Memoriu de practica artistica

Universitatea SPIRU HARET

Facultatea de muzica

Centru Baia Mare

MEMORIU DE PRACTICA ARTISTICA

I.          ACTIVITATE CULTURAL-ARTISTICA

Motto:

,,Inteleg muzica nu ca o arta de a mangaia auzul, ci ca unul

dintre cele mai marete mijloace de a rascoli sufetul si de a trezi in

el sentimente, pentru ca are puterea de a raspunde in mod subtil in

emotivitatea umana, de a face sa vibreze cele mai adanci si mai

fine coarde ale sensibilitatii

Cristoph W.Gluck

Ideea valorificarii in scoala a tezaurului nostru folcloric isi are inceputurile inca din secolul al XIX-lea. Marile personalitati ale cuturii romane, in frunte cu Spiru Haret, au aratat ca invatamantul nostru nu va fi "national" si "rational" atata vreme cat nu va avea la baza geniul artistic al poporului nostru.

In prima jumatate a secolului trecut, savanti si muzicieni de mare prestigiu au luptat pentru introducerea folclorului in programele de invatamant si pentru elaborarea de manuale scolare in care sa se puna in evidenta valoarea educativa si estetica a cantecului popular romanesc. Pot fi un model de urmat si astazi manuale elaborate de George Breazul, Constantin Brailoiu sau Sabin Dragoi.

Comunicarea este cruciala in munca pe care o desfasor. Profesia de invatator cere abilitati comunicationale la un standard de excelenta iar munca in echipa este un obisnuit al mediului de munca.

In calitate de pedagog, sunt responsabila permanent de reusita activitatilor cultural-artistice pe care le organizam impreuna cu copiii sau cu Ansamblul folcloric "Doina Codrului" al comunei natale.Procesul de instruire si modelare continua a elevilor mei impune o capacitate de organizare bine definita si in concordanta cu nevoile tot mai crescute ale sistemului de invatamant.

Muzica este stiinta si arta.Consider ca D.G Kiriac ne-a facut o regula, noua dascalilor, spunand "Muzica in scoala se hotaraste".Deci am tratat si tratam muzica cu toata seriozitatea. Dezvoltarea dragostei, a interesului si gustului copiilor pentru muzica sunt elemente ce izvorasc atat din firea copiilor cat si din natura muzicii.Cantul a fost intotdeauna un mijloc eficient convingator de educatie.Varietatea genurilor si formelor folclorului muzical romanesc ne ofera posibilitatea utilizarii acestuia in cadrul tuturor activitatilor instructiv-educative, organizate cu elevii. Pentru valorificarea folclorului in procesul instructiv-educativ, am avut in vedere urmatoarele considerente:

La venirea in scoala elevii provin dintr-un mediu in care muzica nu le este complet straina, dintr-un mediu al jocului cu cantec, al unei culturi muzicale inspirate din folclorul copiilor si insusite oarecum sistematic, in gradinite, sau empiric, in familie si in microgrupurile de copii care nu frecventeaza gradinita.Din acest punct de vedere, copilul din clasa I nu poate fi considerat decat in sens figurativ analfabet muzical.

Dobandirea noilor cunostinte si deprinderi in cadrul tuturor activitatilor instructiv-educative se va face mai usor daca invatatorul foloseste adecvat toate elementele folclorului.

Realizand programe de educatie muzicala invatatorul si profesorul pune bazele dezvoltarii sistematice a gustului estetic pentru muzica si inarmeaza elevii cu elemente teoretice specifice.

Din experienta didactica in mediul rural am constatat ca, inaintea venirii la scoala, copilul se afla de fapt sub influenta benefica a folclorului muzical local, a cantecelor pe care le aude in familie , in interpretarea parintilor si bunicilor atat cotidian, cat si cu prilejul unor datini si obiceiuri folclorice, care constituie bogatia spirituala a localitatilor rurale.

O frumoasa si veche traditie a scolii romanesti o constitue pregatirea si desfasurarea serbarilor scolare.In evolutia lor, serbarile s-au asociat manifestarilor foarte variate ale spiritului creator al poporului nostru, manifestarilor inspirate, ca forma si continut, fie din anotimpuri (obiceiuri de iarna,primavara,vara etc.), fie din momente cu larga semnificatie din viata familiala(botezuri, nunti). Dar ele, serbarile, se leaga strans si cu evolutia sentimentelor de mandrie nationala, coturandu-se prin continut serbari cu tematica patriotica inspirate din momente importante ale istoriei poporului nostru: 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua Eroilor etc.

O serbare scolara, desi se desfasoara in afara orelor de clasa, nu trebuie si nu poate fi numai rezultatul activitatii extradidactice a profesorului, ci este mai degraba o imbinare intre cunostintele pe care le acumuleaza elevii la clasa si cele pe care le primesc in cadrul cercurilor artistice organizate , la care se adauga firesc continutul folcloric insusit in familie sau prin participarea directa la unele manifestari folclorice ale localitatii.

Alta cerinta se refera la continutul pe care-l propune profesorul, continut ce trebuie sa indeplineasca cel putin doua conditii:

Piesele folclorice sa aiba o valoare artistica reala, sa nu denatureze sau deformeze autenticul acestor creatii

Continutul serbarilor trebuie sa corespunda particularitatilor de varsta ale copiilor, sa fie accesibil ca posibilitati de interpretare si sa placa atat elevilor, cat si celorlalti participanti la eveniment.

In plan metodologic, serbarile organizate cu elevii presupun nu numai   activitatea la clasa, ele fiind rezultatul muncii privind instruirea solistilor vocali si instrumentali, a ansamblurilor corale, a formatiilor de dansuri populare, recitatorilor etc.

Esalonarea in timp a repetitiilor, indeosebi cand este vorba de formatii vocal-instrumentale si de dansuri, pentru evitarea supraincarcarii si oboselii, este o alta cerinta ce trebuie sa stea in atentia celui ce pregateste serbarea.

In calitate de invatator si prof. suplinitor pe catedra de muzica, organizez pe intreg parcursul anului scolar serbari scolare:

de iarna ( cele legate de Craciun si Anul Nou), 1 Decembrie, 15 ianuarie-Eminescu, Mos Nicolae, sezatori literar-artistice

de primavara , prilejuite de ziua martisorului, Ziua Femeii, de specificul muncii in acest anotimp si de Pasti

de sfarsit de an scolar care, pe langa elemente folclorice, cuprind intreaga pregatire cultural-artistica acumulata de elevi

prezentate cu ocazia unor evenimente importante in viata poporului nostru.

In anul scolar 2004-2005, cu acordul doamnei director, prof. Lucica Mogos, am constituit un ansamblu folcloric de copii in Scoala Miresu Mare, unde profesez.

Am zece perechi de dansatori si doua soliste vocale. Partea instrumentala este asigurata de taraful Ansamblului folcloric de adulti, " Doina Codrului"din comuna Miresu Mare, a carui organizatoare si membra activa sunt.

Incepand de atunci am participat la numeroase manifestari culturale locale, judetene, nationale si chiar internationale, atat cu ansamblul de copii, caruia i-am dat numele " Tezaur -acesta fiind si denumirea ONG sub egida caruia figuram, cat si cu Ansamblul de adulti "Doina codrului"- Miresu Mare astfel:

"Festivalul Colindelor din Chioar"-Somcuta Mare-18.decembrie 2006

"Festivalul National de Colinde "Colindul Iancului"-dec.2006- Cluj Napoca

Dantul Cosercilor - 7 ianuarie-Valea Chioarului, Maramures

"Cate flori pe Iza-n sus -15 aprilie-Dragomiresti, Maramures

Tanjaua de pe Mara - 13 mai-Hoteni, Maramures-stravechi ritual,bogat si viu colorat, de celebrare a primului om iesit la arat- interjudetean

"Nu va uitati ca-s micut"-27 mai-Budesti, Maramures-Festival de folclor judetean

"Armonii de primavara"-29 mai-Viseul de Sus,Maramures-interjudetean

"Serbarile Chioarului -24 iunie-Somcuta Mare, Maramures

"Festivalul concurs de cantece si dansuri Codrenesti -iulie-Satulung,Maramures-interjudetean,unde am obtinut Premiul I-2006 si Mentiune-2007

"Nopti de Sanziene -1 iulie-Borsa, Maramures-interjudetean

"Festivalul international al inimilor"-6-8 iulie-Timisoara, Timis;

Intalnire cu fii satului -19 iulie-Napradea,Salaj

"Festivalul Codrenesc"-26 iulie-Oteloaia,Satu Mare-interjudetean.

Sarbatorile de vara -iulie 2007 organizate de TV. Favorit, la Baia Mare.

Mentionez ca la majoritatea acestor manifestari culturale am fost alaturi de nume grele din folclorul transilvanean, precum: SAVA NEGREAN BRUDASCU, VETA BIRIS, AUREL TAMAS, DINU IANCU SALAJANU, VIORICA PETER PREDESCU, NICOLAE FURDUI IANCU, CRISTIAN POMOHACI, ANGELA BUCIU, CORNELIA SI LUPU REDNIC,FLORENTINA SI PETRE GIURGI etc.

In anul scolar 2006-2007, am initiat Proiectul cultural "Intoarcere la obarsii", in cadrul Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara, la care am muncit impreuna cu doamna director Lucica Mogos-coordonator, si doamna educatoare Lucia Titan.Obiectivul general al proiectului este: Educarea tinerei generatii in vederea conservarii si exploatarii bogatiei cultural-artistice a zonei etnografice de interferenta Codru-Chioar, in vederea mentinerii si oferirii unui cadru adecvat de manifestare a traditiilor, prin instruirea unei formatii cultural-artistice, editarea unei publicatii cu tiraj limitat si amenajarea unui minimuzeu cu obiecte din gospodariile taranesti .

Avem ca parteneri si colaboratori -Primaria Miresu Mare

-Ansamblul folcloric "CUNUNITA"/ Satu Mare

Acesta a obtinut un puctaj foarte bun-80 pc.Intrarea lui pe finantare ne va permite sa ne revizuim costumatia, care are peste 20 de ani, sa ne procuram instrumente muzicale pentru un taraf al scolii, echipamente-statie de amplificare, multifunctional color, camera video, proiector, reportofon, DVD, consumabile etc.

Proiectul a fost primit cu mult entuziasm de catre grupul tinta-300 de persoane:elevi,cadre didactice, parinti,primarie si alti membrii ai comunitatii.

Activitatile propuse au fost

Aici trecutul prinde viata" - Promovarea proiectului

"Cand vii bade-n sezatoare" - Sezatoare - Constituirea grupelor de lucru pe domenii de instruire

"Vesnicia s-a nascut la sat' Amenajarea "Clubului cultural", unde se vor derula activitatile proiectului si unde se va organiza muzeul

"Ni iesiti si ne vedeti" Ateliere de lucru (confectionarea costumatiei)

"Cine-o facut horile" - Investigatii si cercetari in teren; explorari, anchete cu performeri ai generatiei varstnice si colectarea obiectelor necesare muzeului.

"Iata-ma ca si io viu" - Vizite documentare; schimburi culturale.

"Dragu-mi-i dantu' si jocu'" Festival -concurs pentru formatii folclorice de copii pana la 15 ani. Organizarea unor activitati specifice: sezatori, claci, spectacole( dant la sura

,,Tezaur" - Editare unei culegeri de folclor - supliment al revistei scolare "RAZE".

Ce-i strabun nu piere" - Monitorizare, evaluare, diseminare

Rezultate asteptate:

Muzeul local

Constituirea formatiei de dansuri populare ,,Tezaur"

Culegerea de folclor: ,,Tezaur" insotit de DWD-uri cu imagini surprinse in derularea proiectului

Bineinteles ca am organizat sezatori la nivel local, dant la sura in vederea colectarii obiectelor pentru muzeu si pentru culegere de folclor de la performeri ai generatiei varstnice.

Fiind prinsi intr-un Parteneriat cu Muzeul Satului din Baia Mare, am participat la numeroase activitati culturale organizate de acesta: claci,sezatori etc.

Fiind parteneri cu Ansamblul "Cununita din Satu Mare organizam dese schimburi de experienta culturala.

Din acelasi an scolar, 2004-2005, am initiat o revista scolara, la care mi-am adus aportul impreuna cu alti colegi din scoala si elevi selectati pentru a face parte din colectivul de redactie. Mentionez ca Revista scolara-"RAZE",asa am numit-o, a luat, in anul 2006 locul II pe judet iar in anul 2007 a fost pe locul I la Reviste mozaic-fiind selectata pentru faza nationala.

Dintr-un acut simt al utilitatii publice, mi-am asumat si responsabilitatea conducerii Corului bisericesc al localitatii Miresu Mare, a carui membra activa sunt de multi an.Am stiut sa-mi inteleg colegii, stiind ca echipa este absolut necesara definitivarii unor proiecte importante.

Cu ocazia evenimentelor culturale din comuna imi revine si rolul de organizare si prezentare a programelor artistice.

Implicarea mea in toate aceste activitati a fost deseori recunoscuta si rasplatita.

Utilizarea pe scara larga a mijloacelor tehnice in domeniul propriu de activitate a facilitat dezvoltarea aptitudinilor de operare cu tehnica de birou, de operare cu computerul si cu mijloacele media.

Activitatile educative bine echilibrate, bine motivate si mai ales bine organizate ofera posibilitati de valorificare a tuturor acumularilor culturale realizate si aduc multa satisfactie tuturor celor ce participa activ sau pasiv la ele.