Lucrare de laborator
Circuitul de esantionare/memorare (S/H) cunoaste 2 moduri fundamentale de functionare, determinate de valoarea semnalului logic prezent pe intrarea de control. Intr-nul din ele - esantionare - circuitul achizitioneaza rapid semnalul de la intrare, reproducandu-l fidel la iesire. In celalalt mod de lucru - memorare - ofera la iesire valoarea pe care o avea semnalul de intrare in momentul tranzitiei comenzii din S in H.
Schema de principiu a circuitului S/H utilizat in lucrarea de fata este urmatoarea:
Desfasurarea lucrarii:
Din potentiometrul P1 se regleaza ofsetul de tensiune al circuitului.
Se esantioneaza un semnal sinusoidal (Vivv=2V, f=100Hz) aplicand la intrarea de control (Vc) un semnal TTL cu factorul de umplere 1:1 si o frecventa fe=2KHz. Se vizualizeaza formele de unda ale tensiunilor de colector ale tranzistoarelor Q4 si Q4 :
Se repeta determinarile de la punctul 2 modificand semnalul de la intrare la fi=2KHz, alegandu-se o valoare corespunzatoare a frecventei de esantionare .
Se determina curentul maxim de incarcare al capacitorului de memorare. Circuitul se pune in regim de esantionare, la intrare se aplica un semnal dreptunghiular (Vivv=5V, fi=1KHz) cu factorul de umplere 1:1.
Se masoara durata frontului si se obtine: tr=(3/5) 1ms=6 10-4s, si amplitudinea frontului de unda: se gaseste valoarea V12vv=3,7 0,5=1,85V 2V.
Curentul de incarcare se determina cu relatia:
unde C1=1mF
Se observa ca valoarea obtinuta pentru curentul maxim de incarcare este mult mai mica decat valoarea maxima a curentului de iesire al amplificatorului AO1 (I0max=20 25 mA) si de asemenea mult mai mica decat valoarea maxima a curentului prin tranzistorul cu efect de camp (IDSS=50 mA).
Iar viteza de variatie a semnalului de iesire este: mult mai mica in comparatie cu viteza maxima de variatie a semnalului de la iesirea AO (0.5 V/ms = 500 V/ms
Se vizualizeaza tensiunea dintre cele 2 intrari ale AO1
La f=100KHz diferenta dintre tensiunile de intrare ale lui AO1 este nula, si cu cat frecventa creste spre 1KHz diferenta dintre cele 2 intrari incepe sa creasca.
La 10KHz:
La 100Hz:
La 1KHz:
Pentru determinarea curentului total de pierderi se aplica la intrare o tensiune continua VI =5V, se cronometreaza timpul Dt in care Vo scade cu o valoare DV0 si se determina Ip cu relatia: .
VI =4,98V V2 =4,68V deci DV0=0,3V
Dt=400 s
Se reia punctul 6 dupa ce se scoate din functiune circuitul de reducere a efectului curentilor de polarizare prin scurtcircuitarea condensatorului C2.
Se determina curentul de polarizare al intrarii neinversoare a AO2
VI =4,98V V2 =4,3V deci DV0=0,68V
Dt=15 s
VI =4,97V V2 =0V deci DV0=4,97V
Dt=2 s
VI =4,98V V2 =3,9V deci DV0=1.08V
Dt=45 s
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |