PROIECT
INSTALATII HIDROEDILITARE
FOAIE DE CAPAT
Denumire lucrare:Retele de apa si canalizare publica pentru localitatea Deva
Proiect Nr. 1/2009
Beneficiar: Consiliul Judetean Hunedoara
BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1. Foaie de capat
3. Tema proiectului
4. Memoriu tehnic justificativ
5. Breviar de calcul
6. Lista cantitatilor de lucrari
7. Caiet de sarcini
8. Program de control al calitatii
B. PIESE DESENATE
1. Plan de situatie al localitatii Deva
2. Grafic pentru determinarea debitului unui put forat
3. Frontul de captare
4. Plan retele exterioare de alimentare cu apa
5. Plan retele exterioare de canalizare
6. Profil longitudinal colector principal retele de canalizare
TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze sistemul de alimentare cu apa si canalizare publica pentru localitatea Deva.
Se cunosc:
1. Planul de stuatie al localitatii cu curbele de nivel.
2. Populatia actuala N0=(7800+100*n); n-nr de ordine din grupa (10). Sporul natural al populatiei este p=0.003.
3. Localitatea are constructii P, P+1, P+2 cu doua zone de densitate si respectiv de dotari tehnico-sanitare.
4. Sursa de apa este subterana, prin foraje cu nivel liber, care sa satisfaca cerinta de apa. Grosimea stratului de apa este (15-0.1*n) m si se afla la cota (30+0.1*n) m fata de nivelul terenului. Coeficientul de infiltratie este K=0.00025 m/s.
5. Gradul de dotare al cladirilor cu instalatii de alimentare cu apa rece si calda: -zona centrala, gradul 4 - actual si perspectiva
-zona periferica, gradul 3 - actual si perspective
6. Atat la situatia existenta cat si la perspective se vor considera doi agenti economici cu suprafata mai mica de 150ha a caror cerinta maxima de apa pe zi este de (12+0.1*n) l/s.
7. Reteaua de alimentare cu apa va fi retea de inalta presiune.
8. Reteaua de canalizare se efectueaza in system unitar.
9. Adancimea maxima a racordurilor de canalizare este in zona central la 2.5 m fata de nivelul terenului.
10. Coeficientul mediu de scurgere pentru apele meteorice este Ф=0.32.
MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV
ALIMENTARI CU APA
Inainte de a incepe executia se vor coordona planurile de instalatii cu planurile celorlalte tipuri de instalatii, in vederea corelarii traseelor comune si a rezolvarii cat mai rationale a intersectiilor. De asemenea se va face confruntarea cu planurile structurii de rezistenta si cu planurile de arhitectura pentru a se verifica si daca este cazul a se preciza si dimensiunile golurilor pentru trecerea conductelor.
Se vor utiliza numai materiale si echipamente omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare.
Traseele si dimensiunile conductelor sunt conform prevederilor din piesele desenate.
Fixarea si montarea conductelor se va face ingropat pe un pat de nisip cu acoperire de pamant.
Distantele dintre puncte se vor determina in functie de materialul conductei, diametrul si modul de protejare (neizolate sau izolate).
Conductele din tevi de otel zincate se vor imbina prin fitinguri zincate. Imbinarea prin filet poate sa fie fixa (cu mufa filetata sau alte fitinguri) sau demontabila (cu mufa stanga, dreapta, filet lung sau racord olandez). Nu se admit imbinari prin sudura.
Imbinarea tevilor se va realiza pe malul santului in tronsoane cu lungime cat mai mare. Imbinarea armaturilor prevazute in documentatie la conductele din metal se va face prin intermediul flanselor.
Executarea instalatiilor cu conducte din PVC se va face in conformitate cu prescriptiile si tehnologiile indicate in normativ.
Conductele de apa rece montate in sol sau medii agresive se vor izola contra coroziunii cu trei straturi de bitum si doua randuri de hartie tip sulfat (tevi zincate) si citomare in interior si izolatie intarita cu protectie exterioara din banda PVC (tevi nezincate).
Probele la care vor fi supuse instalatiile vor fi:
- proba de etanseitate la presiune
- proba de functionare
La conductele functionand sub presiune verificarea se face hidraulic pe portiuni minime de 100 m la care vor fi montate toate armaturile.
Umplerea tronsoanelor de proba cu apa se va face astfel incat sa se asigure umplerea completa, respectiv evacuarea aerului din conducta.
Presiunea de incercare va fi de 2xP, regim; pentru tronsoanele in care presiunea de regim este mai mare de 5kgf/cm2.
Incercarea se va considera reusita daca dupa trecerea intervalului de o ora de la realizarea presiunii de incercare aratata mai sus, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa.
Dupa terminarea completa a unei retele de aductiuni inainte de dezinfectarea acesteia se efectueaza o incercare hidraulica generala pe intreaga lungime, in conditiile de functionare la parametrii proiectati.
Dupa proba de presiune conducta se va spala cu apa a carei viteza de spalare va fi de minim 1,5m/s.
Dezinfectarea se va face cu apa continand 20-25mg Cl activ.
Instalatiile se vor plati dupa cum urmeaza, la metru liniar conductele, la bucata armaturile, la metru patrat (izolatii, sprijiniri), la metru cub (terasamente etc.).
In cadrul lucrarilor pregatitoare se intalnesc urmatoarele etape: intocmirea graficului de executie, procurarea materialelor, depozitarea lor, pregatirea acestora, organizarea locului de munca, pregatirea sculelor si utilajelor necesare, precum si formarea echipelor de lucru.
CANALIZARE
Se confrunta planul coordonatelor de retele din documentatie cu situatia instalatiilor existente in zona lucrarilor de canalizare proiectate.
Pentru executarea racordurilor si retelelor de canalizare se vor utiliza in general materialele mentionate:
- tuburi de beton simplu (circulare cu mufa, ovoidale) sau tevi PVC pentru canalizari exterioare tip Hobas
- piesa pentru guri de scurgere, cot simplu cu diametrul minimal de 200 mm
- capace si rame din fonta pentru camine de vizitare
- gratar din fonta
- mortare pentru etansare tuburi
- nisip nespalat de rau pentru realizarea patului la tuburi de beton
- carton bitumat numai in cazul retelelor de drenaj.
Executarea sapaturilor se va face mecanizat, semimecanizat si manual.
Umplerea santurilor se va face in straturi succesive de pamant de 20 cm compactate cu maiul de mana.
Executia canalizarii va incepe obligatoriu din aval spre amonte de la punctul de descarcare, astfel incat sa se asigure scurgerea apelor din sapatura si darea in folosinta a portiunilor executate.
In cazul tuburilor cu mufa in dreptul punctelor de imbinare se va adanci sapatura realizandu-se o groapa.
Tuburile vor fi asezate in zonele de lucru, de-a lungul santului, astfel incat sa se rezeme pe generatoare. Nu se admite rezemarea tuburilor pe mufa sau pe capatul drept.
Lansarea in transee a tuburilor se va face cu cea mai mare atentie pentru a se evita orice ciocnire a acestora. Lansarea se va face manual sau mecanizat dupa executarea patului de nisip de 10 cm grosime pe care se vor aseza tuburile de beton.
Tuburile din beton cu mufa se vor imbina umed respectiv cu franghie gudronata pe 1/3-1/2 din adancimea mufei, restul umplandu-se cu mortar de ciment.
Inainte de executia imbinarii se vor curata capatul tubului si interiorul mufei de orice impuritati.
Capatul tubului se va potrivi cu atentie in dreptul mufei dupa care se va impinge longitudinal tubul in cel anterior, cu ajutorul unei parghii sau manual.
Imbinarea tuburilor din beton simplu circulare se va face in sistem umed cu mortar de ciment si cu guler de beton.
Imbinarea se va realiza prin aplicarea pe toata periferia capului tubului a unui strat de mortar de ciment cu nisip fin, dupa care se va monta al doilea tub, impingandu-l puternic catre tubul precedent, montat astfel ca mortarul sa fie refulat lateral.
Surplusul de mortar se va curata la interior, iar la exterior se va executa un guler de beton cu nisip grosier, pietris marunt.
Verificarea si probarea se va face in doua etape si anume:
- verificarea pe parcurs, in timpul punerii in opera a materialelor pentru urmarirea si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor ce raman ascunse sau ingropate;
- verificarea finala pentru controlarea parametrilor de functionare a canalelor, in vederea punerii in functiune.
Lucrarile de canalizare se vor plati conform precizarilor si anume:
- ml - conducte de canalizare
- mp - sprijinirile
- mc - sapaturi, umpluturi
- buc - camine cu capace, guri de scurgere.
BREVIAR DE CALCUL
1.Determinarea cantitatilor de apa:
1.1 Determinarea numarului de locuitori
N0=7500+100×n n=10
N0=numarul de locuitori existenti ai centrului populat la data intocmirii documentatiei.
N0=7500+100×10=8500
Ni=N0×(1+p)n1=8500×(1+0.003)25=9161 (locuitori in perspectiva)
Ni=numarul de locuitori in perspectiva
p=0.003 - procentul mediu de crestere a populatiei
n1=numarul de ani pentru etapele de perspectiva (25 ani)
Gradul de dotare |
N0- nr.de locuitori existenti |
Ni- nr. de locuitori in perspectiva |
zona IV | ||
zona III | ||
TOTAL |
1.2 Necesarul de apa al populatiei:
Q=Qpop+Qind [m3/zi]
Qpop=necesar apa populatie
Qind =necesar apa pentru industrie
Qpop=Qng+Qp+Qs+Qim+Qinc [m3/zi]s
Qs= Qsv+Qsp
Qng-nevoi gospodaresti
Qp-nevoi publice
Qs-necesarul de apa pentru spalat
Qsv-necesarul de apa pentru stropit spatii verzi
Qsp- necesarul de apa pentru stropit stazi
Qim-nevoi pentru mica industria
Qinc-necesarul de apa pentru refacerea rezervei de incendiu
Qg=i*qgi) [m3/zi]
qgi-necesar de apa specific pentru nevoi gospodaresti
qgIV=150 l/om zi
qgIII=100 l/om zi
**zona IV - zona cu gospodarii avand instalatii interioare de apa si canalizare cu preparare locala a apei calde.
**zona III - zona cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece si canalizare.
Qg= *(NiIV*qgIV+NiIII*qgIII)=
Qg=1099.3 [m3/zi]
Qp=i*qpi)
qpi-necesar de apa specific pentru nevoi publice
qIV=85 l/om zi
qIII=30 l/om zi
Qp= *(NiIV*qpIV+ NiIII*qpIII)=
Qp=476.4 [m3/zi]
Qsv=ii*qsvi)
Qsp=ii*qspi)
qss-necesar de apa specific pentru stropit
qsvIII=qsvIV=2 l/om zi
qspIII= 1.5 l/om zi
qspIV= 5 l/om zi
Qsv= *(NiIV +NiIII)*qsv= [m3/zi]
Qsp= *(NiIV *qspIV +NiIII*qspIII)=*(2276*1.5+1517*5)=26.57 [m3/zi]
Qs=Nsv+Nsp=7.58+10.99=44.89 [m3/zi]
Qim=ii*qim)
qim-necesar de apa specific pentru industria mica
qim=40 l/omzi
Qim= *Ni*qim= [m3/zi]
Qinc=Qri*24 [m3/zi]
Vri=Vi+Vcons
Vi=0.6j*Qii*Ti*+3,6*nQie*Te [m3]
Qii -debit de apa pentru stingerea incendiilor a hidrantilor interiori
Qii=5 l/s=18000 l/h
Ti - durata de functionare a hidrantilor interior
Ti=10 min=600 s
Qie - debit de apa pentru stingerea incendiilor a hidrantilor exterior
Qie=10 l/s
Te - durata de functionare a hidrantilor exterior
Te=3 h
n - numarul de incendii simultane ; n=1
Vi=0.6*1*5*10+3.6*10*3=117 [m3]
Vcons=a*Qo max*Te
a=0.7
Te=3 h
Qorar max= *ii *qsi*ko*kzi [m3/h]
ko=(2.3) pentru locuitori mai putini de 10000
koIII=2
koIV=3
kzi III=1.3
kzi IV=1.2
qsIV=qgIV+qpIV+qsv+qsp+qim=150+85+2+5+40=282 l/om zi
qsIII=qgIII+qpIII+qsv+qsp+qim=100+30+2+1.5+40=173.5 l/om zi
Qorar max= *[(NiIV*qsIV*koIV*kziIV)+(NiIII*qsIII*koIII *kziIII)]
Qorar max= *[(3664*282*3*1.2)+(5497*173.5*3*1.3)]=364 [m3/h]
Vcons=0.7*364*3=765 [m3]
Vri=117+765=882 [m3]
Qri= [m3/h]
Qri= [m3/h]
Qinc=Vri*24=117*24=2808 [m3/zi]
Qpop=Qg+Qp+Qs+Qim+Qinc
Qpop=1099.3+476.4+44.89+366.44+2808=4795.03 [m3/zi]
3.Necesarul de apa pentru industrie:
Qind= *ind*nii*Tii*3600 [m3/zi]
qind=(12+0.1*n)=13 l/s
nii=8 h
T1=2; T2=3
Qind=[(13*8*2*3600)+(13*8*3*3600)]/1000=1872 [m3/zi]
Q=Qpop+Qind=4795.03+1872=6667.03 [m3/zi]
Cerinta de apa
Reprezinta cantitatea de apa ce trebuie prelevata dintr-o sursa pentru satisfacerea nevoilor sau necesarului de apa a localitatii.
C=kp*ks*Qzi max [m3/zi]
kp=1.15
ks=1.02
C=1.15*1.02*2332.4*24=65670.17[m3/zi]
[m3/h]
kzi III=1.2
kzi IV=1.15
(5497*173.5*1.2+3664*282*1.15)=2332.7 [m3/h]
Debite de verificare si dimensionare a partilor sistemului
[m3/zi]
QIc=1.10*1.02*2332.7+1.10*1.02*42=2572 [m3/zi]
QIc=0.0318 [m3/h]
[m3/zi]
[m3/h]
QIIc=1.10*299+3.6*2*2.5=346.90 [m3/h]
Verificarea retelei de aductiune la functionarea hidrantilor exteriori
[m3/h]
a=1 inalta presiune
n=1
QIIv=1.10*1.02*299+3.6*1.10*10=375 [m3/h]
Pentru asigurarea functionarii corecte a hidrantilor interiori trebuie facuta
si verificarea ca pentru orice incendiu interior, presiunea de functionare sa fie
asigurata in orice situatie.
[m3/h]
QIIv=1.10*1.02*299+3.6*1.10*2*2.5=355.30 [m3/h]
Captarea apei
Lungimea frontului de captare
Calculul captarii consta in determinarea lungimii frontului de captare
[m]
L - lungimea frontului de captare
QIc - debitul de calcul al captarii [m3/s]
H - grosimea medie a stratului de apa cu nivel liber [m]
H=15+0.1*n=13.7 [m]
k - coeficient mediu de infiltratie
k=0.00025 m/s
I - panta hidraulica medie a curentului subteran
I=Icr=Recr*(0.75*p+0.23)*
Icr - panta maxima in cazul filtratiei laminare
Recr=(7.9)
p - coeficient de porozitate (0.55.0.63)
ν - viscozitatea cinematica [m2/s]
Dech - diametrul echivalent al particulelor din teren (0.75.0.9) [mm]
H=13.7 m
va=0.001 m/s (40% , d<=0.5 mm
k=0.00025 [m/s]
[m]
s [m] |
h [m] |
R [m] |
H2-h2 [m] |
|
q [l/s] |
Q [l/s] |
qmax - debitul maxim de expoatare a uni put care se obtine prin metoda grafica.
qmax=10.5 [l/s]
s=3.70 [m]
Q=10.45 [l/s]
h=11.10 [m]
Verificarea la colmatare
Inaltimea critica: [m]
Determinarea numarului de puturi:
n1=n*1.2=3.4*1.2= 4 puturi
l - distanta dintre foraje
[m]
L - majorat cu 20%
L=L*1.2=318.4*1.2=382.08 [m]
Verificare
l>=2R l=2*175.5=351 [m]
Dimensionarea conductei de aductiune
[m]
v=1 m/s
Nr. tronson |
Qc [m3/s] |
Dc [mm] |
Dn [mm] |
D1 |
0.0105 (qmax) | ||
D2 |
0.021 (2qmax) | ||
D3 |
0.0315 (3qmax) | ||
D4 |
0.042 (4qmax) |
Dimensionarea din punct de vedere hidraulic
Hp=hl+hr,F+Hu+Hg
Hp - inaltimea de pompare [m col H2O]
hl - pierderi de presiune liniare
hr,F - pierderile locale de presiune =(3.5.4.4.5) [m col H2O]
Hu - inaltimea de utilizare =5 [m col H2O]
Hg - inaltimea geodezica
so - rezistenta specifica hidraulica a conductei
k=83
Hg=|CST-CT|=180-145=35 [m]
hl=s0*l*q2
[s2/m6]
s1=97.308 h1=3.41
s2=36.82 h2=5.16
s3=7.94 h3=2.50
s4=7.94 h4=4.45
Hp=52.88 [m col H2O]
Ora |
Alimentare |
Consum |
Volume cumulate |
Diferente cumulate |
Apa in rezervor |
|||||
a |
A [m3] |
c % |
C [m3] |
Alimentare ∑A m3 |
Consum ∑C m3 | |||||
| ||||||||||
| ||||||||||
Determinarea volumelor si inaltimilor caracteristice din rezervorul de apa
Volumul fluctuant:
Vf=Vmax(''-'')+Vmax(''+'') [m3]
Vf=641.88 [m3]
Volumul intangibil pentru stingerea incendiului:
Vri=Vi+Vcons [m3]
Vri=1008 [m3]
Volumul de apa pentru nevoi tehnologice:
Vnt=0.02*Vzi max [m3]
Vnt=45 [m3]
Va - volumul de apa necesar in cazul avariei sursei sau aductiunii
Va=0.25*Vzi max , daca L aductiune <10km
Va=Vzi max , daca L aductiune >10km
Va=562.6 [m3]
Vu=Vf+Va+Vnt+Vri =2257.48 [m3]
Inaltimi caracteristice:
H - inaltimea totala a apei in rezervor
H=Hu+Hs =5.5 [m]
Hu=5 m col H2O
Hs=2050 cm
Cunoscand aceste date se determina diametrul rezervorului si hu, hf, ha, hnt, hinc.
[m2]
[m]
[m3]
[m3]
[m]
[m]
[m]
[m]
5. Dimensionarea retelei de distributie a apei potabile
5.1 Determinarea debitelor aferente pe tronsoane
Dimensionare retelei de distributie a apei potabile
Lungimea tronsoanelor pe cele doua zone
Zona III=4363m
Zona IV=611m
Qi - debitul din nodul curent calculat in l/s;
- suma debitelor aferente de pe cele m tronsoane care concura in modul curent ; [ l/s ]
Q - suma debitelor concentrate in nodul respectiv [l/s]
Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane
Pentru determinarea debitelor de calcul pe tronsoane se stabilesc sensurile de curgere si se transforma reteaua inelara intr-o retea ramificata efectuand un numar de sectiuni fictive stabilite cu relatia:
f=I+S-1
f=5+1-1=5
f-numarul sectiunilor fictive;
I-nr de inelel;
S-numarul surselor considerate in momentul de calcul;
Debitele de calcul pe tronsoane se determina cu relatia:
Qij=Qij'+Qij"
Verificarea retelelor de distributie
Verificarea retelelor la functionarea hidrantilor exteriori se face astfel ca in orice pozitie normata apar cele "n" incendii theoretic simultane sa se asigure in retea( la hidrantii in functiune minim 7m
pentru retelele de joasa presiune la debitul
QIIV=a*kp*ks*Qomax+3,6n*kp*Qie [mc/h].
Pentru asigurea functionalitatii corecte a hidrantilor interiori trebuie facuta si verificarea ca pentru orice incendiu interior la cladirile dotate cu hidranti presiunea de functionare este asigurata in orice situatie inclusive in cea la care incendiile sunt stinse din exterior.
QIIV=a*kp*ks*Qomax+3,6*kp*Qii+3,6*(n-1)*kp*Qie [mc/h]
Se va calcula debitele afrente tronsoanelor rezulta si din alimentarea hidrantiilor exteriori.
sens schimbat
sens schimbat
Nodul |
ΣQk-I [l/s] |
Qi-p [l/s] |
Qi [l/s] |
ΣQi-p+ Qi [l/s] |
Canalizarea
Reteaua se va realiza in sistemul unitar
1.Calculul debitului apelor uzate
Qorar max=0,8*kp*ks*Qorar max*
Qorar max - debitul orar maxim de alimentare cu apa uniform repartizata
(Qauz)i-j=Qa+Qtr+Ql
Qa-debitul afferent tronsonului i-j in l/s care se determina repartizand pe tronsoane debitul Qorar max cu ajutorul relatiilor:
Qs=Qorar max
ΣSij
Qzi med uz=0,8×Kp×Ks×
Qzi max uz=0,8×Kp×Ks×
Qorar maxmed uz=0,8×Kp×Ks×
Qzi med uz - debitul de ape uzate mediu pe zi
Qzi max uz - debitul de apa uzata maxima intr-un zi
Qorar max uz - debitul de apa uzata maxima intr-o ora
Qaij=qs*sij
qs=
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |