Contactoare de joasa tensiune

Contactoare de joasa tensiune

1. Contactoarele

Contactoarele sunt cele mai raspandite aparate din instalatiile de comanda si automatizare. Practic pentru conectarea si deconectarea fiecarui motor electric, la fel ca si pentru alte receptoare,cum sunt rezistentele, condensatoarele, instalatiile de iluminat,cuptoare etc. Se folosesc contactoare,deoarece ele permit actionarea de la distanta la primirea unui impuls care poate fi dat manual sau automat,au o frecventa mare de conectare din instalatiile moderne este foarte mare si de buna lor functionare depinde in mare masura siguranta in exploatare a intregii instalatii.

Cele mai raspandite contactoare sunt cele electromagnetice,care actioneaza in circuitele de curent alternativ (contactoare de curent alternativ).Electromagnetul lor de actionare poate fi alimentat cu tensiune alternative(in cea mai mare parte a cazurilor)sau continnu(in anumite utilizari speciale).

In instalatii exista o diversitate foarte mare de contactoare de current alternative de diferite fabricatii. In general ele pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

contactoare cu miscare de rotatie a contactoarelor si electromagnetului cu un singur loc de rupere pe faza.

contactoare cu miscare de translatie a contactoarelor si electromagnetului si cu doua locuri de rupere pe faza

-.

contactor de joasa tensiune

Miscarile contactoarelor si a electromagnetului pot fi paralele sau, pentru a micsora vibratiile la soclul electromagnetilor,perpendiculare una pe cealalta.

Partile principale ale contactoarelor de curent alternativ sunt:

- soclul sau postamentul, pe care se fixeaza restul subansamblelor si care permite montarea aparatului pe suport:

- partea fixa a miezului magnetic,pe care se monteza bobina de actionare:

- corpul izolant,cu contactele fixe:

- echipajul mobil,cu miezul magnetic si contactele mobile

- partea superioara,cu camerele de stingere

- contactele auxiliare.

Contactoarele cu miscare de rotatie sunt de exemplu cele din seria CT fabricate in tara noastra,cum sunt si contactoarele de regim greu EAW(seria ES)si altele.In general la acest tip de contacor,electromagnetul este alaturi de contacte.

Contactoarele cu miscare de translatie sunt cele mai raspandite asa cum sunt seriile AC3 si TCA de fabricatie indigenta si seria Stotz-Kontakt,seria CN-Telemecanique,seria K 915-Siemens,etc de fabricatie straina.Aceste aparate au gabaritul mai mic si sunt mai compacte,in schimb bobina electromagnetului este mai greu accesibila.

La montarea contactoarelor se va avea in vedere in primul rand pozitia de functionare care este prevazuta in instructiunile de exploatare.Montarea aparatelor in alte pozitii,poate duce la iesirea rapida din functie si necesitatea montarii unor aparate noi.

Suportul pe care se monteaza contactoarele va fi astfel construit incat soclul de anclansare al unuia sau cu influente pe celalalt .Astfel nu se va monta un contactor de 200A pe acelasi suport cu o serie de contactoare de 6A sau 10A .

Fixarea contactoarelor la locul de montare se va face numai cu suruburile prevazute folosind toate gaurile existente in acest scop.Nu se vor utiliza suruburi cu diametrul mai mic,deoarece in timpul functionarii contactorul capata joc si se vibreaza si de asemenea nu este indicat sa se largeasca gaurile pentru a utiliza suruburi mai mari,deoarece se slabeste rezistenta mecanica a postamentului.

Dupa montare ,se vor face legaturile la bornele circuitului principal,la contactele auxiliare si la bornele bobinei.Se va controla inca o data daca tensiunea si frecventa retelei de alimentare a bobinei coincide cu tensiunea si frecventa pentru care este prevazuta bobina.O bobina prevazuta pentru 50Hz nu poate functiona la 60 Hz.Alimentarea cu o tensiune de aceasta frecventa duce la scaderea fortei de atractie a electromagnetului si in unele cazuri la arderea bobinei.

Reteaua se va lega intodeauna la bornele RST ale contactorului iar receptorul la bornele ABC.Este necesar a se respecta marcajul bornelor pentru a stii precis care sunt bornele sub tensiune atunci cand contactorul este deconectat. De asemenea, in cazul contactoarelor de curent continuu este obligatoriu a se respecta polaritatea bornelor, indicata pe aparat, atat din punct de vedere al capacitati de rupere cat si din punct de vedere al legarii in unele cazuri a unui pol la masa.

Bornele contactoarelor auxiliare sunt marcate conform STAS 553-68,cu cifre impare pentru contactele normale inchise si cu cifrre pare pentru contactele normal deschise.

Contactoarele se vor marca cu etichete metalice sau de hartie plasate fie direct pe contor, fie pe o piesa auxiliara din cauciuc sau bachelita ,astfel incat indentificarea circuitelor sa se faca usor.Este bine sa se prevada la capetele contactoarelor papuci cu manson izolat, care se fixeaza pe conductor prin strangere cu un cleste special.

In general bornele contactoarelor moderne au posibilitatea de legare a unui sau a doua contactoare fara papuc prin intermediul unei saibe elastice care asigura pe de o parte forta de apasare pe contact in cazul conductoarelor de alimentare si de alata parte asigura surubul de borna impotriva autodesurubarii intamplatoare.

Este foarte important ca suruburile bornelor sa fie bine stranse inca de la montare, pentru ca in general un contactor imperfect poate fi foarte greu detectat in timpul probelor sau exploatarii,producind timpi mortii ce pot fi evitati.

La montarea contactoarelor trebuie avut grija sa se verifice urmatoarele:

1.Pozitia contactoarelor mobile fata de cele fixe.In cazul in care contactoarele nu calca corect unul pe celalalt se cerceteaza care este cauza deplasarii.

Miscarea usoara a echipajului mobil si a contactelor mobile.Se verifica daca miscarea electromagnetului si a contactoarelor este impiedicata de ceva

3.Functionarea corecta a contactelor normal deschis si normal inchise.Verificarea se face cu tensiunea redusa de alimentare(24V).

4.Existenta si integritatea camerelor de stingere fara de care functionarea contactelor este imposibila.

borna cu surub

2 Contactoare cu relee

Contactoarele cu relee cele mai des utilizate sunt cele cu relee termice.In figura alaturata este reprezentata schema unui astfel de contactor.Contine doua circuite:-circuitul principal

-circuitul secundar

Circuitul principal cuprinde:bornele de legare la retea RST,contactele principale ale contactorului,blocul de relee termice tripolare RT si bornele de legare la motor ABC.

Circuitul secundar cuprinde :bobina de actionare a contactorului ,o lampa de semnalizare cu neoan legata in serie cu o rezistenta de limitare,contactul R actionat de relee termice, contactul de pornire I la care leaga in paralel contactul auxiliar de autoretinere 2-4 si contactul de oprire 0.

Contactul mai are trei contacte auxiliare ND (normal deschis)marcate 6-8,10-12,14-16 si doua contacte auxiliare NI (normal inchise)marcate cu 3-5,7-9.

Daca releele termice au provocat declansarea aparatului, reanclasarea lui comporta doua operatii:

- armarea releelor dupa racire prin butonul R

- reanclansarea aparatului prin butonul I.

Contactoarele cu relee termice sunt formate dintr-un contactor si dintr-un releu termic,ele sunt destinate protectiei motoarelor impotriva suprasarcinilor si a ramaneri in doua faze.

Contactoarele cu relee pot fi cu diferite tipuri de protectie.In general ele sunt capsulate in carcase din material izolat sau carcase metalice.

Marea majoritate a releelor termice sunt bazate pe actiunea unui bimetal,care la incalzirea datorita trecerii curentului electrice,se incovoaie si apasa asupra unui mecanism saritor provocand deschiderea unui contact electric care se afla in circuitul bobinei contactorului.Bimetale sau sistemul de incalzire sunt legate in serie cu contactorul.

Pentru a evita ramanerea sub tensiunea a releelor,de obicei,la bornele de intrare ale contactorului se leaga reteaua,iar releu termic se leaga intre contactor

MK contactor+MH releu

3    Contactoare cu relee in executie antigrizuroasa

Reprezentarea schemelor pentru contactoare cu relee in executie antigrizutoasa are drept scop familiarizarea cu acest tip de aparat care are urmatoarele particularitatii:

-circuit secundar lucrand la tensiunea redusa(24 V)

-actionare prin releu intermediar;

-separator-inversor in circuitul de forta;

-dotarea cu relee termice si electromagnetice pe doua faze.

4Comutatoare automate stea-triunghi

Comutatoarele automate stea-triunghi pot fi realizat cu doua contactoare sau trei contactoare.Solutia cu doua contactoare este dificil de realizat deoarece necesiti un contactor special combinat dintr-un ruptor si un contactor.Constructia cu trei contactoare se poate realiza cu trei aparate normale.In figura alaturata este reprezentata schema electrica a unui comutator automat stea-triunghi cu 3 contactoare.Doua contactoare sunt tripolare si al treilea poate fi bipolar sau tripolar.

Pornirea stea-triunghi se utilizeaza in mod obisnuit pentru motoarele de joasa tensiune care functioneaza cu infasurarile statorice conectate in triunghi, pornesc in gol sau antreneaza masini de lucru care dezvolta cuplu static proportional cu viteza (generatoare de sudura) sau cu patratul vitezei (ventilatoare centrifugale, pompe centrifugale). Pentru schimbarea conexiunii din stea in triunghi, se folosesc comutatoare manuale sau scheme automate cu contactoare.

2.5 Microintreruptorul

Microintreruptoarele constituie unul dintre cele mai utilizate elemente de automatizare,fiind foarte folosit ca traductor de pozitie si cursa intrand si ca element de comutare intr-o serie intreaga de alte traductoare.

Microintreruptoarele fabricate in tara sunt de doua dimensiuni,unul dintre ele fiind miniaturizat pentru utilizari in echipamentul electronic.

Acestea pot fi clasificate astfel;

-microintreruptoarele cu forta de actionare axiala cu butonul: -microintreruptoare cu tije

-microintreruptoare telescopic

-microintreruptoare cu forta de actionare deplasata fata de buton: -microintreruptor cu brat elastic

-microintreruptor cu brat articulate

-microintreruptoare cu rola