Instalatii eoliene in Dobrogea

Amplasarea fara discernamant a instalatiilor eoliene in Dobrogea lasata la bunul plac al investitorilor

Exista cerinte ale UE ca un anumit procent din energia electrica a unei tari sa provina din exploatarea unor surse nepoluante, neconventionale precum: potentialul energetic al apelor curgatoare sau al valurilor, energia solara, energia eoliana, iar pentru ca Dobrogea e recunoscuta ca una din regiunile tarii cu cel mai ridicat potential eolian, asistam azi la presiuni enorme asupra autoritatilor de mediu judetene din partea unor firme, in general straine, pentru a se permite amplasarea centralelor eoliene peste tot unde cheltuielile de instalare sunt mai mici si profiturile mai mari, in dispretul faptului ca acolo se afla situri de o extraordinara importanta pentru Europa: Arii de importanta Avifaunistica, o bogatie a biodiversitatii iesita din comun si ultimele stepe native din Uniunea Europeana, (consideram ca ne putem socoti si noi parte a Uniunii Europene). Acest lucru este stiut de firmele interesate, nelinistite ca vremea bunului plac e pe sfarsite, dar, pentru ca validarea siturilor SPA si SCI a intarziat, si pentru a pune autoritatile in fata unui fapt implinit au pornit in graba la cumpararea si la concesionarea de terenuri de la primarii sau persoane private si au inceput deja construirea fundatiilor si chiar amplasarea pe coline sau plaje a unor uriase instalatii eoliene inalte de 150 de metri, cu toate ca aprobarile de mediu lipseau, avand insa convingerea ferma ca nimic nu-i poate opri. Firmele in discutie nu au nici un fel de scrupule, refuzand sa tina cont de faptul ca acele locatii sunt fie parte a propunerilor SPA, fie a unor rezervatii, fie ca se afla pe calea celor mai importante culoare de migratie din sud-estul Europei; mai mult, in goana lor dupa profit cu orice pret, firmele au inceput sa instige autoritatile locale si judetene impotriva validarii Ariilor Speciale de Protectie Avifaunistica si sa ceara in mare graba restrangerea sau chiar desfiintarea acestora. Zonele in discutie au o populatie locala deja exasperata de o prea lunga tranzitie ce nu le-a aratat o perspectiva prea clara si care de aceea poate fi acum instigata cu usurinta impotriva programului european Natura 2000, mai ales dupa ce locuitorilor li s-a cultivat in mod perfid nelinistea, de catre investitorii in centrale eoliene, ca daca se va aproba programul Natura 2000 localnicii vor avea o soarta de indieni in rezervatii. Politicieni de toate culorile, incepand cu cei de la nivel local si judetean si sfarsind cu parlamentarii au inceput navigatia in ape tulburi simtind posibilitatea castigari de capital politic electoral mai ales ca adie un vant de alegeri anticipate. S-a conturat din toate directiile politice un populism vag care pare ca da dreptate temerilor acestor oameni manipulati de investitori si investitorilor insisi ce simt acum ca pot face tot ce vor. Din nefericire evolutia dezbaterilor publice pare sa dea deja dreptate investitorilor in continuarea abuzurilor, iar atmosfera populista cultivata impotriva programului Natura 2000 e in masura sa nedumereasca si sa timoreze de tot autoritatile de mediu, care nu mai gasesc nici o energie sa reactioneze impotriva abuzurilor si bunului plac al investitorilor care nici nu mai consulta autoritatile de mediu judetene atunci cand incep constructia la o centrala eoliana, dispretuind fara nici o teama legislatia in vigoare. Aceasta numai din cauza ca la noi, cu o lentoare tipic balcanica, abia e in curs validarea celor mai multe dintre siturile care vor face parte din reteaua internationala NATURA 2000, situri ce au un statut de protectie bine consolidat prin legislatia si recomandarile europene. Si nu e de mirare ca pe terenul acestor balbaieli administrative, al lipsei de vointa politica si al reactiilor intarziate ale autoritatilor suntem in situatia in care nu se cunoaste inca destul clar statutul atator rezervatii, prilej ca pe acest teren ambiguu sa insiste acum cu atata fervoare firmele investitoare, stiind ca dupa intrarea Romaniei in UE nu mai pot nesocoti cu usurinta recomandarile europene deoarece exista interdictii ca proiecte (ca acesta cu instalatiile eoliene) ce au fost finantate si din fonduri europene sa poata fi derulate in anumite tipuri de arii protejate. Si pentru ca toate acestea nu pareau destule pentru Dobrogea, exista informatii ca destui incearca si aducerea de instalatii second-hand uzate fizic si moral, din vestul Europei, ba chiar ca se preconizeaza dezinstalarea unor centrale eoliene din alte parti ale Romaniei si mutarea lor in Dobrogea. Ne surprinde mereu usurinta cu care autoritatile judetene si locale nesocotesc potentialul economic enorm al valorificarii printr-un turism modern, de calitate a bogatiei biodiversitatii si a frumusetii peisagistice ale Dobrogei continentale, dar dau gir cu extraordinara usuratate unor activitati cu impact negativ major asupra naturii precum - functionarea si deschiderea de noi cariere, iar, mai nou, - amplasarii de instalatii eoliene in zone speciale.

Ce favorizeaza amplasarea instalatiilor in rezervatii sau in imediata lor vecinatate

- Proasta cunoastere si subevaluarea importantei resurselor naturale ale biodiversitatii, a habitatelor si ale valorilor peisagistice din Dobrogea continentala (altele decat cele stiute exploatarea naturii prin cariere minerit, agricultura, vanatoare si continuarea acelui turism de mentalitate si de sorginte mai mult securistica si chelnereasca de pe vremea comunismului ce preconiza mentinerea turistilor straini pe litoral sau in delta in apropierea hotelurilor si promovarea doar a acelui turism cu grupuri mari, usor de supravegheat si de plictisit totodata, in totala contradictie cu varietatea ofertei naturii dobrogene si cu mentalitatea turistica moderna a iubitorilor de natura, dornici de o explorare calma, amanuntita a siturilor si chiar a localitatilor, in grupuri relativ mici, insotite de ghizi specializati ).

Absenta oricaror strategii regionale serioase (bazata pe contributia savantilor si cercetatorilor ce cunosc cu adevarat potentialul Dobrogei continentale) care sa delimiteze cu claritate zonele de interes national si european, sa protejeze si sa incurajeze valorificarea printr-un turism de calitate a potentialul imens al varietatii florei si faunei precum si a valorilor peisagistice extraordinare prin care se evidentiaza Dobrogea. Nu e firesc (cum din pacate se intampla acum) ca un primar sau un consiliu local sa decida ca merita distruse anumite arii importante doar pentru ca statul a dat comunelor acele locatii pentru a fi folosite ca pasuni.iar ei considera mai rentabila exploatarea lor in alt mod.

- Implicarea extrem de scazuta (in unele domenii aproape inexistenta) a universitatilor (regionale) din Constata, Galati iar mai nou si din Tulcea in cercetarea, monitorizarea, inventarierea si protejarea biodiversitatii si a habitatelor dobrogene; toate acestea ramanand doar in sarcina unor institute de cercetari ce executa studii comandate (de cele mai multe ori de guvern sau mai rau, chiar de firmele interesate in scoaterea de sub protectie a siturilor) precum si a catorva voluntari entuziasti, in general neluati in seama de autoritati. Dobrogea continentala, cea mai importanta regiune din tara si una dintre cele mai importante ale Europei in ce priveste biodiversitatea are inca destule pete albe", putin sau deloc cercetate, fiind cunoscuta si apreciata cu predilectie de profesorii si studentii universitatilor din Bucuresti, Iasi, Cluj sau chiar din strainatate, in timp ce de la universitatile locale se scot pe banda absolventi in ecologie (teoretica), neimplicati in vreun fel in problematica ecologica regionala, fapt ce si explica atat saracia de informatii pentru importante zone ale Dobrogei, cat mai ales lipsa de reactie a forurilor stiintifice locale in situatii critice precum acesta, cand soarta unei intregi regiuni se pune la mezat.

Ce se stie, sau, mai bine-zis, ce se vrea sa se stie despre instalatiile eoliene - Produc energie electrica nepoluanta, folosind o resursa aparent gratuita, inepuizabila

Ce nu se stie si ce se vrea sa nu se stie? ca, in multe cazuri, amplasarea si functionarea instalatiilor creeaza un puternic impact negativ si asupra habitatelor, nu numai asupra avifaunei.

- ca se vor altera definitiv valorile peisagistice ale celor mai frumoase locatii din Dobrogea si ca in final energia produsa de ele nu este chiar asa ieftina, deoarece investitiile sunt mari si devin rentabile numai atunci cand exista adevarate complexe uriase cu astfel de instalatii. Nu e de mirare ca investitorii sunt interesati sa concesioneze terenuri de foarte multe zeci de hectare.

- ca instalatiile eoliene solitare nu sunt nici pe departe in masura sa-i satisfaca pe investitori, dupa cum cred unii naivi, gata sa admita instalarea doar a catorva instalatii in rezervatii de mare importanta, ca acestea vor fi doar niste cuie ale lui Pepelea, care sa creeze precedentele ce vor justifica si atrage dupa sine complexele ferme eoliene viitoare; exista deja informatii ca aceste instalatii vor fi de ordinul multor mii, probabil zeci de mii.

- ca aproape intreaga Dobroge este parte a unuia dintre cele mai importante culoare de migratie ale Europei. Milioane de pasari trec pe aici spre si dinspre NE Europei.

- ca si Dobrogea continentala, nu numai Delta Dunarii, este o extrem de importanta zona avifaunistica a Romaniei si printre cele mai importante ale Europei. Exista aici nu numai un numar mare de specii, ci si cel mai mare numar de exemplare de pasari salbatice din tara. Lista pasarilor din Dobrogea cuprinde 372 de specii. 95 dintre acestea se afla pe ANEXA 1 a Directivei Pasari, iar dintre aceste 95 de specii - 62 cuibaresc in Dobrogea.

- ca Dobrogea nu este doar cel mai important loc de migratie, ci si cel mai important loc de iernat pentru peste un milion de pasari din nordul Europei. Chiar daca multe dintre acestea se intalnesc in delta, in zona lagunara si in apele marine de-a lungul coastei, zeci de mii de Branta ruficollis (Gaste cu gat rosu) - pasari global amenintate si strict protejate, alaturi de sute de mii de gaste si garlite se hranesc din octombrie pana in martie in aproape toata Dobrogea continentala. Ele zboara zilnic din zona lacurilor si a lagunelor spre locurile de hranire din Dobrogea continentala. De multe ori zboara si pe ceata si chiar dupa lasarea intunericului iar posibilitatea de a se lovi de instalatiile eoliene e mare. Nici amplasarea eolienelor in zone agricole nu e o solutie in Dobrogea. Gastele salbatice numai dorm in rezervatie, hranirea insa, pe intreaga durata a zilei, o fac in zonele agricole de pe tot intinsul Dobrogei. Structura culturilor pe terenurile invecinate instalatiilor se schimba mai in fiecare an, deci va fi greu de prezis unde vor fi zone fara gaste.

- ca partea cea mai mare a pasarilor rapitoare dobrogene (toate protejate) se hranesc lungi perioade de timp in aceste zone de stepa si silvostepa atat de bogate in hrana lor preferata constand in mamifere mici, pasari, reptile si lacuste. Tocmai aceste zone sunt solicitate si de intreprinzatori. Pasarile pot cuibari in locuri strict protejate, insa zilnic se vor hrani printre instalatiile eoliene, avand toate sansele de a intra in coliziune cu acestea chiar daca sunt situate in afara rezervatiilor.

- ca nu se pot delimita cu acuratete traseele de migratie in Dobrogea pentru a putea fi evitate investitori, asa cum ne cer unele autoritati locale interesate. Traseele de migratie nu sunt asemenea soselelor sau cailor ferate. Conditiile meteo pot influenta puternic deplasarea pasarilor. De aceea nu e o exagerare considerarea celei mai mari parti a spatiului dintre Dunare si Marea Neagra ca un singur culoar de migratie si nu e doar o metafora cand afirmam ca intreg judetul Tulcea este gura larga a palniei prin care se scurg pasarile migratoare spre Bosfor.

- ca un foarte mare procent al suprafetei judetului Tulcea este parte a diferitelor propuneri de SPA-uri, SCI-uri si rezervatii, ca aproape toate indeplinesc conditiile de a face parte din reteaua internationala de situri natura 2000

- ca nu doar zburatoarele (pasarile sau liliecii) vor avea de suferit ci si habitatele, deoarece se vor construi cai de acces capabile sa suporte masini si instalatii de mare tonaj necesare la montare, locul va fi impanzit cu retele electrice iar astfel si importante zone pentru plante protejate vor fi afectate iremediabil.

- ca tocmai in zonele ravnite de investitori sunt Habitate protejate prin Conventia de la Berna (Rezolutia nr.4 1996), Habitate de interes comunitar - Natura 2000 (Ordin 1198 /2005 al Ministerului Mediului

- ca si in ce priveste flora Dobrogea e in top. STEPELE PONTO-SARMATICE si dealurile stancoase si padurile Dobrogene au peste 1900 de specii de plante superioare ( ~ 60% din speciile intregii Romanii), dintre acestea peste 400 de specii sunt trecute pe Lista Rosie Nationala (vezi OLTEANU & al.), 12 specii pe lista rosie europeana. Multe astfel de locuri cu plante rare vor dispare datorita drumurilor morilor de vant ce vor fi construite pe colinele si dealurile dobrogene cu vegetatie stepica.

Cine va beneficia În teorie va beneficia populatia si mediul; in realitate doar producatorii de instalatii si probabil unii investitori (doar cei ce vor avea ferme eoliene cu sute sau mii de instalatii). Primarii din zonele in discutii sunt momiti cu plata unor sume relativ importante pentru concesiune, dar ei uita ca terenurile pe care se bat sa le concesioneze sunt de importanta nationala si europeana si ca aproape toate acestea au fost donate de stat ca pasuni pentru localitati.

De ce nu in Dobrogea 1) Pentru ca Dobrogea e speciala din toate punctele de vedere, iar valorile ei naturale apartin intregii natiuni si Europei si nu pot fi sacrificate sau compromise pentru interesele economice personale ale catorva sau chiar pentru castigul pe termen scurt al unor comunitati locale. Pentru ca la o analiza lucida perspectivele economice serioase ale Dobrogei nu constau in goana dupa morile de vant, ci in valorificarea printr-un turism inteligent a imensului potential oferit de biodiversitate, peisaj, deschiderea spre mare, bogatia siturilor arheologice; printr-un turism strans impletit cu actiuni de protectie si conservare a naturii. Sa luam exemplul Ungariei vecine (care desi nu are nici pe departe valorile naturale ale Dobrogei) a reusit sa se impuna si pe piata turismului specializat - birdwatch, natura mai mult decat Romania inca de pe vremea comunismului acolo a existat o politica inteligenta de conservare si promovare a valorilor naturale. In cea mai dotata zona sub aspect turistic a Romaniei noi insa am reusit performantele de a ridica mari combinate poluatoare chiar la portile Deltei, de a deseca sau distruge in alte moduri peste un sfert din suprafata Deltei, de a transforma in terenuri agricole cea mai mare parte a stepei ponto-sarmatice, considerata singura stepa autentica, naturala a acestei pati a Europei, am deschis cariere in locuri ce ar fi trebuit demult declarate rezervatii, am construit o uriasa rafinarie chiar pe malul marii langa cea mai importanta plaja a tarii, am construit la intrarea in Dobrogea singura centrala atomica si, pentru ca toate aceste nu erau destule, iata-ne gata s-o impodobim si cu aceste cumplite mori de vant. Cine ne va mai ierta!?

Nota Bene: Multe pasari, nu numai dintre cele mici, obisnuiesc sa migreze in timpul noptii.Pentru alte specii migratia nu inseamna doar o tranzitare rapida a regiunii ci uneori si lungi perioade de popas si de hranire in zona. Pentru destule specii (gaste si rate salbatice si chiar rapitoare) Dobrogea e un punct terminus al migratiei, fiind un excelent loc de iernare. Toate aceste realitati sunt factori ce maresc considerabil riscul coliziunii pentru multe pasari pe aproape intreaga perioada a anului. Recomandarea trimisa Consiliului Judetean Tulcea de catre Comisia Monumentelor Naturii de pe langa Academia Romana e clara: amplasarea instalatiilor eoliene in Dobrogea in zone propuse pentru protectie constituie un pericol atat pentru pasarile salbatice cat si pentru vegetatia stepica dobrogeana. Sa nu ramanem indiferenti la ceea ce ni se pregateste. Credem ca se impune ca aceia dintre politicieni, conducatori judeteni si chiar dintre oamenii de stiinta care cocheteaza cu ideea ca pentru interesul national e benefica instalarea centralelor eoliene oriunde in Dobrogea si ca ea trebuie lasata la bunul plac al investitorilor si primarilor locali, dupa cum se intampla azi, sa-si faca publica sub semnatura aceasta optiune si sa-si asume responsabilitatea personala, pentru ca, la vremea bilantului, natiunea sa stie cui datoram fericirea de a fi pustiit iremediabil cele mai importante situri dobrogene; ne-am saturat sa vedem cum si astazi numai Ceausescu este considerat tap ispasitor pentru toate neroziile funeste care au dus la distrugerea atator valori naturale din Romania.