Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » electronica electricitate
Simulator analogic bazat pe programul PSpice

Simulator analogic bazat pe programul PSpice


Simulator analogic bazat pe programul PSpice

1. INTRODUCERE

Proiectarea circuitelor electronice necesitǎ metode precise de evaluare a performantelor circuitelor electrice. Datoritǎ complexitǎtii circuitelor integrate moderne,analiza asistatǎ de calculator a circuitelor este esentialǎ si poate furniza informatii despre performanta circuitului.

Analiza asistatǎ de calculator permite : 

1.Evaluarea efectelor variatiilor componentelor de circuit ca rezistoare,tranzistoare,transformatoare,etc.



2.Urmǎrirea imbunatǎtirii sau degradǎrii performantelor.

Evaluarea efectelor zgomotului si distorsiunii semnalului fǎrǎ instrumente de masǎ scumpe.

4.Analiza senzitivitǎtii pentru a determina limitele permisibile datorate tolerantelor valorilor parametrilor componentelor pasive sau active de circuit .

5.Analiza Fourier fǎrǎ a utiliza analizoare de semnal scumpe.

6.Evaluarea efectelor componentelor neliniare asupra performantelor circuitului.

7.Optimizarea proiectarii circutelor electronice in functie de parametrii componentelor .

SPICE este un program de uz general care simuleazǎ circuite electronice.

Poate realiza diferite analize ale circuitelor electronice, cum ar fi : determinarea punctelor de functionare ale tranzistoarelor, rǎspunsul in domeniul timp, rǎspunsul in domeniul frecventǎ la semnal mic, etc. SPICE contine modele pentru elementele de circuit comune (atat pasive cat si active ) si este capabil sǎ simuleze cea mai mare parte a circuitelor electronice. Este un program versatil, utilizat in industrie , cercetare-proiectare , universitǎti.

Acronimul SPICE provine de la Simulation Program with Integrated Circuits Emphasis.

PSpice este un membru al familiei SPICE avand originea in simulatorul SPICE 2 .A fost realizat de cǎtre firma MicroSim.

Pspice este la fel de folositor pentru simularea tuturor tipurilor de circuite pentru o gamǎ largǎ de aplicatii. Un circuit este descris prin instructiuni stocate intr-un fisier de circuit. Acesta este citit de simulator. Fiecare instructiune este independentǎ de celelalte si nu interactionezǎ cu celelalte.

1.1. Limitǎriale Pspice

PSpice are urmǎtoarele limitǎri:

Versiunea studentiascǎ este limitatǎ la circuite cu maximum 10 tranzistoare . Versiunea profesionalǎ poate simula circuite cu maximum 200 de tranzistoare bipolare sau 150 MOSFET .

Programul nu este interactiv. Circuitul nu poate fi analizat pentru diferite valori ale parametrilor fǎrǎ a edita din nou instructiunile fisierului de circuit .

PSpice nu furnizeazǎ o metodǎ iterativǎ de rezolvare: dacǎ iesirea este specificatǎ .PSpice nu poate fi utilizat pentru a sintetiza valorile elementelor de circuit .

Impedanta de intrare nu poate fi determinatǎ direct fǎrǎ a rula post-procesorul grafic Probe .

Versiunile PC necesitǎ 512 kbytes de RAM .

Analiza distorsiunilor nu este disponibilǎ .

Impedanta de esire a unui circuit nu poate fi printatǎ sau plotatǎ direct .

2. DESCRIERA CIRCUITULUI

PSpice este un program de analizǎ a circuitelor de uz general , care poate fi aplicat la simularea si calculul performantelor circuitelor electronice . Circuitul trebuie specificat in urmatorii termeni : numele elementelor , valorile elementelor , noduri , parametri , si surse . Descrierea si analiza unui circuit necesitǎ specificarea urmǎtoarelor elemente :

-noduri;

-valorile elementelor ;

-elementele de circuit ;

-modelele componentelor ;

-surse;

-tipuri de analize ;

-variabile de esire ;

-comenzile de esire PSpice ;

-formatul fisierului de circuit ;

-formatul fisierului de iesire .

Noduri

Fiecare nod primeste un numǎr. Elementele de circuit sunt conectate intre noduri . Numerele nodurilor intre care este conectat un element de circuit sunt specificate dupǎ numele elementului . numerele nodurilor tbuie sǎ fie intregi intre 0 si 9999 . Numerele nodurilor nu trebuie sǎ fie secventiale . nodul 0 este predefinit ca nod de masǎ . Fiecare nod trebuie sǎ la cel putin douǎ elemente si trebuie sǎ aparǎ de cel putin douǎ ori in fisierul de circuit .

Fiecare nod trebuie sǎ aibǎ ocale de c.c. cǎtre masǎ . Aceastǎ conditie se poate realiza prin conectarea unor rezistoare de valoare foarte mare .

2.2. Valorile elementelor

Valoarea unui element de circuit este scrisǎ dupa nodurile intre care este conectat elementul . Valorile sunt scrise in notatia standard virgulǎ mobilǎ , cu sufixe optionale de scalǎ si unitǎti de mǎsurǎ . Iatǎ cateva valori fǎrǎ sufixa permise de PSpice :

5 5. 5.0 5E+3 5.0E+3 5.E3

Exista douǎ tipuri de sufixe : sufixe de scalǎ si sufixe de unitǎti . Sufixele de scalǎ multiplicǎ numǎrul pe care il urmeazǎ .

Sufixele de scalǎ recunoscute de PSpice sunt :

F=1E-15 P=1E-12 N=1E-9 U=1E-6 MIL=25.4E-6

M=1E-3 K=1E3 MEG=1E6 G=1E9 T=1E12

Sufixele de unitǎti utilizate de frecvente sunt :

V=volt A=amper HZ=hertz OHM=ohm(Ω)

H=henry F=faraday DEG=degree

Primul sufix este totdeauna sufixul de scalǎ iar sufixul de unitate il urmeazǎ . In absenta sufixului de scalǎ , primul sufix poate fi un sufix de unitate . Sufixele de unitate sunt ignorate de PSpice .

2. Elemente de circuit

Elementele de circuit sunt identificate prin nume . Un nume trebuie sǎ inceapǎ cu o literǎ corespunzǎtoare elementului , dupǎ care poate contine fie litere fie numere . Numerele pot avea cel mult opt caractere . Urmǎtorul tabel aratǎ prima literǎ a elementelor de circuit si surselor .

Tabel 2.1.

Prima literǎ

Elementul de circuit /sursǎ

B

MESFET cu GaAs

C

Capacitor

D

Diodǎ

E

Sursǎ de tensiune , comandatǎ in tensiune

F

Sursǎ de curent , comandatǎ in curent

G

Sursǎ de curent , comandatǎ in tensiune

H

Sursǎ de curent , comandatǎ in curent

I

Sursǎ independentǎ de curent

J

JFET (TEC-J)

K

Inductoare cuplate (TEC-J)

L

Inductor

M

MOS-FET (TEC-MOS)

Q

Tranzistor bipolar

R

Rezistor

S

Comutator comandat in tensiune

V

Sursǎ independentǎ de tensiune

W

Comutator comandat in curent

Formatul pentru descrierea elementelor pasive este :

Nume element nodul+ nodul- valoare

unde curentul circulǎ de la N+ la N- .

2.4. Modele ale elementelor

Valorile unor elemente de circuit sunt dependente de alti parametri, cum ar fi conditia initialǎ la un inductor , capacitatea functie de tensiune , rezistenta functie de temperaturǎ .

Modelele se utilizeazǎ pentru a asigna valori diferitilor parametri ai elementelor de circuit .

Modelul pentru o sursǎ sinusoidalǎ este :

SIN (V0 VA FREQ)

2.5. Surse

Sursele de tensiune sau de curent pot fi dependente sau independente . O sursǎ independentǎ de curent sau tensiune poate fi DC , sinusoidalǎ , in impulsuri , exponentialǎ , polinomialǎ , liniarǎ pe portiuni sau modulatǎ in frecventǎ .

Formatul sursei este:

Nume sursǎ Nod+ Nod- Modelul sursei

in care curentul se presupune cǎ intrǎ in sursǎ pe la nodul pozitiv .

Deci ordinea nodurilor N+, N- este importantǎ .

2.6. Tipuri de analize

PSpice realizeazǎ diverse analize . Fiecare analizǎ este invocatǎ printr-o instructiune . De exemplu o instructiune care incepe cu .DC va determina o exploatare in curent continuu .

Tipurile de analize si comenzile corespunzǎtoare sunt urmǎtoarele :

Analize DC

Exploatarea DC a unei surse de tensiune / curent , a unui parametru de model sau a temperaturii .

Parametrizarea dispozitivului liniarizat (.OP).

Punctul de functionare DC (.OP).

Functia de transfer de semnal mic (echivalentul Thevenin) (.TH).

Senzitivitǎti de semnal mic (.sens).

Analiza tranzitorie

Rǎspunsul in domeniul timp (.TRAN).

Analiza Fourier (.FOUR).

Analiza de AC

Rǎspunsul in frecventǎ la semnal mic (.AC)

Analiza de zgomot (.NOISE)

Formatul pentru rǎspuns trazitoriu este:

.TRAN TSTEP TSTOP

TSTEP=incrementul de timp

TSTOP=momentul final

Exemplu: Instructiunea pentru rǎspuns tranzitoriu de la 0 la 3 ms cu un increment de 10 s:

.TRAN 10US 3MS

2.7. Comenzi de iesire PSpice

Cele mai comune forme de iesre sunt tabelele si ploturile .

Exploatarea DC, rǎspunsul in frecventǎ (.AC) , analiza de zgomot (.NOISE) , analiza tranzitorie (.TRAN) , pot produce iesiri sub formǎ de tabele sau ploturi .

Pentru tabele comanda este .PRINT iar pentru ploturi este .PLOT . Pentru grafice (pe dispay) comanda este .PROBE .

PROBE este un post procesor grafic al lui PSpice .

2.8. Formatul fisierelor de circuit

Un fisier de circuit are cinci pǎrti :

Titlul

Dscrierea circuitului

Descrierea analizelor

Definirea esirilor

Sfarsitul programului

Note:

Prima linie , care este linia de titlu , poate contine orice tip de texte .

Ultima linie trebuie sǎ fie comanda (.END ).

Ordinea celorlalte linii nu este importantǎ.

Dacǎ o comandǎ este prea lungǎ poate fi continuatǎ pe linia urmǎtoare punand " + " pe urmǎtoarea linie .

O linie de comentariu poate fi inclusǎ oriunde cu " * " inainte .

Instructiunile pot fi scrise cu litere mari sau mici .

Nu existǎ indici : V1=V1 , V2=V2.

2.9. Formatul fisierelor de iesire

Stocheazǎ rezultatele simulǎrii cu PSpice . Are extensia .OUT . Iesirea circuitului : .CIR .

Iesirea contine patru pǎrti :

  1. Descrierea circuitului , ce include lista retelei , lista dispozitivelor .
  2. Iesirea directǎ din anumite analize fǎrǎ .PLOT si .PRINT , adicǎ : .OP , .TF , .SENS , .NOISE , .FOUR .
  3. Tabele si grafice plotate din comenzile .PLOT si .PRINT .
  4. Statistici ale rulǎrii.

Semnalul treaptǎ poate fi reprezentat cu o sursǎ liniarǎ pe portiuni , descrisǎ in general prin :

PWL (T1 V1 T2 V2 ...Tn Vn) , unde Vn este tensiunea la momentul Tn .

DEFINIREA VARIBILELOR DE IESIRE

PSpice are douǎ tipuri de comenzi de iesire : .PRINT si .PLOT . Variabilele de iesire permise in aceste comenzi depind de tipurile de analizǎ : analizǎ de zgomot , analizǎ AC.

1. Explorarea DC si analiza tranzitorie

Utilizeazǎ tipuri similare de variabile de iesire . O variabilǎ de iesire poate fi asiguratǎ cu simbolul dispozitivului ( al elementului ) sau al terminalului unui dispozitiv , pentru a identifica dacǎ iesirea este cǎdere de tensiune sau curent pe dispozitiv .

Iesiri in tensiune

Pentru explorarea DC si analiza tranzitorie , tensiunile de iesire pot fi obtinute prin :

V ((nod)) -tensiunea la nodul (nod) in raport cu masa ;

V(N1, N2) -tensiunea la nodul N1 fatǎ de N2 :

V((nume )) -tensiunea pe un dispozitiv cu douǎ terminale ;

VX((nume)) -tensiunea pe terminalul X al dispozitivului cu trei terminale ;

VXY((nume)) -tensiunea intre terminalele X si Y ale dispozitivului ;

Iesiri de curent

I((nume)): -curentul prin dispozitivul (nume) ;

IX((nume)): -curentul care intrǎ in terminalul X al dispozitivului (nume) ;

IZ((nume)): -curentul la poarta Z a liniei de transmis.

2. Analiza AC

Variabelele de iesire sunt mǎrimi sinusoidale si sunt reprezentate prin numere complexe (amplitudine in dB , faze , parte realǎ si imaginarǎ - pentru o variabilǎ de iesire ) .

Sufixe folosite :M- amplitudine ; DB -amplitudine in dB ;

P-faze in grade ; R-partea realǎ ; I-partea imaginarǎ ;

Iesiri de tensiune

Expresiile pentru analize AC sunt similare celor de la analizele DC si tranzitoriu .

VP(Dn) - faza tensiunii pe dioda Dn ;

VCM(Q3) - magnitudinea tensiunii din colectorul tranzistorului Q3;

VDSP(M6) - faza tensiunii drenǎ sursǎ a tranzistorului MOS M6;

VBP(T1) - tensiunea la poarta B a tranzistorului T1 ;

VI(2,3) - partea imaginarǎ a tensiunii.

Iesiri de curent

Iesirile pentru analize AC sunt similare celor de la circuitele DC si tranzitoriu.Totusi sunt disponibili la curenti din urmǎtorul tabel :

Tabel 2.1

Prima literǎ

Element

C

Capacitor

I

Sursǎ independentǎ de curent

L

Inductor

R

Rezistor

T

Linia de transmisie

V

Sursǎ independentǎ de tensiune

Pentru toate celelalte elemente trebuie inseriatǎ o sursǎ de tensiune de valoare 0 pentru a calcula curentul printr-un dispozitiv.

Exemplu: Variabilǎ de iesire :

I (T1) - curentul de propagare de la poarta AG a liniei de transmisie T1.

Analiza de zgomot

Pentru analiza de zgomot variabilelel de iesire sunt predefinite astfel :

ONOISE - valoarea totalǎ RMS a zgomotului insumat la modul de iesire ;

INOISE - ONOISE echivalent la nodul de intrare ;

DB(ONOISE) - ONOISE in decibeli ;

DB(INOISE) - INOISE in decibeli.

Instuctiunea de iesire pentru analiza de zgomot :

.PRINT NOISE INOISE ONOISE

4. SURSE DE TENSIUNE SI DE CURENT

PSpice permite generarea semnalelor dependente sau independente de tensiune sau de curent . Sursele independente pot fi variabile in timp . Sursele neliniare pot fi modelate polinomial.

4.1. Modelarea surselor

Surse exponentiale

Forma de undǎ si parametri sunt prezentati in figura 4.1.1 si in tabelul 4.1.1.

Simbolul sursei exponentiale este EXP.

Forma generalǎ:

EXP( V1 V2 TRP TRC TFD TFC )

V1 si V2 trebuie specificate de utilizator ;

TRD - timp de intarziere la crestere ;

TFD - timp de intarziere la cǎdere .


Fig .4.1.1.

Tabel 4.1.1. Parametrii de model

Nume

Semnificatie

U.m.

Valoare implicitǎ

V1

Tensiune initialǎ

V

Nici una

V2

Tensiunea pulsului

V

Nici una

TRD

Rise delay time

s

Ø

TRC

Rise time constant

s

TSTEP

TFD

Fall delay time

s

TRD + TSTEP

TFC

Fall time constant

s

TSTEP

Instructiuni tipice:

EXP(0 1 2NS 20NS 60NS 30NS )

-V1 = 0V ; -V2 = 1V ; - TRD = 2NS; - TRC=20NS; TFD=60NS; TFC = 30NS.

V( t )=V1+(V2 - V1) * (1 - E) + (V1 -V2) * (1 - E

Sursǎ in impulsuri

Forma de undǎ si parametri sursei sunt arǎtate in figura 4.1.2 si in tabelul4.1.2.

Simbolul sursei in impulsuri este PULSE.

Forma generalǎ:

.PULSE ( V1 V2 TD TR TF PW PER)


Figura 4.1.2.

Tabelul 4.1.2. Parametrii de model

Nume

Semnificatie

U.m

Valoarea implicitǎ

V1

Tensiunea initialǎ

V

Nici una

V2

Tensiunea pulsatiei

V

Nici una

TD

Delay time

s

0

TR

Rise time

s

TSTEP

TF

Fall time

s

TSTEP

PW

Pulse width

s

TSTOP

PER

Perioada

s

TSTOP

Exemplu:

PULSE(-1 1 2NS 2NS 2NS 50NS 100NS).

Sursa liniarǎ pe portiuni

Un punct de pe o formǎ de undǎ poate fi descris prin ( Ti , Vi ) si fiecare pereche de valori ( Ti ,Vi ) specificǎ valorii sursei Vi la momentul Ti .Valoarea la momente intermediare e determinatǎ de PSpice prin interpretare liniarǎ .

Simbolul unei surse liniare este PWL.

Forma generalǎ:

PWL(T1 V1 T2 V2 ... TN VN).

Tabel 4.1. Parametrii de model:

Nume

Semnificatie

U.m

Valoare implicitǎ

Ti

Timpul la un punct

s

Nici una

Vi

Tensiunea la un punct

V

Nici una

Exemplu:

PWL(0 3 10US 3V 15US 6V 40US 2V 60US 2V).

Semnal sinusoidal modulat in frecventǎ

Simbolul sursei este SFFM(Single Frequency Fr.-Modulation)

Forma generalǎ :

SFFM (V0 VA FC MOD FS )

Tabel 4.1.4. Parametri de model

Nume

Semnificata

U.m

Valoare implicitǎ

VO

Tensiunea de offset

V

Nici una

VA

Amplitudinea tensiunii

V

Nici una

FC

Frecventa purtǎtoare

Hz

1/TSTOP

MOD

Indice de mudulatie

0

FS

Frecventa semnalului

Hz

1/TSTOP

VO si VA trebuie specificate de utilizator . TSTOP este durata analizei tranzitorii (.TRAN).Expresia analiticǎ a semnalului:

V=V0+VA*sin[(2 *FCt)+sin(2 *FSt)]

Exemplu:

SFFM(0 1V 30MEGHZ 5 5MEGHZ).

Surse sinusoidale

Simbolul sursei este SIN.

Forma generalǎ:

SIN( VO VA FREQ TD ALPHA THETA ).

Tabel 4.1.5.Parametri de model:

Nume

Semnificatie

U.m

Valori implicite

VO

Tensiunea de offset

V

Nici una

VA

Tensiunea de varf

V

Nici una

FREQ

Frecventa

Hz

1/TSTOP

TD

Timp de intoarcere

S

ALPHA

Factor de atenuare

1/s

THETA

Defazaj

Grade

VO si VA trebuie specificate de utilizator.TSTOP e durata analizei tranzitorii (.TRAN). O sinusoidǎ atenuatǎ are expresia analitica:

V=V0+V1*e- *(t-td * sin[2 *f(t-td)-o]

si este este arǎtatǎ in figura urmǎtoare:

V0

 

Figura 4.1.5. Sinusoidǎ atenuatǎ

Exemple:

SIN(0 1V 10KHZ 10US 10ES)

SIN(1 5V 10KHZ 1ES 30DEG)

SIN(0 2V 10KHZ 30DEG)

SIN(0 2V 10KHZ).

Surse polinomiale

Simbolul sursei polinomiale sau neliniare este POLY(N) , unde N este numǎrul de dimensiuni ale polinomului. Valoarea implicitǎ a lui N este 1. Dimensiunile depind de numǎrul de surselor de comandǎ . Forma generalǎ a sursei este:

POLY(N) (Noduri de comandǎ) (Valorile coeficientilor)

Sursa comandata sau sursele de comandǎ pot fi tensiuni sau curenti.

Fie A,B si C cele trei variabile de comandǎ si Y sursa de iesire . Figura urmǎtoare aratǎ o sursǎ comandatǎ de A,B si C :


Figura 4.1.6.

Iesirea e de forma :

Y =f(A,B,C,..)

unde y poate fi tensiune sau curent ; A,B,C - tensiuni sau curenti

sau combinatii.

Pentru N=1, functia ia forma :

Y=P0+P1A+P2A2+P3A3+ . +PNAN


,unde P0,P1, . ,PN sunt valorile coeficientilor . Acesta e scris:

POLY NC1+ NC1 - P0 P1 P2 P3 . PN,

unde NC1 si NC2 sunt nodurile sursei de comandǎ A .

Pentru un polinom cu N=2, A si B surse de comandǎ, functia sursei comandate ia forma :

Y=P0 + P1A + P2B + P3A2 + P4AB + P5B2 + P6A3 + P7A2B +

P8AB2 + P9B3 + .

În PSpice ea este descrisǎ prin :

POLY(2) NC1+ NC1- NC2+ NC2- P0 P1 P2 P3 P4 + . P9.

Pentru N=3 , cu A,B,C ca surse de comandǎ , functia sursei comandate are forma:

Y= P0 + P1A +P2 B +P3C + P4 A2 + P5AB + P6AC + P7B2 +P8BC

+ P9C2 + P10A3 + P11 A2B + P12A2C + P13AB2 + P14ABC + P15AC2

+ P16B3 + P17B2C + P18 BC2 + P19 C3 + P20A4 + .

Se scrie :

POLY (3) NC1+ NC1- NC2+ NC2- NC3+ NC3- PO +

+P1 P2 P3 P4 . PN

Exemple:

Y= 2V (10) atunci se scrie:

POLY 10 0 2.0

Y=V(3) + V(5) + [V(3)]2 + V(3)*V(5)

POLY(2) 3 0 5 0 0.0 1.0 1.0 1.0 1.0

Y=V(5) + [V(5)]2 + [V(5)]3 + [V(5)]4

POLY 5 0 0.0 1.0 1.0 1.0 1.0

Y=V(3) + V(5) + V(10) + [V(3)]2

POLY(3) 3 0 5 0 10 0 0.0 1.0 1.0 1.0 1.0

Dacǎ I(VN) si I(VX) sunt curentii de comandǎ prin sursele VN si VX si y= I(VN) + I(VX) + [I(VN)]2 + I(VN)* I(VX),

atunci modelul este urmǎtorul:

POLY(2) VN VX 0.0 1.0 1.0 1.0 1.0

4.2 Surse independente

Sursele independente pot fi variabile in timp , curenti sau tensiuni.


a) -sursǎ de tensiune ; b)- sursǎ de curent;

Surse independente de tensiune

Forma instructiunii este :

V(Nume) N+ N- [ DC (Valoare)] [AC(Amplitudine)

+(Fazǎ) ] [(Valoare tranzitorie )] [PULSE] [SIN] [EXP]

+[PWL] [SPFM] [(Argumentele sursei)]

Sursa este setatǎ la valoarea DC in analiza DC , este setatǎ la valoarea AC in analiza AC . Formale dependente de timp sunt utilizate in analiza tranzitorie .

Exemple:

V1 15 0 6V

V2 15 0 DC 6V

VAC 5 6 AC 1V (faza = 0 grade)

VPULSE 10 0 PULSE (0 1 2NS 2NS 2NS 50NS +100NS)

VIN 25 22 DC 2 AC 1 30 SIN(0 2V 10KHZ)

Sursǎ independentǎ de curent

Simbolul unei surse independente de curent este I si forma sa generalǎ este :

I(Nume ) N+ N- [DC(Valoare)] [AC(Amplitudine )

+(Fazǎ)] [(Valoare tranzitorie)] [PULSE] [SIN] [EXP]

+[PWL] [SFFM] (Argumentele sursei)

Exemple:

I1 15 0 2.5MA

I2 15 0 DC 2.5MA

4.Surse dependente

Sunt patru tipuri de surse dependente:

1.Sursǎ de tensiune comandatǎ in tensiune :

2.Sursǎ de curent comandatǎ in tensiune ;

Sursǎ de curent comandatǎ in curent;

4.Sursǎ de tensiune comandatǎ in curent.

Sursǎ de tensiune comandatǎ in tensiune

Simbolul sursei,reprezentatǎ in figura urmǎtoare,este E:


Figura 4.1.Sursǎ de tensiune comandatǎ in tensiune

Formǎ sa liniarǎ este :

E<nume> N+ N- NC+ NC- ((castigul de +tensiune)valoare)

Forma sa nelinearǎ este:

E(nume) N+ N- [POLY(Valoare)] ((nodul de comandǎ

+)nod) ((nodul de comandǎ - )nod) (perechi) ((coeficienti

polinomiali) valoari)

Numǎrul nodurilor de comandǎ este dublul dimensiunii polinomului . Un anumit nod poate apare mai mult de o datǎ in nodurile de comandǎ , si cele de iesire pot coincide .

Exemple :

EAB 1 2 4 6 1.0

EVOLT 4 7 20 22 2ES

ENONLIN 25 40 POLY(2) 3 0 5 0 0.0 1.01 5 +1.2 1.7

E2 10 12 POLY 5 0 0.0 1.0 1.5 1.2 1.7

Note:

1. Sumǎ ENONLIN specificǎ o sumǎ de tensiuni cu nodurile 25 si 40 comandatǎ de V(3) si V(5). Valoarea sa este datǎ de :

y=V(3) + 1.5V(5) + 1.2[(V(3)]2 + 1.7V(3)V(5)

2. Sumǎ E2 specificǎ o sumǎ polinomialǎ intre nodul 10 si 12 comandatǎ de V(5):

y=V(5) + 1.5[V(5)]2 + 1.2[V(5)]3 + 1.7[V(5)]4

Sursǎ de curent comandatǎ in tensiune

Simbolul sursei,reprezentatǎ in figura urmǎtoare,este G:




Figura 4.2. Sursǎ de curent comandatǎ in tensiune

Forma liniarǎ:

G(nume) N+ N- NC+ NC- ((transconductanta )valoare)

Forma neliniarǎ:

G(nume) N+ N- POLY((valoare)) ((nod comandǎ+

+)nod) ((nod comandǎ - )nod) (perechi) ((coeficienti

+polinomiali) valori)

Exemple:

GAB 1 2 4 6 1.0

GNONLIN 25 40 POLY(2 3 0 5 0 0.0 1.0 1.5 +1.2 1.7

G2 10 12 POLY 5 0 0.0 1.0 1.5 1.2 1.7

Note:

1. GNONLIN este o sursǎ ploinomialǎ de curent de la 25 la 40 comandatǎ de V(3) si V(5) dupǎ relatia:

I=Y=V(3) + 1.5V(5) + 1.2 [ V(3) ]2 + 1.7V(3)*V(5)

2. Sursa G2 este o sursǎ polinomialǎ de curent de la 10 la 12 comandatǎ de V(5):

I=V(5) + 1.5[V(5)]2 + 1.2[ V(5)]3 + 1.7[V(5)]4

Sursǎ de curent comandatǎ in curent

Simbolul sursei,reprezentatǎ in figura urmǎtoare,este F:


Figura 4. Sursǎ de curent comandatǎ in curent

Forma sa liniarǎ:

F(nume) N+ N- VN (( castigul in curent)valoare)

Curentul de comandǎ circulǎ prin sursa independentǎ VN:

I=F*I(VN)

Forma neliniarǎ(polinomialǎ) este:

F(nume) N+ N- POLY((valoare)) VN1,VN2,VN3,.

+((coeficienti polinomiali)valori)

Numǎrul surselor de comandǎ trebuie sǎ fie egal cu numǎrul de dimensiuni al polinomului.

Exemple:

FAB 1 2 VIN 10

FAMP 13 4 VCC 50

FNONLIN 25 40 POLY VN 0.0 1.0 1.5 1.2 1.7

Notǎ:

Sursa nelinearǎ FNONLIN este o sursǎ de curent intre nodurile 25 si 40, comandatǎ de curentul prin VN.

Sursǎ de tensiune comandatǎ in curent

V0=H*I1

 

 

 

I1

 

NC-


 

NC+

 

N-

 

N+

 
Simbolul sursei,reprezentatǎ in figura urmǎtoare,este H :

Figura 4.4. Sursǎ de tensiune comandatǎ in curent

Forma sa liniarǎ este:

H(nume) N+ N- ((transrezistenta) valoare)

Forma neliniarǎ :

H(nume) N+ N- POLY((valoare)) VN1,VN2,VN3, .

+((coeficienti polinimiali) valori)

Exemple:

HAB 1 2 VIN 10

HAMP 13 4 VCC 50

HNONLIN 25 40 POLY VN 0.0 1.0 1.5 1.2 1.7

Note:

Sursa HNONLIN este o sursǎ polinomialǎ de tensiune intre 25 si 40 comandatǎ de I(VN).

5. ELEMENTE PASIVE

5.1. Modelarea elementelor

Un model specificǎ un set de parametri ai unui element si este relizat in PSpice prin comanda .MODEL . Un acelasi model poate fi utilizat de unul sau mai multe elemente in acelasi circuit .

Forma generalǎ a instructiunii de model este :

.MODEL MNAME TYPE(P1=V1 P2=V2 . PN=VN)

MNAME este numele modelului si trebuie sǎ inceapǎ cu o literǎ . Desi nu este necesar este util ca litera sǎ simbolizeze elementul . Lista simbolurilor pentru elemente este prezentatǎ in tabelul urmǎtor:

Tabel 5.1.1. Lista simbolurilor cu elemente

Nume de tip (TYPE)

Elementul

RES

Rezistor

CAP

Capacitor

IND

Inductor

NPN

TB de tip npn

PNP

TB de tip pnp

NJF

TEC - J cu canal n

PJF

TEC - J cu canal p

NMOS

TEC - MOS cu canal n

PMOS

TEC-MOS cu canal p

GASFET

TEC-MOS cu GAS , canal n

VSWITCH

Comutator comandǎ in tensiune

ISWITCH

Comutator comandǎ in curent

CORE

Miez magnetic neliniar

D

Diodǎ

5.2. Temperatura de functionare

Temperatura de functionare pentru o analizǎ poate fi setatǎ la valoarea doritǎ prin comanda .TEMP . Forma generalǎ a instructiunii este:

.TEMP (una sau mai multe temperaturi ) valori)

Temperatura este exprimatǎ in grade Celsius. Dacǎ se specificǎ mai mult de o temperaturǎ , analiza se va realiza pentru fiecare temperaturǎ.

Parametrii de model sunt mǎsurati la temperatura nominalǎ (27 0C ), ce poate fi schimbatǎ prin optiunea TNOM din comanda .OPTIONS.

5. Elemente RLC

Relatiile tensiune curent pentru rezistor , inductor si capacitor sunt arǎtate in figura urmǎtoare:

i

 

i

 

N+

 

N+

 

N+

 

i

 

r

 


Figura 5.1.Relatii tensiune curent

Rezistorul

Simbolul pentru rezistor este R. Numele rezistorului trebuie sǎ inceapǎ cu litera R , instructiunea are forma generalǎ :

R(nume) N+ N- RNAME VALUE

Un rezistor nu are polaritate si ordinea nodurilor nu are importantǎ. Totusi , prin definirea nodurilor N+ si N- curentul prin rezistor va fi considerat ca avand sensul de la N+ la N-.

RNAME este numele modelului care defineste parametrii rezistorului

VALUE este valoarea nominalǎ a rezistentei.

Parametrii de model ai rezistentei sunt prezentati in tabelul urmǎtor:

Tabel 5.1. Parametrii de model rezistorului

Nume

Semnificatie

U.m.

Valoare implicitǎ

R

Multiplicatorul rezistentei

1

TC1

Coeficient de temperaturǎ liniar

0C-1

0

TC2

Coeficient de temperaturǎ practic

0C-2

0

TCE

Coeficient de temperaturǎ exponential

% / 0C

0

Dacǎ RNAME este omis , VALUE este rezistenta in ohmi si poate fi pozitiǎ sau negativǎ dar nu zero.

Dacǎ RNAME este inclus dar lipseste TCE , rezistenta este o

functie de temperatura datǎ de relatia:

RES = VALUE *R * [ 1 + TC1 * (T-T0) + TC2 * (T-T0)2 ]

Dacǎ RNAME este inclus si tce este specificat, rezistenta este o altǎ functie de temperaturǎ:

RES=VALUE*R*[1.01]TCE*(T-T0)

unde Tsi T0 sunt temperatura de functionare si respectiv temperatura camerei.

Capacitorul

Simbolul pentru capacitor este C. Numele unui capacitor trebuie sǎ inceapǎ cu litera C si instructiunea are forma genaralǎ:

C(nume) N+ N- CNAME VALUE IC=VO

Tensiunea pe C este de la N+ la N- iar curentul prin condensator circulǎ de la N+ la N-.

CNAME este numele modelului

VALUE este valoarea nominalǎ a capacitǎtii

IC defineste tensiunea initialǎ (la t0) a capacitorului, V0.

Parametrii de model sunt arǎtati in tabelul urmǎtor:

Tabel 5.2. Parametrii de model ai capacitorului

Nume

Semnificatie

U.m

Valoare implicitǎ

C

Multiplicatorul capacitǎtii

1

VC1

Coeficient de tensiune liniar

V-1

0

VC2

Coeficient de tensiune pǎtratic

V-2

0

TC1

Coeficient de temperaturǎ liniar

0C-1

0

TC2

Coeficient de temperaturǎ pǎtratic

0C-2

0

Dacǎ CNAME lipseste , VALUE ESTE CAPACITATEA În farazi si poate fi negativǎ sau pozitivǎ dar nu zero.

Dacǎ CNAME este inclus , capacitatea depinde de tensiune si temperaturǎ dupǎ relatia:

CAP = VALUE * C * [ 1 + VC1 * V + VC2 * V2] *

[ 1 + TC1 * ( T-T0 ) + TC2 * (T-T0)]

unde T este temperatura de functionare , iar T0 este temperatura camerei.

Inductorul

Simbolul pentru inductor este L. Numele unui inductor trebuie sǎ incepǎ cu litera L iar forma generalǎ a instructiunii este :

L(nume) N+ N- LNAME VALUE IC=10

Tensiunea pe inductor se considerǎ de la N+ la N-, iar curentul circulǎ de la N+ la N- .

LNAME este numele modelului;

VALUE este valoarea nominalǎ a inductorului;

IC defineste curentul initial (I0) prin inductor la t=0.

Parametrii de model ai inductorului:

Tabel 5. Parametrii de model ai inductorului

Nume

Semnificatie

U.m.

Valoare implicitǎ

L

Multiplicatorul inductantei

1

IL1

Coeficient liniar de curent

A-1

0

IL2

Coeficient pǎtratic de curent

A-2

0

TC1

Coeficient de temperaturǎ liniar

0C-1

0

TC2

Coeficient de temperaturǎ pǎtratic

0C-2

0

Dacǎ LNAME lipseste, VALUE este inductanta in Henry si poate fi pozitiv negativ dar nu zero.

Dacǎ LNAME este inclus , inductanta depinde de curent si de temperaturǎ dupǎ relatia :

IND = VALUE * L* [ 1 +IL1 * I + IL2 *I2] *

[ 1 + TC1 * (T-T0) + TC2 * (T-T0)]

unde T este temperatura de functionare , iar T0 este temperatura camerei.

5.4.Elemente magnetice

Elementele magnetice sunt inductoare cuplate (transformatoare). Simbolul pentru cuplaj magnetic este K.

Forma generalǎ a instructiunii pentru inductoare cuplate este:

K(nume) L1((primul inductor) nume) L2 ((al doilea

+inductor ) nume) ((coeficient de cuplaj) valoare)

K(nume) cupleazǎ douǎ sau mai multe inductoare cu un coeficient de cuplaj

specificat, k. Valoarea valoarea lui k trebuie sǎ fie mai mare ca zero si ma micǎ sau egalǎ cu 1.

Pentru un inductor liniar , forma generalǎ este:

K(nume) L((inductor) nume) ((cuplaj)valoare)

+ ((model) nume) ((mǎrime) valoare)

Pentru un transformator cu miez de fier, k este foarte mare (>0.999). Numele de tip pentru miez magnetic neliniar este CORE, iar parametri de model sunt definiti in tabelul urmǎtor:

Tabel 5.4.1 Parametrii de model

Nume

Semnificatie

U.m.

Valoare implicitǎ

AREA

Aria medie a sectiunii transversale

cm2

0.1

PATH

Lungimea medie a circuitului magnetic

cm

1.0

GAP

Lǎtimea intrefierului

Cm

0

PACK

Factorul de umplere

1.0

MS

Magnetizatia de saturatie

1E+6

A

Parametrul de energie termicǎ

A/m

1E+3

K

Parametrul de anizotropie

A/m

500

ALPHA

Parametrul mediu de camp

1E-3

C

Parametrul de flexibilitate

0.2

GAMMA

Parametrul de relaxare

s-1

(( mǎrime) valoare ) scaleazǎ sectiunea transversalǎ si are valoarea implicitǎ 1; reprezintǎ numǎrul de straturi laminate (tole) astfel incat o singurǎ instructiune de model poate fi folositǎ pentru un tip particular de miez.

Dacǎ model nume este specificat , cuplajul magnetic devine neliniar si la inductoare se va specifica numǎrul de spire in locul inductantei. Lista inductoarelor cuplate poate contine si un singur inductor.

5.5. Linii de transmisie fǎrǎ pierderi

Simbolul unei linii de transmisiune este T. O linie de transmisie are douǎ porturi intrare-iesire .

Forma generalǎ a instructiunii este:

T(nume) NA+ NA- NB+ NB- Z0=(valoare)

+[ TD (valoare)] [F(valoare) NL=(valoare)]

T(nume) este numele liniei;

NA+ si NA- sunt nodurile portului de intrare ;

NB+ si NB- sunt nodurile portului de iesire;

Z0 este impedanta caracteristicǎ.

Lungimea liniei de transmisie poate fi exprimatǎ in douǎ forme:

-TD- timpul de itarziere

-Frecventa F impreunǎ cu NL(raportul intre lungimea liniei si lungimea de undǎ din linie la frecventa F)

Dacǎ F este specificatǎ iar NL nu, valoarea implicitǎ este NL=0.25, adicǎ este 0 linie in λ

Schema bloc a unei linii de transmisiuni este prezentatǎ in figura urmǎtoare:

I1

 

       

Z0

 

 

V3-V4

 

I2

 

Z0

 


Figura5.5.1. a) Linie de transmisiune bifilarǎ


Figura5.5.1. b) Linie de transmisiune coaxialǎ

5.6. Comutatoare

PSpice permite simularea unor comutatoare speciale ale cǎror rezistentǎ variazǎ continuu in functie de tensiune sau curent.

În PSpice sunt modelate douǎ tipuri de comutatoare:

-comutator comandat in tensiune;

-comutator comandat in curent.

Comutatorul comandat in tensiune


Figura5.6.1. Comutator comandat in tensiune

Simbolul pentru comutatorul comandat in tensiune este S. Numele trebuie sǎ inceapǎ cu S, iar forma generalǎ a instructiunii este:

S(nume) N+ N- NC+ NC- SNAME

N+,N- - nodurile comutatorului;

NC+ , NC- - nodurile de comandǎ ;

SNAME este numele modelului

Numele de tip este VSWITCH iar parametrii de model sunt prezentati in tabelul urmǎtor :

Tabel 5.6.1. Parametrii de model

Nume

Semnificatie

U.m.

Valoare implicitǎ

VON

Tensiunea de comandǎ pentru starea ON

V

1.0

VOFF

Tensiunea de comandǎ pentru starea OFF

V

0

RON

Rezistentǎ in starea ON

Ω

1.0

ROFF

Rezistentǎ in starea OFF

Ω

1E6

Comutator comandat in curent

Simbolul pentru comutatorul comandat in curent este W .

Forma generalǎ a instructiunii este :

W(nume) N+ N- VN WNAME

VN este sursǎ de tensiune al cǎrei curent comandǎ comutatorul ;

WNAME este numele modelului.

Numele de tip este ISWITCH iar parametrii de model sunt dati in tabelul urmǎtor :

Tabel 5.6.2.

Nume

Semnificatie

U.m.

Valori implicite

ION

Curent de comandǎ pentru starea ON

A

1E-3

IOFF

Curent de comandǎ pentru starea OFF

A

0

RON

Rezistenta in starea ON

Ω

1.0

ROFF

Rezistenta in starea OFF

Ω

1E+6

6. COMENZI CU PUNCT

PSpice are diferite comenzi pentru realizarea analizelor si furnizeazǎ diferite tipuri de iesiri si elemente modelate. Aceste modele pot fi utilizate pentru a specifica :

- modele;

- tipuri de iesiri;

- temperatura de lucru si sfarsitul fisierului;

- optiuni;

- analize (DC, AC, de zgomot, tranzitorie, Fourier).

6.1. Modele

PSpice permite modelarea unui element pe baza parametrilor sǎi, modelarea unui mic circuit si utilizarea unui model definit intr-un alt fisier. Comenzile sunt : 

1. .MODEL Model

2. .SUBCKT Subcircuit

.ENDS Sfarsit de subcircuit

4 .LIB Fisier de bibliotecǎ

5. .INC Includerea unui fisier

.SUBCKT Subcircuit

Un subcircuit permite definirea unui bloc de circuit si apoi utilizarea acestuia in diferite locuri.

Forma generalǎ pentru definirea unui subcircuit este:

.SUBCKT SUBNUME <(douǎ sau mai multe +noduri)noduri >

Simbolul unui subcircuit este X. Forma generalǎ a instructiunii este de apelare :

X(nume) <(douǎ sau mai multe noduri )noduri> +SUBNAME

SUBNAME este numele subcircuitului si <(douǎ sau mai multe noduri) noduri > sunt nodurile subcircuitului.

X(nume) produce inserarea subcircuitului referit in circuit cu nodurile date inlocuind nodurile argument din definire.

Definitia unui subcircuit trebuie sǎ continǎ numai instructiuni de element.

.ENDS Sfarsit de subcircuit

Un subcircuit trebuie sǎ se incheie cu o instructiune .ENDS. Sfarsitul definirii unui subcircuit are forma generalǎ :

.ENDS SUBNAME

SUBNAME este numele subcircuitului si indicǎ descrierea cǎrui subcircuit trebuie terminatǎ .dacǎ SUBNAME lipseste toate descrierile de subcircuite sunt terminate.

.LIB Fisier de bibliotecǎ

Un fisier de bibliotecǎ poate fi referit intr-un fisier de circuit folosind instructiunea :

.LIB FNAME

FNAME este numele fisierului de bibliotecǎ ce trebuie apelat. Un fisier de bibliotecǎ poate contine comentarii, instructiuni .MODEL, definitii de subcircuite, instructiuni .LIB si instructiuni .END. Nici o altǎ instructiune nu este permisǎ.

.INC Include fisier

Continutul unui alt fisier poate fi inclus in fisierul de circuit utilizand instructiunea:

.INC NFILE

NFILE este numele fisierului de inclus si poate fi orice sir de caractere care este egal ca nume de fisier. Fisierele incluse pot contine orice sir de caractere cu exceptia liniei de titlu. Totusi, o linie de comentariu poate fi folositǎ in locul liniei de titlu.

Dacǎ o instructiune .END apare ea marcheazǎ numai sfarsitul fisierului inclus. O instructiune .INC poate fi folositǎ panǎ la patru nivele de includere. Instructiunea include aduce totul din fisierul inclus in fisierul de circuit si poate determina ocuparea unui important spatiu de memorie.

6.2.Tipuri de iesiri

Comenzile disponibile pentru iesiri ale rezultatelor simulǎrii sunt:

.PRINT Produce tabele de valori numerice

.PLOT Produce grafice in mod caracter

.PROBE Poduce fisier *.dat

.WIDTH Lǎtimea iesirii

.PRINT

Rezultatele de la analizele DC, AC, TRAN, NOISE pot fi obtinute sub formǎ de tabele. Instructiunile PRINT iau urmǎtoarele forme:

.PRINT DC [variabile de iesire ]

.PRINT AC [variabile de iesire ]

.PRINT TRAN [variabile de iesire ]

.PRINT NOISE [variabile de iesire ]

Numǎrul maxim de variabile de iesire este opt in orice instructiune .PRINT. Totusi se pot utiliza mai multe instructiuni PRINT pentru a printa toate varibilele de iesire dorite.

Valorile variabilelor de iesire sunt printate ca un tabel cu fiecare coloanǎ corespunzand unei variabile de iesire.

.PLOT Plot

Rezultatele de la analizele DC, AC, TRAN, NOISE pot fi obtinute sub formǎ unor grafice in mod caracter (ploturi). Acestea sunt desenate cu caractere si rezultatele pot fi obtinute pe orice tip de printer. Instructiunile de printare iau numai urmǎ toarele forme:

.PLOT DC [ variabile de iesire ]

+ [<(limita inferioarǎ ) valoare >,<(limita superioarǎ ) valoare >]

.PLOT AC [ variabile de iesire ]

+ [<(limita inferioarǎ ) valoare >,<(limita superioarǎ ) valoare >]

.PLOT TRAN [ variabile de iesire ]

+ [<(limita inferioarǎ ) valoare >,<(limita superioarǎ ) valoare >]

.PLOT NOISE [ variabile de iesire ]

+ [<(limita inferioarǎ ) valoare >,<(limita superioarǎ ) valoare >]

Numǎrul maxim de variabile de iesire este opt in orice instructiune .PRINT. Mai mult de o instructiune PLOT se poate utiliza pentru a plota toate variabilele de iesire dorite. Domeniul si incrementul pe axa X sunt fixate de tipul de analizǎ comandatǎ.

Domeniul pe axa Y este setat prin adǎugarea portiunii [<(limita inferioarǎ ) valoare >,<(limita superioarǎ ) valoare >], la sfarsitul instructiunii PLOT. Dacǎ domeniul axei Y este omis PSpice atribuie un domeniu implicit determinat de domeniul de valori al variabilei de iesire.

.PROBE Probe

Probe este un post procesor grafic disponibil ca o optiune pentru versiunea profesionalǎ a PSpice. Rezultatele analizelor DC, AC si TRAN nu pot fi utilizate direct de Probe. Mai intai rezultatele trebuie procesate prin comanda .PROBE care scrie datele procesate pe un fisier *.dat, pentru utilizarea de cǎtre Probe.

Comanda ia urmǎtoarele forme :

.PROBE

.PROBE ( una sau mai multe variabile de iesire )

În prima formǎ comanda .PROBE scrie toate tensiunile nodurilor si toti curentii elementelor in fisierul *.dat.

În a doua formǎ, unde sunt specificate variabilele de iesire, PSpice scrie numai valorile acestora in fisierul *.dat.

Iesirea Probe

Post procesorul grafic Probe este foarte usor de utilizat.

Odatǎ ce rezultatele simulǎrilor sunt procesate de comanda .PROBE, rezultatele sunt disponibile pentru iesirea graficǎ.

Cu o exceptie, Probe ignorǎ caracterele mari si mici. V(1) si v(1) sunt echivalente. Exceptia o formeazǎ M si m , m inseamnǎ mili(1E-3) iar M inseamnǎ mega(1E+6). Sufixele MEG si MIL nu sunt disponibile in Probe .

Unitǎti de mǎsurǎ recunoscute de Probe sunt:

V Volti

A Amperi

W Watt

d Grade(de unghi)

s Secunde

H Hertz

Probe recunoaste de asemenea cǎ :

W = V * A; V = W / A; A = W/V.

Functii pe care le poate calcula PROBE:

ABS(x) - valoare absolutǎ;

B(kxy) - densitatea de fluxa inductoarelor cuplate kxy;

H(kxy) - magnetizatia inductoarelor cuplate kxy;

SGN(x) - +1 (dacǎ x>0) , 0(dacǎ x=0) , -1 (dacǎ x<0);

EXP(x) - ex ;

DB(x) - 20 * lg([x]) (valoarea in decibeli a lui x);

LOG(x) - ln x ;

LOG10(x) - lg x;

PWR(x,y) - [x]y ;

SQRT(x) - x1/2 ;

SIN(x) - sin (x) (x in radiani);

COS(x) - cos (x) (x in radiani);

TAN(x) - tg(x);

ARCTAN(x) - arctg(x) (rezultatul in radiani);

d(y) - derivate lui y in raport cu variabila de pe axa x ;

s(y) - integrala lui y peste variabila axei x;

AVG(x) - media ;

RMS(x)valoarea medie rms a lui x;

.WIDTH Width

Lǎtimea iesirii ( in coloane ) poate fi setatǎ prin instructiunea .WIDTH.

Forma generalǎ a instructiunii:

.WIDTH OUT=valoare

(valoare) este in coloane si poate fi 80 sau 132. Valoarea implicitǎ este 80.

6. OPTIONS Optiuni

Forma generalǎ :

.OPTIONS [(optiuni)nume)] [<(optiuni)nume =(valoare)>]

Optiunile pot fi listate in orice ordine. Existǎ optiuni fǎrǎ valori si cu valori.

Tabel 6.1 a)Lista de optiuni fǎrǎ valori:

Optiunea

Efectele

NOPAGE

Anuleazǎ paginarea si tipǎrirea unui antet pentru fiecare parte importantǎ a iesirii

NOECHO

Anuleazǎ listarea fisierelor de intrare

NODE

Produce iesirea listei retelei (tabelul nodurilor)

NOMOD

Anuleazǎ listarea parametrilor de model

LIST

Produce rezumate ale tuturor elementelor de circuit

OPTS

Produce valorile tuturor optiunilor

ACCT

Sumar si informatii cantitative pentru toate analizele

WIDTH

Dǎ lǎtimea iesirii

Tabel 6.1 b)Lista optiunilor cu valori:

Optiunea

Efecte

U.m.

Valoare implicitǎ

DEFL

Lungimea canalului MOSFET

m

100μm

DEFW

Lǎtimea canalului MOSFET

m

100μm

DEFAD

Aria de difuzie (AD) la MOSFET

0

DEFAS

Aria de difuzie a sursei MOSFET

0

TNOM

Temperatura implicitǎ

0C

27

NUMDGT

Numǎrul de cifre aleiesirilor in tabele

4

CPTIME

Timpul CPU permis pentru o rulare

s

1EG

LIMPTS

Maxim de puncte permise pentru a fi reprezentate

201

ITL1

Limita de iterare pentru DC sau puncte de functionare

40

ITL2

Limita de iterare "ghicire instruitǎ" pentru DC sau puncte de functionare

20

ITL4

Limita de iterare in orice punct al analizei tranzitorii

10

ITL5

Limita totalǎ de iterare pentru toate punctele analizei trnzitorii

5000

RELTOL

Precizia relativǎ pentru tensiuni si curenti

0.01

TRTOL

Ajustarea preciziei in analiza tranzitorie

7.0

ABSTOL

Cea mai bunǎ precizie a curentului

A

1μA

CHGTOL

Cea mai bunǎ precizie a sarcinilor

C

0.01μC

VNTOL

Cea mai bunǎ precizie a tensiunilor

V

1μV

PIVREL

Mǎrimea relativǎ cerutǎ pentru pivot in rezolvarea matricealǎ

1E-13

GMIN

Conductanta minimǎ utilizatǎ in orice ramurǎ

Ω-1

1E-12

6.4. Analiza DC

Comenzi cu punct referitoare la analiza DC:

.OP - Operating point - punct de functionare DC;

.NEDESET - setarea potentialelor noduri;

.SENS - senzitivitǎtile de semnal mic ;

.TF - functia de transfer de semnal mic;

.DC -explorare DC.

.SENS Analiza de senzitivitate

Senzitivitatea tensiunii sau curentului de iesire in raport cu fiecare parametru de circuit poate fi calculatǎ cu instructiunea .SENS, care are urmǎtoarea forma generalǎ :

.SENS <(una sau mai multe variabile de iesire)>

.TF Functii de transfer de semnal mic

Se utilizeazǎ comanda .TF si are forma generalǎ:

.TF (variabilǎ intrare ) (variabilǎ iesire)

Capabilitatea de evaluare a functiei de transfer de semnal mic poate fi utilizatǎ pentru a calcula castigul de semnal mic, rezistenta de intrare si de iesire a circuitului.

Dacǎ iesirea este un curent atunci curentul trebuie sǎ circule printr-o sursǎ de tensiune.

.TF calculeazǎ parametri circuitului echivalent Thevenin sau Northon.

.DC Explorare DC

Explorarea DC duce la obtinerea caracteristicii de transfer in curent continuu si are forma generalǎ :

.DC (variabilǎ intrare) ((variabilǎ start)valoare) ((variabilǎ sfarsit)valoare) (increment)

Variabila de intrare este variatǎ pe un domeniu de valori.

Pentru fiecare valoare a variabilei de intrare sunt calculate P.S.F. , DC si castigul de semnal mic.

Explorarea DC se obtine repetand calculul functiei de transfer de semnal mic pentru un set de valori.

6.5. Analiza AC

Pentru aceastǎ analizǎ programul determinǎ rǎspunsul in frecventǎ al circuitului pentru un domeniu de frecventǎ precizat.

Analiza AC este o analizǎ de semnal mic. Fiecare mǎrime, tensiune sau curent este reprezentatǎ printr-un numǎr complex .

Comanda pentru analiza .AC are mai multe forme , dacǎ dorim variatie liniarǎ sau logaritmicǎ :

.AC LIN NP FSTART FSTOP

.AC OCT NP FSTART FSTOP

OCT reprezintǎ variatia pe octavǎ (pentru logaritmic);

NP reprezintǎ numǎrul de puncte ;

LIN reprezintǎ explorarea liniarǎ , frecventa este baleiatǎ de la frecventa de start panǎ la frecventa de stop;

DEC reprezintǎ explorare in decade: frecventa este baleiatǎ logaritmic in decade.

6.6. Analiza de zgomot

Rezistoarele si dispozitivele semiconductoare genereazǎ zgomot, ele sunt inlocuite prin elemente echivalente.

Instructiunea pentru efectuarea analizei de zgomot are forma generalǎ urmǎtoare:

.NOISE V( N+ , N- ) SOURCE(nume) M

V( N + , N -) este tensiunea de iesire intre nodurile N+ si N- .

Iesirea poate fi la un singur nod N , V(N).

SOURCE este numele unei surse independente de tensiune sau curent;

M este intervalul de printare care permite printarea unui tabel .

6.7. Rǎspunsul trazitoriu

Rǎspunsul tranzitoriu determinǎ iesirea in domeniul timp ca rǎspuns la un semnal de intrare in domeniul timp. Metoda de calcul a punctului de functionare in analiza tranzitorie de aceea pentru punctul de functionare in analiza DC. Sunt douǎ instructiuni pentru rǎspunsul tranzitoriu:

.IC conditii tranzitorii initiale

.TRAN analiza tranzitorie

Comanda .TRAN

Forma generalǎ :

.TRAN TSTEP TSTOP [TSTART TMAX ] [UIC]

TSTEP este incrementul de printare

TMAX este mǎrimea maximǎ a pasului de timp

TSTOP este timpul final

Analiza tranzitorie incepe intodeauna la momentul t=0

TSTART este momentul initial de la care se printeazǎ rǎspunsul tranzitoriu.

6.8. Analiza Fourier

Variabilele de iesire la analiza tranzitorie sunt in forme discrete. Aceste date esantionate pot fi utilizate pentru a calcula coeficientii seriei Fourier.

PSpice utilizeazǎ rezultatele analizei tranzitorii pentru a reliza analiza Fourier.

Forma generalǎ :

.FOUR FREQ V1 V2 V3 VN

.FOUR FREQ I1 I2 I3 IN

FREQ este frecventa fundamentalǎ

V1,V2,V3,.,VN ( I1,I2,.,IN ) sunt tensiunile (curentii ) de iesire pentru care se doreste analiza Fourier. Analiza Fourier se face pe un interval (TSTOP - PERIOD) panǎ la TSTOP, unde TSTOP este timpul final al analizei tranzitorii iar PERIOD este o perioadǎ a frecventei fundamentale.

7. DIODE SEMICONDUCTOARE

7.1. Modele de diode

Sunt mai multe tipuri de diode.

Modelul PSpice al diodei:



Figura 7.1.1. Modelul PSpice al diodei

Prin liniarizare se va obtine un model de semnal mic:


Figura 7.1.2. Modelul PSpice de semnal mic al diodei

Mai este si modelul static al diodei:


Figura 7.1. Modelul static al diodei

Instructiunea de model:

.MODEL DNAME D (P1=V1 P2=V2 P3=P3 . PN=VN)

DNAME este numele modelului si poate incepe cu orice caracter dar ele pot fi cel mult opt.

Tabel 7.1.1. Parametri de model :

Nume

Semnificatie

U.m.

Valoare implicitǎ

Valoare reper

IS

Curent de saturatie

A

1E-14

1E-14

RS

Rezistenta parazitǎ

Ω

0

10

N

Coeficient de emisie

1

TT

Timpul de tranzit

s

0

0.1NS

M

Coeficient de gradare a jonctiunii

0.5

0.5

EG

Energia de activare

eV

1.11

1.11

XTI

Exponentul de temperaturǎ al lui IS

3

3

KF

Coeficient de zgomot "flicker"

0

AF

Exponent de zgomot "flicker"

1

FC

Coeficientul capacitǎtii de golire la polarizare directǎ

0.5

BV

Tensiunea de strǎpungere inversǎ

V

50

CJO

Capacitatea jonctiunii

F

O

2pF

UJ

Potentialul jonctiunii

V

1

0.6

IBV

Curent de strǎ pungere inversǎ

7.2. Instructiunea de diodǎ

Forma generalǎ :

D<nume> NA NK DNUME [ (aria) valoare]

NA, NK sunt nodurile anodului si catodului, iar curentul curge de la nodul NA la nodul NK;

DNUME este numele modelului diodei.

8. TRANZISTOARE BIPOLARE

Un tranzistor bipolar (TB) poate fi specificat printr-o instructiune de tranzistor in conjunctie cu o instructiune de model. Similar diodei , modelul TB incorporeazǎ un domeniu larg de caracteristici (comportarea in c.c. si la semnal mic , dependenta de temperaturǎ , generarea de zgomot). Parametrii de model iau in considerare influenta temperaturii, diferitele capacitǎti ale tranzistorului si proprietǎtile fizice ale semiconductorului.

8.1.Modele ale TB

PSpice genereazǎ un model complex pentru TB. Dacǎ nu este necesar un model complex, parametrii de model pot fi ignorati utilizator si PSpice atribuie valori implicite parametrilor.

Modelul PSpice bazat, pe modelul intergral cu control prin sarcinǎ Gummel-Poon este prezentat in figura urmǎtoare:


S Substrat

 


B Baze

 

Ibe/PF

 

Ibe2

 

Cje

 



Figura 8.1.1. Modelul PSpice al TB

Instructiunea de model pentru tranzistoare NPN are forma generalǎ :

.MODEL QNAME NPN(P1=V1 P2=V2 P3=V3 . PN=VN),

iar pentru tranzistoare PNP este:

.MODEL QNAME PNP(P1=V1 P2=V2 P3=V3 . PN=VN).

QNAME este numele modelului TB ;

NPN si PNP sunt simbolurile de tip pentru tranzistorele NPN si respectiv.

Urmǎtorul tabel aratǎ parametrii de model ai TB:

Tabel 8.1.1. Parametrii de model ai TB:

Nume

Semnificatie

U.m

Valoare implicitǎ

Valoare tipicǎ

IS

Curentul de saturatie pn

A

1E-16

1E-16

BF

Beta direct ideal maxim

100

100

NF

Coeficientul de emisie direct

1

1

VAF

Tensiunea Early directǎ

V

infinitǎ

100

IKF

Curentul de "colt" pentru Beta direct

A

infinit

10m

ISE

Curentul de saturatie de "scurgere" bazǎ-emitor

A

0

1000

NE

Coeficient de emisie de 'scurgere" bazǎ emitor

1.5

2

BR

Beta invers ideal maxim

1

0.1

NR

Coeficient de emisie invers

1

VAR

Tensiunea Early inversǎ

V

infinitǎ

100

IKR

Curentul de "colt" pentru Beta invers

A

infinit

100m

ISC

Curentul de saturatie de "scurgere" bazǎ-colector

A

0

1

NC

Coeficient de emisie de 'scurgere" bazǎ colector

2

2

RB

Rezistenta maximǎ a bazei la polarizare nulǎ

Ohm

0

100

RBM

Rezistenta minimǎ a bazei

Ohm

RB

100

IRB

Curentul la care RB scade la jumǎ tate din RBM

A

infinit

RE

Rezistenta ohmicǎ de emitor

Ohm

0

1

RC

Rezistenta ohmicǎ de colector

Ohm

0

10

CJE

Capacitatea jonctiunii bazǎ emitor la polarizare nulǎ

F

0

2p

VJE

Potentialul intern al jonctiunii bazǎ emitor

V

0.75

0.7

MJE

Factor de gradare al jonctiunii bazǎ emitor

0.33

0.33

CJC

Capacitatea jonctiunii bazǎ colector la polarizare nulǎ

F

0

1p

VJC

Potentialul intern al jonctiunii bazǎ colector

V

0.75

0.5

MJC

Factor de gradare al jonctiunii bazǎ colector

0.33

0.33

XCJC

Fractiunea din CJC conectatǎ intern la RB

1

CJS

Capacitatea colector substrat la polarizare nulǎ

F

0

2p

VJS

Potentialul intern al jonctiunii colector substrat

V

0.75

MJS

Fectorul de gradare al jonctiunii colector substrat

0

FC

Coeficientul capacitǎtii regiuniide golire la polarizare directǎ

0.5

TF

Timpul de tranzit direct ideal

s

0

0.1ns

XTF

Coeficientul de dependentǎ cu polarizarea atimpului de tranzit

0

VTF

Dependenta timpului de tranzit de tensiunea VBC

V

infinit

ITF

Dependenta de IC atimpului de tranzit

I

0

PTF

Excesul de fazǎ

Grade

0

30

TR

Timpul de tranzit invers ideal

s

0

10ns

EG

Lǎtimea benzii energetice interzise

eV

1.11

1.11

XTB

Coeficientul de temperaturǎ a lui Beta

0

XTI

Exponentul de temperaturǎ a lui IS

3

KF

Coeficientul de zgomot de licǎrire

0

6.6E-16

AF

Exponentul de zgomoty de licǎrire

1

1

8.2. Instructiuni pentru TB

Simbolul pentru un tranzistor bipolar este Q. Instructiunea de tranzistor bipolar are forma generalǎ:

QNAME(nume) NC NB NE NS QNAME [(arie) valoare)]

unde: NC, NB, NE, NS sunt nodurile de colector , bazǎ, emitor si substrat.

Nodul de substrat este optional.

QNAME este numele modelului;

P1, P2, P3, . , PN sunt parametrii de model;

V1, V2, V3, . , VN valorile numerice ale parametrilor;

[(arie) valoare] este aria relativǎ a dispozitivului.

Nodul de substrat este optional.

9. TRANZISTOARE CU EFECT DE CÂMP

9.1. Tranzistoare cu efect de camp cu poartǎ jonctiune

Modelul unui TEC-J cu canal n este arǎtat in figura urmǎtoare :


Figura 9.1.1 Modelul PSpice al TEC-J cu canal n

Instructiunea de model a unui TEC-J cu canal n are forma generalǎ:

.MODEL JNAME NJF(P1=V1 P2=V2 P3=V3 . PN=VN)

Instructiunea de model a unui TEC-J cu canal p are forma generalǎ:

MODEL JNAME PJF(P1=V1 P2=V2 P3=V3 . PN=VN)

JNAME este numele modelului;

NJF, PJF sunt simbolurile de tip ale TEC-J cu canal n si respectiv p;

P1, P2, P3, . , PN sunt parametrii de model;

V1, V2, V3, . , VN valorile numerice ale parametrilor.

Simbolul pentru JFET este J. Numele unui JFET trebuie sǎ inceapǎ cu litera J si instructiunea are forma generalǎ:

J(nume) ND NG NS JNAME [(arie) valoare]

ND, NG, NS sunt nodurile de drenǎ, poartǎ si sursǎ;

[(arie) valoare] este aria relativǎ a dispozitivului ului.

Parametrii de model ai TEC-J sunt arǎtati in tabelul urmǎtor:

Tabel 9.1.1. Parametrii de model ai TEC-J

Nume

Semnificatie

U.m.

Valoare implicitǎ

Valoare tipicǎ

VTO

Tensiune de prag

V

-2

-2

BETA

Coeficient de transconductantǎ

A / V2

1E-4

1E-3

LAMBDA

Modulatia lungimii canalului

V-1

0

1E-4

RD

Rezistenta ohmicǎ de drenǎ

Ohm

0

100

RS

Rezistenta ohmicǎ de sursǎ

Ohm

0

100

IS

Curentul de saturatie al jonctiunilor pn de poartǎ

A

1E-4

1E-4

PB

Potentialul intern al jonctiunilor pn de poartǎ

V

1

0.6

CGD

Capacitatea poartǎ drenǎ la polarizare nulǎ

F

0

5p

CGS

Capacitatea poartǎ sursǎ la polarizare nulǎ

F

0

FC

Coeficientul capacitǎtii de golire la polarizare directǎ

0.5

VTOTC

Coeficientul de temperaturǎ al VTO

V / 0C

0

BETATCE

Coeficientul exponential de temperaturǎ al lui BETA

% / 0C

0

KF

Coeficientul de zgomot de licǎrire

0

AF

Exponentul de zgomot de licǎrire

1

9.2.Tranzistoare cu efect de camp MOS

Cbd

 

D(drenǎ)

 

Cgd

 

Rd

 
Modelul PSpice al unui MOSFET cu canal n este prezentat in figura urmǎtoare:


Vbs

 


Figura 9.2.1 Modelul PSpice al unui MOSFET cu canal n

Parametrii de model ai MOSFET si valorile implicite atribuite de PSpice sunt date in tabelul 9.1.

Tabel 9.2.1. Parametrii de model ai MOSFET

Nume

Semnificatie

U.m.

Valoare implicitǎ

Valoare tipicǎ

LEVEL

Tipul modelului(1, 2, 3)

1

L

Lungimea canalului

m

DEFL

W

Lǎtimea canalului

m

DEFW

LD

Lungimea difuziei laterale

m

0

WD

Lǎtimea difuziei laterale

m

0

VTO

Tensiunea de prag

V

0

KP

Transconductanta

A/V2

2E-5

2.5E-5

GAMMA

Factorul de substrat

V

0

0.35

PHI

Potential de suprafatǎ

V

0.6

0.65

LAMBDA

Modulatia lungimii canalului

V-1

0

0.02

RD

Rezistenta ohmicǎ a drenei

Ohm

0

10

RS

Rezistenta ohmicǎ a sursei

Ohm

0

10

RG

Rezistenta ohmicǎ a portii

Ohm

0

1

RB

Rezistenta ohmicǎ a bazei

Ohm

0

1

RDS

Rezistenta de sunt drenǎ sursǎ

Ohm

Infinitǎ

RSH

Rezistenta pe pǎtrat a difuziei de drenǎ / sursǎ

Ohm/pǎtrat

0

20

IS

Curentul de saturatie

A

1E-14

1E-15

JS

Densitatea de curent

A /m2

0

1E-8

CBD

Capacitatea jonctiunii pn substrat drenǎ la polarizare nulǎ

F

0

5p

CBS

Capacitatea jonctiunii pn substrat sursǎ la polarizare nulǎ

F

0

2p

CJ

Capacitatea substratului pe unitatea de lungime

F / m

0

CJSW

Capacitatea perimetrului substratului pe unitatea de lungime

F / m

0

MJ

Coeficientul de gradare a substratului

0.5

MJSW

Coeficientul de gradare lateralǎ a substratului

0.33

FC

Coeficientul capacitǎtii de substrat la polarizare directǎ

0.5

CGSO

Capacitatea poartǎ sursǎ / lǎtimea canalului

F / m

0

CGDO

Capacitatea poartǎ drenǎ / lǎtimea canalului

F / m

0

CGBO

Capacitatea poartǎ substrat / lǎtimea canalului

F / m

0

NSUB

Concentratia de impuritǎti a canalului

cm-3

0

NSS

Densitatea stǎrilor de suprafata

cm-2

0

NFS

Densitatea stǎrilor rapide de suprafata

cm-2

0

TOX

Grosimea oxidului

m

Infinitǎ

TPG

Tipul materialului portii

XJ

Adancimea jonctiunii metalurgice

m

0

UO

Mobilitatea superficialǎ

cm2 / Vs

600

UCRIT

Campul critic de degradare al mobilitǎtii

V / cm

1E4

UEXP

Exponentul de degradare al mobilitǎtii

0

VMAX

Viteza de drift maximǎ

m / s

0

NEFF

Coeficientul de sarcinǎ al canalului

1

XQC

Fractiunea de sarcinǎ atribuitǎ drenei

1

DELTA

Efectul lǎtimii asupra pragului

1

THETA

Modulatia mobilitǎtii

0.2

ETA

Reactia ststicǎ

0

KAPPA

Factorul de saturatie al campului

0.2

KF

Coeficientul de zgomot de licǎrire

0

1E-26

AF

Exponentul de zgomot de licǎrire

1

1.2

Instructiunea de model pentru MOSFET cu canal n are forma generalǎ:

.MODEL MNAME NMOS(P1=V1 P2=V2 P3=V3 . PN=VN)

iar instuctiunea de model pentru un MOSFET cu canal p are forma generalǎ:

.MODEL MNAME PMOS(P1=V1 P2=V2 P3=V3 . PN=VN)

MNAME este numele modelului ;

NMOS, PMOS sunt simbolulrile de tip ale MOSFET de tip n si respectiv p;

P1, P2, . , PN sunt parametrii de model;

V1, V2, . , VN valorile numerice ale parametrilor.

Simbolul pentru un MOSFET este M. Instructiunea de MOSFET are forma generalǎ :

M(nume) ND NG NS MNAME [ L=(valoare)] [W=(valoara)]

+[AD=(valoare)] [AS=(valoare)] [PD=(valoare)] [PS=(valoare)]

+[NRD=(valoare)] [NRS=(valoare)] [NRG=(valoare)] [NRB=(valoare)]

ND, NG, NS, NB sunt nodurile de drenǎ, poartǎ, sursǎ sirespectiv substrat;

MNAME este numele modelului.

[(arie) valoare] este aria relativǎ a dispozitivului

9. MESFET cu GaAs

Modelul PSpice al unui GaAsFET cu canal n este prezentat in figura urmǎtoare:

RD

 

D

 
       

Vgs

 

Vgs

 

Cgs

 

Cds

 

RS

 

Id

 

S

 

G

 

Cgd

 


Figura 9.1. Modelul PSpice al GaAsFET cu canal n

Tabel 9.1. Parametrii de model ai GASFET cu canal n :

Nume

Semnificatie

U.m.

Valoare implicitǎ

Valoare tipicǎ

VTO

Tensiunea de prag

V

-2.5

-2.0

ALPHA

Constanta "tanh"

V-1

2.0

1.5

BETA

Coeficient de transconductantǎ

A / V-2

0.1

25

LAMBDA

Modulatia lungimii canalului

V-1

0

1E-10

RG

Rezistenta ohmicǎ a portii

Ohm

0

1

RD

Rezistenta ohmicǎ a drenei

Ohm

0

1

RS

Rezistenta ohmicǎ a sursei

Ohm

0

1

IS

Curentul de saturatie al jonctiunilor pn de poartǎ

A

1E-14

M

Coeficientul de gradare a jonctiunilor pn de poartǎ

0.5

N

Coeficientul de emisie a jonctiunilor pn de poartǎ

1

VBI

Tensiunea de prag

V

1

0.5

CGD

Capacitaea poartǎ drenǎ la polarizare nulǎ

F

0

1F

CGS

Capacitaea poartǎ sursǎ la polarizare nulǎ

F

0

6F

CDS

Capacitaea drenǎ sursǎ la polarizare nulǎ

F

0

0.3F

FC

Coeficientul capacitǎtii de golire la polarizare directǎ

0.5

TAU

Timpul de tranzit

s

0

VTOTC

Coeficientul de temperaturǎ al VTO

V / 0C

0

BETATCE

Coeficientul de temperaturǎ exponential al lui BETA

% / 0C

0

KF

Coeficientul de zgomot de licǎrire

0

AF

Exponentul de zgomot de licǎrire

1

Instructiunea de model a GaAsFET cu canal n are forma genaralǎ:

.MODEL BNAME GASFET(P1=V1 P2=V2 P3=V3 . PN=VN)

GASFET este simbolul de tip al tranzistorului cu efect de camp cu GaAs;

BNAME este numele modelului;

P1, P2, . , PN sunt parametrii de model;

V1, V2, . , VN valorile numerice ale parametrilor.

Simbolul MESFET cu GaAs (GaAsFET) este B. Numele unui GaAsFET trebuie sǎ inceapǎ cu litera B. Instructiunea de tranzistor are forma generalǎ:

B(nume) ND NG NS BNAME [(arie) valoare]

ND, NG, NS, sunt nodurile de drenǎ, poartǎ si sursǎ;

BNAME este numele model;

[(arie) valoare] este aria relativǎ a dispozitivului .

10. CIRCUITE CU AMPLIFICATOARE OPERATIONALE

Un amplificator operational (AO) poate fi modelat ca un amplificator liniar pentru a simplifica proiectarea si analiza circuitelor cu AO. Un AO poate fi simulat ca un subcircuit, utilizand fie schema realǎ a AO fie un macromodel. Fǎrǎ a utiliza un model complex al AO, caracteristicile circuitelor cu AO pot fi determinate aproximativ cu unul din urmǎtoarele modele :

Modelul liniar de DC;

Modelul liniar de AC;

10.1. Model liniar de DC

Un AO poate fi modelat ca o sursǎ de tensiune ,cum se aratǎ in figura urmǎtoare:


Figura 10.1.1. Model DC

Aceste modele sunt potrivite pentru aplicatii de c.c. sau joasǎ frecventǎ.

10.2. Model liniar de AC

Un AO avand o singurǎ frecventǎ de tǎiere cunoscutǎ , poate fi reprezentat printr-un model liniar care contine un capacitor, cum se aratǎ in figura urmǎtoare:


R1

 

A1V2

 


Figura 10.2.1. Modelul liniar AC cu o singurǎ frecventǎ de tǎiere

Sursele dependenta ale ale modelului AO din figurǎ au un nod comun.

Acest model nu ia in considerare efectul de saturatie si este potrivit numai dacǎ AO lucreazǎ in regiunea liniarǎ.

Dacǎ AO are mai mult de o frecventǎ de tǎiere el poate fi reprezentat folosind atatea capacitoare cate frecvente de tǎiere are.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Comportarea bobinelor in curent alternativ
Sa se conceapa schema de actionare electrica automatizata pentru o instalatie - proiect
MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT
Ecuatia fundamentala a sistemelor de actionare electrica
VERIFICAREA SCHEMELOR ELECTRICE PRIN SIMULARE
CONDENSATOARE VARIABILE
Automatul programabil
Inregistratoarele grafice

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu