REPREZENTAREA, NOTAREA SI COTAREA FILETELOR

1. Generalitati

Asamblarile demontabile realizate cu ajutorul filetelor sunt deosebit de utilizate in constructia de masini, variantele functionale ale acestora fiind numeroase: de fixare, de etansare, de fixare-etansare, de miscare (sau de transmisie), speciale (pentru reglaj, micrometrice). Din punct de vedere constructiv toate aceste asamblari au filetul drept element comun. Datorita importantei realizarii identice a filetelor, toate aspectele legate de executia lor (parametri de baza, tipuri constructive, dimensiuni, tolerante dimensionale si geometrice) sunt standardizate, principalele standarde fiind:

- STAS 139 - 79 Notarea filetelor;

- STAS 1450 / 1, 2, 3, 4, 5 Terminologie, elemente constructive, cotare;

- STAS 981 - 74 Filetul metric (de uz general).

- STAS 700 - 81 Reprezentarea, cotarea si nota-rea filetelor, etc.

In general se foloseste denumirea de su-rub pentru piesa care are filet exterior si denumi-rea de piulita pentru piesa cu filet interior. In figura 1 aceste doua repere sunt reprezentate imbinate si din zona suprapunerii filetelor lor este reprezen-tat detaliul B. Se observa aici:

- existenta spatiului (jocului) dintre cele doua filete;

- configuratia diferita a fundului filetului celor doua piese.

Fig. 1

Pentru a genera nervura care constituie filetul, pe o curba elicoidala se deplaseaza un contur numit profil generator. Figura 2 prezinta, modelate 3D, cele doua elemente geometrice notate cu 1- elicea cilindrica si 2 - profilul generator.

Fig. 2

Modelul 3D pentru trei spire ale nervurii elicoidale gene-rata de profilul 2 este pre-zentat in figura 3.

In figurile 1,2,3 este repre-zentat si modelat acelasi fi-let de tip metric, din aceste figuri rezultand ca parame-trii de baza ai unui filet sunt cei care definesc dimensio-nal profilul generator si eli-cea directoare

2. Elementele geometrice ale filetelor

Profilul filetului rezulta prin sectionarea longitudinala a unei spire si a unui gol. Conturul spirei difera in functie de tipul filetului, cazul exemplificat in figura 4 fiind cel al spirei cu sectiune triunghiulara (filetul metric si filetul pentru tevi). Alte tipuri de sectiuni ale spirei sunt cele din fig. 5.

Unghiul filetului - unghiul dintre flancurile spirei, in cazul filetului metric acest unghi fiind de 60s.

Pasul filetului - distanta masurata pe directie longitudinala intre doua puncte omoloage consecutive.

Diametrul exterior - diametrul corespunzand: varfului filetului pentru filete exterioare (notat d) si respectiv fundului filetului pentru filete interioare (notat D).

Diametrul interior - diametrul corespunzand fundului filetului pentru filete exterioare (notat d₁) si resepctiv varfului filetului pentru filete interioare (notat D₁).

Diametrul mediu - diametrul unui cilindru imaginar care intersecteaza spirele filetului astfel incat lungi-mea segmentului de generatoare corespunzand spirei si respectiv golului sa fie egale fiecare cu p/2.

Fig. 4

3. Clasificarea filetelor

Cele mai importante criterii de clasificare sunt cele care se rega-sesc in notarea simbolica a filetelor: forma sectiunii transversale a ner-vurii, pasul, numarul de nervuri, sensul de infasurare, tipul suprafetei de infasurare, forma suprafetei de trecere de la zona filetata la cea adia-centa.

1. Forma sectiunii transversale a nervurii:

- triunghi echilateral (filetul metric, simbol M, fig. 4);

- triunghi isoscel cu unghiul la varf de 55s cu varful si fundul spirei rotunjite (filet pentru tevi, simbol G, fig. 5a);

- patrat (filet patrat, simbol Pt, fig. 5b);

- semicerc (filet rotund, simbol Rd, fig. 5c);

- trapez isoscel (filet trapezoidal, simbol Tr, fig. 5d); Fig. 3

- trapez oarecare (filet ferastrau, simbol S, fig. 5e).

2. Pasul filetului: fin, normal, mare.

3. Numarul de nervuri infasurate pe aceeasi suprafata: 1, 2, 3.

4. Sensul de infasurare al nervurii: filet stanga (simbol LH), filet dreapta (cel uzual, fara simbol).

5. Tipul suprafetei pe care este infasurata nervura: filet cilindric (uzual), filet conic (indicat prin simbolul K inscris inaintea simbolului filetului).

6. Forma zonei de trecere de la suprafata filetata la restul piesei: filet cu iesire (figurile 6 si 7) sau filet cu degajare (figurile 8 si 9).

4. Reguli de reprezentare

Reprezentarea filetelor este o reprezentare conventionala, care elimina figurarea oricaror detalii de for-ma a spirelor filetului, pastrandu-se doar suprafetele (cilindrice sau conice) care contin varful si fundul spirelor, numite suprafata de varf si respectiv suprafata de fund. Cele mai importante reguli de reprezentare sunt urmatoarele.

a) Suprafata de varf a filetelor se reprezinta in vedere sau sectiune cu linie continua groasa.

b) Suprafata de fund a filetelor se reprezinta in vedere sau sectiune cu linie continua subtire, in  vederea frontala sau sectiunea transversala (in care este reprezentat cercul supra-fetei de fund) trasandu-se circumferinta acestuia doar in proportie de 75%.

c) Cercurile provenind din reprezentarea tesiturilor de la extre-mitatile filetelor nu se traseaza pe vederi (deoarece linia conti-nua groasa folosita acopera linia continua subtire a suprafetei de fund a filetului, impiedicand identificarea filetului respectiv).

d) La filetele cu iesire limita utila a filetului este considerata o Fig. 6

muchie reala, rezultata din prelucrare si deci se reprezinta cu linie continua groasa atunci cand este vizibila si cu linie intrerupta sub-tire cand este invizibila.

In fig. 6 este reprezentat un filet exterior cu iesire. In proiectia principala (1/2 vedere si 1/2 sectiune) sunt aplicate regu-lile a, b si d iar in vederea laterala sunt aplicate regulile b si c.

In fig. 7 este reprezentat un filet interior cu iesire, pentru care s-a reprezentat in proiectia principala (1/2 vedere si 1/2 secti-une) limita utila cu linie continua groasa deoarece sectiunea este cu vedere.

Fig. 7

Fig. 8 Fig. 9

In figurile 8 si 9 sunt reprezentate filete cu degajare. Este obligatorie prevederea unei degajari a filetului atunci cand zona care urmeaza portiunea filetata are diametrul Φ:

- Φ > Φ_dg - in cazul filetelor exterioare (fig. 8);

- Φ < Φ_dg - in cazul filetelor interioare (fig. 9)

In fig. 10 este reprezentat si cotat un filet conic metric, exterior, cu iesire. Singura regula de reprezentare specifica este aceea ca cer-cul de fund se traseaza doar pentru acea baza a trunchiului de con mai apropiata de observator.

Fig. 10

Reprezentarea asamblarii filetate respecta regula de mai jos.

In vedere sau sectiune se reprezinta suprafata filetata exterior (ca si cum spirele ei acopera spirele suprafetei cu filet interior).

Aceasta regula este aplicata in fig. 1 unde, in vederea din stanga este reprezentat filetul surubului iar in sectiunea longitudinala filetul surubului acopera filetul piulitei pe portiunea pe care piesele sunt imbinate.

5. Reguli de cotare

Pentru cotarea filetelor se respecta urmatoarele reguli.

a) Este obligatorie inscrierea diametrului maxim al filetului (adica diametrul de varf al filetelor exterioare si res-pectiv diametrul de fund al filetelor interioare).

In figurile 6 - 9 diametrul filetelor este indicat prin simbolul M al filetului metric si simbolul diametrului nominal al filetului d.

b) Este obligatorie inscrierea lungimii utile a filetului care, in cazul filetelor cu degajare, cuprinde si lungimea degajarii.

In figurile 6 - 9 lungimea utila a filetelor este notata prin L iar lungimea degajarii prin e _dg

c) Este obligatorie notarea completa a filetelor (indicarea tuturor caracteristicilor alaturi de diametrul nominal), conform indicatiilor din paragraful 6.

d) Diametrul nominal al filetelor conice standardizate se indica la aproximativ jumatatea lungimii filetului (fig. 10).

Alte reguli referitoare la cotare sunt cele prezentate mai jos. Ele rezulta din aplicarea regulilor generale de cotare.

1. Atunci cand diametrul nominal al unui filet interior se inscrie pe vederea frontala, linia continua groasa a cercului de varf se intrerupe in dreptul sagetilor liniei de cota, asa cum se arata in fig. 11.

2. In cazul gaurilor infundate si filetate, pe langa lungimea utila a filetului se coteaza si lungimea gaurii (Lg in fig. 11).

3. Este de preferat gruparea cotelor ce caracterizeaza un filet pe aceeasi proiectie (asa cum sunt dispuse in fig. 6, 8, 9, 10). Fig. 11

6. Reguli de notare

Notarea unui filet cuprinde, in ordinea inscrierii lor, urmatoarele componente:

a) Simbolul filetului (inscris cu litera majuscula).

b) Diametrul nominal, exprimat in mm pentru toate filetele cu exceptia filetelor pentru tevi (simbol G) si a filetelor Whitworth, al caror diametru se exprima in toli (inch), 1 inch = 25,4 mm.

c) Pasul filetului, exprimat in mm sau toli. Pasul normal nu se indica pentru filetele metrice. Pentru filetele Tr, Pt, Rd, S pasul se indica intotdeauna.

d) Numarul nervurilor filetului (sau numarul de inceputuri ale spirelor filetului) se indica doar daca acest numar difera de 1 (cazul cel mai des intalnit). Daca un filet are mai multe nervuri, pasul filetului rezulta din inmultirea pasului unei nervuri cu numarul acestora.

e) Sensul filetului se indica doar daca este stanga (simbol LH- Left Hand).

De exemplu un filet trapezoidal, cu diametrul nominal 50 mm, 2 spire, fiecare cu pasul de 1,5 mm, si sens stanga se noteaza prin: Tr 50 x 3 / 2 - LH.

APLICATIE

Reprezentati in proiectie ortogonala, la scara 1:1 si cotati racordurile filetate reprezentate axonometric izometric in fig.12 (Racord A, material OL 37) si fig. 13 (Racord B, material CuZn36). Completati reprezentarea ortogonala astfel:

a) pentru Racord A

- pe portiunea cilindrica de diametru f 30 mm si lungime 15 mm reprezentati si cotati un filet interior adecvat;

- pe portiunea de diametru  f 40 mm si lungime 50 mm reprezentati si cotati un filet exterior potrivit.

b) pentru Racord B:

- pe portiunea de diametru f 40 mm si lungime 40 mm reprezentati si cotati filetul exterior adecvat;

- pe portiunea de diametru f 10 si lungime 50 mm reprezentati si cotati filetul interior adecvat.

Fig. 12

Fig. 13

Bibliografie

Adu aici aplicatiile

Cu mufe si racorduri filetate

Desenele sunt in

Filete.bmp

Spatiu 15_st.dgn