S.C. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S.A.
Bucuresti, Str. Vasile Lascar nr. 5-7
Lucrarea :
|
Sistem de alimentare cu apa potabila in comuna Calarasi - Judet Dolj |
|
ALIMENTARE CU APA IN COMUNA CALARASI VOLUM I - VOLUM SINTEZA |
Cod documentatie :
PROIECT TEHNIC. VOLUM DE SINTEZA
Prezentul proiect face parte din documentatia la faza P.T. a lucrarii:" Alimentare cu apa in comuna Calarasi , intocmita pe baza "Studiului de Fezabilitate" pentru alimentarea cu apa a comunei Calarasi satele Calarasi si Sarata, pe baza avizelor si acordurilor de la toti detinatorii de retele edilitare existente in zona, precum si pe baza studiilor hidrogeologice intocmite pentru comuna Calarasi
Lucrarile de alimentare cu apa pentru comuna Calarasi reprezinta o parte a proiectului si a investitiei numite " Proiect de Dezvoltare Rurala - Jud. Dolj " finantate de Banca Mondiala printr-un imprumut acordat Guvernului Romaniei in valoare de 100 milioane de dolari.
Investitia este prevazuta pe 3 faze de executie. Primele doua faze fac obiectul Programului de Dezvoltare Rurala, iar faza finala pentru un program ulterior de investitii.
Prezenta documentatie este realizata pentru prima faza.
La elaborarea acestei documentatii s-au respectat prevederile referitoare la "continutul-cadru al proiectului tehnic" cuprins in "Documentatia standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii", aprobata cu Ordinul MLPTL nr. 1013/873 din 6 iunie 2001, iar pentru listele de cantitati s-au respectat prevederile si continutul "Documentatia standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrari" aprobata cu Ordinul MLPTL nr. 1014/873 din 6 iunie 2001. precum si prevederile specifice ale Proiectului de Dezvoltare Rurala,
Denumirea obiectului de investitii: Sistem de alimentare cu apa potabila in comuna Calarasi finantat prin PROGRAMUL PDR.
Judetul: Dolj
Comuna: Calarasi
Obiectul proiectului: Alimentarea cu apa a satelor Calarasi si Sarata.
Proiectantul General: S.C.ISPH S.A (Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice)
Str. Vasile Lascar, nr. 5-7, sector 2, Bucuresti, Tel: 4021 3147270 / 314 32 08, Telex: 011443 isph r, Fax: 40 21 312 09 25, site: www.isph.ro, email: [email protected]
Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Calarasi.
Ordonator principal de credite: Ministerul Administratiei si Internelor.
Finantator: Program PDR
Lucrarile de alimentare cu apa realizate in mediul rural, se incadreaza, conform STAS 4273, in categoria 4 si in clasa de importanta IV. Aceste lucrari sunt de importanta normala, conform HG nr. 766/1997.
Data predarii proiectului : Iulie 2004
Comuna Calarasi compusa din satele Calarasi si Sarata, face parte din judetul Dolj si este amplasata geografic la S-E de municipiul Craiova, la o distanta de aproximativ 90 Km de acesta. Accesul se face pe drumul national DN 54A.
Principalul curs de apa din zona este fluviul Dunarea care trece la mai putin de 5 Km sud de comuna.
Reteaua de distributie a comunei Calarasi va fi alimentata cu apa prin pompare.
Amplasarea captarii si gospodariei de apa se face in nord-estul localitatii Calarasi, pe terasa superioara a Dunarii.
Amplasarea tuturor obiectelor sistemului de alimentare cu apa se face numai pe terenuri proprietate comunala, in acord cu reprezentatii Consiliului Local, astfel incat sa nu fie afectate proprietatile private, si in acelasi timp sa satisfaca toti consumatorii comunei Calarasi.
Principalele utilitati pot fi asigurate cu usurinta, principalele obiecte ale lucrarii fiind situate in apropierea unor drumuri comunale respectiv de liniile de transport energetice.
Amplasamentul nu prezinta nici un risc de inundabilitate.
Relieful este dominat de Campia Romana, dar exista si zone deluroase in nord. Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare care curge intre Cetate si Dabuleni, de Jiu care strabate judetul de la Filiasi la Zaval pe o distanta de 154 km si de lacuri si iazuri (Lacul Bistret, Fantana Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni).
Fluviul Dunarea trece la mai putin de 5 Km sud de comuna Calarasi
Relieful este specific celui de campie, cu altitudini cuprinse intre 20 si 60 mdM.
Clima este temperata cu influente mediteraneene, datorita pozitiei sud vestice si protectiei dealurilor din nord, cu temperaturile medii anuale care variaza intre 10 - 11.50 C in raport direct cu altitudinea.
Media anuala a precipitatiilor este de 500 mm coloana de apa, cu valori mai scazute in sud si mai ridicate in nord. Ploile sunt scurte, torentiale si adesea insotite de grindina.
Clima este temperat-continentala, influentata de vanturile reci din nord-est si de uscaciunea acestora, care determina ierni grele si veri uscate.
Din punct de vedere geologic, zona studiata se incadreaza in marea unitate structurala a Platformei Moesice.Depozitele ce apar la zi apartin cuaternarului, sub care cele mai multe foraje au interceptat formatiuni mio-pliocene.
Din seria miocena, forajele au indicat numai etajul Sarmatian ( reprezentat printr-un facies calcaros, pentru ca spre est acesta sa devina argilos marnos) , pus in evidenta in regiunea Dunareana.
Depozitele pliocene semnalate in cadrul zonei, sunt reprezentate prin toate etajele, Meotianul in facies salmastru (reprezentat prin argile nisipoase si nisipuri), Pontianul in facies marnos (reprezentat prin marne nisipoase pontiene), Dacianul nisipos (reprezentat prin nisipuri marunte si fine, necoezive, uneori cu intercalatii grezoase) si Romanianul (reprezentat prin argile nisipoase, vinete).
Zona viitoarei gospodarii de apa, este caracterizata de urmatoarele elemente:
Adancimea de inghet este de 0,80 - 0,90 m.
Nivelul maxim al apei freatice se afla la adancimea de 1-5 m de nivelul terenului.
Presiunea conventionala se va admite Pc=1,5 daN/cm2;
Categoria terenului de fundare, conform STAS 3300/2-85: terenuri bune de fundare.
Terenul din amplasament este plan, stabil si neinundabil.
Zona seismica de calcul conform P100-92 se inscrie in urmatoarele caracteristici:
zona seismica de calcul D,
coeficient seismic Ks=0,16
perioada de colt Tc=1.50 s
gradul de intensitatea seismica VIII ( grade MSK)
Tinand cont de prevederile referitoare la continutul-cadru al proiectului tehnic cuprins in "Documentatia standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii", aprobata cu Ordinul MLPTL nr. 1013/873 din 6 iunie 2001, precum si de prevederile specifice ale Proiectului de Dezvoltare Rurala, si prevederile si continutul "Documentatia standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrari" aprobata cu Ordinul MLPTL nr. 1014/873 din 6 iunie 2001, prezenta documentatie a proiectului tehnic a fost organizata pe trei volume, cuprinzand parti scrise si desenate, dupa cum urmeaza:
Volumul I. Volum de sinteza proiect tehnic
Volumul II. Caiet de sarcini proiect tehnic
Volumul III. Liste de cantitati.
Datorita dezvoltarii documentatiei economice, volumul III a fost realizat pe doua subvolume :
Volumul III. Liste de cantitati. Care contine cuprinsul standard al documentatiei, fara devizele economice.
Volumul III. Liste de cantitati - Devize. Care contine numai devizele economice.
Organizarea de santier cuprinde spatii de lucru si de cazare pentru personalul santierului, precum si spatii de depozitare a materialelor care vor fi puse in opera.
La capitolul spatii de lucru pentru personal se prevad birouri, ateliere de reparatii si intretinere a utilajelor de lucru, platforme de lucru pentru diverse confectii.
Pe langa spatiile de depozitare centralizate la sediul santierului, vor fi distribuite si altele pe langa punctele importante de lucru .
In vederea montarii conductelor de apa, depozitarea acestora si a utilajelor folosite se va face imediat in apropierea amprizei drumurilor care se inscriu in traseu.
In vederea montarii instalatiilor pentru obiectele din incinta gospodariilor de apa, depozitarea acestora si a materialelor folosite se va face imediat in ampriza gospodariei de apa.
Se vor amenaja accese provizorii pentru executarea lucrarilor, acolo unde este necesar. Existenta acceselor provizorii se va limita in timp, acestea fiind dezafectate imediat dupa terminarea executiei lucrarilor, iar suprafetele ocupate temporar de acestea vor fi redate folosintei initiale.
Se amenajeaza drumuri cu latimea de 5m, avand carosabilul de 4m latime, iar imbracamintea acestora se executa cu un strat de balast compact de 20 cm grosime, asternut pe amplasamentul drumului.
Se folosesc utilitatile existente la nivelul local, si anume retelele de energie electrica si de telefonie. Din punct de vedere al telecomunicatiilor, acestea se realizeaza folosind sistemul de telefonie la care este racordata localitatea.
Comuna Calarasi este amplasata geografic la S-E de municipiul Craiova, la o distanta de aproximativ 90 Km de acesta Accesul se face pe drumul national DN 54A.
Pentru realizarea lucrarilor cuprinse in prezentul proiect sunt prevazute si drumuri de acces provizorii care, dupa terminarea lucrarilor, vor fi dezafectate (daca nu sunt necesare pentru exploatare si interventie), iar terenurile redate in folosinta initiala.
Orarul normal de lucru va fi
Vara 15 Mai - 15 Septembrie
Luni - Sambata 7,00 - 18,00
Iarna 15 Septembrie - 15 Mai
Luni - Sambata 8,00 - 17,00
Nu se va lucra in afara acestor ore, exceptie cazurile de urgenta, fara aprobarea initiala a Beneficiarului.
Receptia lucrarilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructie si instalatii aferente acestora" (HG nr. 273/94), Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C56-2000, prevederilor Normativelor I 22-99, I 9/1-94 si a altor normative relevante in domeniile pe specialitati.
Depozitele principale pentru materialele ce se pun in opera sunt prevazute in incinta organizarii de santier.
Pentru lucrarile de betoane si terasamente, posibilitatile de aprovizionare sunt urmatoarele:
- Statii de betoane: - DCIF Dabuleni la 3 Km
- Balastiera: - DCIF Dabuleni la 3 Km
Antreprenorul va raspunde de trasarea lucrarilor in concordanta cu proiectul, si pentru raportarea corecta a tuturor cotelor constructiilor fata de cotele bornelor date ca referinta pentru amplasamente.
Antreprenorul va respecta toate reglementarile statutare sau alte reglementari privind siguranta pe santier a personalului de conducere, executie, personalul Beneficiarului, Sefului de Proiect si persoane publice, ca rezultat al activitatii sale. Antreprenorul va obtine copii dupa toate reglementarile relevante in domeniu si care vor fi disponibile la inspectiile pe santier.
Antreprenorul va notifica toate autoritatile publice, companiile utilitare si proprietarii privati asupra lucrarilor care ii vor afecta, cu cel putin 7 zile inaintea inceperii Lucrarilor.
Planurile arata care este pozitia posibila a serviciilor in proprietatea si exploatarea companiilor de utilitati care pot fi afectate de Lucrari (apa, electricitate, gaze, telefon, drumuri etc.).
Antreprenorul va tine legatura cu companiile de utilitati inaintea inceperii oricarei excavatii. Antreprenorul va verifica pozitia exacta a serviciilor existente care pot afecta sau sunt afectate de executia lucrarilor.
Antreprenorul se va asigura ca toate aceste servicii sunt protejate adecvat in orice moment in concordanta cu cerintele companiilor corespunzatoare.
Pentru orice deviere necesara la serviciile existente, asa cum solicita Beneficiarul, Antreprenorul va asigura accesul si cooperarea cu companiile de utilitati corespunzatoare pentru ca devierea sa poata fi facuta.
In cazul unei deteriorari a serviciilor datorata executiei Lucrarilor, Antreprenorul va
a) notifica Beneficiarului si compania de utilitati corespunzatoare
b) lua masuri pentru remedierea deteriorarii fara intarziere, conform cerintelor companiei de utilitati.
Antreprenorul va fi raspunzator pentru costurile reparatiei.
Beneficiarul va emite instructiuni sau va lua masurile care le considera necesare pentru repararea rapida a defectiunilor oricarui serviciu deteriorat in timpul desfasurarii contractului. Astfel de masuri nu vor afecta responsabilitatea platii reparatiei.
Antreprenorul va transmite catre Beneficiar o notificare scrisa completa la inceperea unei noi sectiuni a lucrarilor si nu va incepe nici o operatie importanta fara aprobarea scrisa a Beneficiarului. Notificarea catre Beneficiar a operatiilor importante va fi facuta cu un avans suficient pentru a permite Beneficiarului sa ia masurile pe care le considera necesare pentru inspectii sau pentru orice alt scop.
Contractantul, pe durata contractului, va furniza, intretine si opera aparatura necesara, pentru prepararea si testarea materialelor specificate. Alternativ, Contractantul poate folosi un laborator de incercare pentru a efectua anumite teste dintre cele specificate. Atat laboratorul cat si testele vor avea acordul Beneficiarului, acest acord nefiind dat daca sunt posibile intarzieri importante in obtinerea rezultatelor, sau daca aceste rezultate pot sa ridice semne de intrebare.
Contractantul va face toate aranjamentele necesare si va asigura transportul si forta de munca pentru transmiterea mostrelor la laboratorul desemnat, si se va asigura ca rezultatele sunt transmise Beneficiarului cu promptitudine. Acordul Beneficiarului va fi retras daca serviciile prestate se dovedesc in vreun fel nesatisfacatoare.
Contractantul va tine evidenta tuturor testelor pe care le efectueaza conform Caietului de sarcini, si va prezenta copii ale rezultatelor acestor teste reprezentantului Beneficiarului cat de curand e practic posibil dupa realizarea fiecarui test.
Contractantul va curati intreg santierul ulterior ocuparii acestuia cu lucrari, si il va intretine fara vegetatie.
Contractantul nu va indeparta de pe santier nici o constructie, fara a avea in prealabil permisiunea scrisa a Beneficiarului.
Materialul rezultat ca urmare a curatirii santierului va fi proprietatea Beneficiarului. Contractantul il va retrage de pe santier si depozita intr-un mod si pe un amplasament care au acordul Beneficiarului.
Contractantul va mentine santierul intr-o stare curata, ordonata si igienica, pe intreaga perioada cat el este raspunzaor de lucrare.
Antreprenorul va asigura pe toata perioada de executie a Lucrarilor si va mentine curatenia unor facilitati suficiente de W.C. si spalare pentru angajatii sai.
El se va asigura ca angajatii sai nu au o comportare incorecta pe santier sau pe proprietatile din vecinatate. Costul asigurarii si intretinerii acestora va fi inclus in pretul contractului.
Antreprenorul va avea relatii si va coopera cu urmatoarele companii de servicii
ELECTRICA - Servicii de electricitate
ROMTELECOM - Servicii de telefonie
RATJ - Servicii de transport public
Primarie - Drumuri, trotuare, furnituri stradale, pamant in
exces si alte materiale depozitate pe suprafetele date in utilizare de catre primarie, etc.
a)Beneficiarul va fi responsabil de proiectarea lucrarilor, prin firma de Consultanta.
b)Beneficiarul va obtine si va mentine autorizatia de constructie care sa permita Antreprenorului sa inceapa realizarea Contractului.
a) Antreprenorul va fi responsabil pentru executia proiectului lucrarilor conform cu desenele si prevederile din Proiectul Tehnic si a Caietelor de Sarcini.
b) Antreprenorul va fi responsabil pentru obtinerea tuturor aprobarilor si autorizatiilor necesare pentru lucrari, cu exceptia celor care revin Beneficiarului, asa cum este specificat in cap.
a) Consultantul va fi responsabil pentru asistenta tehnica la executia proiectului lucrarilor.
Volumul I se refera la subobiectele cu specialitatile aferente care formeaza obiectele de "Sistem de Alimentare cu apa " si anume: sursa de apa; gospodaria de apa (care cuprinde statia de clorare, rezervor de inmagazinare, statia de pompare, punct de exploatare), aductiuni si reteaua de apa.
Proiectul are la baza solutiile tehnice elaborate la faza de studiu de fezabilitate si avizate de CTE apartinand de Consiliul Local al Comunei, care implica obtinerea avizelor de la toate companiile detinatoare de retele din zona, precum si a avizelor de la Regia Apelor, Ministerul Mediului, Ministerul Sanatatii Centrul de Medicina Preventiva.
In cadrul prezentului volum se aprofundeaza solutiile de principiu cuprinse in Studiul de Fezabilitate si se detaliaza solutiile constructive si tehnologice definitive.
Pentru definitivarea schemei si instalatiilor de alimentare cu apa s-au avut in vedere concluziile studiilor de teren, hidrogeologice si geotehnice din faza anterioara de proiectare.
Localitatile componente ale comunei sunt Calarasi si Sarata, iar in cadrul localitatilor componente, cetatenii folosesc apa din puturi de mica adancime (fantani) sapate individual, a caror apa este calitativ necorespunzatoare si nu asigura un debit si o calitate acceptabile pentru alimentarea cu apa a localitatii.
Beneficiarul, Consiliul Local al Comunei Calarasi, prin tema de proiectare, doreste asigurarea debitului de apa pentru cetatenii localitatilor Calarasi si Sarata, datorita atat a cerintei acute de apa potabila, cat si pentru asigurarea infrastructurii minimale din cadrul spatiului rural, imbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca si mentinerea populatiei in spatiul rural.
Prin prezenta documentatie se propune realizarea unor sisteme de alimentare cu apa centralizat, controlat, pentru asigurarea debitului de apa potabila, pentru cetatenii localitatilor Calarasi si Sarata.
Avand in vedere posibilitatile financiare actuale, investitia a fost etapizata in 3 faze de executie.
In prima faza se realizeaza obiectivele principale ale retelei de alimentare cu apa, urmand ca in faza a doua sa se execute extinderea retelei de apa pe strazile principale ale celor doua localitati, ambele faze fiind programate cu finantare din programul PDR. Faza a treia de executie va realiza acoperirea intregii comune cu reteaua de distributie stradala, pentru aceasta ultima faza urmand sa fie identificate noi surse de finantare.
La nivelul intregului proiect de alimentare cu apa potabila s-au stabilit urmatoarele etape de dezvoltare:
La nivelul Etapei I de dezvoltare, s-au stabilit urmatoarele faze de executie:
Conform datelor puse la dispozitie de Consiliul Local al comunei Calarasi, pentru acest proiect s-a optat pentru proiectarea retelei de distributie la Etapa I, faza I si faza II in cadrul programului PDR.
Datorita prevederilor din programul PDR, sursa de apa a fost prevazuta numai pentru alimentarea consumatorilor casnici, cu o norma de 50 l/zi si om, dar dimensionarea sistemului de alimentare cu apa, pentru etapa I (faza III), s-a facut conform prevederilor P66-2001.
Amplasarea captarii, aductiunii, gospodariei de apa si traseul retelei de distributie a apei s-a stabilit cu reprezentantii Consiliului Local, astfel incat sa nu fie afectate terenurile proprietate privata si in acelasi timp sa acopere toti consumatorii amintiti anterior.
La nivelul Etapei I de dezvoltare, s-au stabilit urmatoarele faze de executie:
Conform datelor de tema, calculate la faza S.F., cerinta de apa potabila pentru populatia comunei Calarasi este urmatoarea :
Debitele de calcul preliminate pentru Etapa I :
Qzi med = 505,4 m3/zi;
Qzi max = 646,1 m3/zi;
Qorar max = 64,5 m3/h;
Debitele de calcul preliminate pentru Etapa a II -a:
Qzi med = 852,8 m3/zi;
Qzi max = 1097,8 m3/zi;
Qorar max = 90,6 m3/h;
Dimensionarea schemei de alimentare cu apa s-a facut la Etapa I, pe obiecte, la urmatoarele debite:
Pentru captare QI(50) = l/s - etapa I
Pentru aductiune QI(80) = l/s - etapa a II a
Pentru statia de pompare QII(50) = l/s + 5 l/s - etapa I
Pentru reteaua de apa QII(50) = l/s - etapa I
toate aceste valori tinand cont de dinamica dezvoltarii populatiei precum si de planurile de dezvoltare teritoriala care vor impune cresterea gradului de confort la sate. Calculul debitelor de dimensionare este redat in Breviarul de calcul.
In prezentul volum descrierea tehnica este facuta pentru lucrarile din Etapa I - Faza I.
Tinand cont de particularitatile locale, de cerintele temei de proiectare emise de Consiliul Local al Comunei Calarasi precum si de particularitatile programului PDR, schema tehnologica de alimentare cu apa propusa este alcatuita din urmatoarele lucrari pentru Etapa I - Faza I:
Captarea apei subterane. Frontul de captare va fi format din 1 put forat. Forajul va fi echipat cu o electropompa submersibila amplasata la adancimea de 14m, avand Qp=2.5 l/s; Hp=35 mcA.
Conducta de aductiune I - apa captata din puturi va fi pompata printr-o conducta de polietilena de inalta densitate (PEID) De 110 mm PN 6 in lungime de cca. 50 m la rezervor;
Gospodaria de apa va cuprinde:
o rezervor de inmagazinare metalic de 200 m3 care asigura necesarul pentru primele doua faze de executie a sistemului, si poate fi extins prin suprainaltare ulterior la 500 m3 ;
o statie de clorare - cu instalatie de clorare pentru debitul captat final de 8,87 l/s;
o statia de pompare - din rezervor apa preluata de pompele statiei este trimisa in reteaua de distributie cu un debit de 7,04 l/s + 5 l/s debit de incendiu, si o presiune de minimum 25 mCA;
o punct de exploatare;
Conducta de aductiune II - apa din rezervoare este trimisa in retea printr-o conducta din polietilena De 200 mm PN 6 in lungime de cca. 55 m;
Reteaua de distributie a apei potabile, de joasa presiune, alimentata prin pompare, cu o lungime totala de 1 937.3 m , alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID) PN 6 cu diametre cuprinse intre De 32 si 200 mm, si prevazuta cu 9 cismele publice. Reteaua asigura transportul debitului maxim orar de 7,18 l/s si a celui pentru stingerea incendiului de 5 l/s.
Obiectivele principale proiectate sunt indicate in plansele nr. G2.
Conform STAS 4273/83, STAS 10100/75, P 100/92, Captarea se incadreaza in clasa III de importanta.
In conformitate cu prevederile Legii 10/95 si Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, aprobat prin Ordinul MLPTL Nr. 31/N din 02.10.1995, Captarea se incadreaza in categoria de importanta C.
Pentru realizarea captarii, suprafata imprejmuita pentru zona de protectie sanitara cu regim sever (la puturi), stabilita conf. H.G. 101/97, pentru 1 put in faza I cu raza de protectie de 25 m este de 1964 mp.
Suprafata construita totala 23,40 mp;
Suprafata desfasurata totala 23,40 mp;
Procent ocupare teren 23,40/1964,00 mp = 1,19 %;
Coeficient utilizare teren 23,40/1964,00 mp = 0,0119
Datele privind caracteristicile geotehnice si hidrogeologice sunt incluse in "Studiul hidrogeologic preliminar".
in urma analizarii datelor geomorfologice, geologice si hidrogeologice prezentate in studiile hidrogeologice, s-a considerat ca pentru alimentarea cu apa a localitatilor Calarasi si Sarata, jud.Dolj, cu debitul necesar, solutia tehnica, adoptata la faza SF, consta in captarea debitului de 2.5 l/s printr-un foraj de 80 m adancime prin intermediul unui put forat, echipat cu electropompa submersibila.
Frontul de captare total este format dintr-un put forat , avand urmatoarele caracteristici:
strat captat 40,00 - 80,00 m
nivel hidrostatic estimat 7.50 m
denivelare estimata 12.9 m
debit put 2.50 l/s
diametrul coloanei filtrante 10 ¾"
Foraj va fi de studiu, urmand a fi transformat in foraj de exploatare, iar in functie de rezultatele obtinute se va putea preciza numarul exact de foraje necesar, adancimea acestora, debitul de exploatare pe put si distanta dintre acestea.
Executia se va face in sistem hidraulic cu circulatie inversa, gaura forata pe intervalul 0,00-60,00 m va avea diametrul de 762 mm.
Pe aceasta portiune se va pune coloana de ancoraj, spatiul dintre gaura forata si aceasta se va cimenta pentru izolarea stratelor captate de o eventuala poluare provenita din suprafata.
In continuare pana la adancimea de 80 m gaura forata va avea diametrul de 470 (521) mm.
In timpul executiei se vor recolta probe de teren la sita pentru stabilirea cu exactitate a stratelor ce urmeaza a fi captate.
Tot in acest scop se va executa si o diografie geofizica complexa.
Dupa stabilirea stratelor ce vor fi captate forajele vor fi definitivate cu coloane metalice pline si filtrante cu diametre de 10 ¾".
Spatiul dintre gaura forata si coloana filtranta se va completa cu pietris margaritar dimensionat in functie de granulozitatea stratului acvifer captat.
Dupa echipare forajele vor fi testate hidrogeologic atat la curgere libera cat si prin pompari experimentale.
La terminarea pomparilor se va recolta cate o proba de apa care va fi analizata chimica cat si bacteriologic.
In jurul forajelor se va stabili un perimetru sever de protectie sanitara avand raza de 25 m, realizata din plasa de sarma pe stalpi de beton armat.
Amplasarea forajelor se va face de comun acord cu beneficiarul.
Apa captata din put va fi pompata printr-o conducta de polietilena de inalta densitate (PEID) la Rezervor.
Amplasamentul frontului de captare a fost stabilit in zona de nord est a localitatii Calarasi, pe terasa superioara a Dunarii, in apropierea viitoarei Gospodariei de Apa.
Cabina de put forat este o cuva semiingropata, hidroizolata, de forma rectangulara, acoperita, din beton armat monolit, prevazuta cu capac metalic si trepte de acces, avand urmatoarele caracteristici :
Lungime 3,00 m
latime 2,60 m
inaltime 3,40 m
inaltime utila 2,07 m
aria construita 7,80 m2
volum construit 9,37 m3
Cabina putului este pozata intre cotele +1,20, cota capac acces (cu 1,20 m deasupra terenului amenajat) si -2,20, cota beton egalizare.
Cabina putului se realizeaza din beton clasa C 18/22.5 (Bc 22.5-B 300), armat cu PC 52 si OB 37 si respecta prevederile normativului NP 028-98 "Normativ pentru proiectarea constructiilor de captare a apei".
Radierul, amplasat la cota -1,95, are o grosime de 25 cm si are inglobata in axul golului de acces o piesa de legatura cu forajul, casca putului. Peste radier a fost prevazuta o sapa de panta, pentru dirijarea apelor spre basa de colectare (50x50x8 cm, de unde vor fi evacuate cu o pompa manuala in caz de nevoie). La turnarea sapei, se va asigura o panta de scurgere de 2% spre basa.
La cota +0,15 s-a prevazut un planseu intermediar, de 15 cm grosime, si o grinda de rezemare de 0,20x0,20 cm pentru cosul de acces. In acest planseu este prevazut un cos de acces cu dimensiunile interioare 1,0x1,0 m, acces pentru personal. In capat, cosul de acces este prevazut pe interior cu o rama din cornier de 50x50x5 si este acoperit cu un capac metalic, ambele protejate anticoroziv prin vopsire.
Peretii caminului au o grosime de 25 cm si sunt din beton armat. Peretii cosului de acces au o grosime de 20 cm.
Accesul personalului de exploatare in interior se face pe o scara metalica, cu trepte din OB 20, inglobate in peretele caminului, pe verticala cosului de acces.
Camera de lucru are inaltimea de 2,07 m. Pentru ventilatie, s-a prevazut o teava Dn 100 mm, cu deschidere la 20 cm peste nivelul radierului, precum si un cos de ventilatie Dn 100 in capacul metalic. Teava de ventilatie Dn 100 mm are o inaltime de 2,00 m peste cota capacului metalic al cotului de acces. Atit cosul de ventilatie cit si teava de ventilatie s-au prevazut la partea superioara cu o sita metalica din cupru (bronz), cu ochiuri de 1 mm, precum si cu o caciula de protectie pentru apele pluviale.
Trecerea conductelor si a cablurilor prin peretele caminului se face prin piese de trecere etanse.
Imprejurul cabinei putului s-a prevazut o umplutura de material local, pina la cota +0,90. La aceasta cota s-a prevazut executia unui trotuar perimetral, de 0,50 cm latime, din dale de beton prefabricate de 25x25x4 cm, pe un strat de nisip de 10 cm. Accesul la cosul de acces se face pe trepte de beton turnat monolit pe un pat de egalizare din nisip.
In camera de lucru se va aplica o tencuiala speciala impermeabila (M100T). Pe exteriorul peretilor se va executa o hidroizolatie cu carton bituminat si zidarie de protectie de 12,5 cm grosime. Peste hidroizolatia planseului intermediar se toarna o sapa de protectie a hidroizolatiei.
Toate confectiile metalice aparente: capace, scari de acces, precum si suprafetele aparente ale pieselor metalice inglobate se vor proteja prin vopsire.
Aplicarea protectiei anticorozive pe suprafetele metalice se va face dupa o pregatire prealabila a acestora, prin frecare cu peria de sirma, suflare cu aer si grunduire.
Prin instructiunile tehnice cuprinse in Caietul de Sarcini se stabilesc conditiile tehnice minime ce trebuiesc indeplinite pentru realizarea in conditii de calitate corespunzatoare a lucrarilor de constructii si foraje din cadrul obiectului Captare.
Prezentele instructiuni tehnice sunt specifice lucrarilor necesare pentru realizarea lucrarilor de constructie a putului forat, si completeaza prevederile Caietului de Sarcini.
Executantul este obligat sa ia toate masurile tehnico-organizatorice pentru realizarea intocmai a prevederilor inscrise in prezentele instructiuni.
Conform STAS 4273-83, STAS 10100/75, P 100/92, putul forat se incadreaza in clasa III de importanta.
In conformitate cu Legea 10/95 si Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, aprobat prin Ordinul MLPTL Nr. 31/N din 02.10.1995, putul se incadreaza in categoria de importanta C.
Conform Normativului P 118 - 99, cabina putului se incadreaza in categoria E ca pericol de incendiu, conform tabel 2.1.5, si indeplineste conditiile pentru incadrarea in gradul II de rezistenta la foc.
Executia se va face in sistem hidraulic cu circulatie inversa.
Gaura forata pe intervalul 0,00-60,00 m va avea diametrul de 762 mm.
In continuare pana la adancimea de 80 m, gaura forata va avea diametrul de 470 (521) mm.
Coloana putului se compune din coloana filtranta, coloana oarba si decantor.
Ea indeplineste urmatoarele functiuni:
permite accesul apei in put cu pierderi de sarcina minime;
opreste patrunderea particulelor solide ale filtrului invers, in put;
asigura stabilitatea peretilor forajului.
Coloana putului se poate realiza din metal, material plastic, etc. Alegerea materialului din care este efectuata coloana putului s-a facut avand in vedere rezistenta la actiunea de coroziune a apei si pe considerente economice, optindu-se pentru coloane din metal.
Coloana filtranta, ca elementul cel mai important al coloanei putului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
suprafata de acces a apei sa fie cat mai mare;
rezistenta mecanica sa asigure stabilitatea peretilor forajului;
sa nu favorizeze fenomenele de colmatare, incrustare si coroziune;
sa permita accesul apei cu pierderi minime de sarcina.
Coloanele filtrante metalice sunt urmatoarele:
tuburi cu orificii circulare, suprafata orificiilor reprezentand cca. 20.30% din suprafata totala a tubului;
tuburi cu orificii alungite, suprafata orificiilor reprezentand cca. 30.50% din suprafata totala a tubului; coloanele metalice cu orificii alungite pe directia generatoarei obtinute prin presarea si indoirea metalului spre exterior sub forma unei punti, fara decuparea acestuia, cunoscute sub denumirea NOLD (sau tip PUNTE) sunt larg utilizate la echiparea puturilor;
tuburi sub forma de carcasa din sarma de otel inoxidabil sudata sub forma unei spirale in jurul unor bare de rezistenta denumita coloane JOHNSON; supafata orificiilor este de cca. 10.60% din suprafata totala.
Pentru sporirea rezistentei la coroziune, materialul coloanelor filtrante metalice se imbraca intr-o pelicula subtire de cauciuc sau masa plastica.
Coloana filtranta utilizata este de tip PUNTE, diametrul 10 ¾", protejata prin acoperire cu citom (lac de bitum) sau zincata.
Coloanele filtrante din masa plastica pot avea orificii circulare sau alungite in lungul generatoarei sau perpendicular pe aceasta.
Coloana oarba este coloana putului fara orificii de patrundere a apei. Se amplaseaza in zona straturilor cu permeabilitate foarte mica.
Decantorul este situat sub filtrul de foraj. Este zona oarba de la partea inferioara a coloanei putului in care se depun particulele solide antrenate in put odata cu apa. Cand decantorul se umple cu nisip putul trebuie desnisipat.
Lungimea prevazuta a decantorului este de 3,00 m, si se va definitiva in functie de datele obtinute la forajul de exploatare. Diametrul decantorului este 10 ¾".
Filtrul de foraj sau coloana filtranta este elementul cel mai important al coloanei definitive si trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii tehnice si economice:
rezistenta mecanica ridicata;
rezistenta mare la fenomene de colmatare, incrustare, coroziune;
rezistenta unei suprafete active (filtrante) cat mai mari;
sa permita executia unor orificii de acces cu o grosime adecvata care sa favorizeze viteze reduse de intrare a apei si sa dea pierderi mici de sarcina;
sa fie cat mai economic;
sa permita lucrari de intretinere in vederea decolmatarii.
Zona filtranta a putului se compune din coloana filtranta si filtru. Zona filtranta a putului se realizeaza in urmatoarea succesiune de operatii:
introducerea coloanei putului prevazuta cu decantor, coloana oarba in zona straturilor impermeabile si coloana filtranta in zona straturilor permeabile;
realizarea filtrului invers in interspatiul dintre coloana putului; pe masura introducerii pietrisului pentru filtru invers se va extrage coloana de lucru; daca filtrul este alcatuit din mai multe straturi, pentru executia lui sunt necesare tuburi concentrice suplimentare.
Calculul si alegerea filtrului va consta in alegerea coloanei filtrante si dimensionarea filtrului invers, pe baza datelor obtinute la forajul de explorare.
La alegerea coloanei filtrante se va stabili materialul din care este executata coloana filtranta, forma, dimensiunea si suprafata totala a orificiilor de acces a apei in put.
Materialul coloanei filtrante se va alege in functie de agresivitatea apei subterane si marimea presiunii laterale a straturilor de pamant.
Forma si dimensiunea ochiurilor coloanei filtrante se vor alege avand in vedere, pe de o parte, asigurarea unei suprafete cat mai mari pentru accesul apei in put, iar pe de alta parte, evitarea patrunderii granulelor din stratul filtrant in put.
La dimensionarea filtrului invers se vor stabili numarul de straturi din care este alcatuit, grosimea fiecarui strat si compozitia granulometrica a fiecarui strat.
Granulometria filtrului invers se va determina in functie de granulometria stratului acvifer, respectand factorul filtrului. Factorul filtrului este raportul diametrelor a doua straturi alaturate. Acest raport trebuie sa fie cat mai mic de 8.10.
Filtrul se poate realiza din trei, doua sau un strat daca granulozitatea acviferului si dimensiunile ochiurilor coloanei filtrante permit acest lucru.
Materialul utilizat pentru realizarea filtrului invers trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie material rulat; nu se admite material concasat;
sa fie cuartos in proportie de minim 96%;
sa fie spalat, fara continut de material organic.
Se va utiliza filtrul de pietris margaritar, care este un material dentritic natural neconcasat, sortat, care se introduce in spatiul inelar dintre coloana filtranta si peretele gaurii de sonda intr-un singur strat sau mai multe straturi concentrice.
Pe masura introducerii pietrisului pentru filtrul invers, in interspatiul dintre coloana de lucru si coloana putului, se va extrage coloana de lucru. Daca filtrul este alcatuit din mai multe straturi, pentru executia lui sunt necesare tuburi concentrice suplimentare.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pietrisul pentru filtru sunt cuprinse in STAS 1712.
Asigura spatiul de protectie pentru capul putului, piezometre, conducte de legatura, vane, etc.
Permite accesul la put pentru executarea operatiunilor de intretinere si exploatare, de supraveghere, curatire si evacuare a depunerilor, avind dimensiuni care sa permita introducerea uneltelor si utilajelor specifice.
Constructia este tipizata si nu necesita prevederi suplimentare.
Betoanele utilizate la realizarea cabinei putului vor avea urmatoarele caracteristici:
Cabina put: beton armat clasa C 18/22,5 (Bc 22,5)-T4-H I 32,5 / min.340 kg/mc- agregate Φmax 0-31 mm, grad de impermeabilitate P810, grad de gelivitate G100, A/C max. 0,50;
Beton de egalizare: betonul de simplu clasa C 12/15 (Bc 15)-T3-H I 32,5 / min.240 kg/mc- agregate Φmax 0-31 grad de impermeabilitate P810, A/C 0,55.
La executie se vor respecta prevederile instructiunilor tehnice anexate, cumulativ cu prevederile normativului NE 012-99 -"Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat";
Se atrage atentia in mod deosebit asupra necesitatii pregatirii suprafetei suport, astfel incat sa se asigure aderenta straturilor de protectie la aceasta.
La interiorul caminului se executa o tencuiala hidrofuga impermeabila, cu mortar de ciment. Tencuiala impermeabila se va executa in straturi succesive astfel:
Primul strat, de 4 mm grosime, cu mortar de ciment cu 1200 kg ciment la mc de nisip de granulatie 0 3 mm;
Al doilea strat, de 4 mm grosime pe suprafetele verticale si de 8 mm grosime pe suprafetele orizontale, cu mortar de ciment cu 600 kg ciment la mc nisip cu granulatie 0 5 mm, si adaos de apa stop (3% din greutatea cimentului);
Pe suprafetele verticale se aplica inca un strat de 7 mm cu aceeasi compozitie a mortarului;
Stratul final, de 3 mm grosime, atat pe suprafetele verticale cat si pe cele orizontale, realizat prin aplicarea unui amestec de 1200 kg ciment la 1 mc nisip, cu granulatie de 0 1 mm.
La executarea tencuielilor interioare se vor respecta prevederile normativului C 18-83 "Normativ pentru realizarea tencuielilor umede".
La executarea hidroizolatiilor se vor respecta precizarile din "Normativul pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor bituminoase la lucrarile de contructii" C 112/86 si STAS 2355/2-87 "Hidroizolatiile din materialele bituminoase la elemente de constructii".
Elementele metalice se protejeaza prin grunduire si vopsire.
materializarea pe teren a coordonatelor din centrul putului - faza determinanta;
stabilirea in amplasament a cotei terenului natural;
realizarea platformei forajului;
executarea forajului, cu caracter de explorare;
executia carotajului electric si a celorlalte analize ale forajului si apei;
executia filtrului;
punerea in functiune a putului;
executia excavatiilor pentru cabina putului;
turnarea betonului de egalizare si montare casca put - faza determinanta;
cofrarea si armarea radierului;
betonarea radierului;
cofrarea si armarea peretilor laterali, cu inglobarea pieselor de trecere etanse;
betonarea peretilor laterali;
cofrarea si armarea planseului intermediar;
betonarea planseului intermediar;
cofrarea si armarea cosului de acces;
betonarea cosului de acces;
montarea capacului metalic;
protectia interioara cu o tencuiala hidrofuga;
realizarea hidroizolatiei exterioare;
realizarea umpluturilor;
realizarea treptelor si atrotuarului;
receptia finala la terminarea lucrarilor - faza determinanta.
Proiectantul va fi chemat in santier la fazele determinante si la rezolvarea unor probleme aparute in executie.
Procesele verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse se incheie intre beneficiar si antreprenor. Nu se admite trecerea la noua faza de executie inainte de inchiderea procesului verbal referitor la faza anterioara.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face pe parcursul urmatoarelor operatii:
executarea cofrajelor;
calitatea si montarea armaturilor;
calitatea betonului livrat de statia de betoane;
conditiile de turnare si compactare a betonului;
decofrarea elementelor.
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C149/87 - "Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat".
Se vor urmari:
Abaterile de la geometrie sa fie in limitele admise de normativele NE 012/99 si C 56-2000.
Betonul la decofrare sa nu prezinte segregari sau alte vicii de turnare.
Respectarea pe parcursul executiei, a programului de control.
Executarea lucrarilor trebuie supusa atentiei continuu a doi factori:
reprezentantul beneficiarului;
reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.
Lucrarile se executa pe baza fiselor tehnologice de executie, corespunzand cerintelor din normativele de executie, NTSM, PSI, a instructiunilor tehnice ale proiectului si a furnizorilor de materiale, fiind obligatoriu respectarea acestora de catre executant si beneficiar.
La controale se vor verifica:
concordanta dintre dimensiunile interioare ale cofrajelor cu dimensiunile elementelor din proiect;
folosirea clasei de beton conform proiect;
pozitionarea corecta a armaturilor si a pieselor ce urmeaza a fi inglobate in beton;
tratarea corespunzatoare a rosturilor de turnare a betonului;
realizarea acoperirii cu beton a armaturilor conform proiect;
pozitionarea corecta a mustatilor de armatura pentru elementele ce se vor turna ulterior;
tratarea corespunzatoare a betonului dupa turnare (compactare, mentinerea in stare umeda pe perioada de intarire);
aderenta tencuielii hidrofuge pe suprafata de beton;
calitatea lucrarilor de hidroizolare.
Activitate de verificare si control se va face cu respectarea urmatoarelor principale normative:
NE 012-99 -"Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat";
C169/88 - "Normativ privind executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor";
C56/2000 - "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente";
C112/86 -"Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii";
Receptia lucrarilor se va face conform Legii nr.
10/1995 privind calitatea in constructii, "Regulamentul de receptie a
lucrarilor de constructie si instalatii aferente acestora"
(HGR nr. 273/94), Normativului pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente C56-2000 si prevederilor
Etapele de realizare a receptiei sunt:
receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract
receptia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazute
Inainte de receptia unui put, se va face o pompare cu intreruperi, timp de jumatate de ora. Daca la reluarea functionarii putului apa curge tulbure, inseamna ca deznisiparea nu s-a facut suficient, sau putul are o deficienta constructiva in alegerea filtrelor.
Antreprenorul va preda beneficiarului, o data cu procesul verbal de receptie, documentatiile care completeaza dosarul tehnic al putului:
Procesul verbal de amplasare a forajului
Coloana litologica interceptata de foraj
Diagrama carotajului electric
Rezultatul analizelor granulometrice inscrise in curbele granulometrice ale stratelor traversate
Diametrele de sapa utilizate la executie
Procesul verbal de tubare cu schita de tubare a coloanelor si filtrelor definitive. In schita si in text trebuie sa se indice dimensiunile coloanelor tubate (diametrul si cota de tubare), materialul din care sunt confectionate, tipul de filtre, cantitatea si dimensiunile pietrisului margaritar, felul materialului de umplutura, zonele cimentate sau izolate si materialul folosit la izolare.
Procesul verbal de caracteristici hidrogeologice ale stratului acvifer cu debitul corespunzator pentru 3 denivelari la pompari experimentale si numarul de ore de pompare pentru desnisipare.
Analiza fizico-chimica a apei
Procesul verbal de receptie
La exploatarea puturilor se va tine seama de urmatoarele:
Pastrarea unui regim de functionare corespunzator si cu un debit constant, evitindu-se depasirea debitului optim de exploatare
Controlul periodic al caracteristicilor hidrogeologice pentru evitarea imbatrinirii premature a puturilor si executarea in timp util a operatiilor de reconditionare necesare
Evidenta exploatarii puturilor, prin completarea zilnica a fisei de exploatare a putului
Executarea operatiilor de regenerare a puturilor in cazul diminuarii debitelor captate
In timpul exploatarii puturilor pot interveni o serie de fenomene care se manifesta fie prin reducerea debitului captat la acceasi valoare a denivelarii, fie prin marirea denivelarii la acest debit captat. De fapt, in ambele situatii se produce acelasi fenomen si anume cresterea rezistentei hidraulice la accesul apei in put datorita uneia din urmatoarele cauze:
Colmatare
Innisipare
Incrustare
coroziune electrochimica
colmatare biologica
Colmatarea este astuparea porilor filtrului cu particule fine provenind fie de la stratul acvifer, fie din noroiul bentonific la puturile forate in prezenta acestuia. Acest fenomen s-a intalnit frecvent la puturile echipate cu coloane filtrante cu sita metalica, fapt care a facut sa se renunte la acest tip de coloane.
Innisiparea consta in patrunderea nisipului in cantitate mare in put si acumularea lui depasind nivelul decantorului in zona filtranta. Sunt cunoscute situatii in care puturile s-au innisipat complet.
Coroziunea elecrochimica se produce cand apa retine ioni din materialul cu care este echipat putul, iar acesta este executat din doua metale diferite care formeaza o pila galvanica. Efectul de coroziune este puternic in cazul apelor acide (pH 7) al apelor cu variatii mari de temperatura si al apelor cu continut mare de oxigen dizolvat. In urma proceselor de coroziune se reduce sectiunea peretelui metalic al coloanei si sub actiunea presiunii pamantului, acesta se poate turti.
Colmatarea biologica se datoreaza metabolismului unor microorganisme. Prezenta sarurilor de fier in apa subterana favorizeaza viata ferobacteriilor care extrag aceste saruri din apa si le depun pe coloana filtranta.
Fenomenele de colmatare, innisipare, coroziune, etc. se manifesta mult mai puternic in cazul regimului turbulent de scurgere a apei la accesul in put, comparativ cu situatia regimului de scurgere laminar. Din acest motiv, este necesar sa se asigure puturilor un regim cat mai constant evitandu-se variatiile frecvente si bruste de nivel.
Pentru urmarirea comportarii in timp a cabinei putului, pe capacul acestuia se vor monta patru reperi de tasare, dispusi pe colturi.
Modul in care se va face urmarirea comportarii captarii in timp va fi cuprins in proiectul de urmarire speciala si urmarire curenta pentru lucrarile hidrotehnice ale obiectivului.
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii la executie.
Raspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum si santierului care asigura executia.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipirea cu flacara, topirea de materiale izolante, etc), se face instructajul personalului realizeaza aceste operatii, avind in vedere prevederile normativului C 300/94.
In timpul lucrarilor de vopsitorii, izolatii, se iau masuri de evitare a contactului substantelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranta de minimum 30 m.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile. Lucrarile de sudura nu se executa in zonele in care se executa vopsitorii sau izolatii.
Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a santierului a carburantilor necesari functionarii utilajelor. Utilajele se prezinta la program alimentate cu combustibili necesari.
Pentru lucrarile de executie in spatii inchise (camine, galerii edilitare, etc), se prevad masurile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor in functie de natura lucrarilor si a conditiilor locale. Conducatorul formatiei de lucru asigura instruirea personalului si urmareste permanent respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.
Lucrarile prevazute in prezentul proiect corespund cerintelor din urmatoarele legi si normative, care trebuiesc respectate si la executie:
Ordonanta Guvernului nr.60/97 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin Legea nr. 212/97.
HG nr.51/92-96 privind avizarea/autorizarea din punct de vedere P.S.I. cu modificarile si competarile din HG nr.71/96;
Ordinul MI nr. 775/1998 Pentru aprobarea Normelor Generale de prevenire si stingere a incendiilor.
C 300-94 -"Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructie si instalatiile aferente acestora".
P 118/99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
In toate operatiile de executie se vor respecta cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii.
Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igienei muncii sunt:
Luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii.
Realizarea instructajelor de protectie a muncii intregului personal de exploatare si intretinere si consemnarea acestora in fisele individualesau formulare specifice, semnate individual.
Controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal
Verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii.
Pe toata durata executiei, in lungul transeelor trebuie asigurata o zona de lucru si de protectie. Latimea acestor zone se stabileste functie de tipul lucrarilor si de conditiile locale.In interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si al utilajelor straine de santier.
Prevederi legale privind protectia muncii:
Legea nr.90/1996 a protectiei muncii si "Normele metodologice de aplicare";
"Normele generale de protectie a muncii" elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii - 1996
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii", aprobat cu ordinul nr.9/N/15.03.93 al Ministerului Lucrarilor Publice si amenajarii Teritoriale.
Ord. Nr. 136 din 1995 al M.M.P.S. "Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat si precomprimat".
Ord. Nr. 116 din 1996 al M.M.P.S. "Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie, montaje prefabricate si finisaje in constructii".
Forajul din cadrul obiectului Captare a fost echipat cu o pompa submersibila, amplasata la cota -41,00 mdM , functie de datele pomparilor experimentale.
La determinarea caracteristicilor acestei pompe s-a tinut seama de: debitul de apa necesar (rezultat din calcul); de debitul teoretic al unui put; cotele geodezice, de pierderile de sarcina din instalatia hidraulica interioara a forajului, de pierderile de sarcina pe conducta de aductiune pina la statia de tratare, precum si de presiunea necesara in punctul de intrare in statia de tratare (min. 1,0 daN/cm2).
Caracteristicile pompei sunt urmatoarele:
Q = 2,5 l/s
Hp= 35,0 m
P = 1,5 kW
N = 2900 rpm
Pompa submersibila va fi amplasata astfel incit sa aiba o adincime de imersare mai mare de 1,0 m pentru a se evita formarea fenomenului de vortex la aspirarea apei din put.
Pompa nu se va amplasa in dreptul coloanei filtrante pentru a nu se forta stratele captate.
Pompa a fost prevazuta cu un panou de control care sa comande automat pornirea-oprirea pompei in cadrul nivelelor de apa prestabilite.
Detaliile de executie pentru montarea pompei submersibile vor fi definitivate la faza urmatoare de proiectare, in concordanta cu datele forajelor de explorare si cu specificatiile tehnice ale furnizorului de utilaj si echipament.
Instalatia hidraulica interioara a cabinei putului se compune din urmatoarele elemente:
Conducta de refulare de la pompa, din teava OL Zn Dn 80 Pn 16
Reductia simetrica de la diametrul Dn al pompei la Dn 63 a conductei de refulare
Cot la 900 Dn 50, prevazut cu racord pentru proba de apa si racord ½" pentru manometrul de control al presiunii
Manometru de control a presiunii Pn 10
Apometru Dn 65 - prevazut cu filtru de impuritati, redresor de flux amonte si compensator redresor, pentru masurarea cantitatii de apa extrasa din put
Clapeta de retinere Dn 65, Pn 10
Vana de reglaj si inchidere Dn 65
Piesa de legatura cu flansa pentru conducte PEID Dn 63 Pn 6
Piesa inglobata, etansa pentru trecerea conductelor prin peretele caminului
Detaliile de executie pentru montarea conductelor, armaturilor si aparatelor de masura si control vor fi definitivate la faza urmatoare de proiectare, in concordanta cu specificatiile tehnice ale furnizorului de material.
Instalatia hidraulica exterioara a caminului se compune din urmatoarele elemente:
Conducta de legatura a caminului cu Aductiunea I, din PEID PE 80 Dn 63 Pn 6
Conducta de Aductiune I din zona captarii, din PEID PE 80 Dn 110 Pn 6.
Conductele se vor monta sub adancimea de inghet din zona, in conformitate cu prevederile STAS 6819/97 si cerintele furnizorului de materiale (conducte, armaturi etc.)
Prezentele instructiuni tehnice sunt specifice lucrarilor necesare pentru realizarea lucrarilor de instalatii hidraulice si tehnologice, si completeaza prevederile Caietului de Sarcini General.
Principalele faze pentru executarea lucrarilor de montaj a conductelor sunt urmatoarele:
se executa decopertarea zonelor in care se monteaza conductele, cu utilaje adecvate sau manual, in functie de natura stratului de decopertat (strat asfaltic, macadam, pamint, strat vegetal-spatiu verde);
se executa sapatura, manual sau mecanizat, in terenul natural, pentru transeea in care se pozeaza conductele. Ultimii 25 cm se excaveaza manual inainte de pozarea conductei
se realizeaza patul conductei, din nisip sau material granular, conform specificatiilor furnizorului
se realizeaza umpluturile pina la 20 cm peste conducta, conform specificatiilor furnizorului, cu exceptia imbinarilor
se realizeaza proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductei
se continua cu realizarea umpluturilor pina la cota din proiect
Transeele pentru pozarea conductelor se executa conform specificatiilor SR 6819/97 si specificatiilor furnizorilor de materiale.
Baza transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata lungimea sa.
Conductele se vor monta intotdeauna sub adincimea de inghet.
Tuburile din PEID se vor imbina prin sudura in tronsoanele curente, si cu flanse la armaturi sau la imbinarea cu alte piese.
La montajul conductelor si accesoriilor se vor avea in vedere urmatoarele:
verificarea in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul manipularilor;
coborirea in transee a conductelor si accesoriilor cu mijloace adecvate, pentru a fi ferite de lovituri sau deteriorari ale suprafetelor exterioare si interioare;
Panta de montaj a conductelor este de min.1%o .
Schimbarile de directie accentuate de pe traseul retelelor se vor realiza prin montarea de coturi preuzinate montate prin sudura; la schimbari de directie se pot prevedea masive de ancoraj; dilatarile conductelor din PEID vor fi preluate, pe cat posibil, natural, prin curbe rezultate din traseu. In aliniamente, acestea vor fi preluate prin pozarea serpuita a conductei in transee.
Armaturile din camine se sprijina pe masive de rezemare;
La trecerea conductelor prin peretii caminelor se prevad piese de etansare impotriva infiltratiilor;
Materialul rezultat din sapatura se poate folosi, de regula pentru realizarea umpluturilor peste generatoarea superioara a conductei; realizarea umpluturilor peste generatoarea conductei se face conform reglementarilor tehnice specifice pentru natura terenului pe care se face amplasarea conductei (teren agricol, carosabil, trotuar, etc.); compactarea straturilor de umplutura se face manual; se va reface suprafata drumurilor sau a solului vegetal;
Zonele de imbinare a tevilor se lasa libere pina la efectuarea probei de presiune; dupa efectuarea probei se realizeaza umplutura si in zonele de imbinare, exact in aceleasi conditii cu cele de la restul umpluturilor de pe traseu; in partea finala a zonei de pozare a conductelor se amplaseaza si elementele de marcare a conductelor conform STAS 9570/1;
Pe toata durata executiei lucrarilor, in lungul conductelor se asigura o zona de lucru si o zona de protectie.
Punerea putului in functiune consta in decolmatarea si deznisiparea lor, si pomparea pentru stabilirea caracteristicilor hidrogeologice.
Decolmatarea este necesara, mai ales, in cazul puturilor executate cu noroi bentonitic. Ea consta in eliminarea noroiului cu ajutorul apei. Pentru a indeparta complet noroiul bentonitic patruns intre granulele stratului natural si ale filtrului se realizeaza in put, presiuni variabile cu ajutorul unui piston sau reprize repetate de pompare.
Deznisiparea asigura eliminarea particulelor fine din strat, din apropierea filtrului. In acest scop putul este exploatat circa 72 ore la un debit de cca. 25% mai mare decat cel de regim. Operatiunea se considera incheiata daca apa extrasa are un continut foarte redus de material solid.
Dupa echiparea putului, se va executa decolmatarea si deznisiparea putului, pina la limpezirea completa a apei. Se va executa pomparea pentru stabilirea caracteristicilor hidrogeologice.
Se vor respecta prevederile SR 1629-2/96 si NE 028 - 98.
Deznisiparea se va executa prin pompare cu instalatia de aer lift cu un debit de cca. 1,25 ori debitul putului, si care va functiona minim 4 ore.
Operatia de decolmatare consta in spalarea si curatarea forajului de noroiul de foraj.
Spalarea se poate executa o data cu introducerea pietrisului margaritar, folosindu-se metoda de introducere in curent continuu, fie ascendent fie descendent, de fluid de foraj cu densitate mai mica decit in timpul forarii sau tubarii coloanei definitive, si anume 1,05-1,1 kg/dm3.
Concomitent cu introducerea pietrisului margaritar, care freaca peretii gaurii forate, fluidul ascendent sau descendent spala turta de noroi, transportind in afara de foraj particolele din care este formata.
Dupa terminarea introducerii pietrisului margaritar, se va continua spalarea inca 4-5 ore, folosind apa curata.
Deznisiparea prin agitarea apei in foraj este un procedeu folosit pentru ruperea boltilor de nisip la fel ca, si intreruperile in timpul pomparii. Agitarea apei se obtine prin barbotajul apei in foraj cu aer comprimat, efectuat in timpul intreruperii pomparilor. Acest procedeu conduce la o crestere a presiunii apei in foraj mai puternica decat revenirea apei prin intreruperea pomparii.
Barbotajul cu aer comprimat se aplica atunci cand deznisiparea forajului se face cu o instalatie de aer-lift (Mammuth), gura sondei nefiind deschisa. Se opreste iesirea apei pe conducta de refulare; in acest timp aerul comprimat continua sa patrunda in foraj, producand un barbotaj in apa din coloana, care contribuie la ruperea boltilor de nisip. Pomparea de deznisipare, alternand cu agitarile prin barbotaje se continua pana la limpezirea apei.
Rezultatele optime se obtin daca la capatul inferior al conductei de aspiratie a instalatiei Mammuth se monteaza o piesa speciala de aspiratie, care permite extragerea apei numai pe 0,50 - 1,00 m din lungimea coloanei perforate, atat cat este distanta intre garniturile piesei. La fiecare pozitie, pomparea se incepe cu un debit apreciat la 1/3 - 1/5 din debitul maxim de regim al portiunii respective.
Deznisiparea da rezultate mai bune daca, pentru fiecare pozitie, la interval de 20-30 min, pomparea este intrerupta timp de 5-10 min.Deznisiparea portiunii respective, cu debitul indicat, este terminata numai daca la reluarea pomparii cu acelasi debit iese complet limpede.Dupa ce apa s-a limpezit debitul se sporeste cu 1/3-1/5 din debitul maxim de regim, trecerea de la debitul precedent la noul debit de regim facandu-e progresiv.Se continua pomparea tronsonului dupa procedeul indicat, pana cand nisipul antrenat se reduce la 0,5-2,0 g/m3 apa, sau pana cand, prelungind pomparea cateva ore, procentul de nisip se mentine constant.
Revenirea apei in foraj, dupa intreruperile in pompare, provoaca ruperea boltilor de nisip care s-au format printr-o eventuala pompare intensa.Aceasta rupere se manifesta, la reluarea pomparii, prin tulburarea apei extrase.
In final se face o pompare fara piesa de aspiratie, pomparea actionand asupra intregului strat captat (sau asupra intregului foraj, cand acesta are mai multe strate captate), cu un debit sporit in trepte, pana cand nisipul antrenat de apa ete sub 0,1 g/m3 apa sau pana cand cantitatea de nisip extrasa ramane constanta cateva ore.Durata pomparii finale cu apa limpede este de 24-48 h.
Pentru determinarea continutului de nisip in apa pompata, la diferite faze ale deznisiparii, se foloseste un aparat montat pe cotul conductei de aspiratie sau de refulare.
Probele de nisip trebuie recoltate din ora in ora. In afara de cantarirea in stare uscata a probelor se face si analiza granulometrica, iar granulele maxime rezultate se compara, ca marime, cu cele prevazute in conditia de deznisipare (d90, d80, d20 etc.)
Pentru a avea siguranta obtinerii unei ape complet lipsita de nisip, se admite empiric ca debit de exploatare a forajului 0,75 sau mai bine 0,50 din debitul deznisiparii finale cu apa limpede.
In cazul forajelor care capteaza strate acvifere continand nisipuri fine si medii, si mai ales cand forajele respective sunt amenajate cu site, deznisiparile prin pompare trebuie facute cu grija permanenta de a nu se scoate nisip prea mult din strat. Oprirea pomparii, in asemenea situatii, este necesara pentru a evita prabusirea tavanului stratului acvifer, care poate provoca colmatare orificiilor de intrare a apei in foraj, cu material impermeabil, deci reducerea debitului si chiar scoaterea din functiune a forajului. Prabusirea tavanului poate provoca si tasarea terenului in jurul forajului si pune in pericol stabilitatea constructiilor de pe suprafata acestui teren.
Inainte de inceperea deznisiparii se masoara nivelul hidrostatic, apoi se umple forajul cu apa, adusa de la alta sursa, si se inregistreaza timpul de scadere la nivelul hidrostatic.Datele se pun pe un grafic.Se face deznisiparea si se umple putul cu apa, notandu-se timpul de scadere pana la nivelul hidrostatic.Datele obtinute se pun pe acelasi grafic.Cand dupa mai multe incercari de deznisipare, ultima curba coincide cu precedenta, deznisiparea este terminata.
Se va face verificarea eficientei hidrodinamice, respectiv a capacitatii putului, pe baza datelor obtinute la o pompare cu 3 - 6 trepte, timp de 2 - 8 ore pe treapta, si cu valori crescatoare ale debitului, dar fara depasirea debitului de deznisipare.
Prin executarea testului de performanta se fac verificari continue ale debitului obtinut Q si ale nivelului apei in put, S = f(t), si in final se stabileste diagrama reala de functionare a putului Q = f(s).
Pentru determinarea caracteristicilor de calitate a apei se vor executa analize organoleptice, fizico-chimice, de radioactivitate, bacteriologice si biologice si se vor compara cu reglementarile specifice in vigoare referitoare la indicatorii de calitate ceruti pentru apa necesara beneficiarului.
Verificarile, incercarile si probele se executa respectand cerintele de calitate cuprinse in legea 10/1995, privind calitatea constructiilor, Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), precum si cu prevederile normativului C56/85 - "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente" si SR 6819/97;
Probele tehnologice se vor face in concordanta cu specificatiile tehnice ale producatorului, precum si cu respectarea prevederilor normativului I 22-99 -"Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor" si SR 6819/97.
In conformitate cu cerintele Legii 10/1995, se stabilesc urmatoarele faze determinante ale executiei pentru conducte si instalatii:
Proba de presiune
Receptia finala la terminarea lucrarilor
Pentru foraj fazele de executie sunt urmatoarele:
Pompare pregatitoare
Spalarea si curatarea putului
Deznisiparea putului
Pompare pentru stabilirae caracteristicilor hidrogeologice ale putului
Testul de performanta
Receptia finala la terminarea lucrarilor
Procesele verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse se incheie intre beneficiar si antreprenor. Nu se admite trecerea la noua faza de executie inainte de inchiderea procesului verbal referitor la faza anterioara.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face pe parcursul urmatoarelor operatii:
executarea patului de pozare a conductei;
executarea umpluturilor peste conducta;
calitatea sudurilor si imbinarilor;
Se vor urmari:
Abaterile de la geometrie sa fie in limitele admise de normativul C 56-85.
Respectarea pe parcursul executiei, a programului de control.
Executarea lucrarilor trebuie supusa atentiei continuu a doi factori:
reprezentantul beneficiarului;
reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.
Lucrarile se executa pe baza fiselor tehnologice de executie, corepunzand cerintelor din normativele de executie, NTSM, PSI si a instructiunilor tehnice ale proiectului, fiind obligatoriu respectarea acestora de catre executant si beneficiar.
Activitate de verificare si control se va face cu respectarea urmatoarelor principale normative:
C169/88 - "Normativ privind executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor";
C56/85 - "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente";
SR 6819/97 -"Alimentari cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de executie"
I 22-99 -"Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor"
I 9-96 -"Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare"
Receptia lucrarilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructie si instalatii aferente acestora" (HG nr. 273/94), Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C56-2000 si prevederilor Normativulor I 22-99 si I 9/1-94.
Se vor urmari:
Folosirea echipamentelor prevazute in proiect;
Montarea corespunzatoare a utilajelor, aparatelor de reglare si masura si a armaturilor;
Respectarea traseelor si a schemelor de montaj;
Functionarea echipamentelor la parametri prevazuti;
Calitatea izolatiilor si vopsitoriilor;
Aspectul estetic general al instalatiilor;
Respectarea, pe parcursul executiei, a programului de control al calitatii.
Etapele de realizare a receptiei sunt:
receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract
receptia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazute
Exploatarea retelelor se va face in conformitate cu prevederile SR 6819/97 si Normativului I 9/1-96.
Echiparea putului s-a realizat conform specificatiilor
Calculele s-au facut in concordanta cu
specificatiile si prevederile din SR 1629-2/96, SR 6819/97, SR
4163-3/96 si
Calculul conductelor hidraulice interioare s-a facut cu respectarea urmatoarelor criterii:
Viteza apei in conductele de refulare de la pompa sa fie vref = 0,6 - 1,0 m/s
Pierderile de sarcina in conducte si armaturi sa fie minime
Calculul conductelor hidraulice exterioare s-a facut cu respectarea urmatoarelor criterii:
Viteza minima pe conductele de refulare vmin = 0,80 m/s
Viteza optima pe aductiuni vopt = 1,5 - 1,75 m/s
Pierderile de sarcina pe tronsonul Captare - Tratare sa nu conduca la cresteri exagerate ale puterilor pompelor, respectiv consumuri sporite de energie electrica.
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii la executie.
Raspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum si santierului care asigura executia.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipirea cu flacara, topirea de materiale izolante, etc), se face instructajul personalului realizeaza aceste operatii, avind in vedere prevederile normativului C 300/94.
In timpul lucrarilor de vopsitorii, izolatii, se iau masuri de evitare a contactului substantelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranta de minimum 30 m.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile. Lucrarile de sudura nu se executa in zonele in care se executa vopsitorii sau izolatii.
Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a santierului a carburantilor necesari functionarii utilajelor. Utilajele se prezinta la program alimentate cu combustibili necesari.
Pentru lucrarile de executie in spatii inchise (camine, galerii edilitare, etc), se prevad masurile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor in functie de natura lucrarilor si a conditiilor locale. Conducatorul formatiei de lucru asigura instruirea personalului si urmareste permanent respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.
Lucrarile prevazute in prezentul proiect corespund cerintelor din prevederile legale listate la paragraful
In toate operatiile de executie se vor respecta cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii.
Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igienei muncii sunt:
Luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii.
Realizarea instructajelor de protectie a muncii intregului personal de exploatare si intretinere si consemnarea acestora in fisele individuale sau formulare specifice, semnate individual.
Controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal
Verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii.
Pe toata durata executiei, in lungul transeelor trebuie asigurata o zona de lucru si de protectie. Latimea acestor zone se stabileste functie de tipul lucrarilor si de conditiile locale.In interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si al utilajelor straine de santier.
Principalele prevederi legale privind protectia muncii sunt listate la paragraful
Prezenta sectiune trateaza lucrarile de instalatii electrice aferente obiectivului mai sus mentionat si anume:
Instalatii electrice interioare:
o Instalatii de iluminat;
o Instalatia de alimentare cu energie electrica a pompei.
Instalatii electrice exterioare:
o Instalatia de alimentare cu energie electrica a puturilor.
Frontul total de captare al apei este format dintr-un put amplasat in apropierea Gospodariei de Apa. In putul nou forat s-a prevazut montarea unei pompe submersibile, cu o putere de 1.5 kW.
Alimentarea putului se face in derivatie dintr-un cablu de energie racordat la tabloul general TG din punctul de exploatare.
In camera de lucru a putului se afla amplasat pe peretele opus cosului de acces un tablou de forta si lumina TFL si cutia de forta si comanda a pompei CP.
Tabloul TFL este format din trei cutii capsulate, racordate intre ele, din care se face alimentarea
cutiei CP a pompei,
iluminatului local si prizei de 24 V,
prizei trifazice.
Pompa este echipata cu un cablu electric, jonctiune rapida, senzor nivel si pentru nivel minim, tablou electric de comanda si protectie avind urmatoarele functiuni: protectie minima si maxima tensiune, protectie la inversarea succesiunii sarcinii fazelor si comanda manuala sau automata functie de nivel.
In cutia pompei CP se afla
aparatele de conectare si protectie
aparatele de semnalizare locala si la distanta a functionarii pompei, a nivelului apei din put,
aparatele de comanda manuala sau automata, functie de nivel.
Racordarea cutiei CP la tabloul TFL se face printr-un cablu de cupru, iar la pompa printr-un cablu special prevazut de furnizor.
Transmisia datelor privind functionarea pompei, in camera personalului de la Gospodaria de Apa, se face prin intermediul unui cablu de semnalizare CSYAbY.
Tinind cont de gradul de umiditate din camera de lucru, instalatia de iluminat normal se va realiza cu 2 corpuri de iluminat tip SN-328 60 W (IP 56), echipate cu lampi cu incandescenta, alimentate la tensiunea nepericuloasa de 24 V.
S-a prevazut deasemeni si o priza de alimentare la tensiunea de 24 V, pentru racordarea unei lampi portabile tip LPA 60 W.
In vederea asigurarii posibilitatii personalului de exploatare sa utilizeze diverse echipamente electrice pentru interventii (pompe de epuisment, bormasini, ventilatoare, etc) s-a prevazut o priza de forta pentru alimentarea lor si doua circuite de rezerva.
Puterea instalata a tabloului TFL este de 2,5 kW.
Pentru protectia personalului de exploatare s-a prevazut o priza de legare la pamant formata dintr-un conductor din banda de otel zincat de 25 x 4 mm, montata pe conturul incaperii la circa 40 cm de pardoseala, racordata la armatura metalica a constructiei.
La aceasta centura se racordeaza tabloul TFL, cutia pompei CP, casca putului si toate constructiile metalice interioare.
Intreaga instalatie se va executa in cablu de cupru montat aparent.
Cablul de energie care alimenteaza consumatorii din cabina putului este de tip CYAbY, si este racordat printr-un manson de derivatie din cablul principal. Traseul cablului este paralel cu traseul aductiunii si la 3 m de conducta de refulare.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor electrici din campul de captare se face din tabloul general TG de la gospodaria de apa.
Cablul de energie principal de cupru, tip CYAbY pleaca din tabloul general TG si se racordeaza la putul nou forat.
Traseul cablului principal este paralel cu traseul aductiunii, la 3 m de conducta.
Cablurile de energie sunt ingropate intr-un sant de 0,8 m adancime, intr-un pat de nisip de 20 cm, cu o folie avertizoare la 20 cm.
In acelasi sant, in paralel cu cablul de energie se pozeaza si un cablu de semnalizare de tip CSYEAbY prin care se transmit informatiile asupra functionarii pompelor din fiecare put la gospodaria de apa in camera Punctului de exploatare din cadrul Gospodariei de Apa.
Prezentele instructiuni tehnice sunt specifice lucrarilor necesare pentru realizarea lucrarilor de instalatii electrice, si completeaza prevederile Caietului de Sarcini.
Executantul este obligat sa ia toate masurile tehnico-organizatorice pentru realizarea intocmai a prevederilor inscrise in prezentele instructiuni.
Lucrarile de intretinere si reparatii se vor executa numai cu personal calificat, avind echipament de protectie adecvat, cu instalatia scoasa de sub tensiune, respectindu-se "Instructiunile generale de protectia muncii" ale MEE, PE 006 cap.8 si "Normele de protectia muncii" - PE 119/92.
In exploatarea
instalatiilor electrice se vor respecta prevederile
Se va asigura utilizarea cu maximum randament a puterii instalate prin:
o curatirea corpurilor de iluminat si a lampilor;
o inlocuirea lampilor uzate sau arse;
Cu ocazia reviziilor periodice se vor verifica:
asigurarea nivelului de iluminare conform proiectului;
izolatia cablurilor electrice;
respectarea prevederilor din proiect privind protectia impotriva tensiunilor de atingere periculoase de legare la pamint;
respectarea prevederilor din proiect privind alegerea echipamentului pentru protectia circuitelor la scurtcircuit si suprasarcina.
In conformitate cu cerintele Legii 10/1995, se stabilesc urmatoarele faze determinante ale executiei:
verificarea functionarii instalatiilor electrice in vederea receptionarii
Lucrarile se executa pe baza fiselor tehnologice de executie, corepunzand cerintelor din normativele de executie, NTSM, PSI si a instructiunilor tehnice ale proiectului, fiind obligatoriu respectarea acestora de catre executant si beneficiar.
Activitate de verificare si control se va face cu respectarea urmatoarelor principale normative:
C56/2000 - "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente";
I 7-98 - 'Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni de pina la 1000 V"
Receptia lucrarilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructie si instalatii aferente acestora" (HGR nr. 273/94) si Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C56-2000 si prevederilor Normativului I 7-98.
Se vor urmari:
respectarea, pe parcursul executiei, a programului de control al calitatii.
Etapele de realizare a receptiei sunt:
receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract
receptia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazute
Calculul iluminatului s-a facut prin medota coeficientului de utilizare;
Calculul sectiunii cablurilor s-a facut conf. Normativului I 7/98 considerindu-se temperatura maxima a incaperii + 350 C.
Prin proiect s-a urmarit prevederea solutiilor tehnice care sa nu favorizeze declansarea sau extinderea incendiilor. In acest scop s-au urmarit masurile care sa respecte prescriptiile I 7/98, P 118/99 si PE009.
Pentru perioada de exploatare, s-au prevazut:
materiale si aparataj corespunzator categoriei de pericol de incendiu a spatiilor in care acestea se monteaza;
protectia circuitelor si a consumatorilor la suprasarcina si la scurtcircuit cu sigurante fuzibile dimensionate corespunzator.
Pentru perioada de executie, masurile respective se stabilesc de catre elaboratorul documentatiei de organizare a santierului si de catre unitatea de executie.
Pentru receptia si darea in functiune. Receptionarea si darea in functiune se vor face numai dupa se ce constata urmatoarele:
realizarea masurilor de protectie a muncii si a celor de paza si stingerea incendiilor conform prevederilor proiectului;
alegerea unor masuri care sa corespunda conditiilor de lucru si celor prevazute in actele normative in vigoare la data punerii in functiune.
Masurile de protectia muncii pe timpul executarii lucrarilor se iau de catre contractant, iar in exploatare de catre beneficiarul ei.
Se vor respecta prescriptiile I 7/98, PE-009, PE-119 si normativul de acordare a materialelor individuale de protectia muncii (covor electroizolant, manusi electroizolante, etc).
In vederea asigurarii conditiilor normale de munca cit si pentru evitarea accidentelor s-au prevazut prin proiect masuri conform legislatiei in vigoare (NRPM, STAS 12604, I 7/98).
Pentru perioada de exploatare, s-au prevazut:
asigurarea confortului vizual prin prevederea de iluminat normal general;
protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta realizata prin instalatia de legare la nul (carcasele metalice ale corpurilor de iluminat si cea a prizei trifazice s-au legat la borna de nul de protectie a tabloului TFL, prin conductorul de nul de protectie);
instalatia de legare la pamint (borna de nul de protectie a tabloului s-a legat prin banda de otel 25x4 mm la priza de pamint a partii tehnologice);
alegerea corespunzatoare a aparatajului in functie de mediul in care functioneaza.
Pentru perioada de executie se va prevedea protectia impotriva accidentelor in conditiile efectuarii lucrarilor curente de executie.
In conformitate cu HG 101/1997 - "Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara" si respectind prevederile Normativului NP 028/98 - "Normativ pentru proiectarea constructiilor de captare a apei", s-au prevazut masurile pentru realizarea zonelor de protectie sanitara a obiectelor componente ale captarii de apa, respectiv zona de protectie sanitara cu regim sever, zona de protectie cu regim de restrictie si perimetrul de protectie hidrogeologica, urmind ca proiectul tehnic de dimensionare a zonelor de protectie sanitara sa definitiveze marimea acestor zone.
Acesta zona va fi definitivata ca marime ulterior, pe baza calculului ariei de regenerare a stratului acvifer in cadrul proiectului tehnic de dimensionare a zonelor de protectie sanitara.
In acesta zona, masurile de protectie referitoare la utilizarea terenurilor sunt cuprinse in HG 101/1997. Amintim principalele activitati interzise:
Evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier
Amplasarea de unitati industriale care evacueaza ape reziduale cu risc mare de poluare
Depozitarea, stationarea sau introducerea in subteran a substantelor poluante
Amplasarea de statii de epurare, spitale, statiuni turistice, etc.
Tinind cont de prevederile Normativului NP 028/98 si HG 101/1997 in ceea ce priveste adincimea straturilor acvifere captate si pericolul de contaminare al acestora, in situatia prezenta nu s-a mai prevazut necesitatea instituirii zonei de protectie hidrogeologica.
Conform prevederilor Normativului NP 028/98 si HG 101/1997, zona de protectie sanitara cu regim de restrictii s-a dimensionat pe baza criteriului timpului de tranzit de 50 de zile. Acesta zona va fi definitivata ca marime ulterior, pe baza calculului ariei de regenerare a stratului acvifer in cadrul proiectului tehnic de dimensionare a zonelor de protectie sanitara.
In acesta zona, masurile de protectie referitoare la utilizarea terenurilor sunt cuprinse in HG 101/1997. Amintim principalele activitati interzise:
Executarea de constructii pentru activitati industriale si agricole, precum grajduri, silozuri de cereale, depozite de ingrasaminte, etc.
Amplasarea de santiere de constructii si depozite de materiale aferente
Spalarea masinilor si efectuarea schimbului de ulei
Balastiere, exploatari prin care se indeparteaza stratul protector
Lucrari de canalizare si drenaje
Amplasarea de iazuri piscicole
De precizat ca aceasta zona poate fi exploatata agricol, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea utilizarii substantelor sau metodelor care ar polua terenul (utilizarea ingrasamintelor naturale, irigatiile cu ape uzate sau epurate, etc).
Tinind cont de prevederile Normativului NP 028/98 si HG 101/1997 in ceea ce priveste adincimea straturilor acvifere captate si pericolul de contaminare al acestora, in situatia prezenta nu s-a mai prevazut necesitatea instituirii zonei de protectie sanitara cu regim de restrictii.
Conform prevederilor Normativului NP 028/98 si HG 101/1997, zona de protectie sanitara cu regim sever s-a dimensionat pe baza criteriului timpului de tranzit de 20 de zile. Pe baza datelor existente, s-a considerat o distanta de protectie de 25,0 m imprejurul puturilor, tinind cont de prevederile normativului in ceea ce priveste adincimea stratului captat si pericolul de contaminare al acestui strat, urmind ca suprafata definitiva sa fie stabilita ulterior, pe baza proiectului tehnic de dimensionare a zonelor de protectie sanitara .
Zona de protectie sanitara cu regim sever a fost prevazuta cu o imprejmuire din plasa de sirma montata pe stilpi de beton prefabricati, cu o fundatie de beton monolit, si cu panouri din plasa de sirma, precum si placute avertizoare. In interiorul acestei zone s-a prevazut o rigola perimetrala pentru captarea si dirijarea apelor pluviale. Rigola perimetrala are o sectiune triunghiulara, avind 0,60 m latime si 0,30 m adincime.
Imprejmuirea s-a prevazut deasemeni cu porti metalice pentru acces auto si pentru accesul personalului de intretinere si exploatare. Toate confectiile metalice (panourile de sarma, portile, etc) se vor proteja anticoroziv prin grunduire si vopsire.
In aceasta zona s-a prevazut si un drum de acces la put, pentru interventii tehnice, drum cu o latime de 3,50 m si realizat dintr-un strat de balast compactat de 20 cm grosime.
Aceasta zona este folosita numai pentru asigurarea exploatarii si intretinerii captarii. In afara de restrictiile din celorlalte zone, sunt interzise si urmatoarele:
Amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei si a instalatiilor
Depozitarea de materiale, cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiilor
Traversarea zonei de instalatii de canalizare pentru ape uzate, cu exceptia celei care deserveste captarea.
Masurile de protectie complete referitoare la utilizarea terenurilor din aceasta zona sunt cuprinse in HGR 101/1997.
Drumurile de acces la captare constau din drumurile interioare zonelor de protectie cu regim sever, si drumurile de racord la reteaua de drumuri locala.
S-au prevazut drumuri de acces in lungime totala de cca. 40 m de la putul forat la drumul existent.
Drumuri de acces au o latime de 4,0 m, avind carosabilul de 3,50 m. Imbracamintea drumului este alcatuita dintr-un strat de balast compactat de 20 cm asternut pe amplasamentul drumului.
Pentru asigurarea folosirii rationale si a protectiei sursei de apa impotriva supraexploatarii si modificarii calitatilor naturale, conform HGR 101/1997, precum si pentru urmarirea comportarii in timp a stratelor freatice captate, conform HGR 101/1997, s-a prevazut realizarea a 2 foraje de control si observatie. Aceste foraje vor fi executate in faza III, cand se vor executa toate puturile.
Conform HGR 101/1997, detinatorul lucrarilor de captare va efectua in aceste foraje un program de observatii si masuratori privind evolutia nivelurilor apelor subterane si a calitatii acestora, transmitind aceste date filialei teritoriale a Regiei Autonome "Apele Romine", in conformitate cu prevederile art. 35 din Legea apelor nr. 107/1996.
Conducta de aductiune colecteaza apa de la put si alimenteaza rezervorul de inmagazinare de 200 m3, fiind realizata din polietilena de inalta densitate (PEID).
Conducta de aductiune se realizeaza cu un singur fir, conform P66 / 2001.
Definirea conductei principale de aductiune este pentru ultimul tronson de la sursa la rezervor, tronson ce cumuleaza tot debitul captat.
Executia sapaturii se face manual sau mecanizat, pamantul rezultat se depoziteaza la cel putin 50 cm de marginea transeei, pe aceea parte opusa caii de acces si de transport a tuburilor si a celorlalte materiale.
Pozarea conductelor se face la o adancime de 1,0 - 1,1 m pe un pat de nisip de 10 - 15 cm asigurandu-se astfel acoperirea minima egala cu adancimea de inghet 0,9 cm.
Dupa pozare si etansare, conducta se acopera cu un strat de pamant de 30 cm, cu exceptia punctelor de imbinare si apoi se supune la probele de etanseitate si presiune.
Dupa efectuarea probelor, transeele se astupa cu straturi de pamant de 20 cm grosime, bine compactate cu maiul de mana.
Dimensionarea conductei de aductiune, functionand prin pompare, s-a facut astfel incat diametrul ales sa corespunda unor cheltuieli anuale minime.
Determinarea diametrului economic s-a facut sa corespunda vitezei economice de cuprinsa intre 0.8-1.2 m/s.
Dat fiind lungimea relativ mica si presiunea redusa din conducta, nu se pune problema producerii de miscari nepermanente cu efecte negative asupra acesteia la oprirea accidentala a energiei electrice
(fenomenul de "lovitura de berbec").
Definirea conductei principale de aductiune este pentru ultimul tronson de la sursa la rezervor, tronson ce cumuleaza tot debitul captat.
Conducta principala de aductiune a fost dimensionata la dezvoltarea localitatii.
Astfel debitul de dimensionare a aductiunii, la Etapa II este :
Qad=Kp*Ks*QzimaxII+24*Qri = 14,63 l/s (conform tabel B. Rezultate)
Lungimea aductiunii este de 50 m.
Diametrul economic al aductiunii a fost ales din "Nomograma pentru dimensionarea conductelor din Polietilena" de la pag.85 din "Ghidul privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si propilena" editat de IPCT-SA in 1999.
Conform cu calculele efectuate in tabelul de mai jos, pentru tronsonul de aductiune spre rezervor au rezultat urmatoarele:
|
Etapa |
Debit (l/s) |
De (mm) |
V (m/s) |
i (m/m) |
L (m) |
ΔH (m) |
|
QI(50) | ||||||
|
QII(80) |
Conducta principala de aductiune se va realiza din PEID, PN 10.
Conductele de legatura la puturi s-au calculat pentru debitul de la put pana la conducta principala de aductiune.
Diametrul economic al conductelor de legatura intre puturi a fost ales din "Nomograma pentru dimensionarea conductelor din Polietilena" de la pag.85 din "Ghidul privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si propilena" editat de IPCT-SA in 1999.
Conform cu calculele efectuate in tabelul de mai jos au rezultat urmatoarele:
|
Tronson |
Debit (l/s) |
De (mm) |
V (m/s) |
i (m/m) |
L (m) |
ΔH (m) |
|
P1-R |
Conductele de legatura, de la puturi la aductiunea principala se executa din PEID, PN6.
Pe conductele de aductiune s-au montat, imediat in amonte de intrarea in rezervor, o piesa speciala cu rol de amestecator static unde se introduce solutia de clor.
Materialul conductelor de aductiune este din polietilena de inalta densitate (PEID) clasa PE 80, PN 6.
Imbinarea conductelor se vor realiza prin: sudura cap la cap, electrofuziune sau flanse.
Aductiunile sunt ingropate la minim adancimea de inghet cu panta descendenta catre gospodariile de apa, urmarind panta generala a terenului.Conductele se vor monta in conformitate cu prevederile STAS 6819 si cerintele furnizorului de materiale (conducte, armaturi etc.).
Conform STAS 6819 panta de montaj a conductelor este de minim 1%o .
Conform prevederilor HG 101/1997, zona de protectie sanitara cu regim sever pentru conductele de aductiune se considera 30 m fata de orice sursa potentiala de contaminare, si 10 m daca traseul aductiunii este in amonte de zonele impurificate.
Conform prevederilor HG 101/1997, zona de protectie sanitara cu regim sever pentru conductele de aductiune nu se imprejmuieste.
Conform STAS 4273/83, STAS 10100/75, P 100/92, lucrarea se incadreaza in clasa III de importanta.
In conformitate cu legea 10/95 si Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, aprobat cu HG 269/18.06.94, lucrararile se incadreaza in categoria de importanta C.
Exigentele esentiale, conform legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, corespunzatoare directivei C.E.E. nr. 89/106 privind calitatea produselor pentru constructii, ce trebuie realizate si mentinute pe intreaga durata de existenta a constructiilor sunt:
A 1 - Rezistenta si stabilitatea la solicitari statice, dinamice, inclusiv cele seismice, pentru constructii edilitare si de gospodarie comunala;
B 9 - Siguranta in exploatare pentru constructii edilitare si de gospodarie comunala;
C - Siguranta la foc pentru toate domeniile;
D - Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului, pentru toate domeniile;
E -Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie in constructii, pentru toate domeniile;
Este alcatuita din urmatoarele obiecte:
Cladire gospodarie de apa, comuna pentru:
statia de clorare
statia de pompare cu hidrofor
punct de exploatare
grupul sanitar
Rezervor metalic de inmagazinare, de 200 m3 pentru Etapa I - Faza I
Retele interioare de apa si canal
Bazin vidanjabil, in exteriorul gospodariei de apa
Pentru realizarea gospodariei de apa este nevoie de suprafata ocupata de constructiile propriu-zise, la care se adauga zona de protectie sanitara cu regim sever a rezervoarelor. Aceste dimensiuni sunt determinate in functie de distantele minime de protectie sanitara impuse de HG 101/1997 - "Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara".
Tinind cont de aceste norme, bazinul vidanjabil a fost amplasat in afara gospodariei de apa.
Cladirea gospodariei de apa este de tip baraca metalica compartimentata. Cladirea va adaposti echipamentul si buteliile de clor gazos ale statiei de clorinare, pompele de distributie, vasele de presiune si aparatele de masura si control, armaturile de retinere si inchidere, conductele instalatiei hidraulice interioare, tabloul electric general, instalatiile electrice interioare de lumina, prize si forta cat si instalatiile sanitare interioare si spatiul efectiv de lucru necesar operatorilor statiei.
Cabina este o constructie modulara, autoportanta, demontabila. Cabina se va fabrica in uzina si se va transporta si instala pe amplasament.
Cabina are rol de adapostire a echipamentelor tehnice pentru pomparea si clorarea apei si de asigurare a locului de munca pentru personalul de supraveghere, fiind destinata statiilor de alimentare cu apa la sate si locuinte sociale.
Dimensiunile de gabarit ale cabinei sunt:
Lungime: 10.10 m;
Latime: 2.65 m;
Inaltime: 3.00 m
Planul cabinei este alcatuit din urmatoarele functiuni:
Camera statiei de pompare: 12.25 mp
Birou: 4.34 mp
Grupul sanitar: 1.68 mp
Camera statiei de clorinare: 4.17 mp
Deoarece modulele sunt destinate sa fie transportate pre-asamblate, acestea vor fi prevazute cu urechi de ridicare, grinzi si diagonale suplimentare pentru transport.
Conform P100 -1992 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor) se fac urmatoarele precizari:
- Clasa de importanta a constructiei: III
- Zona seismica de calcul: D
- Perioada de colt 'Tc' = 1,50"
- Coeficientul "Ks" = 0,16
- Intensitatea seismica:VIII grade MSK
Cabina este asezata pe o placa din beton armat 10,40x2,95 m, prevazuta perimetral cu grinzi pina la adincimea de inghet. Latimea grinzilor este de 30 cm si inaltimea de 1,00 m, astfel incit sa se asigure adincimea de inghet de 0,90 m si se ridica cu +10 cm deasupra terenului natural.
Structura de rezistenta este alcatuita din cadre metalice sudate, pe care se monteaza peretii si invelitoarea. Toate piesele sunt sudate, pentru a forma un monolit.
Peretii sunt alcatuiti din panouri tip sandwich -tabla/spuma poliuretan/tabla.
Invelitorile sunt realizate din panouri tip sandwich pentru acoperis -tabla/spuma poliuretan/tabla, special profilate pentru a prelua sarcinile din zapada, avind o panta de 5.5%.
Tamplaria prevazuta este compusa din:
Camera aparatelor de clorare are usa doar spre exteriorul cladirii.
Panourile de pereti si acoperis asigura si izolatia termica, avind grosimea stratului izolator din poliuretan de 50 mm.
Deoarece panourile de inchidere sunt vopsite din fabricatie, pe ambele fete, nu necesita finisaje interioare sau exterioare.
Structura de rezistenta este protejata anticoroziv prin grunduire si vopsire. In camera de clorinare structura metalica va fi protejata anticoroziv cu un strat de vopsea clor cauciuc.
Cabina este prevazuta la exterior cu patru reflectoare, pentru iluminatul incintei.
Prezenta sectiune trateaza lucrarile de instalatii electrice aferente obiectivului mai sus mentionat si anume:
Instalatii electrice interioare:
o Instalatii de iluminat;
o Instalatia de alimentare cu energie electrica.
Instalatii electrice exterioare:
o Instalatia de alimentare cu energie electrica.
Cladirea gospodariei de apa contine in exterior tabloul electric general T.G., care are urmatoarele roluri functionale:
Alimentarea cu energie electrica a instalatiei de utilizare interioara (iluminat intern si extern, prize, convectoare de caldura, ventilatoare)
Alimentarea cu energie electrica a instalatiei de clorare.
Alimentarea cu energie electrica si controlul procesului de automatizare a motoarelor pompelor
Protectia tuturor instalatiilor electrice mai sus mentionate.
Alimentarea tabloului general T.G. cu energie electrica se va face din tabloul de distributie al S.C. Electrica S.A., iar legatura dintre acesta si punctul de transformare se va realiza dintr-un cablu subteran.
Instalatii electrice interioare fac parte din dotarile interioare ale cabinei si sunt compuse din urmatoarele echipamente electrice:
corpuri de iluminat cu tub fluorescent 18 W
corpuri de iluminat cu tub fluorescent 36 W;
intrerupatoarele;
prize duble 16 A;
ventilatoare;
convectoare de caldura;
doze derivatie;
cabluri electrice;
proiectoare.
Inainte de realizarea fundatiei, se va instala priza de pamant, realizata din electrozi de otel zincat conectati intre ei printr-un inel confectionat din conductor de cupru. Priza de pamant se va conecta la armatura fundatiei.
Perimetral este prevazuta o centura de impamintare, conectata la priza de pamant. La aceasta centura de impamintare sunt conectate pompele si tabloul general de distributie.
Pentru protectia impotriva supratensiunilor atmosferice, cabina a fost prevazuta cu o instalatie de paratrasnet cu tija si conductor de coborare legat la priza de pamant.
Statia de clorare este comasata cu statia de pompare si punctul de exploatare, in aceasi cladire, tip baraca metalica compartimentata.
Din datele prezentate in studiul hidrogeologic, rezulta ca apa captata din stratele acvifere de medie adancime, corespunde STAS-ului de potabilitate 1342, ceea ce conduce la faptul ca nu este necesara o statie de tratare a apei din punct de vedere fizico-chimic, dar este necesara o statie de clorinare pentru tratarea apei din punct de vedere biologic.
Alimentarea cu apa a localitatilor din mediul rural trebuie sa indeplineasca conditiile unei scheme tehnologice simple, care sa conduca la investitii specifice reduse si la o exploatare sigura, cu minimum de personal calificat, deci pe cit posibil sa aiba un inalt grad de autonomie de functionare, bazata pe sisteme simple de automatizare.
Clorarea apei potabile se va realiza cu clor gazos. Utilizarea clorului se face pentru:
dezinfectare (distrugerea germenilor patogeni si a microorganismelor daunatoare sanatatii);
oxidarea substantelor organice si a unor compusi anorganici in scopul corectarii unor calitati chimice si fizice ale apei.
Clorarea apei se face cu clor gazos prin intermediul aparatelor de clorare sub vacuum.
Schema tehnologica a statiei de clorare cuprinde obiectele destinate dezinfectarii apei, respectiv clorarea apei. Clorarea apei se face cu clor gazos prin intermediul aparatelor de clorare sub vacuum. Injectarea clorului se realizeaza in conducta de aductiune, inainte de intrarea in rezervor.
In incaperea statiei de clorare este prevazut si bazinul de neutralizare a clorului din buteliile de clor defecte, care contine o solutie de tiosulfat de sodiu si soda caustica. Acest bazin consta dintr-un recipient metalic, protejat la coroziune, cu dimensiunile de1,60x0,40x0,60 m, care permite imersarea buteliilor de clor cu capacitatea de 50 kg.
Dozarea clorului in apa potabila trebuie facuta astfel incat, conform STAS 1342-1991 paragraf 2.3.1, tabel 3, continutul de clor rezidual la consumator in punctul cel mai indepartat sa fie intre 0,10-0,28 mg/l si la intrarea in retea de maxim 0,55mg/l.
S-au luat in considerare pentru proiectare "Manualul pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor aferente statiilor de clorare pentru tratarea apei cu clor gazos in vederea satisfacerii exigentelor de siguranta in exploatare si sanatatea oamenilor" si SR 9296-1996 privind proiectarea statiilor de clor.
In conformitate cu SR 9296-1996 sunt prevazute doua aparate de clorare montate in instalatie, din care unul in rezerva.
Debitul pentru care se vor alege dozatoarele de clor este cel al debitului de apa maxim captat, si anume Qcapt = 9,60 l/s (2,4 l/s x 4 pompe)in faza III.
Debitul de clor:
QCL=9,60 l/s x 0,55 mg/l = 5,28 mg/s =0,019 kg/h
Clorul injectat este consumat in rezervorul de apa si retea functie de continutul real de bacterii, substante organice si anorganice aflate in apa. Ca urmare, in exploatare, doza de clor reala va fi stabilita pe baza analizelor de laborator din probe prelevate din rezervor si punctele cele mai indepartate de consum.
Camera statiei de clorare are dimensiunile de 1,70x2,45 m si H=3,0 m.
Pardoseala camerei este din beton acoperit cu un sistem de protectie anticoroziva. Un sifon permite evacuarea apei de pe pardoseala. Accesul se face direct din exterior printr-o usa plina, avind deschiderea de 0,90x2,10 m.
Incaperea este luminata natural printr-o fereastra fixa, metalica, cu dimensiunile 1,00x0,80.
Doua grile de ventilatie si un ventilator electric montat in perete asigura atit ventilatia naturala cit si cea fortata a incaperii.
Un senzor care semnalizeaza prezenta clorului se va monta la inaltimea de 300 mm de la pardoseala incaperii.
Peretii incaperii sunt protejati anticoroziv printr-un strat de vopsea clor-cauciuc.
Instalatia de clorare utilizeaza clorul gazos, si este de tip aparat de clorare cu vacuum.
Statia de clorare contine urmatorul echipament :
Panou de clorare, Qmax=1000 mg/mc buc. 1
Aparate de clorare (1+1) buc. 2
Electropompa centrifugala buc. 1
Recipient vertical tip butelie, cu capacitatea de 50 kg clor buc. 2
Instalatia de clorare se monteaza pe perete, pe un support special. Un lavoar montat pe perete permite spalarea in caz de urgenta.Un sifon de pardoseala permite evacuarea apei.
Instalatia de clorare va cuprinde:
Regulator de vacuum (1+1 buc.) cu fixare direct pe recipientul de clor (butelie 50 kg), dotat cu:
Supapa de siguranta la admisia clorului care nu permite intrarea gazului in instalatie in lipsa vacuumului;
Inel de etansare a vacuumului in cazul schimbarii buteliei;
Semnalizator lipsa clor;
Robinet de reglaj debit de clor;
Indicator debit de clor (rotametru);
Filtru de eliminare a impuritatilor de clor.
Conducta de vid prevazuta cu clapet unic sens -2buc;
Ejector - 1buc;
Pompa de apa pentru alimentarea cu apa a ejectorului (Q = 1 l / min si H = 3 bari) - 1buc;
Conducta pentru alimentarea cu apa a ejectorului prevazuta cu robinet de retinere cu arc;
Conducta pentru apa de clor 1" din PVC greu (G) prevazuta cu robinet de separare;
Dispozitiv de injectie a solutiei de clor ce va fi infiletat intr-o piesa montata pe conducta de alimentare a rezervorului de inmagazinare;
Panou de control. Statia de clorare va fi prevazuta cu un panou de control care va fi integrat in panoul de control principal, unde se vor transmite toate alarmele si indicatiile referitoare la statia de clorare.
Detector pentru pierderile accidentale de clor gazos. Un senzor care va detecta pierderile de clor gazos va fi montat in incaperea instalatiilor de clorare. Acesta va furniza semnal la un dispozitiv de alarmare acustic si luminos care se va declansa la atingerea unei concentratii de 1mg clor/m3 aer.
In eventualitatea in care detectorul de debit, situat pe conducta de aductiune, sesizeaza lipsa curgerii in conducta de aductiune, se va initia o comanda de oprire a functionarii sistemului. Acesta va opri furnizarea de clor, dar va lasa pompele de ridicare a presiunii sa functioneze pentru inca 30 de secunde, pentru a evacua clorul care a mai ramas in sistem.
Apa necesara amestecului de clor este preluata din conducta de alimentare a rezervorului de la puturi, prin intermediul unei conducte Dn 25.
Solutia de apa cu clor preluata din panoul de clorinare este trimisa la rezervorul de inmagazinare a apei printr-o conducta Dn 25.
Instalatia de iluminat este alcatuita dintr-o lampa fluorescenta cu un intrerupator local.
Incalzirea incaperii se face electric cu ajutorul unui convector.
Ventilatia fortata este asigurata cu ajutorul unui ventilator electric de perete. Acesta asigura 20-25 schimburi de aer pe ora si este controlat de senzorul care semnalizeaza prezenta clorului in aer.
Statia de clorare este prevazuta cu urmatoarele echipamente de automatizare si AMC:
Pornire/oprire a sistemului de dozare a clorului functie de existenta debitului pe conducta de aductiune de la puturi la rezervor, prin intermediul unui detector de curgere
Un senzor care semnalizeaza prezenta clorului se monteaza la cca. 300 mm de pardoseala incaperii, si care alarmeaza la aparitia scaparilor de clor.
Alarmare la golirea buteliilor de clor
Statia de pompare este comasata cu statia de tratare si punctul de exploatare, in aceasi cladire, tip baraca metalica compartimentata.
Statia de pompare a fost dimensionata pentru Etapa I, Faza III, la debitul de 19.16 l/s + 5 l/s debit de incendiu. In Etapa I, Faza I, statia de pompare va fi echipata cu un skid compus din 1F+1R electropompe si un vas de hidrofor de 750 l. Pompele, cu turatie constanta, din care una de rezerva, asigura la limita statiei, in faza II, urmatoarele caracteristici:
- Debit Q= 7,04 l/s + 5 l/s pentru incendiu
- Inaltimea de pompare H= 35 mCA
Inaltimea de pompare a fost calculata tinand seama de inaltimea piezometrica necesara pentru pomparea apei in retea si cota geodezica a terenului unde este amplasata statia de pompare. Astfel a rezultat Hp = 35 mCA.
Vasul pentru mentinerea presiunii in retea se prevede cu membrana elastica. Pentru dimensionarea acestuia s-a avut in vedere pornirea pompei la valoarea de 25 mCA si oprirea la valoarea presiunii corespunzatoare pe curba pompei la debitul minim admis, dar fara a depasi presiunea maxima admisa in retea (60 mCA) precum si numarul maxim de porniri orare admise de motor.
Camera statiei de pompare are dimensiunile de 5,00x2,45 m si H=3,0 m.
Camera statiei de pompare are un acces direct din exterior. Accesul din exterior se face printr-o usa plina, cu doua canaturi, avind deschiderea de 1,80 m si inaltimea de 2,40 m ce permite montarea-demontarea echipamentelor si efectuarea operatiilor de intretinere.
Pardoseala este din beton sclivisit.
Iluminarea naturala se realizeaza prin trei ferestre metalice cu dimensiunile 1,00x0,80.
Statia de pompare este echipata cu un sistem de ridicare a presiunii cu urmatoarele caracteristici:
Debit pompa consum normal Q= 7 l/s + 5 l/s = 12 l/s
Inaltimea de pompare H= 35 mCA
Puterea P= 7,5 kW/buc.
Vasul pentru mentinerea presiunii in retea se prevede cu membrana elastica, si are capacitatea de 750 l, la presiunea de Pn=10 atm.
Pompele aspira din rezervorul de stocare a apei prin intermediul unui colector comun Dn 200 mm.
Statia de pompe este prevazuta cu:
Robinet de sectionare
Filtru
Robinet de retinere cu clapeta pentru fiecare pompa
Robinet de sectionare pentru fiecare pompa
Racord pentru manometru cu robinet
Racord pentru robinet prelevare probe de apa
Racord pentru testare
Debitmetru
Robinet de retinere cu clapeta
Robinet general de sectionare
Racord cu robinet pentru instalatiile sanitare proprii ale cladirii gospodariei de apa.
Refularea electropompelor se realizeaza printr-un colector comun Dn 200 mm. Pe acest colector s-au prevazut urmatoarele armaturi si aparate de control :
Contor apa Dn = 200 mm;
Supapa automata de aerisire-dezaerisire, Ø = 1/2 ";
Robinet de retinere cu clapeta, Dn = 200 mm;
Priza de impuls, Ø = 1/2 "
Punct de testare, cu vana Dn 200;
Racord control sanitar Ø = 1/2 "
Conductele de apa, coturile, teurile si reductiile se vor zinca. Imbinarile sunt realizate cu flanse.
Un sifon de pardoseala permite evacuarea apei.
Instalatia de iluminat este alcatuita din doua lampi fluorescente cu un intrerupator local.
Incalzirea incaperii se face electric cu ajutorul unui convector.
Pentru ventilatie fortata este prevazut un ventilator si doua grile de ventilatie cu dimensiunile 0,20x0,20 m fiecare.
In incapere este montata o priza dubla de 16A alimentata la 220 VCA din tabloul de distributie.
Functionarea automatizata a electropompelor se realizeaza prin intermediul hidroforului, care asigura mentinerea sub presiune a retelei.
Pompele sunt prevazute si cu butoane pentru pornirea si oprirea manuala locala din statia de pompare.
Statia de pompare este prevazuta cu urmatoarele echipamente de automatizare si AMC pentru pompele de consum normal:
Pornire manuala sau automata
Oprire la atingerea nivelului de minim in rezervorul de apa (nivel minim consum=nivel maxim rezerva de incendiu)
Contorizare debit
Masurarea presiunii pe conducta de refulare
Oprirea automata la atingerea nivelului minim al rezervei de incendiu (nivelul minim peste sorb)
Este o incapere cu dimensiunile 2,45x1,77 m si H = 3,00 m, cu pardoseala din beton acoperit cu covor din PVC.
Accesul se face direct din exterior, printr-o usa plina cu un canat, avind deschiderea de 0,90x2,10m.
Iluminarea naturala se realizeaza printr-o fereastra metalica cu dimensiunile 1,00x0,80m.
Instalatia de iluminat este alcatuita dintr-o lampa fluorescenta cu un intrerupator local.
Incalzirea incaperii se face electric cu ajutorul unui convector.
In incapere este montata o priza dubla de 16A alimentata la 220 VCA din tabloul de distributie.
In birou se monteaza si panoul de comanda a instalatiei de clorurare.
Este o incapere cu dimensiunile 1,40x1,20 m si H = 3,00 m,cu pardoseala de beton sclivisit.
Acesul se face printr-o usa intr-un canat si cu deschiderea de 0,80x2,10m.
Iluminarea si ventilatia naturala se realizeaza printr-o fereastra metalica cu dimensiunile 0,40x0,60m
Este echipat cu WC cu apa si lavoar. Un sifon permite evacuarea apei de pe pardoseala.
Alimentarea cu apa a grupului sanitar se asigura printr-un racord din conducta de refulare prin care se asigura alimentarea cu apa a localitatii, iar evacuarea apelor uzate provenite de la utilizarea obiectelor sanitare se face printr-o conducta Dn 110 intr-un camin de vizitare exterior amplasat la cca. 3,00 m de cladire si apoi in bazinul vidanjabil din exteriorul gospodariei de apa.
Instalatia de iluminat este alcatuita dintr-o lampa fluorescenta cu un intrerupator local.
Rezervorul de inmagazinare a apei asigura compensarea variatiilor orare si pastreaza resursa intangibila de incendiu.Rezervorul alimenteaza reteaua de apa potabila prin intermediul statiei de pompare din cladirea gospodariei de apa.
Volumul rezervorului
Volumul rezervorului se calculeaza conform SR 4165 si P66 / 2001 astfel :
V = Vc + Vi + (Va - Vi) daca Va > Vi
V = Vc + Vi daca Va < Vi
Pentru inmagazinarea apei aferenta gospodariei de apa a comunei Calarasi, a fost prevazut un rezervor metalic V nominal = 200 m3 cu diametrul de 6.88 m, volumul necesar in Etapa I - Faza I fiind de 199 m3, din care rezerva de incendiu este de 54 m3. Deoarece in Etapa I Faza III va fi necesar un rezervor de 500 mc, rezervorul va fi de tip metalic, cu posibilitatea de extindere a capacitatii la 500 mc doar prin adaugarea unor panouri (suprainaltare). Functie de producator si preturi, se va considera solutia achizitionarii unui rezervor de 500 mc de la aceasta faza.
Rezervorul alimenteaza reteaua de apa potabila prin intermediul statiei de pompare din cladirea gospodariei de apa.
Dimensionarea volumului rezervorului este data in breviarul de calcul.
Pentru inmagazinarea apei a fost prevazut un rezervor metalic.
Structura unui rezervor metalic inchis este alcatuita dintr-un radier din beton armat, pereti din panouri metalice modulate, si un acoperis deasemeni din panouri metalice modulate.
Inaltimea interioara este de 5.76 m din care 5.51 m coloana de apa.
Fundarea rezervorului se va face la -0.40 m fata de cota teren natural, pe o placa de beton armat de cca. 40 cm grosime, peste care se toarna grinzi de beton armat de cca. 60 cm inaltime. Aceasta solutie permite accesul sub rezervor, pentru reparatii si intretinere.
Pentru evitarea fenomenului de inghet in perioada friguroasa, rezervorul este prevazut cu izolatie termica la exterior exterior, asigurand peretilor o rezistenta termica de 1 m2 K / W, iar cupolei o rezistenta termica de 1,4 m2 K / W.
Pentru ventilatie s-a prevazut un cos de ventilatie cu diametru de 20 cm.
Interiorul rezervorului este compatibil cu stocarea apei potabile si este construit astfel incat sa intruneasca atat cerintele referitoare la protectia anticoroziva cat si cele sanitare, stipulate in Agrementul Tehnic.
Rezervorul metalic este realizat sub forma unui cilindru, executat din tole de otel galvanizat de 2,50 m lungime si 1,25 m inaltime, cu grosimi intre 2,5 si 5,0 mm.
Rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare laterala cu Ø 600 mm, inchisa cu un capac etans ce permite accesul in interior pe parcursul montajului sau a operatiilor de intretinere. Capacul este realizat din otel inoxidabil.
In interiorul rezervorului, pe capac, perete si pe radier este prevazuta o izolatie termica realizata dintr-un strat de 50 mm de polistiren protejata la interior cu o folie de cauciuc butilic de 1,5 mm grosime.
Extremitatile rezervorului sunt prevazute cu cite un cornier de aluminiu pe toata circumferinta. Cornierul de la partea inferioara are si rolul de a asigura prinderea rezervorului de fundatia de beton, cu bolturi echidistante distribuite perimetral cilindrului.
Acoperirea este realizata cu o cupola din aluminiu. Cornierul de la partea superioara asigura prinderea cupolei de partea cilindrica a rezervorului.
In cupola este prevazut un capac de acces la interior, la care se poate ajunge pe o scara verticala din aluminiu, montata pe exteriorul rezervorului. In interiorul rezervorului se afla o alta scara de acces din otel inox.
Totodata rezervorul va fi dotat cu rezistente termice cu termostat care au rolul de a impiedica scaderea temperaturii apei, in special in zonele perimetrale. Incalzitoarele sunt prevazute pentru incalzirea apei in perioada de intretinere (si nu exista circulatie prin rezervor) sau pentru zilele cu temperaturi extrem de scazute.
Numarul rezistentelor pentru rezervorul de 200 mc este de 1 buc. x 3 KW.
Rezervorul se livreaza impreuna cu toate racordurile necesare in cadrul schemei tehnologice.Toate racordurile sunt realizate din otel inoxidabil si prevazute cu un sistem etans de trecere prin peretii rezervorului.
Pozitionarea in plan a racordurilor se realizeaza standard unde este posibil, in conformitate cu pozitia celorlalte obiecte si cu configuratia terenului.
Volumul rezervorului de inmagazinare a apei pentru Etapa I - Faza I este de 200 m3, urmand ca in etapa Etapa I - Faza III sa fie extins la capacitatea de 500 m3.
Astfel, rezervorul de inmagazinare cu capacitatea de 200 m3 este amplasat pe o fundatie continua din beton armat necesara amplasarii ulterior a rezervorului de 500 m3 .
Fundatia continua din beton armat are in plan o forma poligonala, cu 12 laturi de 2,645 m la exterior si 2,32 m la interior.
Latimea fundatiei este de 60 cm si inaltimea de 1,05 m, astfel incit se asigura adincimea de inghet de 0,90 m si se ridica cu 15 cm deasupra terenului amenajat.
Cota 0,00 (53,75) stabilita la fata superioara a fundatiei.
Fundatia este executata din beton C16/20 armat cu cate 2Φ20 + 2Φ16 PC52- bare orizontale pe fiecare latura verticala a fundatiei, cate o bara Φ16 dispusa central pe laturile inferioara si superioara, si etrieri OB37 Φ10 dispusi la intervale de 20cm.
Placa de sub rezervor s-a armat cu o plasa OB37 Φ6/10 cm, dispusa la jumatatea grosimii placii.
Fixarea structurii de fundatie se va face cu buloane prevazute de furnizorul rezervorului. Buloanele se vor monta in gauri practicate in beton cu Hilti si vor fi incastrate in sistem conexpand.
Sapatura generala se va realiza pana la adancimea de 2.25m cu taluzuri verticale.
Se executa perna de pamant pana la cota terenului (-0.15m) prin compactare cu cilindrul compactor static sau vibrator. Compactarea se realizeaza in 8-10 treceri pe aceeasi urma, dispuse in doua serii pe doua directii perpendiculare; umiditatea optima de compactare se apreciaza la woc=15.5±2%, iar greutatea volumetrica in stare uscata realizata gdmax=16.8 kN/m3.
Gradul de compactare minim realizat va fi de Dmin≥92%.
Se executa sapatura pentru realizarea fundatiei rezervorului pana la cota -1.15m.
In interiorul fundatiei (dupa turnarea acesteia) se continua umplutura pana la cota -0.13m dupa care se executa o placa de beton armat C16/20 in grosime de 8cm pe un strat de beton de egalizare de 5cm grosime.
In vederea eliminarii posibilitatii de patrundere a apelor meteorice langa fundatie se va executa un trotuar etans cu o latime de 1,00m. Rostul dintre trotuar si fundatie se va umple cu un mastic elastic de bitum.
Capacitatile de inmagazinare (compensarea variatiilor orare de debit, rezerva intangibila de incendiu, rezerva de avarie) au fost calculate in conformitate cu P66-2001, STAS 1341-1/91 si NPCI - 1972.
Volumul rezervorului in faza I este de 200 m3, prevazandu-se 1 cuva x 200 mc.
Instalatia hidraulica a rezervorului cuprinde:
conducte de alimentare De110 mm
conducte de plecare a apei De 150 mm
conducte de preaplin De 200 mm
conducte de golire De 200 mm
Pentru siguranta in exploatare este prevazuta o conducta de by-pass pe perioada spalarii cuvei rezervorului cand acesta va fi scos din functiune va asigura transportul apei catre consumatori.
Preaplinul si golirea de la rezervor se face printr-o conducta de golire in rigola drumului (De=200mm, L=25m).
La caminul de vane al rezervorului s-au prevazut, conform normelor PSI, stuturi de racordare pentru alimentarea directa a masinilor de stins incendii.
In situatia unui incendiu, plecarea din rezervor se face pe conducta prevazuta cu 2 vane electrice care asigura eliberarea din rezervor a volumului de apa necesar stingerii incendiului si consumului cu restrictii. Pe conducta de evacuare din interior s-a prevazut o lira cu un orificiu de aerisire, pentru mentinerea volumului de incendiu. In consum normal, la atingerea nivelului maxim al volumului de incendiu, se produce aerisirea conductei, si intreruperea alimentarii cu apa a retelei de distributie.
Nu se prevede dublarea conductei de plecare de la rezervor pana la primul nod al retelei de distributie.
Admisia apei se realizeaza la partea superioara a rezervorului, peste nivelul maxim al apei. In capatul conductei de admisie este prevazut un robinet de colt, cu bila (tip Peter Smith) actionat de un plutitor.
Plutitorul culiseaza in interiorul unui cilindru cu fund etans care depaseste la partea superioara nivelul maxim al apei cu 10 cm. Cilindrul comunica cu zona de acumulare a apei in rezervor printr-un stut Dn 25 mm la nivelul maxim al apei in rezervor si un robinet cu flotor Dn 25 mm la partea inferioara.
Acest dispozitiv asigura o inchidere sau o deschidere lenta a robinetului Dn100 mm, reducand efectele loviturii de berbec pe conducta de refulare de la captare si reduce numarul de porniri - opriri al pompelor de la captare la variatii mici de nivel in cazul rezervorului plin.
Conducta de plecare a apei strabate peretele rezervorului la circa 360 mm de radier avand in interiorul rezervorului un cot la 90s in jos pana la 150 mm de fund. Pe capatul cotului este montat un dispozitiv antivortex.
Preaplinul are la nivelul maxim al apei in rezervor o reductie Dn300/200 mm, continuata cu un cot la 90s Dn200 mm care asigura trecerea prin peretele rezervorului a conductei, la circa 700 mm de partea superioara a cilindrului.
Golirea Dn50 mm se monteaza la 165 mm de radier si este prevazuta cu o vana montata in exteriorul rezervorului.
Racordurile rezervorului se prelungesc in exterior cu retele in incinta, proiectate pentru fiecare amplasament in parte, pentru legatura ce celelalte obiecte ale sistemului.
Se precizeaza ca zonele aeriene ale conductelor de admisie a apei si de plecare a apei din rezervor vor fi prevazute cu izolatie termica, cu exceptia preaplinului.
Proiectarea instalatiilor hidraulice consta in adaptarea la teren a rezervorului, in speta prin repozitionarea tuturor legaturilor functionale ale acestuia avand in vedere incadrarea lui in ansamblul gospodariei de apa, astfel incat racordarea lui la retelele tehnologice exterioare sa fie cat mai lesnicioasa.
Pozitionarea acestora in plan este urmatoarea:
alimentarea cu apa a rezervorului avand Dn100 mm este prevazuta in axul rezervorului, langa scara de acces in rezervor;
aspiratia apei din rezervor avand Dn150 mm este prevazuta la 45s fata de alimentarea cu apa a rezervorului
preaplinul rezervorului, avand Dn200 mm, este pozitionat la 180s de aspiratia apei din rezervor. In conducta de evacuare a preaplinului, inainte de ingroparea ei in pamant, este prevazuta si racordarea golirii rezervorului cu Dn50 mm.
priza pentru hidrantul de incendiu, avand Dn100 mm, a fost amplasat in axul rezervorului, la 180s de alimentarea cu apa a acestuia, in asa fel incat accesul autospecialei de stins incendiu pentru racordarea acesteia la priza sa se faca cat mai usor;
gura de vizitare a rezervorului este prevazuta a fi montata la 90s de aspiratia apei din rezervor, in asa fel incat accesul la aceasta sa se faca usor;
Pentru protectia impotriva supratensiunilor atmosferice, rezervorul a fost prevazut cu o instalatie de paratrasnet, compusa din o tija de otel galvanizat Ø18 mm si un conductor de coborare din otel galvanizat 20x2.5 mm, legat la priza de pamant a cladirii gospodariei de apa prin intermediul unei platbande din otel galvanizat 30x3.5 mm
Rezervorul are capacitatea de 200 m3 in faza I, si este prevazut cu un camin de vane. Pentru rezervor si caminul de vane s-au prevazut urmatoarele instalatii electrice:
instalatii electrice de alimentare vane de incendiu
alimentarea si montajul semnalizatoare de nivel minim si maxim in rezervor
echiparea si montajul tabloului de distributie al statiei
instalatie electrica de protectie prin legare la pamant.
Puterea estimata pentru rezervor este cca Pi/Psm=4/3kW.
Tabloul de distributie al rezervorului s-a racordat la tabloul general de distributie al gospodariei de apa.
Rezervorul de inmagazinare a apei este prevazut cu urmatoarele aparate de automatizare:
senzor de presiune care da comanda de oprire a pompei submersibile cand nivelul apei in rezervor atinge nivelul maxim.
senzor de nivel al apei in rezervoare care semnalizeaza optic si acustic atingerea nivelului rezervei intangibile de incendiu si golirea rezervorului.
Fluxul tehnologic al gospodariei de apa se compune din urmatoarele conducte din PEID PE 80 SDR 17.6 PN 6 si din PVC.
a) conducta de alimentare cu apa a rezervoarelor de inmagazinarea apei;
b) conducta de evacuare a apei;
c) conducta de alimentare cu apa pentru clorare;
d) conducta de alimentare cu apa clorata;
e) conducta de evacuare preaplin;
f) Colectorul de evacuare a apelor uzate menajere
Caracteristicile tehnice ale acestor conducte sunt:
a) conducta de alimentare cu apa a rezervorului de inmagazinare a apei - este prevazuta a fi executata din teava PEID (PN 6) De 110 x 6,3 mm si face legatura intre frontul de captare si rezervor. Pe aceasta conducta este prevazut un camin de injectie a apei de clor, care contine racorduri pentru conducta de alimentare cu apa pentru clorare si conducta de apa clorata. Caminul este realizat din beton monolit, avind dimensiunile de 1,50 x 1,00 x 1,50 m. Conducta de alimentare cu apa a rezervorului este pozata la o adancime de 0,9 m de la suprafata terenului, deasupra generatoarei superioare, iar inainte de legarea la flansa conductei de alimentare cu apa a rezervorului a fost prevazuta o vana de sectionare de Dn100 mm
b) Conducta de evacuare a apei din rezervor face legatura intre stutul de evacuare a apei din rezervoare si statia de pompare. Intreruperea alimentarii cu apa pentru consumul curent (la atingerea nivelului rezervei intangibile pentru incendiu) se realizeaza prin dezamorsarea automata a lirei de mentinere a nivelului rezervei de incendiu.
c) Conducta de alimentare cu apa pentru clorare face legatura intre conducta de alimentare cu apa a rezervorului de inmagazinare, care vine de la frontul de captare, si statia de clorare. Aceasta conducta este prevazuta a fi executata din teava PVC (PN 6) De 25 mm, fiind pozata la o adancime de 0,9 m de la suprafata terenului. Legatura acestei conducte la conducta de alimentare cu apa a rezervorului este realizata in interiorul unui camin, avand prevazut pe ea o vana de sectionare Dn 25 mm.
d) Conducta de alimentare cu apa clorata face legatura intre statia de clorare si conducta de alimentare cu apa a rezervorului de inmagazinare, care vine de la frontul de captare. Conducta este prevazuta a fi executata de asemenea din teava PVC (PN 6) De 25 mm, fiind pozata la o adancime de 0,9 m de la suprafata terenului. Legarea conductei la conducta de alimentare cu apa a rezervorului va fi facuta in interiorul aceluiasi camin, in aval de conducta de alimentare cu apa pentru clorare, avand prevazuta pe ea o vana de sectionare Dn 25 mm.
e) Conducta de evacuare a preaplinului rezervorului face legatura intre rezervorul de inmagazinarea apei si santul pentru colectarea apelor pluviale din exteriorul gospodariei de apa. La aceasta conducta, inainte de ingroparea ei in pamant ee va racorda conducta de golire a rezervorului. Conducta de evacuare este prevazuta a fi executata din PEID (PN6) De 200 X 11,4 mm, avand la capatul ei (la descarcarea in sant) o plasa metalica, impotriva patrunderii vietuitoarelor.
f) Colectorul de evacuare a apelor uzate menajere face legatura intre conducta de evacuare a apelor uzate din interiorul cladirii gospodariei de apa si bazinul vidanjabil. Conducta este din PVC Dn 250 x 4,5 mm de la iesirea din cladirea gospodariei de apa pina la bazinul vidanjabil. Pe traseul acesteia, la schimbarea de directie si de diametru, in conformitate cu "Normativul de proiectare a instalatiilor sanitare I.9 / 99" a fost prevazut un camin de vizitare, acoperit cu capac si rama din fonta. Conducta Dn 250 va fi pozata cu o panta minima de i = 0,02 pana la caminul de vizitare. In continuare, conducta De 250 mm, se va monta pana la bazinul vidanjabil cu o panta minima de i=0,005.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
