Dezvoltarea instalatiilor de transport si distributie in romania

dezvoltarea instalaTiilor de transport Si distribuTie In romAnia

Dezvoltarea instalatiilor de transport si distributie a energiei electrice in tara noastra a urmat indeaproape dezvoltarea acelorasi domenii pe plan mondial. Astfel, in anul 1882, in acelasi an cu construirea primei centrale electrice publice din lume de catre Edison, la New York, se realizeaza in Bucuresti primele instalatii demonstrative de iluminat electric, alimentate de la o uzina electrica special construita in acest scop.

In 1884 Timisoara devine primul oras din Europa cu iluminat electric stradal extins (60 km de strazi cu 731 corpuri de iluminat). Reteaua de ilu-minat era alimentata de la o uzina electrica cu patru grupuri de cate 30 kW.

Prima centrala si retea de distributie in curent alternativ monofazat din tara noastra s-a construit la Caransebes in 1888-1889, avand frecventa de
42 Hz si tensiunea de 2kV.

In 1897 s-a pus in functiune la Doftana prima instalatie pentru alimen-tarea cu energie electrica a schelelor petroliere cu curent alternativ trifazat de 500 V, de la uzina hidroelectrica din Sinaia, printr-o linie de 10 kV si un post de transformare de 10/0,5 kV.

Prima linie de 25 kV s-a pus in functiune in anul 1900, pe traseul Campina-Sinaia. Ea avea o lungime de 31,5 km, fiind realizata din conductoare de cupru de 35 mm², pe stalpi metalici. Pana in anul 1900 s-au construit centrale electrice cu retelele de distributie respective si in orasele Galati (1892), Craiova si Sibiu (1896), Braila, Iasi si Arad (1897), Sinaia si Alba Iulia (1890), Piatra Neamt (1895), Bacau (1900). In perioada 1906-1908 s-a realizat reteaua de 5 kV in cablu a orasului Bucuresti.

In 1915 a fost pusa in functiune linia trifazata de 55 kV Resita-Anina, cu o lungime de 25 km, iar in 1924 s-a construit prima linie trifazata la tensiunea de 60 kV, intre Ploiesti si Bucuresti.

Prima linie de 110 kV intre hidrocentrala Dobresti si statia Grozavesti (Bucuresti) a intrat in exploatare in 1930.

Prima linie in cablu subteran de 60 kV, utilizata la traversarea Dunarii, intre Giurgiu si Russe, s-a realizat in 1950.

In anul 1963, prin trecerea de la 110 kV la 220 kV, LEA Stejaru (Bicaz)-Fantanele (Sangiorgiu de Padure)-Iernut (Ludus) devine prima linie de 220 kV din tara noastra. Doi ani mai tarziu s-a realizat trecerea la 400 kV a liniei electrice Iernut-Mukacevo (Ucraina), care fusese data in exploatare in anul 1963 la tensiunea de 220 kV. Aceasta devine prima linie de 400 kV din tara noastra si prin intermediul ei s-a realizat prima interconexiune europeana la tensiunea de 400 kV intre sisteme electroenergetice nationale.

In aceeasi perioada s-au realizat linii in cablu de 110, 220 si 400 kV pentru traversarea Dunarii, intre Gura Ialomitei si Harsova, la hidrocentralele Arges si Portile de Fier.

In 1985 a intrat in functiune linia de 750 kV ce uneste CNE Ucraina de Sud, statia Isaccea (Romania) si CNE Kozlodui (Bulgaria). Tara noastra a construit un tronson de linie de 154 km, statia de 750/400 kV Isaccea si a realizat traversarea Dunarii. Sistemul energetic national dispune astfel de cea mai ridicata tensiune de transport utilizata industrial, pana in prezent.

Puterea electrica instalata in centralele din sistem, este de cca. 20000 MW. In anul 1998, productia de energie electrica a Romaniei a fost de 52485 GWh, din care cca. 54 % s-a produs in termocentrale, cca. 36 % in hidrocentrale si cca. 10 % in centrala nuclearoelectrica. Se remarca in ultimii zece ani o crestere a ponderii consumului de energie electrica de catre populatie, ajungand in 1998 la cca. 17 %.

In ce priveste sistemul de transport si distributie, la sfarsitul anului 1993 acesta era constituit din: 937 statii de transformare (868 de 110 kV, 44 de 220 kV, 24 de 400 kV si 1 de 750 kV), cca. 26500 km de LEA (18000 km de 110 kV, 3600 km de 220 kV si 4900 km de 400 kV) si 270 km LEC de 110 kV, cca. 90000 km de LEA de MT si 28000 km de LEC de MT, cca. 64800 posturi de transformare de MT/0,4 kV, cca. 120000 km LEA de JT si 45000 km de LEC de JT.

Se apreciaza ca volumul actual de retele electrice acopera necesitatile de transport si distributie, in urmatorii ani fiind necesare doar lucrari de modernizare si intretinere.

In contextul evolutiei structurii SEN, se vor mentiona in continuare principalele puncte de reper pentru zona Baia Mare. Astfel, in anul 1959 prin punerea in functiune a LEA 110 kV Cluj-Baia Mare s-a realizat racordarea la SEN a zonei Baia Mare. Zece ani mai tarziu se pun in functiune LEA 220 kV Iernut-Baia Mare 3 si statia de 220/110 kV Baia Mare 3. In anul 1977 se pune in functiune statia de 400/220 kV Rosiori, unica din zona Baia Mare, intercalata in LEA 400 kV Iernut-Mukacevo.