Calitatea aparatelor electrice

Calitatea aparatelor electrice

1 Notiuni generale .

Calitatea unui produs este data de ansamblul caracteristicilor tehnice , functionale , psihosenzoriale si al parametrilor economici prin care aceasta satisface nevoia pentru care a fost creat si respecta normele impuse privind eficienta social-economica ; calitatea este deci o masura a gradului de utilitate sociala a produsului .

Pentru aparatele electrice se vor prezenta caracteristicele tehnice de calitate si fiabilitate . Caracteristicele tehnice sunt impuse de standardele si de normele interne de produs . Caracteristicele tehnice se refera in primul rand la elemente si conditii constructive ca distante de strapungere si conturnare , carcase , imbinari , masuri pentru protectia personalului de servire .

Alte conditii tehnice se refera la marimi caracteristice : tensiunea nominala , rigiditatea dielectrica , curentul nominal tehnic, rezistenta de izolatie , curentul limita termic si dinamic, capacitatea de inchidere si rupere , rezistenta la uzura mecanica si sub sarcina .

O alta categorie de caracteristici tehnice se refera la interschimbabilitate , acoperiri pentru protectia aparatului la agresiunea mediului , actionarea organelor de comanda , gradele de protectie , incalzirea diverselor parti componente , comportarea la actiunea umiditatii , la caldura excesiva , comportarea aparatului la vibratii si scuturaturi .

2 Fiabilitatea aparatelor electrice

Fiabilitatea in termeni uzuali, reprezinta capacitatea unui produs de a nu se defecta in timpul functionarii . Fiabilitatea este necesara pentru conservarea caracterului operational al aparatului si ofera o formulare matematica a sigurantei de functionare intr-un punct dat .

Conform STAS 8174/- 77 ,, fiabilitatea unui produs se refera la aptitudinea acestuia de a-si indeplini functia specificata in conditii date '' si se apreciaza prin mai multi indicatori definiti cu ajutorul teoriei probabilitatilor .

Defectarea - incetarea capacitatii unui aparat de a-si indeplini functiunea pentru care a fost construit. Cauzele defectarii pot fi :

deficiente de tehnologie;

solicitari peste limitele specificate;

uzura, care produce defectari mai dese pe masura trecerii timpului .

Datorita caracterului intamplator al aparitiei defectelor , evaluarea indicatorilor de fiabilitate se poate face numai in sens probabilistic . Daca N aparate sunt supuse incercarii, dupa un timp t vor fi N_f aparate in stare de funcitonare si N_D aparate defecte .

Pentru aparatele electrice , care constituie produse reparabile , cei mai folositi indicatori de fiabilitate in practica sunt :

functia de fiabilitate - R_(t) ;

functia de repartitie a timpului de functionare - F_(t) ;

rata (intensitatea ) defectarii - Z_(t) ;

media timpului de functionare ;

Din punct de vedere al etapelor de realizare a fiabilitatii unui aparat se deosebesc fiabilitate experimentala si fiabilitate operationala , fiabilitate preliminara ( proiectata ) .

a)     Fiabilitatea preliminara - se obtine prin calcul in faza de conceptie pe baza datelor asupra materialelor , componentelor si a modului in care acestea intervin in configuratia aparatului .

b)     Fiabilitatea experimentala - se determina pe bata de probe efectuate in laborator pe esantioane extrase din seria curenta de produse , esantioane a caror marime se stabileste conform recomandarilor .

c)     Fiabilitatea operationala - se determina pe baza observatiilor din exploatare .

Masuri de sanatatea si securitatea muncii

1. Masuri privind constructia aparatelor

Masurile constructive care se iau se impart in mai multe categorii :

a)       Protectia impotriva electrocutarii privind asigurarea izolatiei, atat a pieselor

de manevra, cat si a celorlalte piese metalice cu care operatorul poate veni accidental in contact.

Piesele de manevra trebuie sa fie din material izolant sau imbracate in material izolant, iar piesa metalica pe care actioneaza piesa de manevra trebuie sa fie izolata fata de partile aflate sub tensiune, respectandu-se distantele de strapungere si conturnare stabilite de norme .

Cadrul metalic al aparatului trebuie sa fie prevazut cu surub de punere la pamant, iar zona din jurul surubului trebuie sa fie cositorita si sa ramana nevopsita pentru a asigura un contact electric bun al conductorului de legare la pamant . Pentru o mai buna siguranta impotriva electrocutarii este recomandata folosirea tensiunii nepericuloase de 24V in toate circuitele de comanda .

Aparatele care nu sunt montate in incaperi speciale trebuie sa fie inchise in carcase . In locurile umede, cu pericol mare de electrocutare , carcasele trebuie sa nu poata fi deschise de personal necalificat , ele trebuie sa fie prevazute cu suruburi necesitand chei speciale (exemplu suruburi cu cap triunghiular) sau cu blocaje care sa nu poata fi deschise decat daca intreruptorul a fost scos de sub tensiune .

b)     Protectia impotriva actionarii accidentale a aparatelor prin prevederea butonului de comanda cu inele de protectie . Pentru evitarea comenzilor , indicatiile butoanelor trebuie sa fie foarte clare .

c)     Protectia impotriva manifestarilor exterioare ale intreruperilor curentilor : flacari , gaze fierbinti, gaze ionizate , etc . Pentru aceasta carcasele de protectie trebuie sa reziste la presiunea gazelor produse la intreruperea curentului corespunzator capacitatii de rupere , iesirea gazelor fierbinti trebuie sa fie orientata numai in sus , in afara zonei in care s-ar putea gasi mana sau forta operatorului .

2. Masuri privind exploatare aparatelor .

Masurile care trebuie luate in exploatare se impart in :

masuri care trebuie luate la montarea aparatelor ;

masuri care trebuie luate in cursul exploatarii .

La montarea aparatelor este necesar :

sa se verifice concordanta dintre parametrii instalatiei si datele marcate pe aparat

sa se verifice izolatia aparatului si functionarea lui corecta ;

sa se fixeze bine aparatele pe panou sau pe perete , sa se etanseze corect trecerile conductoarelor , sa se inchida bine capacele , sa se respecte distantele minime prevazute in instructiuni fata de alte aparate si in special in partea superioara fata de alte piese puse la pamant sau sub tensiune ;

sa se instruiasca personalul asupra modului de deservire marcandu-se explicit butoanele si manetele de comanda si afisandu-se principalele indicatii privind actionarea masinii si in special actiunile periculoase care trebuie evitate .

In exploatarea aparatelor este necesar :

sa nu se intervina la aparate decat dupa ce au fost sigur scoase complet de sub tensiune , de la intreruptoarele sau separatorul din amonte. La aceasta trebuie atarnata o tablita cu textul : ,, Atentie ! Se lucreaza pe linie''.

orice manevra la aparatele deschise trebuie facuta cu mana protejata cu manusa electroizolanta de cauciuc si cu fata ferita printr-o masca sau un paravan .

Atentie ! Inchiderea este mai periculoasa decat deschiderea ; nu uitati ca puteti inchide de pe un scurtcircuit !

BIBLIOGRAFIE

1. N.Bichir si colaboratori; Masini, aparate, actionari si automatizari- manual pentru clasa a-XI-a, a-XII-a; Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti 199
2. Cozma D.,Mares F. si colaboratori; Manual pentru discipline tehnice. Domeniul de baza Electrotehnica; Ed. Economica - Preuniversitaria Bucuresti 2000.
3. Ciocarlea Vasilescu A.,Constantin Mariana; Asamblarea, intretinerea si repararea masinilor si instalatiiilor; Ed.A11 Educational, Bucuresti 2003.
4. Canescu T.; Tehnologia lucrarilor electrotehnice; Ed. Preuniversitaria Bucuresti 1979.
5. Mares F., Mihai M.; Manual pentru SAM- Lucrator in electrotehnica; Ed.didactica si pedagogica P. 2006
6. Popescu G. Manual clasa X Tehnologia lucrarilor electrotehnice.
7. Micu Emil,   Electrotehnica de la A la Z ,Editura Stiintifica si Enciclopedica.
8. Enciclopedia Tehnica Ilustrata, Editura Teora-1999.
9. Mares F. Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de reglare automata, Manual clasa XI-XII, Editura Economica Preuniversitaria Bucuresti 2002.
10. Popescu A, Popescu S. , Electrotehnica si electronica Manual scoala de maistri.