- instalatii de canalizare a apelor uzate menajere

COLEGIUL TEHNIC TOMIS CONSTANTA

PROIECT

LA

INSTALATII

SANITARE

TEMA: INSTALATII DE CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE

NUMELE ELEVULUI: OTELEANU SILVIU

INSTALATII DE CANALIZARE

Instalatiile de canalizare au rolul de a colecta apele uzate si meteorice si de a le transporta si evacua intr-un bazin natural numit emisor (rau,lac sau mare), dupa ce, in prealabil, au fost epurate, pentru a nu polua mediul inconjurator.

Instalatiile de canalizare se compun din urmatoarele elemente:

-retele interioare de canalizare ale cladirilor;

-retele exterioare de canalizare, inclusiv racordul la canalizarea publica;

-statii de pompare a apelor de canalizare;

-statii de epurare;

-instalatii speciale, ca, de exemplu: instalatii pentru recuperarea caldurii apelor uzate; instalatii pentru separarea grasimilor, uleiului, nisipului, recuperarea minereurilor.

INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE

Apele uzate pot fi:

-apele menajere, rezulta dupa utilizarea apei la spalat, pregatirea mesei, la punctele de consum din cladirile civile, social-culturale, industriale, agrozootehnice.

-apele industriale, rezulta din diverse procese tehnologice si care pot fi: ape conventionale curate, de exemlu, cele utilizate la racirea agregatelor, la conditionarea aerului , apele uzate industriale cu impuritati de provenienta minerala, organica sau cu

continut de substante chimice agresive.

-rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii ale alimentarilor cu apa sau ale statiilor de epurare.

Apele meteorice provin din precipitatii atmosferice :ploi topirea zapezii si a gheturilor.

Totalitatea apelor colectate in reteaua de canalizare poarta denumirea de ape de canalizare.

Pentru a putea fi evacuate in retelele de canalizare, apele uzate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale:

-sa nu atace materialele din care este executata reteaua de canalizare;

-apele uzate industriale sa aiba pH-ul intre 4 si 11, iar in retelele exterioare, dupa amestecarea cu apele menajere si meteorice, intre 6,5 si 9;

-sa nu contina pacura, benzina, gazolina, deoarece pot produce amestecuri detonante si neajunsuri la epurarea biologica;

-sa nu contina substante otravitoare (toxice), in concenratii mai mari decit cele admise, nici germeni de boli contagioase;

-sa nu contina substante radioactive;

-sa nu aiba o temperatura mai mare de +40..+50grade C

Apele uzate menajere indeplinesc, de regula, aceste conditii, nefiind necesara tratarea (epurarea) lor inainte de evacuare, cu exceptia apelor care provin de la bucatariile cantinelor si restaurantelor, care contin nisip, grasimi., a apelor de la unele laboratoare si spitale, care pot contine substante chimice agresive, deseuri radioactive,agenti patogeni .

Care trebuie in instalatiile locale sau centralizate de epurare, pentru a evita poluarea mediului ambiant.

Apele uzate industriale, conventionale curate pot fi reutilizate in aceleasi scopuri sau in altele, cu sau fara o tratare prealabila Apele uzate industriale cu continut mare de impuritati sint epurate inainte de a fi evacuate in reteaua axterioara de canalizare.

Apele meteorice sint ape conventionale curate si sunt evacuate in reteaua exterioara de canalizare fara a fi necesara epurarea lor prealabila.

Tinind seama de natura de provenienta apelor uzate, instalatiile interioare de canalizare pot fi pentru :

-ape uzate menajere, amplasate in cladire de locuit, social-culturale si anexele cladirilor industriale;

-apele uzate industriale;

-apele meteorice, amplasate in toate categoriile de cladiri .

INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE

Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere se compun din obiecte sanitare (punctele de consum al apei), armaturi si reteaua de conducte executata din tevi PVC tip U, tuburi din fonta de scurgere, tevi din plumb de scurgere, care colecteaza apele uzate de la obiectele sanitare si le evacueaza in retelele exterioara de c analizare, prin intermediul caminelor de racord, amplasate in exteriorul cladirilor .

CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE CANALIZARE

Dupa functiile pe care le indepinesc, instalatiile interioare de canalizare se clasifica in trei categorii, si anume:

-instalatiile de canalizare interioare pentru ape uzate menajere, care colecteaza si evacueaza apele provenite de la chiuvete si spalatoare de bucatarie, bai , lavoare, closete, dusuri ;

-instalatii de canalizare interioara pentru ape uzate industiale ;

-instalatii de canalizare interioara pentru ape meteorice .

ALCATUIREA SI FUNCTIONAREA INSTALATIILAR INTERIOARE DE CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE 

La alcatuirea instalatiei de canalizare a apelor uzate menajere se tine seama, pe de o parte,de timpul, numarul si modul de amplasare in cladire a punctelor de utilizare a apei si, pe de alta parte, de caracterul curgerii apei uzate in conductele verticale si orizontale de canalizare.

Tipurile, numarul si modul de amplasare a punctelor de utilizare a apei in cladire se determina in functie de destinatia cladirii, de numarul de consumatori ai apei, de gradul de confort si de proportia intre sexe.

Pentru utilizarea apei in conditii practice si igienice se folosesc obiecte sanitare, ca: lavoare, cazi de baie, spalatoare. Pentu a misca lungimea conductelor si pentru o mai buna functionare a retelei de canalizare obiecte sanitare se amplaseaza in incaperi alaturate formand grupuri sanitare . In cazul cladirilor cu mai multe etaje, grupurile sanitare se aseaza suprapus.

Dupa utilizare, apele uzate menajere sunt evacuate din obiectele sanitare in retelele interioare de canalizare .

Curgerea apelor uzate prin conductele retelelor interioare de canalizare are un caracter complex pus in evidenta prin urmatoarele :

-are loc curgerea unui amestec de substante solide si gazoase dizolvate in apa, iar in timpul curgerii, gazele se degajeaza treptat din solutie si, avand o viteza de curgere mai mare decit a apei (solutie lichida), este necesara sa li se asigure evacuarea rapida in atmosfera;

-la debite mici, curgerea apei in conductele orizontale are loc cu nivel liber, iar in conductele verticale (coloane), are loc curgerea peliculara instabila, fie sub forma unui elice cilindrice , fie sub forma uni pelicule cu valuti.

La debitele mari, curgerea peliculara in coloane este perturbata si se pot forma diafragme sau dopuri de lichid, care separa in coloane zone de suprapresiune notata cu + si de depresiune notata cu -, astfel ca, legatura permanenta cu atmosfera.

Instalatia de canalizare este o instalatie deschisa si pentru evitarea patrunderii gazelor rau mirositoare, toxice sau explozibile din conducte prin obiecte sanitare in incaperi, la fiecare obiect sanitar se monteaza cate un sifon in care este retinut un strat de apa de o anumita inaltime numit garda hidraulica. Sifoanele sunt fie inglobate in corpul obiectelor sanitare(de exemplu la vasele de closet), fie sub forma de piese separate, montarea la orificiile de scurgere ale obiectelor.

Din sifonul obiectului sanitar apa uzata trece in conducta de legatura la coloana si de aici, prin conductele numite conducte colectoare este evacuata in caminul instalatiei racordat la reteaua exterioara de canalizare.

Gazele nocive intre canalizare se elimina prin conducte de ventilare, care pot fi :

principale, secundare sau suplimentare.

Ventilarea retelei de canalizare interioara se realizeaza cu tiraj natural, ca urmare a diferentei de nivel si a diferentelor de densitatii ale gazelor si respectiv a aerului. Tirajul este marit prin actiunea vantului in sectiunea de evacuare a gazelor in atmosfera.

Conductele de ventilare principale sint prelungiri ale coloanelor de scurgere pana deasupra acoperisului cladirilor, prevazute cu caciuli de protectie pentru a impiedica patrundere apei, zapezii, in interiorul retelei.Ventilarea canalizarii prin coloanele de scurgere se realizeaza atunci cand la o coloana sunt racoarde un numar mic de obiecte sanitare si cu conducte de legatura.

Cand legatura intre obiectele sanitare (sau grupuri sanitare)si coloane sunt lungi si colecteaza apele de la un numar mare de obiecte sanitare se prevad conducte de ventilatie secundara racoarde la coducta de ventilare principala a coloanei prin conducte de legarura montata de regula sub plafonul etajului cu panta pentru evacuarea gazelor.

Conductele de ventilatie suplimentara se prevad atunci cand la mai multe etaje, capetele conductelor de legatura la obiectele sanitare se gasesc aproape pe aceeasi verticala.

Ventilare retelelor de canalizare interioara este stransa legatura de sifonarea obiectelor sanitare. In timpul golirii obiectelor sanitare sau a altor puncte de utilizare a apei (cuve, bazine) prin conductele de legatura in coloane se formeaza zone in functie de panta de montare a conductelor orizontale respective. Zonele de depresiune formate, pe de o parte, influenteaza asupra evacuarii gazelor prin conductele de ventilare ale retelei de canalizare si pe de o alta parte, pot duce la aspiratia garzii hidraulice a sifoanelor in coloana, astfel ca, dupa restabilirea presiunii atmosferice in reteaua de canalizare, gazele nocive pot iesi din coloana prin sifonul obiectului sanitar, in incapere.

In scopul controlului functionarii si al interventiei in caz de infundare in timpul explorarii, pe retelele de canalizare se prevad piese si dispozitive de curatire . Astfel pe coloane se prevad piese de curatire la primul si ultimul nivel si din doua in doua nivele, precum si in punctele care prezinta pericol de infundare a retelei .

Pe conductele orizontale, tuburile de curatire se amplaseaza in asa fel incat sa fie posibila curatirea conductei in ambele sensuri. Conductele suspendate sub tavane se curata printr-un cot cu capac, folosit ca dispozitiv de curatire si amplasat in instalatie. Asemenea dispozitive se monteaza de regula pe conductele de legatura la care sunt racordate mai multe de 3, 4 obiecte sanitare.

In cazul instalatiilor de canalizare, avand puncte de scurgere amplasate sub nivelul maxim al apei din canalizarea exterioara, apare pericolul refularii apelor uzate din reteaua exterioara, prin canalizarea interioara si obiectele sanitare, in interiorul cladirii. Pentru a evita acest neajuns se ia una din urmatoarele masuri:

-obiectele sanitare se amplaseaza astfel incat cota N a capacului sifonului de pardoseala sa fie deasupra nivelului maxim N al apei din canalizarea exterioara;

-apele uzate se conecteaza intr-un recipient si sunt evacuate cu o pompa de mana daca sunt debite mici, sau cu o pompa centrifuga actionata automat, in functie de nivelul apei din recipient, cu ajutorul unui plutitor;

-separarea instalatiei de canalizare, a obiectelor sanitare situate sub nivelul terenului, de instalatia de canalizare pentru restul cladirii; pe conducta de evacuare se monteaza un dispozitiv contra refularii, prevazut cu clapete de retinere, numit clapeta terminala, care asigura scurgerea apei numai intr-un singur sens (de la interior spre exterior).

Retelele de canalizare interioara a apelor uzate menajere se executa din tuburi de fonta de scurgere, sau din tevi de PVC tip U.

-In conductele orizontale de legatura de la obiectele sanitare la coloana, apa curge gravitational, fie cu nivel liber, fie la sectiunea plina a conductei, in functie de gradul de utilizare a obiectului sanitar . Pentru aceasta, conductele de legatura trebuie sa aiba un anumit diametru corespunzator debitului de apa evacuata si sa fie montate cu o anumita inclinare fata da orizontala, numita panta da curgere. Daca panta de curgere este prea mare, descarcarea apei din obiectul sanitar prin conducta de legatura in coloana se va face brusc si va aparea o zona de depresiune (presiune mai mica decat presiunea atmosferica) in conducta de legatura, care va produce aspiratia garzi hidraulice a sifoanelor in coloana, gazele nocive puind patrunde apei din coloana prin obiectele sanitare in incaperi. Acelasi fenomen se poate produce si cand la aceeasi conducta de legatura la coloana sunt racoarde mai mult de patru obiecte sanitare, datorita cresterii debitului de apa, deci si a vitezei de evacuare prin conducta .Daca panta de curgere este prea mica, viteza de curgere a apei uzate este prea mica si suspensiile existente in apa nu pot fi antrenate, astfel ca se depun prin sedimentare, putand duce la infundare conductei.

-In coloane apa curge prin cadere libera ; la dabite mici are loc o scurgere peliculara instabila, fie sub forma unei elici cilindrice fie sub forma unui pelicule cu valuri avand suprafata libera in contact cu aerul care circula prin coloana de jos in sus (in contra curent cu apa) . Pe masura ce debitul de apa creste, curgerea in coloana este perturbata, au loc ruperi ale peliculei si se pot forma diafragme sau dopuri de lichid care separa in coloana zone de depresiune (notate cu-), si de suprapresiune (presiune mai mare decat presiunea atmosferica notata cu +) ; in punctele de depresiune ale coloanei se produce aspiratia garzii hidraulice din sifoanele obiectelor sanitare, iar in punctele de suprapresiune are loc refularea apei uzate din coloana prin conductele de legatura si obiectele sanitare in incaperi .Pentru a evita aceste situatii, coloanele trebuie puse in legatura permanenta cu atmosfera prin conducte de ventilare(aerisire), pentru ca, in interiorul coloanelor, pe intreaga lor inaltime, presiunea amestecului gaze nocive-aer sa fie egala cu presiunea atmosferica, asigurandu-se in acest fel evacuarea rapida si sigura a gazelor nocive in atmosfera.

U= h/d

Se observa ca : 0 < u < 1 ; pentru explorarea sigura si economica a conductelor orizontale colectate de canalizare menajera , gradul de umplere maxim admis este u=0,65

Spre deosebire de apa uzata conventional curata (inclusiv apa meteorica), apa uzata menajera contine amestecuri de diferite substante dizolvate sau nu , de provenienta organica sau anorganica, cu densitati diferite .Acesta face ca, in timpul curgerii prin colectare de canalizare, unele substante sa pluteasca la suprafata si sa fie antrenate de apa, iar altele sa se mentina in suspensie in masa lichidului sau sa se depuna prin sedimentare, ducand la micsorarea continua a sectiunii de curgere pana la infundarea conductei.

Pentru a se evita acest lucru conducta orizontala colectoare se monteaza cu o anumita panta de curgere i, definita astfel:

I= tg b = h/l

Intre panta i si viteza w de curgere a apei prin conducta orizontala colectarea exista relatia:

W=CsqrtR_i[m/s]

In care :

G este coeficientul de rezistenta hidraulica ;

R - raza hidraulica, definita ca raportul intre aria s a sectiunii tranversale a curentului de apa si perimetrul p udat de apa din conducta ,in m.

Pentru acelasi diametrul conductei orizontale colectoare de canalizare, la o panta minima de montaj corespunde o viteza minima de curgere a apei, la care toate substantele in suspensie pot fi antrenante, numita viteza de autocuratire a conductei ;la o panta maxima, corespunde o viteza maxima de curgere a apei, peste a carei valoare se produc procese de eroziune ( deteriorare) a conductei.

Pentru a asigura o functionare sigura si o exploatare rationala a instalatei de canalizare menajera , viteza de curgere a apei prin conductele orizontale colectare trebuie sa fie mai mare decat viteza minima de autocuratire, care este de 0,7 m/s pentru conducte din fonta de curgere si PVC tip U si mai mica decat viteza maxima, care este de 4m/s (0,7 m/s <w<4 m/s).

Pantele normale de montaj ale colectoarelor orizontale de canalizare au valori diferite, in functie de diametrele acestora. Intr-o conducta orizontala de canalizare avand diametrul d si panta i de montaj date, viteza w de curgere a apei poate sa scada in functie de cresterea sau scaderea debitului q de apa evacuat, care se determina cu relatia:

q= sw [m /s]

in care s reprezinta aria sectiunii tranversale a curentului de apa in conducta de diametrul d , iar viteza w a apei este data de relatia w=CsqrtRi[m/s].In practica, debitul de apa uzata se exprima in litri pe secunda (l/s).

In scopul controlului functionarii si al interventiei in caz de infundare in timpul explorarii peretele de canalizare se prevad piese si dispozitive de curatire. Astfel, pe coloane se prevad (tuburi) de curatire la primul si ultimul nivel si din doua in doua etaje, precum si in punctele care prezinta pericol de infundare a tevii.

Pe conductele orizontale, tuburile de curatire se amplaseaza in asa fel incit sa fie posibila curatirea conductei in ambele sensuri. Conductele suspendate sub tavane se curata printr-un cot cu capac , folosit ca dispozitiv, de curatire si amplasat in instalatie .Asemenea dispozitiv se monteaza, de regula , pe conductele de legatura la care sint racordate mai mult de trei-patru obiecte sanitare.

VENTILAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE CANALIZAREA A APELOR UZATE MENAJERA

Ventilarea (aerisirea) retelei interioare de canalizare a apelor uzate menajera este necesara (dupa cum s-a aratat) pentru evacuarea gazelor nocive (rau mirositoare, toxice sau otravitoare) degajate prin apa uzata si se realizeaza cu tiraj natural, ca urmare a diferentei de nivel pe inaltimea coloanei si a diferentelor de densitati ale gazelor si respectiv a aerului exterior. Tirajul este marit prin actiunea vintului in sectiunea de evacuare a gazelor din coloana in atmosfera.

Conductele de ventilare a retelei interioare de canalizare pot fi :

-conductele de ventilare principala, formate din prelungiri ale coloanelor de scurgere pina deasupra acoperisului sau terasei ,exterioara din conductele de acelasi material(PVC tip U sau fonta de scurgere) ca si coloana .

In sectiunea de iesire a gazelor nocive in atmosfera se prevad caciuli de protectie pentru a impiedica patrunderea apei, zapezii, in interiorul retelei.

Ventilarea principala a canalizarii (prin coloanele de scurgere) se realizeaza atunci cind la o coloana sint racordate un numar mic de obiecte sanitare si cu conducte scurte de legatura ;

-conducte de ventilare secundara utilizate atunci cind conductele de legatura intre obiectele sanitare (sau grupurile sanitare) si coloane sint lungi si colecteaza apele uzate de la un numar mai mare de 4.5 obiecte sanitare.

Conducta de ventilare secundara se racordeaza la conducta principala de ventilare (coloana) print-o conducta orizontala de legatura, montata subplafon cu panta asecendenta catre coloan pentru evacuarea gazelor;

-conducta de ventilare suplimentara care se prevad atunci cind, la mai multe etaje, capetele conductelor de legatura se gasesc aproape pe acelasi verticala.

Conductele de ventilare secundara si suplimentara se executa din acelasi material ca si coloanele de scurgere (PVC tip U sau fonta de scurgere) si de regula, au diametrul constant pe intreaga inaltime.

Pe aceste conducte se monteaza piese(tuburi de curatire la fiecare etaj la care se racordeaza conductele de legatura ale obiectelor sanitare.

CANALIZAREA OBIECTELOR SANITARE AMLASATE SUB NIVELUL APEI DIN CANALIZAREA EXTERIOARA

Amplasarea in cladire a instalatei interioara de canalizare trebuie astfel facuta incat sa se evite pericolul refulari apei uzate din reteaua exterioara prin caminul de racord conducta orizontala colectoare si obiectele sanitare in incaperi. Pentru aceasta, trebuie conducta orizontala colectoare si obiectele sanitare in incaperi. Pentru aceasta, trebuie ca cota N¹ a capacului sifonului de pardoseala (sau a obiectului sanitar cel mai jos plasat in instalatia interioara) sa fie deasupra nivelului maxim N² al apei din caminul exterior de racord.

Cind aceasta conditie nu poate fi indeplinita, se poate adopta una din urmatoarele solutii:

-apele uzate sint colectate intr-un recipient si sint evacuate cu o pompa de mana (daca sint debite mici)sau cu o pompa centrifuga (daca sint debite mari) actionata automat in functie de nivelul apei din recipient, cu ajutorul unui plutitor.

Pomoa de mana numita si pompa manuala cu clape (sau pompa tip Miweiler) trebuie umpluta cu apa (amorsata) prin pilnia inainte de a fi pusa in functiune.

Pompa de mana aspira ape din recipientul prin intermediul unui sorb si al conductei de aspiratie si o refuleaza prin conducta in pilnia prevazuta cu sifon cu garda hidraulica in conducta orizontala de canalizare de unde prin conducta de racord este evacuata in caminul exterior de canalizare .Nu este indicata racordarea directa a conductei de refulare a pompei la conducta orizontala de canalizare, deoarece poate aparea pericolul refularii apei uzate din conducta prin pompa si recipientul, producand inundarea cladirii ;

-separarea instalatei de canalizare a obiectelor sanitare situate sub nivelul terenului, de instalatia de canalizare pentru restul cladirii.

Pe conducta de evacuare se monteaza un dispozitiv prevazut cu clapeta de retinere, numit inchizator cu sertar, contra refularii, care asigura curgerea apei numit intr-un singur sens(de la interior spre exterior) inchizatorul este executat cu doua organe de inchidere : un sertar cu tija si roata de manevra, actionat manual si o valva care functioneaza sub actiunea apei .

Corpul inchizatorului este prevazut cu capac de vizitare si curatare fixat prin suruburi.

OBIECTE SANITARE

Pentru utilizarea apei in conditii practice si igienice se folosesc obiecte sanitare ca : lavoare, cazi de baie, dusuri, closete, pisoare, bideuri, spalatoare pentru casa, chiuvete, sifoane de pardoseala .

Obiecte sanitare se executa, in general, din faianta, portelan, fonta emailata, gresie materiale plastice, iar in unele cazuri din tabla de zinc sau tabla de otel zincata, din tabla inoxidabila (spalatoarele de vase, spalatoare comune), din beton mozaicat (spalatoarele circulare, spalatoarele igheab),din plumb (sifoanele de pardoseala) sau din alama (robinetele) .

Obiectele sanitare alimentate cu apa rece si calda vor avea robinetul pentru apa calda montat in partea stanga a obiectului privit din fata, iar robinetul pentru apa rece in partea dreapta .

Obiectele sanitare, inaintea de a fi montate, trebuie sa fie pregatite (echipate) cu armaturile necesare ca :robinete, baterii amestecatoare de apa rece si calda, ventile., pentru alimentarea cu apa, cit si pentru evacuarea apei folasite.

Caracteristicile obiectelor sanitare uzate . Pentru execuaterea corecta a instalatei de canalizare este necesara cunoasterea caracterisicilor obiectelor sanitare .

Lavoarele se executa di portelan sanitar sau fonta emailata si pot fi cu sau fara sparte . Bateria amestecatoare de apa rece si calda de consum se poate monta pe lavoar si se numeste baterie stativa sau de perete. In cazul utilizarii bateriei stative lavoarul este gaurit cu ajutorul unei masini de gaurit, in atelierul de prefabricate, pentru a permite racordarea bateriei la conductele de alimentare cu apa rece si calda . De asemenea, lavoarul este prevazut cu preaplin si orificiul de scurgere prevazut cu un ventil, lavoarul se monteaza la 80 cm .

Cazi de baie se executa din fonta emailata sau din fibra de sticla cu dimensiunile 1500 x 715 mm sau 1700 x750 mm .Cazile de baie pot fi prevazute cu picioare de sustinere sau fara piciare si se pot monta inzidite sau neinzidite .Cazile de baie sint prevazute cu orificiul pentru preaplin care se racordeaza la o conducta ce se leaga la conducta de golire si cu orificiul ̀de golire .Fundul cazii de baie are o panta de scurgere a apei catre orificiul de golire.

Cazile pentru dusi se utilizeaza in camerele de baie, din locuinte dar mai ales cabinele de dusuri din cladirile industriale, bai publice, hoteluri, spitale. Se monteaza sub dus si servesc la colectarea apei uzate (pentru ca accestea sa nu se raspandeasca pe pardoseala) si evacuarea printr-un orificiu cu ventil de scurgere in conducta de colectare. Cada de dus se fabrica din materiale plastice sau fonta cu interiorul emailat si exteriorul grunduit si se executa in doua feluri : patrata sau cu bordura rotunjita .

Closetele se executa din portelan sau semiportelan sanitar si prevazute cu un spatiu numit sifon in care este retinut un strat de apa de o anumita inaltime numita garda hidraulica avind rolul de impedica patrunderea gazelor rau mirositoare din conducta canalizare in incaperi . golirea closetului in conducta de canalizare se face printr-un stut prevazut lateral sau vertical in jos care are diametrul interior de 100 mm.

Deasupra vasului de closet se monteaza rezervorul de spalare racordat la conducta de alimentare cu apa rece prin intermediul unui robinet cu plutitor . Din rezervor, care este montat la o anumita inaltime (2.40m), apa patrunde printr-o teava de spalare (executata din PVC tip U sau, mai rar din plumb) in orificiul al vasului de closet, prodocaind spalarea acestuia printr-un jet de apa sub presiune. Functionarea rezervorului de spalare este urmatoarea :

Se actioneaza manual cu ajutorul unei parghi care va ridica un clopot prevazut la

partea interioara cu orificiul (ventil sau apa de scurgere) : prin orificiul al ventilului va patrunde o cantitate de apa in teava de spalare antrenind aerul de sub clopot, provoca o depresiune (presiune mai mica decit prsiunea atmosferica), avind ca efect aspirarea apei din rezervor pe sub clopot si prin fantele (orificiile) superioare ale supapei, in teava de spalare, pina la nivelu minim al apei in rezervor, cind se restabileste presiune atmosferica ;

-pe masura ce nivelul apei in rezervor scade, plutitorul care urmareste acest nivel, coboara si prin intermediul tijei deschide treptat sectiunea de trecere a apei din robinetul in rezervor ;

-cind s-a stabilit nivelul minim al apei in rezervor, clopotul ventilul inchis, plutitorul ocupa pozitia cea mai de jos deschizand la maximum sectiunea de trecere a apei din robinetul ;

-pe masura ce nivelul apei din rezervor creste, plutitorul se ridica si prin tija inchide treptat robinetul; cind s-a atins nivelul maxim al apei in rezervorul plutitorul prin tija inchide complet sectiunea de trecere a apei robinet .

pisoarele se executa din portelan sanitar si se monteaza la grupurile sanitare ale cladirilor social-culturale si industriale, precum si closetele publice si se monteaza la 6,50 cm deasupra pardoselei .

spalatoarele de bucatarie cele mai folosite sint : spalatorul simplu cu suport pentru vase sau picurator si spalatorul dublu care are doua compartimente egale. Spalatoarele se executa din fonta emailata si legatura la reteaua de canalizare si se monteaza la 80 cm .

spalatoare simple are prevazut orificiul pentru montarea bateriei stative amestecatoare de apa rece si calda de consum, precum si orificiu de scurgere .

spalatorul dublu poate avea bateria stativa sau montata pe perete. Cele doua orificii de scurgere ale compartimentelor se racordeaza la conducta de canalizare printr-o singura conducta de legatura.

chiuvetele sint utilizate la bucatarii, spalatorii, garaje. ateliere. Sint executate din fonta, cu interiorul emailat de culoare alba iar exteriorul grunduit. Chiuvetele sint prevazute cu sita de scurgere turnata o data cu corpul lor si cu un stut scurt pentru racordarea la sifon.

armaturile obiectelor sanitare pot fi : robinete simple de serviciu sau de racord pentru furtun; bateri amestecatoare pentru lavoare; care pot fi stative sau montate pe perete; baterii de baie cu dus flexibil sau baterii cu teava lunga pentru dus fix; robinetele de colt cu ventil pentru reglarea debitului de apa de alimenare a rezervoarelor de spalare a closetelor. Pentru protectia contra coroziunii si in buna starea aspectului exterior, armaturile se cromeaza, nicheleaza sau se vopsesc. Presiunea maxima de regim a armaturilor este de 60 m H₂O.

ventile de scurgere ale obiectelor sanitare se executa in general din alama si indeplinesc urmatoarele functi : de a proteja marginili orificiului de scurgere ; de a asigura la nevoie inchiderea orificiului cu un dop din material plastic; de a face le gatura cu preaplinul si de a permite racordarea obiectului sanitar cu sifonul.

sifoanele obiectelor sanitare se monteaza sub ventilul de scurgere si sint asfel construite incit sa retina permanent un strat de apa de circa 60 mm inaltime, numit garda hidraulica, ce are rolul de a impiedica patrunderea gazelor nocive din reteaua de canalizare in incaperi.

sifonul pentru lavoare se executa din fonta sau din material plastic si este prevazut cu un capac demontabil pentru curatire in timpul explorarii. Sifoanele pentru chiuvete si spalare se executa, in general, din plumb de scurgere si sunt de tip S sau de tip P; aceste sifoane sint in ultimul tip tot mai mult ilocuite cu sifoanul butelie cu corp

din fonta, avind diametrele de 1 1/2 " sau 2" .

sifoanele de pardoseala servesc pentru colectarea si evacuarea apei de pe suprafata pardoselilor din camerele de baie, spalatorii, bucatarii, dusuri, garaje., in carescop sint prevazute cu un gratar. Sifoanele de pardoseala pot fi :

-simpe cu iesire verticala si cu clopot; au corpul enailat la exterior si gudranat la exterior, iar gratarul si clopotul emailat atit la interior, cit si la exterior ;

-combinate putind colecta atit apa de pe pardoseala (prin gratar), cit si apa de la cada de baie sau dus si lavoar printr-un racord lateral, avind racordul de iesire, fie vertical fie lateral; pot fi executate din fonta sau din plumb si sint prevazute cu un dop din cauciuc pentru curatirea in timpul exploatarii. Sifoanele de pardoseala sint astfel construite incit sa retina corpul lor un strat de apa de 50..60 mm numit garda hidraulica, avind rolul de a evita patrunderea gazelor nocive din reteau de canalizare prin sifoane in incaperui.

In camerile de baie cu noduri sanitare prefabricate se utilizeaza sifoane din PVC montate la plinta avind racorduri de scurgere pentru cada de baie, lavoar, receptorul de plinta (pentru apa colectata de pe pardoseala) si stiutul de racord la coloana de canalizare.

AMPLASAREA OBIECTELOR SANITARE IN INCAPERI

Pentru a micsora lungimile conductelor si pentru o mai bun functionare a retelei de canalizare, obiectele sanitare se amplaseaza in incaperi alaturate, formand grupuri sanutare. In cazul cladirilor cu mai multe etaje, grupurile sanitare se asaza suprapus.

Gruparea obiectelor sanitare favorizeaza prefabricarea tehnico-sanitare, ceea ce duce la cresterea productivitatii muncii, la executia si montajul instalatiilor.

Tipurile numarul si modul de amplasare a obiectelor sanitare in cladiri se determina in functie de destinatia cladirii, de numarul de consumatori ai apei si de gradul de confort.

MONTAREA CONDUCTELOR INSTALATEI INTERIOARE DE CANALIZARE

Montarea conductelor interioare de canalizare se executa pe masura avansarii lucrarilor de constructii si a degajerii de cofraje si schele a spatiului in care se va lucra.

In mod normal se monteaza intii conducta colectoare orizontala, apoi coloanele si in sfirsit legaturile la obiectele sanitare. Montarea coloanelor si a conductei colectoare se poate incepe si simultan, de echipe diferite, coordonindu-se activitatea lor.

MONTAREA COLECTOARELOR ORIZONTALE DE CANALIZARE

Montarea conductelor colectoare se incepe de la iesirea ei din cladire, mergindu-se catre coloana cea mai indepartata care trebuie racordata.

La montarea colectoarelor se pun urmatoarele probleme importante:

-respectarea pantei de montaj prevazut in proiect;

-verificarea corespondentei dintre cota de iesire a tubului de canalizare din cladire si cea a canalizarii exterioara la care se racordeaza. Aceasra verificare se face cu ajutorul unui tub din cauciuc prevazut cu tuburi de sticla la capete si umplut cu apa.

Pe tuburile din sticla sint marcate cotele respective.

Colectoarele orizontale de canalizare se pot monta aparent sau ingropat.

La cladirile cu subsol tehnic tuburile de canalizare se monteaza aparent, pe console, bratari sau sustinatoare metalice. In aceast caz trasarea se va efectua marcind pe perete cu carbune sau cu creta axa ei si locrile in care trbuie executate strapungeri pentru traversarea zidurilor. La trasare trebuie sa se tina seama de grinzile cele mai inalte ale plafoanelor de panta necesara.

La cladirile fara subsol, ce se executa in terenuri normale se admite montarea ingropata in pamint a colectoarelor de scurgere sub pardoseala parterului.

Se va evita montarea de ramificatii duble pe conducta colectoare ingropata sub pardoseala, deoarece nu se poate asigura panta corecta pe ambele ramuri ale ramificatiei.

MONTAREA COLOANELOR DE CANALIZARE

Coloanele trebuie montate in pozitie perfect verticala. Diametrul coloanei trebuie sa fie cel putin egal cu diametrul cel mai mare al conductei de legatura a obiectelor sanitare racordate la coloana.

Pozitiile coloanelor de canalizare depind de pozitiile obiectelor sanitare pe care le racordeaza. Cind instalatia se executa ingropat, coloanele se monteaza si conductele de apa. In cazul montajul aparent, coloanele se amplaseza de obicei pe culoare si in incaperi cu grupuri sanitare, pe cit este posibil in colturile acestora.

Racordarea coloanelor la conductele orizontale colectoare. In cazul in care coloanele se executa concomitent cu conducta colectoare, montarea fiecarei coloane se incepe de la subsol,de la ultima ramificatie amplasata sub planseu de deasupra subsolului. Sub nivelul la care se va monta accesta ramificatie se fixeaza in peretele o consola scurta de lemn, care va sustine provizoriu greutatea coloanei respective. De la aceasta consola se va incepe montarea in sus a tuburilor si a pieselor de legatura.

La baza coloanelor terminale, in locul unui cot de 90˚ se vor monta doua coturi de cite 45˚ pentru ca scchimbarea directiei apei ce se evacuiaza sa nu aiba loc brusc, ei treptat. Coturi de 90˚ se admit numai cind pe coloane curge apa conventional curata (limpede, fara suspensii).

Coloanele interioare se racordeaza la conducta colectoare prin ramificatii de 45˚, montate pe conducta colectoare si cot de 45˚ . Racordarea prin ramificatie de 90˚ montata pe conducta colectoare se admite numai in cazul evacuarii apelor conventional curate.

Cind pe conducta orizontala trebuie realizata o panta mai pronuntata se monteaza, dupa caz un cot de 80˚ sau de 70˚.

Montarea coloanelor nu se executa dintr-o data pe toata inaltimea ei, ci etaj cu etaj plecind de la subsol catre acoperis. Numai dupa montarea definitiva a coloanei la un etaj se trece la etajul de deasupra. La fiecare etaj coloana este dusa pina dincolo de planseu de deasupra, pe ea montindu-se ramificatiile care leaga scrgerile de la etajul respectiv sau de la etajul de deasupra.

Montarea tuburilor (pieselor) de curatire pe coloane. Piesele de curatire montate pe coloane se asambleaza la 800 mm deasupra pardoseleii finite a etajului respectiv sau la cel putin 150 mm deasupra nivelului la care se afla marginea superioara a obiectului sanitar cel mai aprent de la et6ajul respectiv ; astfel, in cazul desfundarii coloanei, apa uzata nu inunda etajul prin tubul de curatire si se poate dirija in obiectul sanitar sau in ramificatia la coloana.

Piesele de curatire se prevad la fiecare doua, trei niveluri, insa obligatoriu la primul si ultimul nivel.

Pentru coloane ingropate sub tencuiala sau mascate in rabit, se lasa posibilitatea de vizitare la capatul tuburilor de curatire