu gaze a cazanului. In cazul in care instalatia de gaze nu este etansa (ventilele de alimentare a arzatoarelor cu gaze au scapari sau exista pierderi mari de gaze in atmosfera), automatica dispozitivului IASIG nu permite deschiderea acestuia pentru alimentarea arzatoarelor cu gaze. Pentru executarea functiilor mai sus aratate, dispozitivul IASIG este prevazut cu mai multe traductoare de presiune minima si maxima pentru protectie, pentru controlul umplerii si al etansarii.
Schema de componenta mecanica a dispozitivului de inchidere rapida gaze este prezentata in fig.1.5. Robinetul pneumatic de inchidere rapida gaze (1) este actionat spre deschidere printr-o membrana, iar spre inchidere printr-un arc elicoidal. Admiterea gazului sub membrana pentru actionarea spre deschidere se realizeaza prin deschiderea robinetului electromagnetic de comanda (3).
In situatia cind dupa robinetul pneumatic(1) nu exista gaz, se va da mai intit comanda de deschidere a robinetului electromagnetic, de ocolire (4) pentru umplerea circuitului si egalizarea presiunilor inainte si dup IASIG. Imediat dupa deschiderea robinetului (4) se va da comanda de inchidere a robinetilor electromagnetici de aerisire (G11-B) si (G11-S).
Dupa egalizarea presiunilor inainte si dupa IASIG (sau cind diferenta dintre cele doua presiuni este mai mica de 0,5 bar) se va inchide robinetul (4) si se va deschide robinetul electromagnetic de comanda (3) care va permite admisia gazului sub membrana robinetului pneumatic (1).
Inchiderea rapida a robinetului pneumatic (1), se realizeaza prin descarcarea presiunii de sub membrana la inchiderea robinetului (3) sau prin deschiderea robinetului pneumatic de minima presiune (2).
Robinetul pneumatic de minima presiune (2) este actionat la inchidere printr-o membrana de cauciuc cu insertie, iar la deschidere printr-un arc elicoidal. Robinetul este folosit pentru inchiderea IASIG-ului la presiunea minima a gazului dupa clapeta de reglare.
Comenzile de actionare a ansamblului de armaturi ce formeaza dispozitivul de inchidere rapida gaze IASIG, precum si aerisirile prevazute cu robineti electromagnetici, se efectueaza de la un cofret local denumit "cofret IASIG". Pe acest sint indicate intr-o schema sinoptica armaturile ce intra in componenta IASIG-ului si semnalizarea pozitiilor "oprit" sau "in functiune" a acestora prin culoarea verde respectiv rosie aparuta pe panou.
Tot pe cofretul IASIG sint amplasate si doua chei care permit alegerea modului de lucru si comanda. O cheie permite alegerea comenzilor de la "pupitrul CCT" sau "local", iar cealalta modul de lucru "automat" sau "manual".
Prin comutarea pe pozitiile corespunzatoare a cheilor existente la cofret se pot efectua comenzi manuale locale sau automate locale si de la distanta pentru deschidere-inchidere IASIG, umplerea, controlul etanseitatii si aerisirea instalatiei de gaze.
In cadrul IASIG este cuprins si robinetul de izolare manual (G4) care alimenteaza ventilul pneumatic din prorectia de minima presiune mecanica (1000 mmca). Acest robinet (G4) trebuie sa stea in permanenta deschis. IASIG poate fi declansat manual prin actionarea butonului de declansare situat pe pupitrul in CCT. Pozitiile "IASIG inchis" si "IASIG deschis" sint semnalizate pe pupitrul din CCT.
1.4.2. Comanda arzatoarelor de gaze
A - Comanda arzatoarelor de gaze de baza
Fiecare arzator de gaze de baza de la cota +12 m se comanda de la un cofret individual local, care cuprinde aparatele de comanda, protectie si semnalizare aferente. De la cofretul local se pot efectua urmatoarele operatii:
- alegerea modului de lucru "manual" sau "automat"
- alegerea regimului de functionare pe "gaz" sau pe "pacura"
- introducerea injectorului de pacura
- comanda clapetei de aer
- comanda aprinzatorului cu tija incandescenta
- comanda aprinzatorului cu jet de gaze
- comanda VIR pacura
- comanda aburului de suflare
- comanda grupului de alimentare arzator gaze.
Comanda automata de aprindere a arzatoarelor de baza s va executa automat numai daca este in functiune supravegherea flacarii.
Realizarea comenzilor este indicata prin lampile de semnalizare aferente.
B - Comanda arzatoarelor de gaze de stabilizare
Fiecare arzator de stabilizare se comanda de la un cofret individual local care cuprinde aparatura de comanda, protectie si semnalizare aferenta. Cofretul local cuprinde urmatoarele:
- alegerea modului de lucru "manual" sau "automat"
- comanda aprinzatorului cu jet de gaze
- comanda grupului de alimentare
- comanda pornire-oprire automata
Comanda automata de aprindere a arzatoarelor de gaze de stabilizare se va executa numai daca este in functiune supravegherea flacarii.
1.4.3. Masura aferenta arzatoarelor de gaze
Instalatia de gaze este prevazuta cu urmatoarele puncte de masura cu indicari locale si in camera de comanda, dupa cum urmeaza:
- presiune gaze inainte filtru (local)
- presiune gaze inainte IASIG (local si in CCT)
- presiune gaze inainte clapeta reglare arzatoare de baza (local)
- presiune gaze dupa clapeta de reglare arzatoare de baza (local si in CCT inregistrare si indicare)
- presiune gaze inainte de clapeta de reglare arzatoare de stabilizare (local)
- presiune gaze dupa clapeta de reglare arzatoare de stabilizare (local si in CCT indicare si inregistrare)
- debit gaze pentru arzatoare de baza si de stabilizare (aparat indicator-inregistrator cu contorizare in CCT).
1.4.4. Reglarea functionarii arzatoarelor de gaze
Reglarea presiunii gazelor la arzatoarele de baza, se executa prin intermediul unei bucle de reglare automate, care mentine presiunea in gama 0,18 - 0,75 bar prin actionarea clapetei de reglare (G3).
In cazul in care bucla de reglare automata a presiunii gazelor pentru arzatoarele de baza nu este in functiune, presiunea gazelor la aceste arzatoare se va mentine la valoarea necesara prin comanda de la distanta a clapetei (G3), efectuata de catre operator de la pupitru CCT.
Presiunea gazelor pentru arzatoarele de stabilizare se va regla de catre operator din CCT prin comanda de la distanta a clapetei de reglaj (G8) pentru arzatoarele de stabilizare.
Deschiderea celor doua clapete de reglare (G3) si (G8) este indicata procentual la aparatele montate pe pupitrul CCT.
1.4.5. Protectii si semnalizari
Protectia generala a cazanului comanda inchiderea IASIG la declansarea cazanului. La inchiderea IASIG se comanda automat si inchiderea ventilelor grupurilor de alimentare cu gaze a arzatoarelor de baza si de stabilizare si deschiderea ventilelor electromagnetice de pe conductele de aerisire.
Pentru arzatoarele de gaze sint prevazute urmatoarele protectii si blocaje:
- presiunea gaze dupa clapeta de reglare pentru arzatoarele de baza mai mica de 1200 mmca comanda inchiderea IASIG;
- presiune gaze dupa clapeta de reglare pentru arzatoarele de baza mai mare de 2 bar comanda inchiderea IASIG;
- IASIG inchis comanda inchiderea grupurilor de alimentare cu gaze ale arzatoarelor de baza si de stabilizare;
- supravegherea individuala a flacarii arzatoarelor de baza si de stabilizare;
- presiune gaze dupa clapeta de reglare pentru arzatoarele de stabilizare mai mica de 300 mmca comanda inchiderea grupurilor de aimentare individuae arzatoarelor de stabilizare;
- oprirea morii comanda inchiderea grupului de alimentare cu gaze al arzatorului de stabilizare aferent.
Sint prevazute urmatoarele semnalizari oprice si acustice in CCT:
- semnalizare de avarie pentru oricare protectie lucrata;
- semnalizare preventiva la presiunea minima de 500 mmca si maxima 2000 mmca dupa clapeta de reglare gaze pentru arzatoarele de stabilizare.
1.5. Exploatarea arzatoarelor de gaze combustibile
1.5.1. Punerea in functiune a instalatiei de alimentare cu gaze a cazanului
La pornirea cazanului, punerea in functiune a circuitului de gaze si deschiderea IASIG se va face numai dupa pornirea VG si VA conform prevederilor din instructiunile de exploatare pentru cazan. In cazul cind cazanul este in functiune deschiderea IASIG se poate face daca exista for aprins in focar.
Pentru punerea in functiune a instalatiei de gaze se procedeaza in modul urmator:
- se pun in functiune aparatele de masura, control, protectii si semnalizari aferente instalatiei de alimentare cu gaze a arzatoarelor si se pune sub tensiune cofretul local IASIG si cofretele arzatoarelor de baza si de stabilizare;
- se demonteaza blindul de izolare de pe conducta de alimentare cu gaze a cazanului;
- se inchid robinetii cu actionare manuala (G16-S) si (G16-B);
- se verifica daca sint inchise robinetele pneumatice de la grupurile de alimentare cu gaze ale arzatoarelor de baza (GAA-B) si de stabilizare (GAA-S); verificarea se face prin controlul pozitiei tijei fiecarui robinet pneumatic si a semnalizarilor din cofretul de comanda;
- se deschid robinetii cu actionare manuala (G6), (G10-S) (G10-B), (G5-11), (G5-12), (G5-13), (G5-24), (G9-1), (G9-2), (G9-3), (G9-4), (G9-5), (G9-6), (G12-S), (G12-B), (G13), (G14-11), (G14-12). (G12-23), (G14-24), (G14-9), (G14-10), (G14-7), (G14-8), (G14-19), (G14-20), (G14-21), (G14-22), (G14-1), (G14-2), (G14-3), (G14-4), (G14-5), (G14-6);
- se deschide robinetul electromagnetic din grupul de alimentare aprinzatori (GAP);
- se deschid cca 25 % clapetele de reglare (G3) si (G8);
- se controleaza daca ventilul de ocolire IRG si robinetii electromagnetici de aerisire (G11-S) si (G11-B) sint inchisi;
- se deschide robinetul cu actionare manuala (G1);
- se controleaza daca nu exista scapari de gaze prin IRG urmarind presiunea la manometrul dupa IASIG.
Secventele de umplere, verificarea etanseitatii si aerisirea instalatiei de gaze in mod normal se executa automat prin comanda locala sau din CCT.
Procesul de punere in functiune automata a IASIG are urmatoarele secvente principale:
- constatarea indeplinirii conditiilor initiale (nu a lucrat nici o protectie a cazanului, ventilarea terminata in cazul pornirii cazanului, foc aprins in focar in cazul functionarii cazanului, toate grupurile de alimentare cu gaze a arzatoarelor de baza si de sustinere sa fie inchise);
- control etansare IASIG; in 40 secunde sa nu se depaseasca 200 mmca dupa IRG;
- deschiderea robinetului de ocolire (4);
- inchiderea robinetului de aerisire (G11-B), (G11-S);
- umplerea conductei de gaz cu controlul duratei de umplere (754 secunde);
- inchiderea robinetului pneumatic minim presiune (2);
- constatarea terminarii umplerii prin traductorul de presiune diferentiala pentru umplere;
- inchiderea ventilului de ocolire (4);
- controlul etansarii prin viteza de crestere a presiunii diferentiale cu traductorul diferental pentru etansare; in 60 de secunde diferenta de presiune sa nu depaseasca 1014 mmca;
- deschiderea robinetului de comanda (3);
- dechiderea robinetului de inchidere rapida (1);
- deschiderea robinetului de aerisire (G11-B) (G11-S) pe o durata de 600 secunde.
Daca secventele de automatizare ale IASIG nu au fost puse in functiune se pun cheile pe "manual" si "local" iar comenzile care se executa sint urmatoarele:
- se deschide ventilul de ocolire si se incepe umplerea circuitului de alimentare cu gaze a arzatoarelor;
- cind diferenta de presiune a gazelor inainte si dupa IASIG ajunge la o valoare mai mica de 0,5 bar se comanda deschiderea acestuia;
- dupa egalizarea presiunilor inainte si dupa IASIG se inchide IASIG pentru verificarea etanseitatii instalatiei: etanseitatea instalatiei este buna daca presiunea gazelor dupa IASIG nu scade cu mai mult de 0,1 bar intr-un interval de 1 minut. Daca nu este indeplinita aceasta conditie se interzice aprinderea arzatoarelor de gaze pina nu se va depista si elimina neetanseitatea;
- dupa verificarea etanseitatii circuitului de gaze, se comanda din nou deschiderea IASIG si se incepe aerisirea instalatiei prin deschiderea robinetilor cu actionare manuala (G16-S)(G16-B) si robinetii electromagnetici (G11-S) si (G11-B). Aerisirea dureaza 10 minute dupa care se vor inchide robinetii (G11-S), (G11-B), (G16-S), (G16-B).
Dupa efectuarea acestor operatii instalatia de gaze este pregatita pentru aprinderea arzatoarelor.
1.5.2. Punerea in functiune si exploatarea arzatoarelor
Comanda arzatoarelor de baza, a fost realizata pentru functionarea separata pe gaze sau pacura, fara arderea simultana a celor doi combustibili.
Trecerea de la un combustibil la altul se face prin oprirea combustibilului in functiune.
Alegerea ritmului de functionare al fiecarui arzator, pe gaz sau pacura, se face prin cheia din cofretul local, iar comanda de aprindere si stingere se poate realiza local sau de la distanta, din CCT. Pina la punerea la punct a supravegherii flacarii, aprinderea arzatoarelor se face numai prin comanda manuala locala.
La pupitrul din CCT sint semnalizate pentru fiecare arzator de baza de la cota 12 (arzatoarele nr. 11, 12, 23, 24) regimul de functiona"gaz" sau "pacura" si pozitia "oprit" sau "in functiune".
1.5.2.1. Aprinderea arzatoarelor de gaze
A - Arzatoare de baza de gaze
Pentru aprinderea arzatoarelor de baza de gaze trebuie indeplinite urmatoarele permisii:
- permisia combustibil (semnal care inseamna preventilare cazan efectuata si neanulata sau foc aprins in focar precum si lipsa unui semnal din protectia cazanului);
- presiunea gaz dupa clapeta de reglare pentru arzaoarele de baza mai mare de 1200 mmca.
Indeplinirea celor doua permisii permite deschiderea IASIG.
Aprinderea si stingerea arzatoarelor de baza de gaze se poate face automat comutind cheia "automat-manual" pe pozitia "automat" si cheia "pacura-gaz" pe pozitia "gaz" numai in situatia functionarii supravegherii flacarii. Secventele automate de aprindere si stingere se desfasoara in aceeasi ordine ca in cazul pornirii si opririi prin comanda locala.
Oprirea arzatoarelor de baza de gaze este comandata automat la inchidere IASIG.
In continuare se precizeaza modul de pornire si oprire a arzatoarelor de baza de gaze prin comenzi manuale locale executate de la cofretul local, in situatia in care nu functioneaza supravegherea flacarii.
Pornirea manuala locala a arzatorului de baza de gaze se executa in modul urmator:
- se pune cheia "automat-manual" pe pozitia "manual"
- se pune cheia "pacura-gaz" pe pozitia "gaz"
- se pune sub tensiune cofretul arzatorului prin comutarea cheii de alimentare pe pozitia "1"
- se constata la cofretul arzatorului cu ajutorul lampilor de semnalizare daca sint indeplinite urmatoarele conditii:
pornire permisa
injector retras
aprinzator cu tija incandescenta retras
clapeta aer inchisa
VIR-uri pacura arzator inchise
aprinzator cu jet de gaze stins
grup alimentare cu gaz al arzatorului inchis
se introduce injectorul de pacura
se deschide clapeta de aer pina se aprinde lampa galbena "pozitia aprindere"
se aprinde aprinzatorul cu jet de gaze
se deschide grupul de alimentare cu gaz al arzatorului
se constata vizual aprinderea arzatorului in cazul cind arzatorul de baza nu s-a aprins in 5 secunde, se inchide grupul de alimentare cu gaze al arzatorului si se reia procesul de aprindere. La pornirea cazanului la aprinderea primului arzator sint permise maxim trei rateuri de aprindere dupa care se va face din nou obligatoriu ventilarea cazanului timp de minim 10 minute;
se opreste aprinzatorul cu jet de gaze
se retrage injectorul
se continua deschiderea clapetei deaer pina la pozitia complet deschisa (aprinderea lampii rosii).
Oprirea manuala locala a arzatorului de baza de gaze se executa in modul urmator:
- se inchide grupul de alimentare cu gaze a arzatorului
- se constata vizual daca s-a stins arzatorul si scaderea presiunii gazelor la zero la manometrul local al arzatorului; daca arzatorul s-a stins, se va inchide robinetul manual cu tije aparenta aferent arzatorului (G5);
- se inchide clapeta de aer.
B - Exploatarea arzatoarele de gaze de baza
Presiunea aerului la arzatoarele de baza trebuie sa fie cuprinsa in domeniul de 100-130 mmca masurat la manometrul local montat pe cutia arzatorului.
Inaintea aprinderii primului arzator de gaze de baza se deschide clapeta de reglare cca 25 %. Pentru aprinderea in continuare a urmatoarelor arzatoare presiunea dupa clapeta de reglare se va mentine la o valoare cit mai apropiata de 0,7 bar.
In timpul functionarii arzatoarelor de baza, presiunea dupa clapeta de reglare se va mentine in domeniul de 0,25 - 0,8 bar functie de neetanseitatile cazanului.
Avind in vedere ca valorile protectiilor de presiune minima si maxima sint reglate la 0,12 bar si respectiv 2 bar, se va evita functionarea in apropierea limitelor mentionate pentru a nu se produce declansarea IASIG.
In timpul functionarii cazanului, pot apare fenomene de zgurificare a duzelor arzatoarelor de gaze. Aceste situatii apar din cauza exploatarii incorecte a injectoarelor de pacura (se deschide VIR pacura inainte ca injectorul sa termine cursa de intrare in focar) si a recircularii de praf in ambrazurile arzatoarelor de baza. Periodic se va face curatenia duzelor de depunerile de zgura.
1.5.2.2. Aprinderea arzatoarelor de gaze de stabilizare
Aprinderea si stingerea arzatoarelor de gaze de stabilizare se poate face prin comenzi locale "automat" sau "manual". In cazul functionarii supravegherii flacarii, aprinderea si stingerea arzatoarelor de gaze de stabilizare se va face prin comanda automata. Daca supravegherea flacarii nu este in functiune, aprinderea si stingerea arzatoarelor de gaze de stabilizare se va face prin comanda manuala.
Oprirea arzatoarelor de gaze de stabilizare poate fi comandata automat la declansarea IASIG sau la atingerea valorii de lucru a protectiei presiune minima gaze dupa clapeta de reglare pentru aceste arzatoare (300 mmca).
In continuare se precizeaza modul de aprindere si stingere a arzatoarelor de gaze de stabilizare prin comenzi manuale locale. La pupitrul din CCT sint semnalizate pozitiile "oprit" sau "in functiune" pentru fiecare arzator de gaze de stabilizare aferent celor 6 mori.
A - Aprinderea arzatoarelor de gaze de stabilizare se poate efectua daca sint indeplinite urmatoarele permisii:
- IASIG deschis
- ventil electromagnetic din grupul de alimentare aprinzatoare deschis
- moara in functiune
Pornirea manuala a arzatoarelor de stabilizare se face prin comenzi succesive executate la cofretul local, dupa cum urmeaza:
- se pune cheia "automat-manual" pe pozitia ""manual";
- se pune sub tensiune cofretul arzatorului prin comutarea cheii de alimentare pe pozitia "1";
- se constata la cofretul arzatorului cu lampilor de semnalizare daca sint indeplinite urmatoarele conditii:
pornire permisa
aprinzator cu jet de gaze stins
grup de alimentare arzator de stabilizare GAAS inchis
se aprinde aprinzatorul cu jet de gaze
se deschide grupul de alimentare cu gaze a arzatorului de stabilizare (GAAS)
se constata vizual aprinderea arzatorului de stabilizare; in cazul neaprinderii imediate a arzatorului se da comanda de inchidere a grupului de alimentare a arzatorului si se reia procesul de aprindere;
se opreste aprinzatorul cu jet de gaze.
Arzatoarele de stabilizare cu pacura se aprind cu ajutorul aprinzatoarelor cu jet de gaze aferent fiecarui arzator de stabilizare mixt.
Aprinderea arzatoarelor de stabilizare cu pacura se efectueaza astfel:
- se pune cheia "automat-manual" pe pozitia "manual"
- se pune sub tensiune cofretul arzatorului prin comutarea cheii de alimentare pe pozitia "1";
- se constata la cofret cu ajutorul lampilor de semnalizare daca aprinzatorul este stins;
- se introduce miniinjectorul in pozitia de functionare si se sufla cu abur;
- se aprinde aprinzatorul cu jet de gaze;
- se deschis robinetele manuale de alimentare cu pacura a miniinjectorului.
Dupa constatarea vizuala a aprinderii pacurii se opreste aprinzatorul cu jet de gaze.
B - Oprirea arzatoarelor de gaze de stabilizare se efectueaza astfel:
- se inchide grupul de alimentare cu gaze a arzatorului de stabilizare (GAAS)
- se constata vizual stingerea arzatorului si scaderea la zero a presiunii gazelor la manometrul local al arzatorului; daca grupul de alimentare (GAAS) nu s-a inchis, se va inchide robinetul manual aferent arzatorului (G9).
C- Exploatarea arzatoarelor de gaze de stabilizare
Arzatoarele de stabilizare pot fi puse in functiune numai in cazul functionarii morilor aferente.
Reglarea debitului de gaze la arzatoarele de stabilizare se face prin comanda de la distanta din CCT a clapetei de reglare gaze; presiunea gazelor dupa calpeta de reglaj se va mentine intr-un domeniu de lucru intre 1000 - 2000 mmca, functie de necesitatile cazanului (numar de mori in functiune, calitatea carbunelui, etc).
Pentru functionarea corecta a clapetei de reglare a gazelor s-a montat inainte de aceasta un regulator de presiune mecanic, care are rolul de a reduce presiunea gazelor in fata clapetei de reglare de la 1,0 bar la 0,5 bar.
Pentru functionarea corecta a arzatoarelor de gaze de stabilizare se va urmari ca presiunea aerului secundar la mori sa fie cuprinsa intre 60-80 mmca. Sibarul de aer inferior de la arzatorul de praf carbune inferior se va mentine deschis complet.
In cazul cresterii presiunii gazului la arzatoarele de stabilizare peste 2000 mmca sau al functionarii arzatoarelor cu o presiune a aerului secundar mai mica de 60 mmca, apare pericolul zgurificarii. Pentru evitarea acestui fenomen este obligatorie functionarea arzatoarelor de stabilizare in domeniile prescrise pentru presiunile aerului secundar si gazelor.
Nu este permisa functionarea simultana, pe acelasi arzator de praf, a arzatorului de gaze destabilizare si miniinjectorului de pacura de stabilizare. In timpul functionarii pe gaze, miniinjectorul de pacura se va retrage din membrana.
1.5.3. Incidente si defectiuni in exploatarea instalatiei de gaze combustibile
1.5.3.1. Declansarea cazanului prin protectie
- se verifica inchiderea automata a IASIG; daca IASIG nu s-a inchis, se va inchide imediat prin comanda manuala;
- se verifica daca s-au inchis robinetii pneumatici ai grupurilor de alimentare arzatoare de baza si stabilizare;
- se inchid pentru siguranta robinetii cu actionare manuala de pe conductele de alimentare cu gaze ale arzatoarelor de baza si stabilizare (G5-11, G5-12, G5-23, G5-24, , G9-1, G9-2, G9-3, G9-4, G9-5, G9-6);
- daca nu se porneste imediat cazanul, se inchid robinetii de aerisire de pe circuitele de alimentare cu gaze ale arzatoarelor de baza si de stabilizare si ale aprinzatoarelor cu jet de gaze (G11-B, G11-S, G16-B, G16-S).
1.5.3.2. Declansarea IASIG
In cazul declansarii IASIG din alte motive (protectii de presiune minima sau maxima gaze, lipsa tensiune, etc), decit ordin superior prin protectia cazanului, se procedeaza astfel:
- se verifica daca s-au inchis robinetii cu actionare pneumatica ai grupurilor de alimentare arzatoare de baza si stabilizare;
- daca declansarea a fost provocata de variatia presiunii gazului si atingerea limitelor de lucru ale protectiilor, se va aduce presiunea in limitele normale pentru a se putea deschide IASIG;
- daca declansarea IASIG, respectiv intreruperea alimentarii cu gaze a cazanului a coincis cu stingerea focului in focar, pentru siguranta se vor inchide si robinetii cu actionare manuala de pe conductele de alimentare cu gaze ale arzatoarelor de baza si de stabilizare.
1.5.3.3. Declansarea morilor
Declansarea unei mori la scoaterea din functiune prin protectie a arzatorului de stabilizare aferent. Daca protectia respectiva nu a lucrat, arzatorul de stabilizare va fi scos din functiune prin comanda manuala si se va verifica local daca robinetii pneumatici din grupul de alimentare arzator s-au inchis.
1. Prescriptii privind protectia muncii si prevenirea incendiilor in instalatia de ardere a gazelor combustibile
Exploatarea, intretinerea si reparatia instalatiei de ardere a gazelor si instalatii de automatizare a acesteia, precum si instalatii de cazan la care se foloseste combustibil gazos se va face respectind normele generale de protectia muncii si prevenirea incendiilor conform urmatoarelor acte normative:
a. Norme de protectia muncii pentru partea mecanica a centralelor electrice indicativ PE 205/81 cap. 2C, cap. 3D si cap. 3E. b. Norme de prevenire, stingere si dotarea impotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice si termice, indicativ PE 009/76 cap. 6H.
Din normele mentionate, subliniem urmatoarele prevederi:
- pe conducta de gaze spre cazan se va monta o flansa oarba (blind) ori de cite ori se executa lucrari in focarul cazanului si pe traseul gazelor de ardere;
- etanseitatea conductelor de gaze se va verifica periodic prin ungerea locurilor suspecte cu o solutie de sapun, conform graficului de verificari profilactice; se interzice determinarea neetanseitatilor si prezenta gazelor in aer prin flacara libera;
- se vor marca locurile periculoase din punctul de vedere al acumularii de gaze prin indicatoare de securitate ca: "pericol de explozie si de intoxicatie", "interzis fumatul si folosirea focului deschis";
- se interzice aerisirea conductei de gaze prin arzatoare in focarul cazanului; aceasta se face prin conductele de aerisire prevazute in acest scop si nu este permis sa se umble cu foc in zona respectiva de pe acoperis;
- la pornirea cazanului, aprinderea focului se va face numai dupa ventilarea focarului cu ventilatoarele de gaze si aer, timp de cel putin 10 minute;
- se interzice aprinderea gazelor de la zidaria incandescenta a ambrazurii de la flacara altui arzator;
- gazele de sonda nu trebuie sa contina lichide inflamabile. Se vor efectua verificari periodice dupa grafic, a lipsei antrenarilor, de lichide in conductele de gaze. In cazul in care se constata prezenta lichidelor in gaze se vor anunta intreprinderile furnizoare, pentru a lua masuri de drenare corespunzatoare;
- seful sectiei trebuie sa stabileasca ce parti din normele mentionate trebuie sa cunoasca fiecare muncitor din sectie, precum si ceilalti angajati care au acces in sala cazane.
Intregul personal trebuie sa treaca un examen pentru verificarea cunostintelor asupra paragrafelor din prezentele norme, specifice functiei pe care o ocupa, in fata unei comisii de examinare alcatuita in conformitate cu prevederile prescriptiilor de exploatare in vigoare.
2. Instalatia de pacura in limita cazanului
Pacura este folosita drept combustibil de pornire si stabilizare a flacarii arzatoarelor de carbune.
Cazanul de 1035 t/h - Rovinari a fost proiectat pentru functionarea la sarcina nominala integral de pacura (24 arzatoare de pacura). Ca urmare a dezafectarii unei parti din instalatia de ardere a pacurii, cazanul poate functiona in prezent numai pe pacura la o sarcina de pina la 66 % (16 arzatoare de pacura de baza).
Cele patru arzatoare de la cota +12m sint arzatoare mixte gaz-pacura avand doua regimuri de functionare: cu gaz sau cu pacura, functionarea simultana cu ambii combustibili nefiind permisa.
Pentru stabilizarea flacarii arzatoarelor de carbune, sunt montate la cota +12m, la baza fiecarui arzator de praf carbune, arzatoare de sustinere (miniarzatoare), gaz-pacura avand ca si arzatoarele de baza un regim de functionare, cu gaz sau pacura.
Alimentarea cu pacura a celor patru cazane de 1035 t/h din CTE Rovinari se face intr-o schema de pompare in doua trepte, cu preincalzirea pacurii intre treptele de pompare. Statiile de pompare a pacurii tr.I si tr.II se gasesc in afara salii cazanelor; legatura intre statia de pompare tr.II si sala de cazane se face pe doua conducte de tur si o conducta de retur.
Statia de pompe pacura tr.II asigura urmatorii parametri de functionare:
- presiunea pacurii - aspiratie pompe 6 at
- refulare pompe 55 at
- temperatura pacurii - intrare in preincalzitor min. 50 C
- iesire din preincalzitor max.125 C
- viscozitatea pacurii (la iesirea din preincalzitor) 2,4 E
Caracteristicile fizico-chimice ale pacurii sunt date in cap.3 "Combustibili"
2.1. Descriere constructiva si functionala
Instalatia de ardere a pacurii cuprinde 16 arzatoare de baza (de sarcina) dispuse pe 4 etaj. 8 arzatoare sunt montate pe peretele din fata al focarului si 8 arzatoare montate pe peretele din spate al focarului.
Functional, arzatoarele sunt grupate in 4 grupe de arzatoare, fiecare grupa fiind formata din 4 arzatoare.
Schema instalatiei de
pacura aferenta unei grupe de arzatoare, de baza este
reprezentata in fig.2.1. Schema este specifica injectoarelor cu
retur, presiunea fiind
Conductele de pacura sunt insotite de conducte de abur in vederea mentinerii temperaturii pacurii.
La intrarea pacurii in grupele de arzatoare, pe conducta de tur principala este montat un ventil de inchidere rapida (VIR) de protectie (3).
Atat pe tur cit si pe retur la fiecare grupa de arzatoare este montat cate un contor (4) pentru masurarea debitului.
Fiecare arzator este prevazut cu cate un ventil pneumatic de izolare pe tur (5) si pe retur (6). Aceste ventile sunt actionate automat. Ventilele pneumatice sunt inseriate cu ventile manuale de izolare (7). Racordurile la injectorul (9) se realizeaza cu furtune metalice (8) pentru prelucrarea dilatarii cazanului.
La pornirea si oprirea arzatorului, injectorul si conductele de racord se sufla cu abur. Pe racordul de suflare de abur la fiecare arzator sunt montate cate un ventil pneumatic automat (10), clapetele de retinere (11) si ventilul manual (12).
Arzatorul principal se aprinde de la arzatorul pilot de aprindere (13) care functioneaza cu gaze. Aprinderea arzatorului pilot se face cu scinteie electrica (bujie).
Pentru supravegherea flacarii arzatorului de baza este montat pe fiecare arzator cate o fotocelula (14).
Aerul de aprindere este asigurat de doua ventilatoare special montate la cota zero, care asigura aerul de baraj si racirea fotocelulelor. Presiunea aerului este de cca 1200 mmca.
Pentru asigurarea circuitului de pacura impotriva cresterilor de presiune sunt prevazute supape de siguranta (15).
2.2. Caracteristicile tehnice
2.2.1.Caracteristici tehnice ale instalatiei de ardere a pacurii:
- debit pacura
- la sarcina 66 % - tur 16 x 3460 kg/h
- retur 0
- presiunea pacurii la injector 50 at
- temperatura pacurii 125 C
- diapazonul de reglarea debitului 1:2
- debitul de aer 16 x 42200 m3N/C
- temperatura aerului 290 C
- numarul de arzatoare 16
- presiunea aerului de functionare arzatoare 6-7 kg/cm2
- felul pulverizarii mecanica
2.2.2. Arzatorul de pacura de baza
Arzatoarele de pacura de baza sunt de tipul AP 3600. Ele asigura pulverizarea pacurii si amestecul intim al acesteia cu aerul necesar in vederea arderii in focarul cazanului.
Arzatorul este de tipul turbionar, cu injector cu pulverizare mecanica si reglaj pe retur.
Caracteristicile tehnice ale arzatorului:
- debitul nominal de pacura 3460 kg/h
- presiune maxima a pacurii la injector 50 kg/cm2
- viscozitatea pacurii la injector 2,4 E
- debit de aer maxim 41200 Nm3
- temperatura aer 290 C
- caderea de presiune aer pe arzator 250 mmca
- diapazon de reglare 1:2
2.2.3. Arzator de pacura pentru stabilizare
Injectoarele de pacura pentru stabilizare adoptate sunt cu pulverizare directa, fara retur, avand urmatoarele caracteristici (pentru pacura cu viscozitate de 2,5 - 2,7 E:
- presiunea de injectie, at 50 40 30
- debit de pacura, kg/h 980 870 860
Diuza de pulverizare are diametrul de 4 mm.
Dimensionarea injectorului de sustinere s-a facut astfel ca la functionarea cu debitul nominal de 980 kg/h sa se asigure cca 5 % din aportul caloric al unei mori.
Alimentarea cu pacura a injectoarelor de sustinere se face din circuitul de pacura al cazanului, conform schemei din fig.2.
Pentru suflarea injectoarelor la punerea si scoaterea din functiune, se foloseste abur din circuitul de abur de suflare.
Schema de alimentare cu pacura a injectoarelor de sustinere a fost conceputa pentru functionarea cu debit constant de pacura a injectoarelor la presiunea nominala a pacurii pe tur, fara reglarea generala sau individuala a debitului injectoarelor de sustinere. Pentru oprirea injectoarelor in situatia declansarii cazanului s-a prevazut un ventil de inchidere rapida, cu comanda la distanta din CCT si din sistemul de protectie a cazanului.
2.3. Arzatorul de pacura. Descriere constructiva si functionala
2.3.1. Arzatorul de pacura de baza
Arzatorul de pacura de baza (fig.2.2.) se compune din camera de aer (1), tubul central (2) la capatul caruia este montat sibarul cu jaluzele (3) actionat din exterior cu ajutorul manetei (4). Acest sibar serveste la distribuirea egala a debitelor de aer, la fiecare arzator de pacura si turbionarea aerului de ardere.
In interiorul tubului central sunt montati injectorul (5) si arzatorul de aprindere (6). Injectorul are montat in capat piesa defectoare (7) care are rolul de stabilizarea flacarii.
Pentru izolarea camerei de aer a arzatorului care nu functioneaza este prevazut sibarul ceramic (8) care este actionat mecanic si se inchide la oprirea arzatorului. Sibarul ceramic se deplaseaza cu ajutorul unui carucior pe o grinda cu profil I (9).
Injectorul si arzatorul de aprindere se introduc spre focar la aprindere si se retrag la stingerea focului cu ajutorul unui servomotor pneumatic.
Fotocelula (10) pentru supravegherea flacarii este montata la partea inferioara a cutiei arzatorului.
In injectorul de pacura
(fig.2.3.) circulatia pacurii este indicata cu ajutorul
sagetilor. Din piesa de turbionare (1), pe canalele tangentiale
(2), pacura ajunge in camera turbionara (3), de unde o parte in
focarul cazanului, fiind pulverizata in duza (4), iar o parte se
reintoarce in conducta de retur, prin orificiul de retur (5). Cantitatea de
pacura care se reintoarce depinde de presiune de retur, respectiv de
deschiderea ventilului de reglaj de pe retur. Avantajul injectoarelor cu reglaj
pe retur il constituie faptul ca totdeauna cantitatea de pacura
in camera de turbionare este
Calitatea pulverizarii depinde de presiunea pe tur, de viscozitatea pacurii (de temperatura) si de starea capului de pulverizare. Piesele capului de pulverizare trebuie controlate periodic si ori de cite ori pulverizarea este proasta. Piesele care prezinta uzura trebuie inlocuite.
2.3.2. Arzator de pacura pentru stabilizare
In vederea stabilizarii flacarii arzatoarelor de praf de carbune cu consum redus de pacura,
s-au instalat injectoare de pacura de sustinere inglobate in arzatoarele de carbune inferior la fiecare din cele 6 mori. Injectoarele s-au montat in canalul de aer inferior, injectia pacurii facandu-se in sectiunea de iesire a canalului spre focar.
Aerul necesar arderii pacurii este asigurat din aerul inferior introdus pentru arderea prafului de carbune, prin repartizarea judicioasa a cantitatilor de aer introduse pe diferitele fante pe inaltimea arzatoarelor de praf. Pentru stabilizarea flacarii de pacura s-au montat stabilizatoare de flacara in zona de injectie a pacurii.
Pentru controlul aprinderii si functionarii injectoarelor s-au prevazut vizori.
Constructia arzatoarelor de sustinere mixte pacura-gaze este data in fig.3.15.
2.4. Permisii, blocaje, protectii, automatizari pentru arzator de pacura de baza
Schema tehnologica a unui arzator de pacura de baza cu precizarea elementelor de executie ale instalatiei de automatizare este data in fig.2.4. In fig.2.5 este data schita dulapului local pentru un arzator de pacura cu precizarea comenzilor si semnalizarilor.
Punerea in functiune a arzatorului de pacura (secventa automata de aprindere).
1. Se selecteaza cu ajutorul comutatorului (b0) de pe dulapul local pozitia 4 "arzator principal".
2. Se da comanda de pornire fie de la dulapul local (butonul b2) fie de pe pupitrul din camera de comanda.
3. Daca exista "permisie de pornire" (becul 2 de pe dulapul local aprins) se deschide sibarul ceramic 12 si se aprinde becul 6 de pe dulapul local.
4. Se introduce automat injectorul de pacura in pozitie de functionare (se aprinde becul 9 de pe dulapul local).
5. Se deschide automat ventilul de suflare 10 (se aprinde becul 12) pentru cca 60", dupa care se inchide.
Se aprinde automat arzatorul de aprindere (se da scinteie la bujie, se deschide ventilul electromagnetic 8 pentru admiterea gazelor de aprindere) se aprinde becul 11.
7. Se deschide automat sibarul de aer 7 in pozitie de aprindere (25-30 % deschis) se aprinde becul 13.
8. Se deschid automat ventilele pneumatice 3 (pacura tur) si 5 (pacura retur), pacura se aprinde de la flacara arzatorului de aprindere si apare semnalul "arzator in functiune" (bec 1 aprins).
9. Se deschide complet sibarul de aer.
10. Arzatorul ramine in functiune controlat de supraveghetorul de flacara.
Oprirea arzatorului de pacura de baza (secventa automata de stingere)
1. Comanda de oprire a arzatorului de pacura poate fi data de la dulapul local, de la pupitrul din camera de comanda si automat de catre supraveghetorul de flacara sau de protectia cazanului.
2. Se inchid ventilele pneumatice pe tur si retur pacura.
3. Se deschide automat ventilul de abur suflare pentru cca. 60" dupa care se inchide.
4. Se retrage injectorul de pacura - se aprinde becul 10.
5. Se inchide sibarul de aer - se aprinde becul 14.
Se inchide sibarul ceramic - se aprinde becul 7.
Automatica arzatoarelor de baza mixte gaze-pacura precum si operatiile de aprindere si stingere a acestora sint prezentate in detaliu in cap. 7.
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca instalatia de pacura pentru aprinderea arzatoarelor de pacura:
- presiunea pacurii pe tur mai mare de 15 at;
- temperatura pacura (pe tur cazan) mai mare de 100 C;
- presiunea aerului de ardere inaintea arzatoarelor de pacura mai mare de 100 mmca;
- presiunea aerului de aprindere mai mare de 800 mmca.
Dintre acestea, in automatica arzatoarelor de pacura de baza sunt introduse ca permisii pentru aprinderea unui arzator numai "presiunea pacura pe tur mai mare de 15 at" si "presiunea aerului de ardere inaintea arzatoarelor de pacura mai mare de 60 mmca"celelalte conditii tehnologice (temperatura pacura, presiune aer de aprindere) urmand a fi verificate inaintea aprinderii arzatorului de catre personalul de exploatare.
Presiunea mica a aerului de ardere sau de aprindere inseamna debit de aer insuficient, ceea ce poate conduce la neaprinderea arzatoarelor, arderea incompleta sau stingerea lor daca erau in functiune.
Temperatura mica a pacurii face sa creasca viscozitatea ei, sa se inrautateasca pulverizarea, sa nu fie posibila aprinderea sau sa se produca stingerea arzatorului care era in functiune. In astfel de situatii patrunde multa pacura in cazan, care nu arde.
Presiunea mica a pacurii inrautateste pulverizarea si face ca flacara sa se apropie in mod periculos de injector. In conditii normale frontul flacarii se stabileste la distanta de aproximativ 25-100 mm de stabilizatorul de flacara.
In cazul unei arderi perfecte flacara de pacura trebuie sa fie galbena, si fumul la cos sa fie transparent.
Daca aerul este insuficient flacara este roscata si fumega, fumul la cos este de culoare inchisa.
Daca aerul este prea mare, flacara este alba, puternic luminoasa iar fumul este de asemenea alb.
Daca pacura este insuficient amestecata cu aerul de ardere flacara prezinta zone de culoare inchisa.
Daca temperatura pacurii este prea scazuta, din flacara "sar" scintei.
Stingerea automata a arzatoarelor de pacura in functiune se produce in urmatoarele situatii
- protectie cazan
- lipsa tensiune alimentare 220 Vca
- presiune aer instrumental min.
- presiune pacura pe tur mai mica de 15 atm (cu temperizarea 10%)
- ventil inchidere rapida pacura-inchis
Fiecare arzator de pacura este prevazut cu supraveghere individuala a flacarii. In cazul in care supraveghetorul nu mai sesiseaza flacara, comanda automat oprirea arzatorului.
Ventilele pneumatice de pe circuitele de pacura sunt actionate cu aer instrumental de presiune 6-7 atm. La lipsa aerului instrumental sau la scaderea presiunii acestui aer, ventilele pneumatice de pacura inchid automat.
2.5. Exploatarea instalatiei de pacura
2.5.1. Exploatarea instalatiei de pacura pentru arzatoarele de baza
La exploatarea instalatiei de pacura a cazanului concura seful de bloc, operatorul cazane din camera de comanda si operatorul instalatiei de cazan.
Comanda arzatoarelor se poate realiza local sau din camera de comanda a blocului. Semnalizarile de pozitie ale elementelor de executie se pot observa pe dulapul local. Starea de avarie de la un arzator este semnalizata pe panoul local si in camera de comanda (semnal "avarie arzatoare").
Parametrii de functionare a instalatiei de pacura sunt masurati in camera de comanda:
- presiune pacura pe tur
- temperatura pacura pe retur
- debit de pacura pe fiecare grupa de arzatoare
- debit de aer pe fiecare grupa de arzatoare.
Comenzile de pornire, oprire si
Pornirea si oprirea unui arzator de pacura de baza se face conform celor precizate la punct 2.4.
Grupele de arzatoare de pacura se vor mentine in permanenta in rezerva calda, prin asigurarea recirculatiei pacurii prin fata arzatoarelor astfel incat sa fie in permanenta indeplinite conditiile de aprindere.
Reglarea debitului de pacura ars in focarul cazanului se va face cu arzatoare in functiune: la deschiderea ventilului de reglare debitul de pacura recirculat creste, iar debitul de pacura ars scade; invers la inchiderea ventilului de reglare, debitul de pacura recirculat scade si debitul de pacura ars creste.
Conductele de insotire termica cu abur a conductelor de pacura se vor mentine in permanenta in functiune.
Deranjamente care pot apare mai frecvent in functionarea arzatoarelor de pacura de baza sunt:
1. Stingerea unui arzator de pacura
Stingerea se poate datora dereglarii procesului de ardere ca urmare a lipsei de aer la arzator sau ca urmare a defectarii pieselor capului de pulverizare. In acest caz se vor lua masuri de reglare corespunzatoare a procesului de ardere sau se va curata injectorul, inlocuind piesele cu uzura.
2. Aprinderea pacurii in arzatoarele de pacura. Acest lucru se datoreaza in special scaparilor de pacura ca urmare a neetansarii armaturilor la arzatoarele oprite. Pentru prevenirea acestui lucru la arzatoarele oprite se va verifica daca armaturile inchid etans prin controlul temperaturii conductelor de racord la injector; acestea se incalzesc daca ventilele de pacura au scapari.
De asemenea, este obligatorie suflarea injectoarelor de pacura la oprire.
3. Patrunderea pacurii in circuitul de abur de suflare. Acest lucru se datoreaza neetanseitatii armaturilor (ventile si clapete de retinere) pe racordul de abur de suflare la arzatoarele de pacura.
2.5.2. Exploatarea arzatoarelor de baza de stabilizare
Punerea in functiune a injectoarelor de sustinere:
1. Pregatirea de pornire a instalatiei:
a. se verifica circuitul de pacura si abur suflare, starea arzatoarelor, izolatia termica, existenta aparatelor de masura, etc.
b. se monteaza injectoarele de pacura de sustinere la toate morile, astfel:
- se introduce injectorul in teava de ghidare
- se monteaza garnitura de etansare in piesa de aprindere a injectoarelor la furtun
- se asambleaza injectorul cu piesa de prindere si se strange la maxim cu ajutorul surubului de stringere; operatia de stringere se va face cu grija fara a forta furtunul flexibil.
c. inaintea aprinderii focului la cazan se va verifica retragerea injectoarelor de sustinere din ambrazura cca 300-400mm.
2. Se pune in functiune circuitul de abur de suflare si insotirea circuitului de pacura pentru injectoarele de sustinere, astfel (a se vedea fig. 2.):
- se deschide ventilul A3
- se inchid ventilele A4 si A6 la toate arzatoarele
- se deschid ventilele de control A5 la toate arzatoarele
- prin deschiderea treptata a ventilului A1 se incalzeste si se pune sub presiune circuitul de abur de suflare (5 kgf/cm2)
- cand la drenajul de control cu ventil A3 nu mai iese condens se inchide ventilul A3 si se deschide putin ventilul A2 pentru mentinerea calda a circuitului.
3. Se pune sub presiune si se incalzeste circuitul de pacura, astfel (a se vedea fig. 2.6):
- se inchid ventilele P5 si P6 la toate arzatoarele
- se deschid complet ventilele P3 si P4
- se deschide VIR
- se deschide complet ventilul P2
- se deschide treptat foarte putin, ventilul P1 urmarind incalzirea si punerea sub presiune a circuitului de pacura
- dupa punerea sub presiune a circuitului de pacura (40-50 st) se deschide complet ventilul P1.
4. Aprinderea injectorului de sustinere aferent fiecarei mori se va face cu cca 5 minute inainte de pornirea morii respective.
Manevra de aprindere se va face astfel:
- se aprinde arzatorul cu jet de gaze
- se verifica pozitia deschis a clapetei de aer secundar aferenta morii respective
- se inchide ventilul de abur suflare A5
- se deschide complet ventilul A4 si apoi se deschide treptat ventilul A5, urmarind incalzirea si suflarea injectorului
- se inchid complet ventilele A4 si A6 si se deschide ventilul A5
- se introduce injectorul in pozitia de functionare si se fixeaza cu ajutorul cuiului prevazut pentru aceasta
- se aprinde arzatorul de jet de gaze
- se deschide complet ventilul P5 si apoi se deschide treptat pina la complet ventilul P6, urmarind pe vizor daca pacura s-a aprins si daca flacara este stabila; in caz contrar se inchide ventilul P6 si se reia operatia de aprindere
- se opreste aprinzatorul cu jet de gaze
- se controleaza la ventilul A5 daca sunt scapari de pacura spre circuitul de abur de suflare; acest ventil se va mentine in permanenta deschis
- se monteaza si se asigura etanseitatea perfecta la prinderea injectorului de sustinere cu furtunul flexibil.
Aprinderea injectorului de sustinere se poate face si dupa pornirea morii dar se va urmari cu deosebita atentie amorsarea si stabilizarea corecta a flacarii injectorului.
Flacara injectorului de sustinere este stabilizata cand intreg conul de pulverizare este aprins in zona stabilizatorului, flacara este luminoasa, de culoare galben-pai si fara zone intunecate.
Se atrage atentia in mod deosebit ca pozitia corecta a injectorului de sustinere in ambrazura are o importanta deosebita asupra functionarii corecte, stabilizarea flacarii si evitarii zgurificarii. In acest scop injectorul de sustinere se va introduce in teava de ghidare pina devine posibila fixarea cu ajutorul cuiului ce se introduce prin gaurile celor doua placute sudate pe injector si pe teava de ghidaj.
5. Se aprind pe rand injectoarele de sustinere la toate morile in functiune, urmand a se stinge apoi arzatoarele de baza.
Oprirea injectoarelor de sustinere
1. La oprirea unei mori se va opri si injectorul de sustinere, astfel:
- se inchid ventilele de pacura P5 si P6;
- se inchide ventilul de abur de suflare A5;
- se deschide complet ventilul de abur A4 si se deschide treptat ventilul de abur A6, se urmareste suflarea injectorului timp de cca 5 minute;
- se inchid apoi ventilele A6 si A4 si se deschide ventilul A5;
- se retrage injectorul din ambrazura, cca 300-400 mm.
2. Se fac urmatoarele precizari importante:
- dupa stingerea injectorului este obligatorie operatia de suflare cu abur de 5 kgf/cm2 pentru prevenirea cocsificarii pacurii in injector si infundarea acestuia;
- dupa suflarea injectorului este obligatorie retragerea din ambrazura pentru prevenirea deteriorarii injectorului expus temperaturii ridicate din focar;
- la injectorul oprit, se va urmari sa nu existe scapari de pacura (etanseitatea ventilelor P5 si P6).
Exploatarea instalatiei de ardere a pacurii pentru stabilizarea arzatoarelor de carbune praf:
- Pentru asigurarea stabilitatii arderii prafului de carbune functie de numarul de mori in functiune, functie de sarcina cazanului si de puterea calorifica a lignitului, se va functiona cu arzatoarele de sustinere (miniinjectoare) conform precizarilor de la cap. 13: "Exploatarea cazanului",
- Nu este permisa arderea concomitenta a pacurii si gazelor la arzatoarele de sustinere; in cap. 1.sunt date instructiuni in legatura cu exploatarea arzatoarelor de sustinere mixta pacura-gaze;
- In timpul functionarii injectoarelor de pacura de stabilizare, se va asigura presiunea pacurii pe tur 40-.50 kgf/cmp si temperatura 110 -130 C;
- De fiecare data la oprirea si racirea cazanului se va controla daca s-a acumulat zgura in ambrazura arzatoarelor de praf, sub injectorul de sustinere; in cazul existentei zgurii aceasta va fi indepartata.
Nu este permisa pornirea cazanului daca in ambrazura arzatoarelor de praf s-a acumulat zgura care impiedica buna functionare a injectoarelor de sustinere.
- Deoarece gradul de uzura a morilor influenteaza negativ functionarea arzatoarelor de praf si a arzatoarelor de sustinere prin acumularea de praf in ambrazura arzatoarelor si tendinte de zgurificare, se impune intretinerea si repararea morilor in conformitate cu graficul de urmarire a orelor de functionare si in concordanta cu debitul de carbune macinat de fiecare moara.
- In cazul functionarii cazanului numai cu injectoarele de pacura de sustinere si scaderea presiunii pacurii pe tur la injectoarele de sustinere sub 20 at la aparitia pulsatiilor de presiune in focar se va declansa cazanul din butonul de avarie.
Intretinerea injectoarelor de sustinere
- Injectoarele de pacura de sustinere se vor demonta si curati saptaminal, sau ori de cite ori se constata infundarea lor. Cu ocazia acestei operatii se va verifica starea diuzei si a canalelor tangentiale.
La curatirea injectoarelor se va acorda o atentie marita etanseitatii garniturii de etansare din cupru de la imbinarea diuzei de pulverizare cu corpul injectorului.
In cazul constatarii unor scapari de pacura la aceasta imbinare se va inlocui garnitura de cupru.
Pentru operativitate se vor asigura in permanenta minim 2 diuze de rezerve la fiecare cazan, care vor inlocui diuzele in functiune in cazul curatirii sau deteriorarii acestora.
- Durata normala de functionare a unei diuze este de cca 3000 ore. Dupa trecerea acestei durate se va verifica decalibrarea acestora (diametrul maxim admis 4,2 mm) si se vor inlocui diuzele care nu se incadreaza in tolerante, cu diuze de rezerva.
- In timpul functionarii injectoarelor de sustinere se va controla starea stabilizatoarelor de flacara. In cazul constatarii deteriorarii acestora, se vor inlocui cu altele din piesele de rezerva.
2. Protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru instalatia de pacura
Nu este permisa aprinderea focului pe pacura la cazan fara o prealabila ventilare a focarului si canalelor de gaze arse.
Nu este permisa exploatarea cazanului cu scurgeri de pacura la arzatoare, armaturi, flanse, etc sau cu izolatia termica imbibata cu pacura.
La flansele de pe circuitul de pacura sub presiune vor fi montate aparatori impotriva improscarii in cazul spargerii garniturilor de etansare.
Cirpele si alte materiale de curatenie imbibate cu pacura vor fi colectate in lazi inchise, special amenajate si evacuate imediat din sala cazanelor.
Incendiilor provocate de pacura se vor stinge cu stingatoare cu spuma chimica (portative sau carosabile) sau prin inabusire cu nisip. Pacura care arde nu se va stinge cu jet de apa deoarece va continua sa arda deasupra apei.
3. Instalatia de preparare si ardere a prafului de carbune
3.1. Descrierea constructiva si functionala
Prepararea prafului de carbune se face cu ajutorul a sase mori combinate, cu ciocane si ventilator (1) fig. 3.1.
Alimentarea cu carbune a fiecarei mori se face cu ajutorul unor alimentatoare cu banda (2). Alimentatoarele sint asezate sub buncarii de carbune (3) si se pot izola fata de acestia cu ajutorul unor sibare (4) actionate manual cu roata si lant. Variatia debitului de carbune la moara se face prin varierea vitezei alimentatorului cu ajutorul unui variator cu lant (5). Alimentatorul se poate izola de cazan, pentru efectuarea unor lucrari de reparatii cu ajutorul sibarului manual (6).
Uscarea carbunelui se face cu ajutorul gazelor arse aspirate din focar (7). Gazele aspirate din focar impreuna cu aerul cald primar (8) introdus pentru reglarea temperaturii la iesirea din moara constituie si mediul de transport a prafului de carbune. Pe canalul de aer primar este montat un sibar reglabil actionat manual sau automat. In caz de depasire a temperaturii 180 C la iesirea din moara, iar sibarul de aer cald (primar) este deschis complet, in moara se introduce aer atmosferic rece cu ajutorul sibarului (9) actionat manual sau automat.
Pe aspiratia morii exista sibarul manual (10) cu care moara se poate izola pentru executarea reparatiilor in moara.
Arderea prafului de carbune se face in 2 x 6 arzatoare de carbune cu fante. Fiecare moara alimenteaza doua arzatoare asezate unul deasupra celuilalt (13a si 13b). Conducta de praf carbune (11) se ramifica dupa iesirea din separatorul (17) spre cele doua arzatoare de praf de carbune, pe fiecare ramificatie fiind prevazut cite o clapeta de izolare cu actionare electrica (12). Fiecare ramificatie spre un arzator se imparte la rindul sau in trei canale corespunzatoare celor trei fante ale arzatorului.
Pe canalul de alimentare cu aer a celor doua arzatoare de praf exista un dispozitiv (15) pentru masura debitului si o clapeta actionata electric (16) pentru reglarea debitului de aer secundar. Pe fiecare ramificatie la arzator cu exceptia canalului de aer inferior la arzatorul de praf inferior exista cite o clapeta manuala (14) pentru repartizarea debitelor de aer. Aceste clapete sint actionate manul prin cablu flexibil de la un panou dispus in apropierea arzatoarelor inferioare.
Cele sase mori ale cazanului si arzatoarele de carbune praf aferente sint asezate in asa fel in jurul cazanului incit axele lor sint tangente la un cerc imaginar situat in centrul focarului avind diametrul de 1500 mm (focar turbionar) - fig. 3.2.
3.1.1. Alimentatorul de carbune si actionarea
Alimentatoarele de carbune au functia de a extrage carbunele din buncare si de al transporta spre moara. Pentru a realiza introducerea unei cantitati constante de caldura in cazan (cu carbunele) - in special la sistemele cu insuflare directa a carbunelui praf, cum este cazul cazanului de 1035 t/h, este necesar ca transportul carbunelui sa se faca continuu, iar variatia de debit de carbune sa fie cit mai redusa.
Tipul de alimentator de carbune utilizat la cazanul de 1035 t/h este cu placi, cunoscut si sub numele de tip ERKO. Un astfel de tip de alimentator se utilizeaza de regula pentru carbunii umezi si argilosi. Placile alimentatorului sint oscilante, prinse in cele doua lanturi laterale articulate.
Pe ramura superioara, care este ramura activa de extractie si transport a carbunelui din buncar, placile se suprapun putin una peste alta formind o placa continua care trecind pe sub gura de evacuare a buncarului preia un strat de carbune cu o inaltime care se poate regla. Viteza de functionare a acestui tip de alimentator este variabila si in mod normal mai redusa decit a altor tipuri; in schimb inaltimea stratului de carbune este mare. Acest lucru constituie de fapt ratiunea folosirii acestui tip de alimentator pentru carbunii umezi si lipiciosi, inaltimea stratului de carbune preluat influentind direct atit dimensiunile sectiunii de evacuare cit si curgerea carbunelui din buncare.
3.1.1.1. Descrierea alimentatorului de carbune
Alimentatorul de carbune tip ERKO (fig. 3.3) se compune dintr-o carcasa metalica (1) formata din mai multe tronsoane denumite in functie de rolul tehnologic: tronson de alimentare (2); tronson de evacuare (3) si tronsoane de legatura (4).
Numarul tronsoanelor de legatura este in functie de lungimea totala necesara alimentatorului.
Rolul principal functional al carcasei metalice pentru alimentator este cel de etansare a sistemului de transport, preparare si macinare a carbunelui impotriva patrunderilor de aer fals.
Banda transportoare formata din placi oscilante (5) este antrenata prin roata de actionare (6) de catre grupul de antrenare. Intoarcerea si intinderea lanturilor articulate care sustin placile oscilante se face prin intermediul rotii de intoarcere (7).
Sub banda transportoare exista dispozitivul de curatire cu racleti antrenati cu lant (8) care colecteaza carbunele cazut pe fundul carcasei alimentatorului si-l transporta spre tronsonul de evacuare. Antrenarea dispozitivului de curatire se face separat printr-un grup de antrenare. Protectia impotriva eventualelor suprasarcini ale dispozitivului de curatire (blocaje ale acestuia) se realizeaza printr-un bolt de siguranta (prin forfecare).
Lantul dispozitivului de curatire este antrenat de catre roata de actionare (9) si intins de catre roata de intindere si intoarcere (10).
Intre sectiunea de evacuare din buncar si tronsonul de alimentare al alimentatorului de carbune exista un tronson metalic de legatura in care se gasesc siberele de inchidere ale buncarului (11).
Inaltimea stratului de carbune se regleaza cu ajutorul dispozitivului de reglare (12) iar valoarea se citeste pe un cadran.
In fata tronsonului de evacuare al alimentatorului este amplasat axul cu palete (13) care afineaza stratul de carbune ajuns in zona sa de actiune, uniformizind curgerea acestuia in canalul de evacuare. In cazul in care in masa carbunelui apar corpuri straine mari, axul cu palete se opreste determinind si oprirea morii de carbune, realizind in acest fel protectia acesteia.
Axul cu palete este antrenat de un grup motoreductor independent.Carbunele care se lipeste de banda este desprind de raclorul (14).
3.1.1.2. Caracteristici tehnice ale alimentatorului
- Debit de carbune reglabil (fara trepte) 30 - 105 t/h
- Greutatea volumetrica a materialului transportat 0,75 - 95 t/m3
- Limitele de reglaj al inaltimii stratului , min/max 300/800 mm
- Inaltimea reglata a stratului 525 mm
- Lungimea arcului tensionat al dispozitivului de curatire L = 160 mm
3.1.1.3. Grupul de antrenare cu variator de turatie
Antrenarea alimentatorului de carbune se realizeaza cu un grup de antrenare care are in componenta urmatoarele subansamble (vezi fig.3.4):
- motor electric de actionare
- variator de turatie tip PIV-FA5
- cuplaj de pornire si siguranta tip WSA2 - E2
- reductor de turatie tip BKD-300
Lantul cinematic format din subansamblele mentionate are rolul functional de a transmite miscarea de rotatie de la motorul electric la axul de antrenare a alimentatorului.
Axul de antrenare al alimentatorului trebuie sa se roteasca cu o turatie corespunzatoare realizarii debitului de carbune impus de sarcina de functionare a cazanului. Reglajul acestei turatii este realizat cu ajutorul variatorului de turatie care permite un reglaj continuu a vitezei benzii de transport a alimentatorului astfel incit sa se asigure un reglaj al debitului de carbune de la 30 t/h la 105 t/h.
Intre variatorul de turatie si reductorul de turatie este prevazut un cuplaj de pornire si siguranta care are rolul de a asigura pentru motorul electric de actionare un regim de lucru optim si o protectie impotriva suprasarcinilor accidentale ce pot apare in exploatarea alimentatorului.
Pe axul de iesire al reductorului de turatie este fixat un pinion care transmite miscarea unei roti dintate fixate pe axul de antrenare al alimentatorului.
Din punct de vedere constructiv, grupul de antrenare al alimentatorului cuprinde:
a) Suportul grupului de antrenare si postamentul de asezare pe cota +12 m, care este o constructie sudata.
b) Motorul electric de antrenare cu urmatoarele caracteristici:
- motor electric de curent alternativ
- tip PIV-IEC-160 m
- putere 11 kW
- turatie 1450 rot/min
c) Variatorul de turatie tip PIV este un variator mecanic cu lant. Comanda pentru variatia turatiei se face de la distanta prin unitatea de comanda.
Pe axul de iesire din variator exista un traductor inductiv de turatie a carei valoare este transmisa in camera de comanda termica.
Caracteristicile tehnice ale variatorului de turatie sint:
- tip PIV - FA5 vertical
- turatie la intrare 1450 rpm
- turatie la iesire 340 1530 rpm (reglaj continuu)
- putere la iesire 6 11 kW (corespunzator turatiei minime respectiv maxime)
- moment de torsiune 17. 69 Nm
- raport de variatie a turatiei 1: 4,5
Unitatea de comanda pentru variator:
- tip SE-251/br
- tensiune 220/380 V
- frecventa 50 Hz
- traductor inductiv (tensiune 24 V)
- sonda inductiva de impuls tip A5S01 - E
d) Cuplajul de pornire si limitatorul de suprasarcina este un cuplaj care transmite miscarea prin frictiune si are in compunere un cuplaj elastic montat pe axul de iesire al variatorului si un cuplaj dintat montat pe axul de intrare in reductor. Acest cuplaj este reglat de furnizor la momentul maxim de 185 Nm.
e) Reductor conico-cilindric care face legatura cinematica intre cuplajul de pornire si axul de antrenare al alimentatorului. Pe axul intermediar al reductorului si anume pe partea opusa axului de iesire, este montat un tahogenerator tip TH-1-24-c care are rolul de a sesiza alunecarea cuplajului cu frictiune. Reductoarele pentru alimentatoarele unui cazan sint livrate in doua variante de executie: stinga si dreapta.
Raportul de transmisi al reductorului este 90.
3.1.1.4. Exploatarea alimentatorului de carbune
Exploatarea alimentatorului de carbune se face in strinsa corelare cu moara de carbune si cu intreaga instalatie de preparare si ardere a prafului de carbune.
Schema sinoptica pentru alimentatorul de carbune este data in fig.3.14.
Permisiile pentru pornirea alimentatorului de carbune sint:
- turatie moara mai mare de 370 rot/min;
- temperatura la separator mai mare de 120 C;
- axul cu palete al alimentatorului pornit;
- permisie de combustibil pe cazan.
Oprirea alimentatorului de carbune se produce automat cind a lucrat o protectie tehnologica de oprire cazan, cind a declansat moara sau cind turatia morii a scazut sub 370 rot/min (cu temporizare de 300 sec).
La pupitrul din camera de comanda apare semnalizarea "avarie banda" daca a declansat axul cu palete, daca inaltimea stratului de carbune este sub 300 mm sau daca turatia dispozitivului de curatire este sub 65 rot/min.
In vederea pregatirii de pornire a alimentatorului de carbune se executa urmatoarele:
- se deschid siberele de sub buncar
- se regleaza inaltimea stratului de carbune la valoarea maxima
- se verifica nivelul de ulei si gresarea tuturor mecanismelor
- se verifica existenta aparatorilor cuplajului si a angrenajului exterior.
Se atrage atentia ca la punerea in functiune a alimentatorului de carbune sa se respecte urmatoarele:
- se pune in functiune banda aducind carbunele pina in fata axului ca palete dupa care banda se opreste; alimentatorul se afla astfel in stare pregatita de punere in functiune;
- se pornesc in ordinea: axul cu palete, apoi banda transportoare si la urma dispozitivul de curatire. La oprire trebuie procedat invers.
Punerea efectiv in functiune a alimentatorului se face in corelatie cu pornirea morii, conform celor aratate in cap.3.1.2.
In timpul exploatarii pot apare unele deranjamente cum ar fi:
- forfecarea boltului de siguranta amplasat pe axul de antrenare al dispozitivului de curatire intre roata de antrenare si butuc.
In aceasta situatie se controleaza si se elimina cauza suprasarcinii, se inlocuieste boltul de siguranta si se reporneste moara;
- caderea lantului dispozitivului de curatire de pe roata de antrenare sau de pe roata de intoarcere (intindere) sau din cauza ruperii unor elemente constructive. In cazul in care defectiunea nu poate fi remediata operativ, se opreste alimentatorul si moare in vederea remedierii defectului;
Se atrage in mod special atentia asupra mentinerii etanseitatii cutiilor la toate benzile de carbune (usi inchise, garnituri etanse etc) in vederea reducerii la minim a patrunderilor de aer fals care au o influenta negativa asupra functionarii intregii instalatii de preparare si ardere a prafului de carbune.
3.1.1.5. Permisii, blocaje, protectii, automatizari
Alimentatorul poate fi pornit daca sint indeplinite urmatoarele permisii:
- moara pornita si turatie > 370 rot/min
- temperatura in separatorul morii > 160°C
- axul cu palate pornit..
Alimentatorul se opreste prin protectii daca:
- moara este oprita
- exista semnal de protectie cazan.
Alimentatorul morii este prevazut cu urmatoarele masuri:
- turatia reductorului
- debitul de carbune transportat pe banda
- turatia variatorului
Alimentatorul este prevazut cu urmatoarele semnalizari:
semnalizari preventive:
- lipsa carbunelui pe banda (variator de turatie pornit si inaltimea stratului de carbune < 300 mm);
- turatie variator scazuta (variator de turatie pornit si turatia la iesire < 340 rot/min);
- turatie reductor < 65 rot/min;
semnalizari de stare:
- starea pornit - oprit, in CCT pentru alimentator, ax cu palete, lant de curatire.
3.1.1. Protectia muncii si prevenirea incendiilor
- personalul de deservire va fi instruit periodic asupra modului de functionare a alimentatorului de carbune, a grupului de antrenare, precum si a instalatiei electrice si AMCR;
- toate echipamentele electrice vor fi legate la pamint;
- grupurile de antrenare vor functiona numai cu aparatorile pentru cuplaje, montate;
- orice interventie se executa numai dupa oprirea completa a instalatiei si separarea fizica a consumatorilor electrici fata de reteaua de alimentare;
- in apropierea actionarilor alimentatoarelor vor fi prevazute materiale si echipamente pentru stingerea incendiilor.
3.1.2. Moara de carbune si actionarea
3.1.2.1.Moara DGS-100
3.1.2.1.1. Caracteristici tehnice
- debitul morii (debit mediu pentru lignit de Rovinari) 92,6 t/h
- debit maxim 126 t/h
- turatia nominala a morii 467 rot/min
- cresterea de presiune 60-80 mmca
- finetea de macinare R1,0= 6,6-9 %
R90 = 55-60 %
- puterea motorului electric 1450 kW
- tensiunea motorului electric 6 kV
- turatia motorului electric 1488 rot/min
- raportul total de transmisie i=1 : 3,08
- diametrul exterior al ventilatorului morii 3650 mm
- diametrul interior al ventilatorului morii 2440 mm
- nr.de ciocane: 3 rinduri x 6 ciocane pe rind
Date asupra procesului de uscare a carbunelui in moara la sarcina de 100 % si carbune de 1600 kcal/kg (date de proiect):
- procent de apa initial 43 %
- temperatura nominal in separator 120 C
- procent de apa final 14 %
- temperatura gaze arse aspirate din focar 1010 C
- debit gaze arse 21,4 m3N/sec
- temperatura aer preincalzit 187 C
- temperatura aer fals 10 C
- debit de aer fals 3,6 m3N/sec
- debit vapori de apa la iesirea din separator 43,53 m3N/sec
- concentratia de praf de carbune la iesirea din moara cca 300 g/m3
3.1.2.1.2. Descrierea morii
Morile de carbune usuca, macina combustibilul fara nici o alta pregatire, dintr-o singura operatie, dupa ce acesta a fost concasat la gospodaria de combustibil la o granulatie de 0 - 30 mm cu supragranulatie pina la 40 mm in proportie de maxim 15 %.
Alimentarea mori cu gaze de ardere si combustibil se face axial. Rindurile de ciocane care preiau primul contact cu combustibilul au ca efect alimentarea uniforma a rotorului si diminuarea uzurii paletelor rotorului ventilator. Amestecul de particule grosiere si de gaze de ardere este aspirat de rotorul cu palete care desavirseste macinarea, ridicind concomitent presiunea la valoarea necesara transportului prafului de carbune in focar. Dupa macinarea carbunelui, amestecul de gaze si praf de carbune este insuflat spre focar. In separator carbunele macinat este sortat iar particulele mari sint returnate in carcasa de alimentare a morii.
Moara ventilator cu ciocane DGS-100 (fig. 3.5) este alcatuita din carcasa de alimentare (1), carcasa morii propriu-zisa (2), carcasa ventilatorului (3), separatorul (4), conducte de legatura spre arzatoare, un arbore (5) prevazut cu posibilitati de prindere a cinci rinduri de ciocane, ventilatorul morii (12) si actionarea morii (13).
a. Carcasa de alimentare a morii (1) este o constructie sudata, executata din peretii dubli pentru a realizarea unei izolari termice corespunzatoare si blindaje din material rezistent la temperaturi ridicate. In aceasta zona are loc procesul de uscare preliminara a carbunelui.
Pentru prevenirea deteriorarilor, peretele interior este alcatuit din placi de uzura inlocuibile (blindaje). Deasupra flansei carcasei de alimentare se afla sibarul de izolare al morii (14). Carcasa de alimentare este asezata cu axa de simetrie deplasat fata de axul morii, astfel incit carbunele ce alimenteaza moara sa aiba aceeasi directie de miscare ca si ciocanele de macinare, impidicind posibilitatea aruncarii bucatilor de carbunisau a unor obiecte metalice in sensul invers al intrarii carbunelui in moara.
b. Carcasa intermediara (2) a
morii propriu-zise, in interiorul careia se rotesc ciocanele morii, este
de asemenea blindata la interior cu tabla de uzura
inlocuibila. In aceasta parte continua procesul de uscare a
carbunelui concomitent cu sfarimarea. Intre carcasa de alimentare
si carcasa morii propriu-zise se afla un canal pentru colectarea
materialelor feroase, canal dotat cu
c. Carcasa ventilatorului (3) este
de asemenea captusita in interior cu blindaje inlocuibile
laterale, de colt si radiale avind prevazuta si o
d. Arborele morii (5) este prevazut cu caneluri pentru prinderea ciocanelor, cu flansa pentru montarea rotorului ventilator, cu prelucrari speciale pentru montarea lagarelor, a instalatiei de racire cu apa a axului si a mantalei de protectie care protejeaza axul propriu-zis de uzuri si incalziri excesive. Mantaua de protectie (6) a arborelui consta din doi cilindri si un con de tabla care inconjoara axul morii, de jur imprejur la o distanta de 50 si 30 mm. Mantaua este prevazuta cu orificii prin care ies bratele de ciocane, cu dispozitiv de reglare a fluxului de aer rece care intra in moara pentru racirea axului morii si dispozitive care asigura asamblarea acestora si impiedica rotirea relativa a acestora fata de ax.
e. Rotorul ventilator (fig. 3.6) este executat dintr-un disc (1) si un inel cu diametrul exterior de 3500 mm si palete cu piese de uzura care asigura un diametru exterior activ de 3650 mm. Discul si inelul rotorului sunt legate intre ele prin intermediul suportilor de paleta (2) si sunt protejate impotriva uzurilor mecanice prin piese de uzura (5) asamblate prin suruburi. Atat paletele (3) , (4) cat si placile de uzura (5) pot fi schimbate prin deschiderea usii rabatabile a carcasei ventilator, fara extragerea axului morii din carcasa.
f. Bratele de lovire (7) cu ciocane se monteaza la arbore cu ajutorul unor bucse elastice prevazute in discurile arborelui si bolturi corespunzatoare. Bratele ciocanelor sunt prevazute cu aparatori impotriva uzurii.
g. Ciocanele (8) sunt prinse cu bolturi pe bratele de lovire. Ciocanele au la interior miezul din otel peste care este turnata fonta cu rezistenta ridicata la uzura.
h. Lagarul liber (9) este montat spre partea opusa actionarii (vezi fig. 3.7).
Pe bucsa conica (2) este montat rulmentul oscilant cu role butoi (1) liber in camasa (6) si (7) a lagarului pentru a prelua dilatarea lineara a axului (8). Bucsa conica este presata cu ajutorul piulitei (3) prin intermediul bucsei cu labirinti (4), in partea opusa fiind bucsa cu labirinti (5). Pentru etansarea lagarului intre capacele cu labirinti (9) si bucsa cu labirinti (5) se introduce vaselina cu ajutorul unor ungatoare cu bila. Pentru racirea lagarului in carcasa (6) si (7) sunt prevazute canalele (10) prin care circula apa de racire. Temperatura lagarului se masoara prin montarea unei termocuple in orificiul special practicat (12).
i. Lagarul fix (10) este montat spre partea de actionare a arborelui morii (vezi fig. 3.8).
Se foloseste un rulment oscilant cu role butoi (1) montat pe bucsa conica (2). Rulmentul este blocat in carcasa lagarului (6) si (7) si pe axul morii (8), cu piulita (3) prin intermediul bucselor cu labirinti (4) si (5) si cu capacele cu labirinti (9). Pentru etansarea lagarului intre capacele cu labirinti (9) si bucsele (4) si (5) se introduce vaselina cu ajutorul unor ungatoare cu bila. Pentru racirea lagarului in carcasa (6) si (7) sunt prevazute canalele (10) prin care circula apa de racire. Temperatura lagarului se masoara prin montarea unei termocuple in orificiul special practicat (12).
j. Capul de racire (11) este montat la extremitatea arborelui spre lagarul liber. El permite alimentarea cu apa pentru racirea axului pana in dreptul lagarului fix. Debitul de apa de racire este de 4,2 m3/h la o temperatura de intrare a apei de 27 C, corespunzator unei temperaturi de iesire a apei de 32 C. Presiunea necesara pentru apa de racire este 3-4 bar.
In axul gaurit al morii (1) fig. 3.9 este introdusa teava (2) prin care apa ajunge pina in dreptul lagarului fix de unde se intoarce printre teava si ax. Teava se invarte odata cu axul. Pe teava este montat inelul de etansare (3) si piesa de centrifugare (4), care functioneaza ca un rotor de pompa si aspira apa provenita din neetanseitatile dintre ax si teava si o refuleaza in camera de iesire (5) de unde este evacuata spre exterior. Apa de racire este admisa prin camera de intrare (6), raceste axul si este evacuata spre exterior prin camera de iesire (5). Apa de racire trebuie sa fie tratata pentru evitarea depunerilor si infundarii orificiilor de curgere.
3.1.2.2 Actionarea morii
3.1.2.2.1 Descriere si caracteristici tehnice
Rolul tehnologic si destinatia grupului de actionare cu cuplaj hidraulic cu reductor inglobat este de a antrena moara de carbune DGS-100 la turatia corespunzatoare obtinerii debitului de carbune macinat nominal.
Cuplajul hidraulic cu reductor inglobat asigura reducerea turatiei fata de turatia motorului electric si in acelasi timp permite realizarea unei legaturi elastice intre motorul electric de actionare si moara de carbune. In acest fel se asigura un regim de lucru optim pentru motorul electric la porniri si o protectie a acestuia impotriva suprasolicitarilor accidentale ce pot apare in exploatarea morilor de carbune (patrunderea corpurilor metalice sau de alta natura, in moara, odata cu carbunele).
Cuplajul hidraulic cu reductor inglobat ofera de asemenea posibilitatea variatiei turatiei arborelui de iesire (inclusiv deci a morii) prin actionarea dispozitivului de reglaj cu care este dotat cuplajul hidraulic, in limitele admise de temperatura uleiului de lucru.
Ansamblul actionarii morii DGS-100 cu cuplaj hidraulic cu reductor inglobat este compus din urmatoarele parti principale:
- rama de fundatie
- motorul de antrenare
- cuplajul hidraulic cu reductor inglobat
- cuplajul dintat: motor/cuplaj hidraulic
- cuplajul dintat: cuplaj hidraulic/moara
Rama de fundatie este executata in constructie sudata si are rolul de suport pentru toate elementele actionarii, fiind fixata cu suruburi pe blocul de fundatie. ramele de fundatie sint realizate in doua variante: varianta de executie "stanga" si varianta de executie "dreapta" in functie de dispunerea actionarilor la morile unui cazan.
Motorul de antrenare este un motor electric asincron trifazat, special construit pentru centrale termoelectrice, racit cu aer.
Executia motorului electric este realizata la S.C. Electroputere Craiova cu indicativul MIBXIG63-24.
Caracteristicile tehnice ale acestuia sint:
- tip: MIB-XIG63-24
- putere: 1400 KW
- turatie: 1500 rot/min
- tensiune: 6000 V
- frecventa: 50 Hz
- curent nominal: 150 A
- protectie: IPW 55
- nr.porniri consecutive: 2
- nr.porniri pe ora: 3
- greutate: 7500 kg.
Motorul este dotat cu rezistente de incalzire si termorezistente pentru supravegherea temperaturii, grupate la doua cutii cu accesorii:
a) Cutie accesorii PST care include:
- 2 termorezistente (circuitul de aer cald si rece)
- 1 termorezistenta lagar exterior
- 4 rezistente de incalzire in paralel (4 x 500 W; 220 V)
b) Cutie accesorii PT care include:
- 6 termorezistente (pentru temperatura bobinaj stator)
- 2 termorezistente (circuit aer cald si rece)
- 1 termorezistenta lagar interior
Cuplajul hidraulic cu reductor inglobat este un cuplaj cu turatie variabila si o treapta de reducere a turatiei de intrare formata din doua roti dintate conice cu dantura curba.
Cuplajul hidraulic cu reductor inglobat este furnizat de firma Voith, putind fi folosit in doua variante de executie: "stinga" si "dreapta" (conform sensului de rotatie al axului de iesire).
Carcasa inferioara (1) (vezi fig.3.10 si 3.11) este executata in constructie sudata si indeplineste in acelasi timp si rolul de rezervor de ulei. Carcasa centrala (2) si capacul acesteia (3) este confectionata din fonta si se fixeaza de cea inferioara prin suruburi.
Carcasa centrala sprijina si sustine arborele de intrare (4) cu cele doua lagare ale sale - unul de alunecare (5) si altul compus din doi rulmenti radiali - axiali (6), arborele secundar (7) si arborele de iesire (8) al reductorului, fiecare cu cite doua lagare cu alunecare (9), (10), (11), (12).
Pompa principala de ulei (13) antrenata direct de arborele de intrare printr-un angrenaj dintat (14) debiteaza uleiul de lucru necesar functionarii cuplajului si a uleiului de ungere, asigurind totodata si circulatia acestuia prin instalatia de racire si de filtrare.
Partea primara a cuplajului este compusa din arborele de intrare, ansamblul rotor-pompa (15), ansamblul carcasa rotativa (16) si suportul de lagar.
Partea secundara a cuplajului este formata din rotorul turbina (17), arborele secundar (7), suportii lagarelor si carcasa tevii de reglare (18).
Turatia de iesire poate fi reglata continuu prin variatia gradului de umplere cu ulei a cuplajului.
Aceasta se obtine prin deplasarea tevii de reglare (18) actionata de un servomotor cu actionare electrica in interiorul ansamblului carcasei rotative. Teava de reglare are capatul in forma unei cupe pentru a capta uleiul care este condus prin carcasa tevii in baia de ulei, realizind astfel golirea cuplajului.
Cu cit teava de reglare este introdusa mai mult, cu atit scade gradul de umplere al cuplajului, astfel incit la teava complet introdusa, cuplajul este golit complet, iar la teava complet retrasp cuplajul este plin.
Deplasarea tevii de reglare se poate face prin comanda electrica sau manual.
Pompa principala de ulei absoarbe uleiul din rezervorul de ulei si-l refuleaza prin supapa secventiala (19) in rotorul pompa al cuplajului hidraulic. Momentul de torsiune produs de motorul electric de actionare al morii roteste prin intermediul arborelui primar rotorul pompa al cuplajului si acesta accelereaza uleiul de lucru intrat prin paletele sale.
Energia cinetica a rotorului pompa aflat in miscare de rotatie se transfera uleiului de lucru care datorita fortei centrifuge este antrenat de-a lungul suprafetei toroidale spre exterior, formind un inel de ulei cu diametrul exterior constant (limitat de carcasa rotativa). Uleiul de lucru trece din rotorul pompa in rotorul turbina prin conducta inelara si, izbind paletele rotorului turbina, transfera energia acestuia punindu-l in miscare de rotatie. Uleiul de lucru coboara apoi de-a lungul suprafetei toroidale spre raza interioara a torului.
Diametrul interior al inelului de ulei ce se formeaza poate fi reglat prinm pozitia tevii de reglare care preia o cantitate de ulei si-o conduce in rezervor.
Uleiul de lucru, datorita diferentei de turatie (alunecare) dintre cele doua rotoare se va incalzi, temperatura sa fiind in functie de alunecare si sarcina la care lucreaza cuplajul.
Din acest motiv, uleiul de lucru este trecut prin racitorul (22).
Pentru prevenirea incalzirii inadmisibile a uleiului si a cuplajului, sint prevazute doua sigurante fuzibile care prin topire la 150 C determina evacuarea uleiului dintre semicuple in exterior.
Uleiul de ungere este furnizat de aceeasi pompa principala de ulei, dar are un circuit separat, Dispozitivul care face separarea dintre cele doua circuite - ulei de lucru si ulei de ungere - este supapa secventiala (19).
Circuitul de ulei de ungere are in compunere racitorul de ulei de ungere (20) si filtrul dublu (21). De aici, uleiul merge la lagarele cuplajului si ale reductorului inglobat, inclusiv la angrenajul dintat al reductorului.
Presiunea uleiului de ungere este
stabilita la 2
In cazul unei scaderi a presiunii, debitul de ulei de lucru va fi primul intrerupt, garantind in acest fel alimentarea cu ulei de ungere.
Caracteristicile tehnice ale cuplajului hidraulic cu reductor inglobat sint:
- tip: R86684G - Voith
- sensul de rotatie al arborelui de intrare: dreapta
- sensul de rotatie al arborelui de iesire: dreapta/stinga
- puterea nominala transmisa: 1400 kW
- turatia la intrare: 1500 rot/min
- raportul de transmisie reductor: i = 1 : 2,961
- alunecarea sub sarcina nominala la turatia nominala: 1,8 %
- domeniul de reglare a turatiei: max. 20 % (pina la cca 400 rot/min)
- capacitatea rezervorului de ulei: aprox. 1300 l
- pompa principala pentru ulei de lucru: tip ZP350 - Voith
- pompa auxiliara pentru ulei de ungere: tip ZP120 - Voith
- motorul electric de actionare pompa auxiliara: tip AM100LT4-AEG; putere: 3 kW; turatie: 1400 rot/min; tensiune: 220/380 V; protectie: IP55
Rezistenta de incalzire a uleiului:
- tip: CFA S4.5T75 - CZEPEK
- putere: 4,5 kW
- tensiune/protectie 230 V / IP65
- termostat: 0 . 100 C
- limitator de temperatura la 130 C
Racitor de ulei de lucru:
- debit ulei: 18,8 m3/h
- debit apa racire (apa dedurizata): 38,5 m3/h (min. 15 m3/h)
- temperatura ulei intrare/iesire: 90/52 C
- temperatura apa intrare/iesire: 35/43 C
- presiunea de lucru/proba: max. 10/15 bar
- temperatura de lucru max.: ulei = 130 C/apa = 60 C
- volum: ulei = 59 l/apa = 37 l
Racitor ulei de ungere:
- debit ulei: 7,2 m3/h
- debit apa racire (apa dedurizata): 20,7 m3/h (min. 15 m3/h)
- temperatura ulei intrare/iesire : 60/41 C
- temperatura apa intrare/iesire: 35/38 C
- presiune de lucru/proba: max. 10/15 bar
- temperatura de lucru max. ulei = 120 C / apa = 60 C
- volum ulei = 37 l /apa = 25 l
Cuplajul: motor electric - cuplaj hidraulic este construit de firma Tacke si furnizat de firma Voith, odata cu cuplajul hidraulic cu reductor inglobat. Cuplajul este dintat, iar miscarea de rotatie se transmite prin intermediul unui angrenaj cilindric interior cu dinti drepti cu profil special. Acest cuplaj dintat se monteaza cu pene paralele pe fusul arborelui motorului electric si respectiv pe fusul arborelui de intrare al cuplajului hidraulic cu reductor inglobat. Prin constructia sa acest cuplaj permite abateri axiale si unghiulare ale pozitiei de functionare a fusurilor, fata de pozitia nominala.
Caracterisiticile tehnice sint:
- tip: dintat HBK 140 Tacke
- raportul putere/turatie: 4,6 kW/(rot/min)
- turatie maxima: 3700 rot/min
- cantitatea de lubrefiant: 0,82 kg vaselina
Cuplajul: cuplaj hidraulic - moara este construit de firma Tacke si furnizat de firma Voith odata cu cuplajul hidraulic. Cuplajul este dintat similar cu cuplajul motor electric - cuplaj hidraulic.
Caracteristicile tehnice sint:
- tip: dintat SBL 200- Tacke
- raportul putere/turatie: 18,4 kW/(rot/min)
- cantitatea de lubrefiant: 7,7 kg vaselina sau 4,7 l ulei.
Functionarea lantului cinematic format din elementele principale ale actionarii morii: motor electric - cuplajul hidraulic cu reductor inglobat si cuplajele dintate dintre motor-cuplaj hidraulic si cuplaj hidraulic - moara este controlata de instalatia de automatizare special conceputa pentru acest tip de actionare.
Instalatia de automatizare aferenta actionarii morii cuprinde:
a) Masura:
- turatie: ax moara;
- vibratii: lagar 1 moara;
- temperatura lagare moara;
- temperatura ulei ungere cupla Voith;
- temperatura ulei de lucru cupla Voith intrare in racitor; iesire din racitor si ulei din rezervor;
- temperatura metal lagare cupla Voith;
- presiune ulei de ungere dupa filtru;
- caderea de presiune pe filtrul de ulei;
- debit de apa de racire (la ax moara; la racitorul de ulei de ungere, la racitorul de ulei de lucru);
- temperatura (apa racire tur general, retur racire ax moara; apa iesire racitor ulei ungere; apa iesire racitor ulei de lucru; apa racire retur general; bobinaj statoric motor actionare; lagare motor electric; aer cald motor; aer rece motor;
- pozitie cupla Voith.
b) Reglare automata:
Este prevazuta o bucla de reglare automata a temperaturii uleiului din rezervorul de ulei. Aceasta bucla mentine temperatura uleiului in domeniul 10-15 C si functioneaza numai cind cuplajul hidraulic este oprit (motorul electric de antrenare este oprit).
Bucla de reglare este formata din rezistentele de incalzire si un termostat. Aceste rezistente de incalzire sint conectate automat cind temperatura uleiului din rezervor este mai mica de 10 C si sint deconectate cind temperatura uleiului va fi mai mare de 20 C.
c) Permisii, protectii si interblocari
Pornirea motorului principal de antrenare al morii este permisa daca sint indeplinite conditiile:
c.1.) Conditii externe morii:
- exista permisie pentru foc carbune
- clapete admisie praf carbune la arzatoare sint deschise
- evacuatorul de zgura este pornit
c.2.) Conditii proprii morii:
- sistemul de racire cu apa in functiune (debit apa de racire ax moara > 19 m3/h; debit apa racire ulei de ungere cupla Voith > 18 m3/h; debit apa racire ulei de lucru cupla Voith > 33 m3/h)
- cupla Voith pe pozitia 0 %
- ventilatorul de aer pentru racirea motorului principal de antrenare moara este pornit
- presiunea ulei de ungere > 1 bar
Semnalul de "Motor moara pornit" se formeaza atunci cind intrerupatorul motorului este in pozitia de lucru cu o temporizare de 2 - 10 secunde (timpul necesar motorului pentru atingerea turatiei nominale).
Pornirea automata a motorului pompei auxiliare de ungere este permisa numai daca este realizata una dintre urmatoarele conditii:
a) sint indeplinite conditiile externe de permisie pornire motor moara si sint indeplinite conditiile de permisie pornire proprii morii fara conditia de presiune ulei de ungere > 1 bar.
b) motor moara pornit si presiunea uleiului de ungere < 1,2 bar.
c) cind a lucrat semnalizarea preventiva "temperatura maxima" ulei cupla Voith.
d) cind a lucrat semnalizarea preventiva "temperatura maxima metal lagare".
Semnalul de "Moara in functiune" se formeaza atunci cind exista semnal de "motor moara pornit" si cupla Voith se afla pe pozitia 100 %.
Oprirea automata a motorului pompei auxiliare de ungere se efectueaza cind se realizeaza una dintre urmatoarele doua conditii:
a) - moara este in functiune
- turatie moara 370 min-1 (masurata pe ax moara)
- presiune uleiului de ungere > 2,4 bar.
b) "Motor moara oprit" (intrerupator deconectat cu o temporizare de 2 - 10 min - timp de oprire necesar ansamblului motor-cupla-moara sa atinga turatia zero).
- turatie moara zero
- cupla VOITH pe pozitia 0 %
Semnalul de "moara oprita" se formeaza atunci cind:
- motor oprit
- turatie moara zero
- cupla VOITH pe pozitia 0 %
- motor pompa auxiliara de ungere oprit
La pornirea motorului principal al morii se deconecteaza automat alimentarea rezistentei de incalzire infasurari motor principal.
La oprirea motorului principal (intrerupator deconectat) se cupleaza automat rezistentele de incalzire cu o temporizare de 3 secunde.
Protectiile care vor lucra dupa punerea in functiune a morii sint urmatoarele:
- protectie cazan
- temperatura lagare cupla VOITH max.max.
- temperatura ulei cupla VOITH max.max.
- presiunea ulei ungere cupla VOITH < 0,5 bar
- vibratii lagar interior moara > mm (temporizare 20 sec)
- turatie moara < 370 min-1, pozitia cuplei > 0 % (cu temporizare 10 sec)
- turatie moara < 370 min-1, pozitia cuplei = 0 % (cu temporizare de 400 sec)
- temperatura separator moara > C (cu temporizare de 60 sec)
La actionarea uneia din aceste protectii se porneste automat pompa auxiliara de ungere, se deconecteaza intrerupatorul motorului principal al morii si se aduce cupla VOITH pe pozitia 0 %.
Semnalizarile functionale (optice) sint:
- motor principal moara pornit-oprit
- motor pompa auxiliara de ungere pornit-oprit
- robinet abur inertizare inchis-deschis
- rezistente electrice antocondens motor principal cuplat-decuplat
- rezistente de incalzire ulei cupla VOITH cuplat-decuplat
Semnalizarile preventive (optice si acustice) sint:
- temperatura lagare cupla VOITH maxima
- temperatura ulei cupla VOITH maxima
- pierderea de presiune a uleiului de ungere pe filtrul dublu > 0,6 bar
- motor principal moara in functiune si pompa auxiliara pornita
- temperatura uleiului in rezervorul de ulei > C
- temperatura lagar interior moara > C
. temperatura lagar exterior moara > C
- vibratii lagar interior moara > mm
- turatie moara < 400 rot/min
- debit apa racire ax moara < 19 m3/h (cu temporizare de 20 sec)
- debit apa racire ulei lucru < 33 m3/h (cu temporizare de 20 sec)
- debit apa racire ulei de ungere < 18 m3/h (cu temporizare de 20 sec)
- temperatura bobinaj stator motor > C
- temperatura bobinaj stator motor > C
- temperatura lagar exterior motor > c
- temperatura aer cald motor > C
- temperatura aer rece motor > C
Semnalizarile de avarie optice si acustice lucreaza individual pentru fiecare din protectiile care conduc la declansarea morii. Este prevazuta memorarea primei avarii.
Telecomenzile sint:
- pornit - oprit motor moara
- conectat-deconectat incalzire motor moara
- conectat-deconectat bucla reglare temperatura ulei cupla (protectie contra temperaturilor joase)
- creste-scade turatia pentru servomotorul cuplei hidraulice
- inchis-deschis robinet abur inertizare moara
- regim functionare electropompa auxiliara de ulei de ungere AUT-Man (automat-manual)
- pornit-oprit electrompompa auxiliara de ulei de ungere (local in regim MAN)
Servomotorul de reglare al cuplajului hidraulic cu reductor inglobat are urmatoarele caracteristici tehnice:
- tip RHA 250 - 80C S 4 4 K (Hartman & Braun)
- cuplu nominal 250 Nm
- grad de protectie IP 65
- timp de cursa 80 secunde pentru un unghi de rotatie de 90
- traductor de pozitie 4 20 mA c.c. alimentat la tensiunea de 24 V c.c.
- limitatori de cursa (4 buc) max. 250 V
- motor monofazat capacitiv 220 V; 50 Hz; I1 = 140 mA; Ie = 125 mA
- frina electromagnetica 75 mA; 220 V; 50 Hz
- rezistenta de incalzire 2900 W ; 220 V; 50 Hz
3.1.2.2.2 Exploatarea actionarii morii
Cerintele pentru pregatirea pornirii actionarii morii sint:
- verifiarea legarii la pamint a motoarelor electrice (motorul principal, motorul pompei auxiliare de ungere a cuplajului hidraulic si a celorlalte aparate alimentate cu energie electrica)
- verificarea existentei aparatorilor cuplajelor dintate
- verificarea morii de carbune din punct de vedere al conditiilor necesare a fi realizate pentru pornire
- se verifica functionarea servomotorului pentru actionarea tubului de reglare a turatiei de iesire a cuplajului hidraulic cu reductor inglobat
- se porneste electropompa auxiliara pentru ulei de ungere si se verifica presiunea uleiului de ungere care trebuie sa fie de cca 2 bar
- se deschid robinetii de pe circuitul apei de racire si se verifica existenta (curgerea) apei in instalatiile de racire (racitoare)
- se verifica daca racitoarele de ulei sint aerisite (pe partea de apa)
- tubul de reglare a turatiei de iesire a cuplajului hidraulic se introduce complet - pozitia 0 % (aceasta pozitie corespunde unei turatii de iesire zero)
- se verifica nivelul de ulei in cuplajul hidraulic (nivel la semnul superior al vizorului).
Dupa ce au fost efectuate operatiile pregatitoare se poate trece la pornirea morii.
Pompa auxiliara de ulei de ungere trebuie sa ramina in functiune, in timp ce ansamblul instalatiei de macinare porneste, deoarece este nevoie de un volum mai mare de apa de racire pentru circuitul de ulei de lucru.
Dupa pornirea morii si aceasta a ajuns la turatia nominala, iar presiunea uleiului de ungere a ajuns la 2,4 bar, pompa auxiliara pentru ulei de ungere se opreste.
Pe timpul functionarii actionarii morii se supravegheaza si se efectueaza urmatoarele lucrari:
- in fiecare schimb se verifica temperatura, presiunea uleiului de ungere, nivelul uleiului
- cind caderea de presiune pe filtrul de ulei de ungere ajunge la 0,6 bar se executa curatirea filtrului.
Acest filtru este un filtru dublu din care numai jumatate este in functiune. El permite inteschimbabilitatea fara intreruperea functionarii introducind in functie cealalta jumatate, urmind sa se faca curatirea jumatatii ce a fost in functiune pina la infundare.
Comutarea functionarii de pe un filtru pe celalalt se face prin pirghia de comutare
- dupa fiecare 1000 ore de functionare se examineaza impuritatile din uleiul de lucru si acesta se supune operatiunii de centrifugare si filtrare
- in timpul exploatarii nivelul uleiului va trebui sa fie vizibil la mijlocul marcajului nivelului uleiului pe vizor
- pentru a proteja cuplajul cu turatie variabila cu reductor inglobat impotriva incalzirilor inadmisibile exista sigurante fuzibile insurubate in rotorul primar. Insertiile acestor sigurante fuzibile se topesc la 160 C iar uleiul din cuplaj va fi evacuat in exterior. Pentru acces la cele doua sigurante fuzibile in vederea inlocuirii se roteste manual arborele de intrare in cuplaj pina cind exista posibilitatea accesului la ele.
La oprirea instalatiei de macinare se cupleaza mai intii pompa auxiliara de ulei de ungere si numai dupa aceea se decupleaza motorul principal de antrenare moara.
Pompa auxiliara de ulei functioneaza si nu va fi oprita decit dupa ce turatia intregului ansamblu ajunge la zero.
Pe perioadele de oprire de lunga durata, odata la fiecare 6 saptamini se va porni pentru scurt timp cuplajul cu turatie variabila cu reductor inglobat pentru a se asigura ca acesta este plin cu ulei.
Daca nu este posibila pornirea cuplajului, atunci se porneste pompa auxiliara de ulei de ungere cel putin 1 ora, odata la fiecare 6 saptamini.
3.1.2.2.3 Protectia muncii
Toate instalatiile consumatoare de energie electrica vor fi legate la pamint.
Actionarea morii va functiona numai cu aparatorile de cuplaje montate.
Orice interventie va fi efectuata numai de personal calificat si numai dupa oprirea completa a instalatiei si separarea completa de reteaua electrica de forta si auxiliara.
In apropierea actionarii morii trebuie sa fie prevazute materiale si echipamente necesare conform prevederilor legale in vigoare pentru stingerea incendiilor.
3.1.2.3 Instalatia de racire a morii
Instalatia de racire a unei mori cuprinde: capul de racire, racitorul de ulei cupla hidraulica, racitorul de ulei ungere reductor si racirea lagarelor. Motorul electric al morii este racit cu aer, aerul fiind racit in doua racitoare aer-apa.
Alimentarea cu apa a instalatiilor de racire ale morii si motorului electric se face din rezervorul de apa de racire decarbonatata din circuitul de racire lagare.
Schema instalatiei de apa de racire aferenta unei mori este data in fig. 3.12.
3.1.2.4 Blocaje, protectii, automatizari la morile de carbune
Permisii
Moara poate fi pornita prin comanda manuala de la pupitrul din CCT daca sint indeplinite toate conditiile urmatoare:
a) Conditii externe utilajului moara:
- exista permisii pentru foc carbune
- clapetele de admisie a prafului d carbune la arzatorul morii (2 buc) sunt deschise
- evacuatorul de zgura este pornit.
b) Conditii proprii utilajului moara:
- sistemul de racire cu apa al morii in functiune adica:
- debit apa racire ax moara > min
- debit apa racire ulei ungere cupla moara (VOITH) > min
- debit apa racire ulei actionare cupla moara (VOITH) > min
- cupla hidraulica (VOITH) in poitia S= 0 % (decuplata), pentru a asigura pornire an gol a motorului electric;
- presiune ulei de ungere > 1 bar.
Moara poate fi oprita:
- manual de la pupitrul din CCT
- prin protectie
- de la butonul local de avarie (in caz de urgenta).
Protectiile care duc la oprirea morii sunt urmatoarele:
- protectia generala a cazanului care duce la oprirea focului in cazan;
- temperatura lagarelor cuplei VOITH > 95°C (semnal format prin actionarea releului K2 din cutia de conexiuni locala a cuplei de unul din cele 7 termostate de pe lagarele cuplei);
- temperatura uleiului cuplei VOITH > max. (semnal format prin actionarea releului K4 din cutia de conexiuni locala a cuplei de unul din cele 3 termostate de control a temperaturii uleiului cuplei);
- presiunea uleiului cuplei VOITH < 0,5 bar;
- vibratii lagar interior moara > 200 m, temporizat 20 sec;
- temperatura in separatorul morii > 200°C, temporizat 60 sec;
- turatia morii < 370 rot/min, pozitia cuplei S>0 % temporizat 10 sec sau turatia morii < 370 rot/min, pozitia cuplei S=0% temporizat 400 sec.
La oprirea morii cupla hidraulica se aduce automat in pozitia 0 %.
Alimentarea cu ulei a morii (ulei de ungere al morii, ulei de ungere al cuplei si ulei de actionare al cuplei) este asigurata de pompa mecanica principala montata pe axul principal al cuplei sau de pompa electrica auxiliara.
Pompa auxiliara de ulei de ungere poate porni:
- manual din camera de comanda
- automat, in urmatoarele situatii:
- moara este pornita dar pompa de ulei de pe ax nu asigura presiunea necesara (>1,2 bar)
- temperatura uleiului sau lagarelor cuplei VOITH este peste cea normala
- dupa oprirea morii pentru a asigura postungerea.
Pompa auxiliara de ulei de ungere se poate opri:
- manual din camera de comanda;
- automat, in urmatoarele situatii:
- dupa terminarea timpului de postungere (aprox. 60 sec. min. dupa oprirea motorului morii, timp necesar ca ansamblul motor-cupla-moara sa ajunga la turatia zero);
- daca moara este in functiune, pompa de ulei de pe ax asigura presiunea necesara (> 2,4 bar) si pompa auxiliara este pornita.
Temperatura uleiului din baia este mentinuta in domeniul 10-15°C cu ajutorul unei rezistente de incalzire comandata de un termostat. Rezistenta de incalzire va fi conectata cind temperatura uleiului este mai mica de 10°C si va fi deconectata la o temperatura de peste 20°C. Pentru protectia la supraincalzire rezistenta este prevazta cu un contact limitator care va intrerupe alimentarea rezistentei de incalzire la atingerea temperaturii de 130°C.
La oprirea morii, daca temperatura ambianta este scazuta, trebuie cuplata rezistenta de incalzire a motorului, pentru a evita formarea condensului. Aceasta se comanda local, de la butoanele de pe o cutie din apropierea ventilatorului.
Masura:
Agregatul morii (motor, cupla, moara) este prevazut cu urmatoarele masuratori:
- turatia morii (indicare CCT)
- vibratii lagare (inregistrare CCT)
- temperatura lagare moara (inregistrare CCT)
- temperatura ulei ungere cupla (indicare locala pe panoul cuplei)
- temperatura ulei actionare cupla (indicare locala pe panoul cuplei)
- temperatura lagare cupla (indicare locala)
- presiune ulei ungere (indicare locala)
- temperatura apa racire (ax ulei ungere, ulei actionare cupla)
- temperatura infasurarilor motorului (masuratoare ciclica CCT)
- temperatura lagare motor moara (inregistrare CCT)
- temperatura aer cald - rece motor moara (inregistrare CCT).
Semnalizari:
Agregatul morii are prevazute urmatoarele semnaliari in camera de comanda:
- semnalizari preventive:
- temperatura lagare cupla VOITH > max;
- diferenta de presiune a uleiului de ungere pe filtru dublu > 0,6 bar;
- temperatura uleiului in rezervor > 130°C:
- temperatura lagarelor interioare > 80°C;
- temperatura lagarelor exterioare > 80°C;
- vibratii lagar moara > m
- turatie moara < 400 rot/min;
- debit apa racire ax moara < min;
- debit apa racire ulei lucru < 18 m3/h;
- temperatura bobinaj stator motor > 120°C;
- temperatura lagar interior motor > 85°C;
- temperatura lagar exterior motor > 85°C;
- temperatura aer cald motor > 80°C;
- temperatura aer rece motor.
Semnalizarile de protectie in CCT (toate protectiile care duc la oprirea morii):
- temperatura lagare cupla > 95°C;
- temperatura ulei cupla > max.;
- presiune ulei ungere < 0,5 bar;
- vibratii lagar interior moara > m
- temperatura in separatorul morii > 200°C;
- turatia morii < 370 rot/min, dupa pornirea morii (t = 400 s).
Semnalizari de stare:
- starea pornit-oprit in CCT pentru moara si pompa auxiliara de ulei;
- starea cuplat - decuplat pentru rezistenta de incalzire ulei si pentru rezistenta anticondens, pe cutia locala.
3.1.2.5 Reglaje automate la mori
Schema adoptata pentru reglarea automata a debitului de carbune macinat de moara, asigura functionarea permanenta a morii cu un debit maxim de carbune posibil a fi macinat functie de uzura sa si asigura totodata protejarea morii in cazul aparitiei unor situatii deosebite (infundare moara, lipsa carbune, etc).
Schema (fig. 3.13) prevede functionarea morii de carbune la incarcarea maxim permisa de temperatura de la separator, urmind deci ca viteza benzii de alimentare carbune sa fie variata cu ajutorul regulatorului de sarcina care compara temperatura la refularea morii cu marimea de referinta impusa de la pupitrul de comanda.
Admisia de aer primar va fi in mod normal inchisa. Aceasta admisie va fi comandata de deschidere de catre un alt regulator limitator de temperatura, in cazul ca temperatura depaseste valoarea limita de 180 C.
Reglarea automata a debitului de carbune si a aerului secundar (de ardere) fiind incluse in buclele de reglare ale cazanului, sunt descrise in capitolul "Reglarea automata a cazanului".
3.1.2.6 Exploatarea morii
Pentru exploatarea morilor - manevre de pornire, oprire, supraveghere in timpul functionarii si rezolvarea situatiilor speciale - concura seful de bloc, operatorul cazane din camera de comanda si operatorul de la mori.
In camera de comanda termica, pe pupitrul cazanului exista urmatoarea aparatura de comanda aferenta unei mori (fig. 3.14).
1. Comanda pentru pornire - oprire a morii; deasupra este montat ampermetrul electromotorului morii.
2. Comanda pentru cupla hidraulica; deasupra este montat indicatorul de incarcare a cuplei hidraulice.
3. Comanda pentru pompa de ulei cupla hidraulica.
4. Comanda pentru siberul de aer cald (primar) pentru reglarea temperaturii la separator; deasupra este montat indicatorul de pozitie pentru acest siber.
5. Comanda pentru siberul de aer rece.
Comanda pentru siber de aer secundar; deasupra este montat indicatorul de pozitie pentru acest siber.
7. Comanda pentru siberul de praf carbune la arzatorul inferior.
8. Comanda pentru siberul de praf carbune la arzatorul superior.
9. Comanda pentru banda de alimentare (ERKO) cu carbune a morii.
10. Comanda pentru axul cu palete.
11. Comanda pentru lantul de curatenie a benzii.
12. Comanda pentru variatorul de turatie al benzii ERKO.
La cota de deservire a morii (cota zero) se gasesc cutiile de comanda locale pentru cuplarea/decuplarea rezistentelor de incalzire a uleiului cuplei si a motorului morii, precum si cutia de conexiuni si relee a cuplei VOITH. Aparatele cu indicare locala de pe cupla VOITH (temperatura si presiune ulei si temperatura lagare) sunt amplasate pe un panou montat pe cupla.
In imediata apropiere a morii se gaseste butonul de oprirea a acestuia in caz de avarie.
In camera de comanda termica, pe pupitrul de comanda exista urmatoarea aparatura aferente instalatiei de ardere a prafului de carbune (figura 3.14).
Pe partea superioara a pupitrului sunt urmatoarele aparate de masura indicatoare pentru fiecare moara:
- temperatura in separator;
- turatie moara;
- debit carbune alimentator;
- debit de aer secundar;
- presiunea aerului secundar;
- temperatura infasurarilor motorului (masuratoare ciclica).
Pe panourile operative sunt aparate inregistratoare pentru urmatorii parametri:
- temperatura in separator;
- temperatura aer cald motor - intrare racitor 1;
- temperatura aer cald motor - intrare racitor 2;
- temperatura aer rece motor - iesire racitor 1;
- temperatura aer rece motor - iesire racitor 2;
- temperatura lagar exterior motor;
- temperatura lagar interior motor;
- temperatura lagar 1 moara;
- temperatura lagar 2 moara,
- temperatura in baia de ulei a cuplei;
- temperatura uleiului dupa racitorul cuplei;
Pe pupitrul de comanda sunt prevazute urmatoarele semnalizari tehnologice preventive:
- debit carbune alimentator < minim;
- turatie moara < 385 rot/min;
- nivel carbune alimentator < 300 mm;
- temperatura ulei cupla MV > max. care apare la depasirea temperaturii normale a uleiului in diferite puncte ale cuplei:
- temperatura uleiului de ungere;
- temperatura uleiului de lucru amonte de racitor;
- temperatura uleiului de lucru dupa racitor;
- diferenta de presiune a uleiului pe filtru > 0,6 bar;
- temperatura ulei rezervor > 130°C;
- temperatura lagar MV >90°C (releul k1 actionat) care apare cind temperatura metalului in lagarele cuplei VOITH depaseste 90°C;
- temperatura in separatorul morii < 150°C;
- temperatura depasita lagare MV1 - MV6 (semnalizare comuna);
- debit apa racire ax moara < 19 t/h;
- debit apa racire ulei lucru < 33 t/h;
- debit apa racire ulei ungere < 18 t/h;
- temperatura bobinaj stator motor > max;
- temperatura lagare motor M1-M6 > 85°C (semnalizare comuna pentru toate morile);
- temperatura aer cald motor M1-M6 > 80°C (semnalizare comuna pentru toate morile);
- temperatura aer rece motor M1-M6 > 80°C (semnalizare comuna pentru toate morile;
Lipsa tensiune MV (lipsa tensiune de alimentare a releelor si contactelor aparatelor de masura din cutia locala de conexiuni a cuplei VOITH).
Semnalizare de avarie pe pupitrul din CCT:
- temperatura lagar cupla > max (90°C);
- temperatura ulei cupla > max.
- presiune ulei de ungere < 0,5 at;
- vibratii ax MV > m
- temperatura separator MV > 200°C;
- avarie turatie scazuta MV;
- moara oprita prin protectii tehnologice.
Pornirea morii
Pentru pregatirea morii de pornire, operatorul morii se asigura ca:
- la moara nu se desfasoara nici un fel de lucrari de reparatii;
- lucrarile de reparatii si intretinere desfasurate anterior s-au terminat;
- schelele au fost demontate si indepartate;
- usile de vizitare au fost inchise si blocate,
- motorul este cuplat cu actionarea scurtcircuitoarelor la borne indepartate;
- legaturile electrice refacute si capacele montate;
-s-a efectuat curatirea in zona si au fost indepartate materialele de prisos.
Se controleaza nivelul de ulei la cupla hidraulica, lagare mori si se completeaza daca este cazul.
Se controleaza daca intreaga instalatie de masura este montata si se afla in stare normala de functionare.
Se cere personalului AMC de tura sa puna sub tensiune intreaga instalatie de masura si comanda aferenta morii.
Se cere punerea sub tensiune a pompei de ulei, se verifica circuitul de ulei si se porneste pompa; se urmareste presiunea realizata de pompa de ulei.
Se realizeaza schema normala de functionare pentru apa de racire la moara; cupla hidraulica, racitori ulei cupla, racire ax, lagare moara si racitori electromotor.
Se cere punerea sub tensiune a sibarelor de aer primar, aer secundar, aer rece, precum si a siberelor de carbune praf. Se verifica pozitia inchis a siberului de aer rece.
Se verifica sa nu fie infundat spatiul de aspiratie a aerului de racire intre arbore si camasa de protectie.
La iesirea din reparatie, moara se porneste mai intai pentru proba, fara a fi alimentata cu carbune si fara a aspira gaze din focar. In acest scop sibarul manual de pe aspiratie va ramine montat.
Se realizeaza conditiile de pornire a morii: cupla hidraulica inchisa S=0, presiunea ulei 1-3 atm. Pentru a verifica ca sint indeplinite permisiile pentru pornire, se cere punerea pe proba a intrerupatorului morii si se da comanda de pornire. Se da apoi comanda de declansare a morii din butonul de avarie local si daca totul este in ordine se cere punerea intrerupatorului pe pozitie de "lucru".
Se deschid clapetele de pe canalele de praf de la refularea morii.
Se da comanda de pornire a morii si cu ajutorul cuplei hidraulice se ridica treptat turatia pina la valoarea nominala. Se verifica la fata locului modul de functionare a morii si daca functionarea este normala se da comanda de oprire a morii.
Se va demonta sibarul manual de la aspiratia morii.
Se cere punerea sub tensiune a alimentatorului de carbune, a axului cu palete si a lantului de curatire. Se verifica daca exista carbune pe banda pina la capul de deversare in canalul de aspiratie al morii si daca nu este se porneste banda si se aduce carbune pina la capul acesteia.
In aceasta situatia moara este pregatita de pornire; aceasta este si starea normala de stationare in rezerva calda.
Pornirea morii se face prin comanda la distanta din camera de comanda, prin apasarea butonului de pornire; ca urmare - anclanseaza intrerupatorul si porneste electromotorul de antrenare a morii. Operatorul va observa cresterea amperajului peste 100 % si apoi coborirea la circa 30 %. Dupa scaderea amperajului operatorul din camera de comanda va actiona asupra cuplei hidraulice ridicind treptat turatia pina la valoarea maxima, fara a depasi amperajul nominal (100 %). Ridicarea turatiei peste 370 ture/min se va face in mai putin de 400 sec pentru a preveni declansarea morii prin protectie.
Cind temperatura gazelor la refulare a morii a atins circa 150 C se poate alimenta moara cu carbune: se porneste axul cu palete, distribuitorul de carbune si lantul de curatire. Prin cresterea treptata a vitezei benzii se incarca moara la valoarea dorita. Concomitent se deschide sibarul de aer secundar. Se va cupla regulatorul automat al temperaturii la refularea morii.
Operatorul de la cota de deservire a morii va controla functionarea linistita, fara zgomote a morii, incalzirea lagarelor, a cuplei hidraulice, a reductorului si a motorului electric.
Operatorul din camera de comanda va incarca moara potrivit necesitatilor de functionare ale blocului, urmarind parametrii de functionare ai morii. Operatorul din camera de comanda va verifica temperatura bobinajului electromotorului (max. 110 C), temperaturi lagare moara, temperatura ulei cupla si reductor.
In timpul exploatarii morii se va urmari temperatura la refulare care trebuie sa se mentina intre valorile 100 - 180 C. Moara va declansa prin protectie la atingerea unei temperaturi la refulare de 200 C. Temperatura minima nu va scadea sub 100 C, existind pericol de infundare a morii. Reglarea morii se va face cum urmeaza:
- in momentul atingerii temperaturii maxime de functionare (180 C) se deschide clapeta de aer cald (primar).
Sarcina minima a morii este cea la care temperatura la refulare nu depaseste 180 C cu siberul de aer cald deschis complet. La sarcini mai mici moara trebuie oprita si debitul ei trebuie preluat de celelalte mori:
- scaderea temperaturii la refularea morii indica o crestere a sarcinii morii. Daca temperatura la refulare scade sub 100 c se va reduce debitul de carbune prin reducerea vitezei alimentatorului.
Oprirea morii
In mod normal moara se opreste de catre operatorul din camera de comanda, in functie de necesitatile de exploatare ale blocului. In mod exceptional moara poate fi oprita din butonul de avarie de catre operatorul de la cota de deservire. Automat moara poate fi oprita ca urmare a interventiei unei protectii tehnologice aferenta cazanului sau morii.
In cazul opririi programate, se va descarca moara si se va prelua sarcina ei pe morile in functiune ori se va porni moara de rezerva. Inaintea opririi morii se va reduce temperatura la separator la circa 100 C prin marirea debitului de aer primar. Se va opri alimentatorul cu carbune si se va declansa moara imediat. Se va deschide complet clapeta de aer primar si daca temperatura creste se va deschide si clapeta de aer rece. Se va urmari scaderea turatiei morii in circa 10.25 minute.
Sibarul de aer primar se va inchide dupa oprirea rotorului din turatie. Clapetele de praf carbune se vor inchide dupa oprirea morii.
Apa de racire va ramine in circulatie minim 2 ore dupa oprirea morii.
Dupa oprire se conecteaza rezistentele de incalzire a electromotorului.
Daca oprirea a fost normala si nu se intentioneaza sa se efectueze lucrari la moara, moara ramine oprita in starea "pregatita pentru oprire" (rezerva).
Daca se intentioneaza sa se efectueze lucrari de reparatie sau intretinere se vor lua masurile de protectie a muncii corespunzatoare. Daca se va deschide moara, obligatoriu se va introduce siberul manual de izolare pe aspiratie si se vor inchide si scoate de sub tensiune clapetele de praf carbune.
Pentru prevenirea unor explozii si incendii in timpul pornirii si opririi morii este prevazuta o instalatie de inertizare cu abur.
Deranjamente in functionarea morii
Moara de carbune trebuie oprita imediat, fara aprobare speciala, de catre operatorul de la cota de deservire, operatorul din camera de comanda sau seful de bloc in urmatoarele cazuri:
- ori de cite ori se atinge o situatia de declansare prin protectie si protectia nu a lucrat;
- la atingerea temperaturii maxima admisa (85 C) la unul din lagarele morii;
- la atingerea temperaturii maxima admisa (70 C) la uleiul de ungere;
- la aparitia fumului la lagarele morii, motorului, la cupla hidraulica;
- cand se aud zgomote metalice in moara insotite de vibratii sau trepidatii puternice;
- in caz de incendiu la moara, motor sau actionare;
- cind dispare tensiunea la aparatele indicatoare si nu se poate restabili imediat;
- cind temperatura bobinajului statoric al motorului depaseste 110 C.
Cele mai frecvente deranjamente care pot aparea in functionarea morii sunt:
1. Cresterea temperaturii la refularea morii pana la valoarea maxima. Cresterea de temperatura este semnalizata in camera de comanda - se va incerca reglarea temperaturii prin deschiderea clapetelor de aer primar cald si aer rece. Se va verifica daca banda de alimentare cu carbune este in functiune si daca se scurge carbune din buncar. La atingerea temperaturii la refulare de 200 C moara va declansa automat cu temporizare 60 sec. si daca nu a declansat va fi oprita de catre operatorul din camera de comanda. Dupa scaderea temperaturii la separator sub 180 C se inchide clapeta de aer primar. In cazul functionarii cu temperaturi crescute la refulare si imposibilitatii incarcarii morii, inseamna ca elementele de macinare ale morii (ciocane, blindaje, etc) au un avansat grad de uzura si este necesara oprirea morii pentru inlocuirea lor.
2. Scaderea temperaturii la separator sub valoarea minima inferioara de functionare. In acest caz exista pericolul infundarii morii si opririi ei, ca urmare a faptului ca s-a depasit capacitatea de macinare a morii. In acest caz se va reduce turatia benzii de alimentare cu carbune a morii si daca temperatura totusi scade se va opri pentru scurt timp banda in scopul "ventilarii" morii. Dupa ce temperatura la separator a crescut la valoarea normala, se va reporni banda de alimentare si se descarca moara pina la sarcina potrivita capacitatii ei de macinare.
3. Cresterea temperaturii lagarelor. Temperatura lagarelor morii este masurata cu aparatele inregistratoare din CCT, iar depasirea temperaturii normale (75 C) este semnalizata in camera de comanda. In cazul depasirii temperaturii lagarelor morii se va controla nivelul de ulei in lagar si functionarea instalatiei de racire cu apa. Daca temperatura creste in continuare la atingerea valorii de 85 C moara va fi oprita imediat.
In timpul functionarii morii nivelul uleiului in lagare trebuie sa se afle in dreptul indicatorului. Pentru a preveni patrunderea prafului si murdariei in lagare, saptaminal se va presa vaselina in labirintii de etansare ai lagarelor. La fiecare 1000 - 1500 ore de functionare se controleaza starea uleiului din lagare si se inlocuieste daca este necesar. Obligatoriu la 4000 - 5000 ore de fnctionare se va inlocui uleiul din lagare.
In cazul cresterii temperaturii lagarelor electromotorului se va incerca gresarea acestora cu vaselina. Daca gresarea nu a dat rezultat si temperatura creste in continuare, se va opri moara.
4. Cresterea temperaturii uleiului la cupla hidraulica. Acest lucru apare cind debitul de ulei prin cupla este redus (sarcini mici) sau cind este depasit momentul rezistent pe care il poate duce cupla. Temperatura maxima admisa pentru ulei la iesirea din cupla hidraulica este de 100 C. La atingerea acestei valori moara declanseaza. Daca aceasta valoare a fost atinsa si moara nu a declansat, s-au prevazut sigurante fizibile care se topesc la 160 C si golesc uleiul din turbocuplaj. Pentru functionarea normala a cuplei este necesar ca si racitorul de ulei sa functioneze normal (sa fie curat pe partea de apa si ulei pentru asigurarea schimbului de caldura).
5. Vibratii mari. Vibratiile maxime admise sint pina la 200m. Cauzele unor vibratii crescute pot fi: montaj incorect, centrare incorecta, dezechilibru static sau dinamic. Cel mai frecvent insa, vibratiile pot aparea ca urmare a patrunderii unor corpuri metalice in moara odata cu carbunele. In astfel de situatii este posibila deteriorarea completa a morii (ruperea ciocanelor, a blindajelor, etc) si ca urmare moara trebuie oprita imediat. In astfel de situatii nu se va stationa in apropierea morii existind un iminent pericol de accidentare.
Incalzirea excesiva a bobinajului statoric al electromotorului poate avea loc ca urmare a racirii insuficiente, a supraincarcarii sau a unei defectiuni electrice inferioare. In cazul cresterii temperaturii bobinajului, se va verifica racirea motorului si daca acesta este in ordine se va reduce sarcina pe moara si implicit amperajul motorului. Nu este permisa functionarea electromotorului cu temperaturi ale bobinajului mai mari de 110 C.
3.1.3. Separatorul morii
Pentru a evita ajungerea particulelor de carbune grosiere in focar (pentru a nu inrautati arderea) moara este echipata cu un separator care returneaza particulele grosiere in moara pentru a fi supuse din nou macinarii.
Separatorul morii DGS 100 este de tip inertial si are ca principiu de functionare diferenta dintre fortele de inertie ale particulelor care sunt proportionale cu masa deci cu marimea lor. Praful de carbune refulat din moara antrenat de curentul de gaze este obligat la doua schimbari de directie. A doua schimbare nu mai este ghidata si astfel particulele mari vor parasi curentul de gaze cazand spre aspiratia morii in timp ce particulele fine vor fi antrenate de curentul de gaze spre arzator.
Separatorul este o constructie metalica sudata la iesirea din carcasa morii fiind ptrotejat pe partea interioara cu placi de blindaj din otel. Canalul de retur este prevazut cu o clapeta de reglaj pentru controlul recircularii, respectiv al finetei de macinare. Pentru o exploatare eficienta a morii se recomanda reducerea la minimum posibil a debitului recirculat.
3.1.4. Turnul de uscare
Uscarea carbunelui brut se face in asa-numitul turn de uscare. Definitivarea uscarii are loc in moara unde carbunele brut se transforma in carbune praf. Turnul de uscare are in principal rolul de a conduce agentul de uscare (gaze de ardere din focar si aer cald) de la iesirea gazelor de ardere din focar pana la moara, vehicularea acestuia prin instalatie avand loc datorita depresiunii create de ventilatorul morii.
3.1.5. Arzatorul de carbune praf
Descriere constructiva si functionala
Arzatoarele de praf de carbune servesc la dirijarea, introducerea in cazan a amestecului praf-aer si arderea acestuia. Arzatoarele trebuie sa asigure o ardere completa in focar, cedarea uniforma de caldura catre ecranele focarului si realizarea arderii cu un exces de aer cat mai scazut. Arzatoarele de praf de carbune ale cazanului de 1035 t/h sunt arzatoare de tipul cu fante (fig.3.15). La acest tip de arzator amestecul praf de carbune-aer primar-gaze de ardere numit si amestec primar este insuflat in focar prin fante separate de cele pentru aerul secundar. Amestecul dintre aerul secundar si ceea ce s-a numit amestec primar se face in focar unde are loc aprinderea. In cazul lignitului proportia aer primar/aer secundar este 1/9.
Fiecare moara are doua arzatoare de praf de carbune: un arzator superior si un arzator inferior. In arzatorul de praf inferior este inglobat si un arzator de sustinere cu functionare pe gaze sau pacura. Arzatorul de praf de carbune este constituit din mai multe fante (1) orientate in jos cu 15 prin care este insuflat amestecul primar refulat de moara si mai multe fante sau duze prin care se insufla aerul secundar de ardere (2) - aer inferior, (3) - aer central, (4) - aer superior. Jeturile de amestec primar si jeturile de aer de ardere secundar (inferior, central, superior) patrund prin aceste fante in ambrazura (5) si apoi in focarul cazanului (6) unde are loc aprinderea si arderea combustibilului.
In fanta (2) de aer inferior este inglobat arzatorul de sustinere (7). Arzatorul de sustinere este constituit dintr-un injector (8) cu pulverizare mecanica directa, la care pacura este adusa prin furtunul metalic (9). Injectorul este introdus prin teava de ghidare (10), la capatulul acestei tevi fiind fixat deflectorul (11). In cazul folosirii gazelor drept combustibil de stabilizare, acestea sunt aduse la arzator prin conducta (12), strabat spatiul dintre conductele concentrice (10) si (13) si sunt injectate prin duzele (14). Arzatorul de sustinere (7) foloseste pentru ardere aerul insuflat fara turbionare prin fanta inferioara a arzatorului de praf si anume 20-30 % din debitul de aer insuflat prin aceasta fanta. In vederea asigurarii unei bune stabilizari a arderii prafului de carbune, in special la sarcini reduse, cu un consum redus de combustibil de adaos, arzatorul de sustinere este dimensionat pentru un debit caloric de cca. 5 % din sarcina termica a celor doua arzatoare de combustibil solid aferente unei mori.
Arzatoarele de praf sunt montate fixe pe scheletul metalic al cazanului. In cursul procesului de incalzire sau racire a cazanului, intre peretii focarului si ramele arzatoarelor exista o deplasare relativa datorata dilatarii diferite. Etansarea arzatorului fata de peretii vaporizatorului se face cu un dispozitiv de etansare elastica cu snur de etansare ceramic fara azbest cu sectiunea 90x50 mm (fig. 3.16). Rolul etansarii elastice este de a permite dilatarea in plan vertical (practic nelimitat) si orizontal (40 mm) a focarului si de a prelua deformatiile peretilor focarului care apar in timpul incalzirii acestora.
Caracteristici tehnice
Viteza amestec primar 10 m/s
Viteza aer secundar central 29 m/s
Viteza aer secundar superior 40 m/s
Viteza aer secundar inferior 24 m/s
Temperatura nominala amestec primar dupa separator 120°C
Temperatura aer secundar 300°C
Exploatarea arzatorului de carbune praf
Exploatarea arzatoarelor de carbune praf nu poate fi privita decat in contextul exploatarii intregii instalatii de preparare si ardere a prafului de carbune.
Punerea in functiune a instalatiei de preparare si ardere a prafului de carbune se face numai dupa incalzirea focarului si asigurarea unei temperaturi a gazelor arse la aspiratia morilor, suficiente pentru uscarea carbunelui (450 - 500°C). In acest scop pornirea cazanului se face pe gaze si pacura (v. PE 216).
Daca arzatoarele nu se aprind sau daca se sting cele aprinse, trebuie sa se opreasca aprinerea focului. Reaprinderea focului se va face numai dupa o ventilare a canalelor de aer, de gaze de ardere si a focarului, cu ajutorul ventilatoarelor de aer si de gaze de ardere, circa 10 minute (v. PE 216).
Arderea prafului de carbune trebuie astfel condusa printr-o reglare corecta a aerului de ardere, incat aprinderea sa aiba loc in fata arzatorului, iar flacara sa fie stabila adica sa nu aiba modificari de lungime si variatii de luminozitate (v. PE 216).
Pentru obtinerea unei arderi corecte si pentru prevenirea rabufnirilor sau exploziilor, nu se admite functionarea cazanului cand o parte din instalatia de reglare a procesului de ardere functioneaza pe automat (de ex. alimentarea cu combustibil) si cealalta parte functioneaza pe manual (de ex. alimentarea cu aer). In aceste conditii, variatiile de sarcina conduc la arderea cu lipsa sau cu exces de aer (v. PE 216).
La stingerea focului in focar se va opri imediat cazanul. La scaderea sarcinii in vederea opririi normale arzatoarele se opresc progresiv (v. PE 216).
La sarcini partiale se functioneaza cu un numar corespunzator de arzatoare in asa fel incat proportia aer primar/aer secundar sa se mentina la valoarea 1/9 pastrandu-se in acelasi timp constanta viteza amestecului primar. Daca nu se pastreaza proportia necesara aer primar/aer secundar flacara devine instabila iar daca viteza amestecului primar scade se poate produce infundarea canalelor de praf (v. PE 216).
Arzatoarele care nu sunt in functiune (mori oprite) sunt expuse pericolului de ardere si de aceea trebuie protejate prin racire cu un debit de aer de ardere secundar (sibarele de aer secundar nu se inchid niciodata complet).
Pentru stabilirea lucrarilor de reparatii se face o revizie mai ales partii frontale a arzatorului care este predispusa arderii, etansarilor si elementelor in miscare (sibare aer secundar). Dupa efectuarea reparatiilor se verifica eventualele deplasari ale axei arzatorului, inlocuirea garniturilor de etansare din snur ceramic fara azbest, pozitia si functionarea sibarelor de aer secundar.
In general, procesul de ardere a prafului de carbune se poate descompune in doua faze: apridere si ardere. Pentru a obtine o flacara stabila, distanta pe care o parcurg particulele de combustibil in timpul aprinderii trebuie sa fie cat mai scurta, iar arderea sa fie cat mai rapida, in scopul reducerii pe cat posibil a lungimii flacarii. Acest proces este influentat de calitatea carbunelui si de amestecul prafului cu aerul. Astfel s-a observat ca, aprinderea prafului de carbune si stabilitatea flacarii se inrautatesc odata cu cresterea continutului de cenusa si scaderea continutului de materii volatile. Valorile limita de inflamabilitate si stabilitate a flacarii sunt minim 10% pentru continutul de materii volatile si maxim 40% pentru continutul de cenusa.
3.1. Instalatia de postardere si actionarea
Gratarul de postardere este o instalatie auxiliara a cazanului de 1035 t/h cu urmatorul rol:
- prelungirea duratei de stationare in focar a particulelor cazute in palnia rece care contin inca substante combustibile si continuarea arderii lor in strat ceea ce conduce la cresterea randamentului cazanului;
- arderea unui praf de carbune macinat mai grosier ceea ce ofera posibilitatea maririi debitului morilor si a sarcinii cazanului;
- realizarea unui "pat de foc" sub arzatoarele de carbune ale cazanului ceea ce contribuie la o mai buna stabilizare a arderii, urmata de micsorarea aportului caloric al hidrocarburilor folosite drept suport de flacara.
3.1.1 Caracteristici tehnice
a. Numar gatare 2 buc
b. Suprafata gratare 2 x 21,75 =43,5 m2
c. Viteza deplasare banda gratar 12/24 m/h
d. Aer de ardere la gratar
- temperatura 250..300°C
- presiune 1470 Pa (150 mmH2O)
- debit aprox. 124000 Nm3/h
e. Actionare
- numar actionari 2 buc.
- tip cu variatie de turatie in doua trepte
- raport trepte de turatie 1; 1:2
- putere instalata 2 x 6,8/4,5 kW
f. Instalatie racire constructie metalica de sustinere:
- mod de racire apa
Apa de racire a constructiei metalice de sustinere, deverseaza in instalatia de evacuare a zgurii si cenusii.
g. Consumatori
g.1. Energie electrica:
- Electromotor actionare:
- numar electromotoare 2 buc.
- tip MTD 160M 38 6,8/4,5 - 4/8
- putere nominala 6,8/4,5 kW
- turatie nominala 1450/720 rot/min
- tensiune de alimentare 380 V
- frecventa 50 Hz
- curent nominal 13,7/11,6 A
- grad de protectie IP 543
- Microintrerupator:
- numar microintrerupator 2 buc.
- tip C cod 6132
- tensiune de alimentare 380 V
- frecventa 50 Hz
- curent nominal 4 A
- grad de protectie IP 641
g.2. Alimentarea cu apa de racire
- Caracteristici apa:
- presiune 0,3 0,5 MPa (3 5 bar) - temperatura 15 .. 30°C
- calitate condensat. Se va asigura din doua surse.
- Debit de apa de racire
- axe 2 x 5 m3/h
- grinzi frontale 2 x 2,5 m3/h
- grinzi sine rulare 2 x 1,5 m3/h
TOTAL: 18,0 m3/h
g.3. Alimentare cu apa etansare hidraulica
- Caracteristici apa:
- presiune 0,3 0,5 MPa (3 .. 5 bar)
- temperatura 15 30°C
- calitate fara impuritati mecanice
- debit 4 m3/h
3.1.2 Descrierea gratarului de postardere (fig. 3.17)
Gratarul de postardere este format din doua benzi de gratar (12) de tip rulant dispuse la partea inferioara a pilniei focarului, in lungul acesteia, deversarea ambelor gratare facandu-se la mijloc in evacuatorul de zgura (kratzer).
Fiecare banda de gratar are un ax de antrenare (1) si un ax de intoarcere (3) intre care se intinde pinza de gratar (12) formata din opt lanturi legate intre ele prin bolturi lungi pe care sunt montate elementele de rulare.
Intre lanturi sint montate barele de gratar (13) prin intermediul unor piese de portbare. Barele de gratar basculeaza la punctele de inflexiune ale pinzei de gratar.
Rularea gratarului la partea superioara se face pe sine (9) montate pe cadrele portante (14) ale gratarului.
Antrenarea fiecarui gratar se face printr-un grup de antrenare format dintr-un motor electric cu doua turatii si reductorul de turatie.
Intinderea benzii de gratar se face prin intermediul dispozitivelor de intindere montate la axele de ghidare (intoarcere)(3).
Aerul de ardere este distribuit sub gratar prin zonele de aer care constituie si elementele portante (sustin sinele de rulare). Aerul de ardere este aer cald prelevat dupa siberele de aer total la mori prin cite doua canale de aer pentru fiecare banda de gratar. Pe ffiecare din aceste canale de aer sint montate sibere de izolare. Instalatia este prevazuta si cu doua ventilatoare de aer rece care insufla aer rece sub gratar pentru racirea acestuia. Admiterea aerului sub gratar se face prin clape de aer (2) proprii fiecarei zone in parte; aceste clape servesc la ajustarea debitelor de aer la fiecare gratar.
Axele gratarului sunt montate pe lagarele de alunecare prevazute cu dispozitive de gresare.
Etansarea intre gratar si cazan (fig.3.18) se face hidraulic folosindu-se apa preluata din circuitul de apa de spalare.
Fiecare gratar in parte este prevazut cu cate doua usi de acces (5) dispuse in partea frontala prin care se efectueaza lucrarile de schimbari bare etc. Pe spatele cazanului intre cele doua gratare este prevazuta o usa de acces in cazul unor lucrari in cazan.
Controlul arderii pe gratar se face prin doi vizori (4) dispusi la partile frontale ale fiecarui gratar.
Instalatia este prevazuta cu duze de aer pentru insuflarea de aer tertiar pentru racirea placilor de sicromal (15) de etansare.
Fiecare gratar in parte este prevazut cu un dispozitiv de avarie care semnalizeaza oprirea gratarului, grupul de antrenare fiind in functie.
3.1.3 Actionarea gratarului de postardere (fig. 3.19.)
Antrenarea fiecarui gratar se face cu ajutorul unui grup de antrenare format dintr-un motor electric cu doua turatii si un reductor in doua trepte de reducere cele doua grupuri de antrenare fiind situate pe frontul cazanului la cota 0 m.
- Reductorul de turatie I (prima treapta de reducere pe care se gaseste montata actionarea electrica si cuplajul de efort maxim.
- Reductorul de turatie II (treapta a doua de reducere) cuprinde axul final de antrenare al gratarului.
3.1.4 Circuite de apa de racire la gratar
Racirea elementelor de gratar cu solicitare termica ridicata se ace astfel:
- circuit de racire pentru axele de antrenare, axe de intoarcere, grinzi frontale si grinzi care sustin sinele inferioare (numai in zona de deversare a zgurii): agentul de racire este apa preluata in circuitul de condensat de baza (dupa pompele de condensat de baza tr.I);
- circuit de racire pentru grinzile longitudinale ale cadrului de sustinere: agentul de racire pentru acest circuit este apa decarbonatata preluata din refularea pompelor de racire apa calda.
3.1.5. Exploatarea gratarului de postardere
La exploatarea gratarului de postardere, pornire, oprire, supraveghere in timpul functionarii concura seful de bloc, operatorul cazane din camera de comanda si operatorul de la cota de deservire.
Pentru gratarul de postardere sint prevazute:
a. comenzi
- comanda pornire grup antrenare, viteza mare si viteza mica (local si din CCT);
- comanda oprire grup antrenare, viteza mare si viteza mica (local si din CCT);
- buton de avarie pentru fiecare grup de antrenare, viteza mare, viteza mica (local);
- comanda pornire, oprire pentru fiecare ventilator aer rece.
b. masura (cu indicare in CCT pe pupitrul de comanda)
- presiune aer gratar 1,2
- debit aer gratar 1,2
c. semnalizari
- oprire gratar 1
- oprire gratar 2
- efort maxim depasit gratar 1
- efort maxim depasit gratar 2
- presiune scazuta apa racire axe
Pornirea gratarului de postardere
Pentru pregatirea gratarului de pornire operatorul de la cota de deservire va controla sa nu se desfasoare nici un fel de lucrari de reparatie, lucrarile de reparatie si intretinere desfasurate anterior sint terminate, s-a efectuat curatirea in zona si au fost indepartate materialele de prisos.
Se controleaza nivelele de ulei in reductoarele de turatie ale grupurilor de antrenare si se completeaza daca ete cazul.
Se realizeaza circulatia apei de racire la: axele de rulare, axele de intoarcere, grinzile frontale, grinzile de rulare inferioare, grinzile de sustinere.
Se realizeaza nivel normal de apa in etansarea hidraulica.
Se cere personalului AMC sa puna sub tensiune intreaga instalatie de comanda, masura si semnalizare.
Se cere punerea sub tensiune a motoarelor electrice din grupurile de antrenare ale gratarului.
Operatorul din CCT va da comanda de pornire a celor doua grupuri de antrenare, cu viteza mica.
Pe toata durata de functionare a gratarului operatorul de la cota de deservire va urmari:
- asigurarea racirii continue a a xelor gratarului, grinzilor frontale, grinzilor de rulare si a grinzilor de sustinere;
- functionarea grupurilor de antrenare: temperatura reductoarelor, nivelele de ulei, functionarea fara zgomote;
- temperatura lagarelor gratarului;
- existenta continua a apei in etansarea hidraulica;
- va controla prin usile de vizitare frontale, rularea completa a fiecarui gratar observind daca s-au desprins bare din pinza de gratar si numarul de bare desprinse;
- nivelul stratului pe gratarelele de postardere in cazul in care nivelul stratului este mare sau exista acumulari de zgura se va porni actionarea gratarului cu viteza mare.
Gratarul de postardere va functiona continuu, in timpul functionarii cazanului. Se va evita oprirea gratarului in timpul functionarii cazanului datorita pericolului aparitiei de deformatii la elementele componente ale gratarului.
Alegerea vitezei de rulare a gratarului se face in functie de cantitatea de nearse cazute (numar de mori in functie) stabilindu-se astfel o ardere corespunzatoare.
Dupa oprirea cazanului gratarele de postardere si evacuatorul de zgura vor ramine in functie pina la racirea cazanului.
Deranjamente ce pot apare in timpul functionarii gratarului de postardere:
- oprire accidentala, cauzata de aparitia unor indisponibilitati la instalatia de evacuare cenusa si zgura (pompe ejectori, ejectori zgura, concasori, kratzer) necesitind oprirea kratzerului si a gratarului.
In acest caz se va functiona timp limitat cu gratarul oprit (max. 30 min) reducindu-se sarcina pe carbune a cazanului;
- zgomote suspecte in zona de rulare cauzate de desprinderea unor elemente din pinza de gratar (bare, piese suport-portbare). Se va urmari rularea completa a gratarului pentru depistarea portiunii deteriorate, fixindu-se corect sau inlocui dupa caz piesele desprinse;
- zgomote anormale in grupul de antrenare. Aceste zgomote pot fi provocate de uzuri sau deteriorari la rulmenti, ruperi de dinti la angrenaje. In acest caz se va opri gratarul pentru evitarea unei blocari pe parte mecanica, trecindu-se apoi la remedierea defectiunilor.
Intretinerea gratarului de postardere
Gresarea lagarelor gratarului si asigurarea nivelelor de ulei corespunzatoare la reductor se va face conform graficului profilactic de gresare.
Inlocuirea unei sau mai multor bare de gratar se face in punctul de inflexiune a pinzei de gratar in zona axului de intindere, in mod obligatoriu la fiecare oprire a cazanului.
La fiecare oprire a cazanului se va curata etansarea hidraulica de depunerile de cenusa, folosindu-se pentru aceasta usitele speciale practicate.
3.2. Protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru
instalatia de preparare si ardere a carbunelui praf
In zona de deservire a instalatiei de preparare si ardere a prafului de carbune (mori, arzatoare benzi, etc) iluminatul normal si de siguranta trebuie sa fie in perfecta stare de functionare.
Zona se va mentine in stare de curatenie corespunzatoare: materialele folosite pentru curatenie vor fi adunate in lazi inchise si evacuate; caile de acces vor fi in permanenta deblocate. Este interzisa urcarea pe morile in functiune.
Partile metalice ale instalatiei electrice vor fi in permanenta puse la pamint. Nu se va stationa in dreptul cutiei de borne a motorului sau in dreptul morii la pornire. Motoarele electrice vor fi permanent in perfecta stare de curatenie.
Operatorii de deservire a instalatiilor nu au voie sa efectueze in instalatia oprita sau in functiune alte operatii in afara celor prevazute in atributiile lor de serviciu.
De asemenea nu vor permite accesul formatiilor de reparatii sau de intretinere fara autorizatie de lucru si luarea tuturor masurilor de protectie a muncii inscrise in autorizatie.
Nu este permisa acumularea de praf de carbune pe instalatii (plansee, scari, conducte, motoare, etc). Praful de carbune depus mai mult timp se poate autoaprinde. Instalatia de preparare a prafului de carbune trebuie controlata riguros in fiecare schimb in scopul descoperirii si indepartarii neetanseitatilor, a depunerilor de praf si a unor deficiente de functionare care pot produce accidente.
Pentru lucrarile de reparatii in interior se vor folosi numai lampi de iluminat de 12 V bine protejate impotriva patrunderilor de praf.
La repararea morii ventilator se vor lua urmatoarele masuri de protectia muncii:
- se va scoate de sub tensiune motorul morii si se va monta scurtcircuitor pe cablu;
- se va asigura impotriva pornirii banda de alimentare si se va scoate de sub tensiune; se va inchide si asigura siberul de sub banda;
- se va monta siberul de pe canalul de aspiratie;
- se vor inchide si scoate de sub tensiune clapele pe canalele de praf;
- se vor curata si indeparta toate depunerile de praf de carbune inainte de inceperea lucrarilor de reparatii;
- se va purta echipament de protectie corespunzator.
Este interzis accesul in benzile de alimentare cu carbune a morilor. In timpul functionarii este interzisa deschiderea usii si accesul la axul cu palete.
La lucrarile in buncarele de carbune se vor respecta prevederile NPM partea termomecanica a centralelor electrice pentru astfel de lucrari.
Pentru prevenirea incendiilor si exploziilor este necesar sa fie respectate cu strictete regimurile de functionare normele stabilite pentru focar, mori, instalatia de evacuare a zgurii si cenusii, etc. Nu este permisa aprinderea focului la cazan fara o ventilare prealabila si canalelor de aer de gaze arse timp de minimum 10 minute.
In cazul in care flacara de praf de carbune se stinge, se vor opri imediat morile, benzile de carbune si arzatoarele de gaze si de pacura in functiune. Se vor ventila minutios focarul si canalele de gaze arse cu VG si VA in functiune si numai apoi se vor reaprinde arzatoarele de gaze si pacura.
Pentru stingerea incendiilor de carbune in sala cazane se va utiliza instalatia de stins incendiu cu apa si stingatoare portative si carosabile cu spuma chimica.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
