TRANSPORTOARE CU BANDA PE ROLE

TRANSPORTOARE CU BANDA PE ROLE

Consideratii generale

Tranportoarele cu band ape role se afla intro continua extindere ocupand locul intai fata de celelalte tipuri de trnsportoare.Pentru acest motiv cadd se foloseste termenul de trnsportare cu banda,faravreo alta mentiune,se subantelege ca este vorba de transportoare cu band ape role.

Tinand seama de ponderea mare pe care o su transportoarele cu band ape role in cadrul mijloacelor de transport minier,precum si de perspective cresterii acestei ponderi este necesar sa se intreprinda o ampla actiune de tipizare in comformitate cu programul privind imbunatatirea nivelului tehnic si calitativ al produselor,reducerea consumului de materii prime,de combustibil si energie si valorificarea superioara a materiilor prime si materialelor in perioda 1983-1985 si pana in 1990.

La baza acestei tipizari trebuie sa stea urmatoarele principii:crearea unei game tipizate formate dintrun numar rational sub aspect ecomomic de tipuri si modele care sa poate acoperi intreaga diversitate de conditii de lucru;reducerea la minimum a numarului de tipodimensiuni ;folosirea cat mai completa a rezistentei organului de tractiune;realizarea de elemente si subansmblate tipizate cu interschimbabilitate cat mai mare intre intre diferite modele si tipodimensiuni de tensportoare,unificarea parametrilor si constructiei in masura cat mai mare cu a transportoarelor folosite in alte conditii sau ramuri economice(in cariere, la zi, cu destinatie generala); cresterea nivelului ethnic al transportoarelor pornind de la marile progrese realizate in industria contructoare de masini si nivelul celor mai moderne tipuri de transportoare existente pe plan mondial.

Aceste transportoare pot fi semistationare sau stationare.Spre deosebire de transportoarele stationare,cele cele semistationare au constructie mai usoara,dimensiuni mai reduse de gabarit, se pot lungi si scurta usor prin montare si demontare,legaturile intre sectiile de traseu sunt sunt usor demontabile (de dorit fara suruburi),au puteri instalate mai mici, au viteza de transport de 1/2m/s(care creste odata cu latimea benzii),iar consructia capului de actionare, a sistemului de intindere si a capului de intoarcere este compacta si cu dimensiuni cat mai reduse indeosebi pe latime, astfel ca nu necesita amenajari sau lucrari miniere speciale pentru montare.La aceste transportoare, capul de intoarcere,sistemul de intindere, iar la transportoarele usoare chiar si capul de actionare pot fi montate fara fundatie,ancorandu-se cu stalpi.

Teansportoarele stationare au constructie solida si rigida ,viteza de transport de2/4,5m(la suprafata poate ajunge la 8,4 m/s),putere instalate pana la 8000-10000kW,sisteme de intindere cu reglare automata,statiile de cap sunt intotdeauna montate pe fundatii de beton,iar lungimea a ajuns la suprafata pana la 15 km

In practica se intalnesc frecvent transportoare semistationare folosite ca transportoare stationare.

Partile componente principale ale transportorelor cu band ape role sunt urmatoarele:banda.rolele,scheletul de traseu,actionarea, sistemul de intindere si tobele de intoarcere.

1Banda

Covorul de banda este cel mai scump element al transportorului,care ocupa pana la 70% din costul transportorului si de a carui durata de viata depinde in principal eficacitatea economica a folosirii transporoarelor cu banda.

Conditiile principale ce trebuie ca le indeplineasca benzile pentru transportoare sunt urmatoarele: rezistena longitudinala mare la rupere: flexibilitate atat longitudinala( la infasurarea pe tobe) cat si transversala(pentru a lua forma de albire);rigiditate transversala limitata pentru a nu se deschide prea mult intre doi suporti cu role ;deformatii longitudinale elastice si permanente cat mai mici sub sarcina de lucru ;rezistenta la exfoliere datorita trecerii peste tobe si role; rezistente la strapungere(pentru bulgari mari de de roca);higroscopicitate cat mai redusa; rezistenta la putezire;innadire cat ,mai usoara; stabilitate cat mai mare la cresteri.

Fig 23 Benzii cu inserti textila

Rezistenta la rupere a benzilor cu insertii textile (fig 23) depinde de rezistenta la rupere a unei insertii si de numarul acestora, care varieza intre 2 si 12 (mai fercvent intre 3 si 6)si care in general creste cu latimea benzii

Insertiile au grosimi intre 1,2 si 3,0 mm.Cand au grosime mica insertiile sunt de forma unei tesaturi obisnuite,iar cand au grosime mare au urzeala formata din cord textile cu rasucire dubla

Firele groase(cordul) drepte bine intinse(fara ondulatii)ale urzelii,impletite cu fire subtiri mai rare in batatura,reduce alungirea bunzii sub sarcina.In acelasi scop insertiile pot fi formate numai din randuri de fire groase(cord),intre care se aseaza cate un rand de fire transversale.

Uneori intre randurile de cord textile se pot intercala insertii din tesatura subtire,care protejeaza cauciucul ca san u fie taiat de corzi la trecerea peste tamburi.

Grosimea stratului de cauciuc dintre insertii pentru vulcanizarea acestora intre ele de 0,2-0,3 mm. Insertiile vulcanizate intre ele reprezinta carcasa benzii si pot fi din tesatura cu urzeala de bumbac, vascoza(matase artificiala)sau fibre sintetice.

Insertiile cu urzeala de bumbac, pentru care se recomanda bumbacul cu fibra lunga tip karacum,au rezistenta specifica la rupere redusa,de 600-900N/cm latime de insertie,iar cand au urzeala din fire groase(cord)pot ajunge la 1800N/cm, crescand in acelasi timp si grosimea insertiei pana la 2- 2,5mm.Pentru acest motiv se intalnesc pe scara redusa in industria miniera.

Insertiile cu urzeala din matase artificiala(vascoza) au rezistenta la rupere de cca 1,5-2,5 ori mai mare decat din bumbac ,in schimb au marele dejavantaj ca sunt higroscopice,iar prin imbinarea cu apa pierd 30-50% din rezistenta.De sceea se recomanda a se folosi numai la transporul materialelor uscate si in conditii de uminitate redusa.Ele impun o intretinere buna a invelisului de caucic,intrucat insertiile dezvelite pot absorbi umezeala direct din atmosfera.

Fig 24 Benzi cu cord de otel

Insertiile cu urzeala din bumbac sau matase artificiala prezinta marele avantaj ca au alungiri mici atat elastice cat si permanente si au aderenta buna cu cauciucul.Inertiile de acest fel sub forma de tesaturi se folosesc indeosebi in cazul imbinarilor demontabile.

Utilizare larga au benzile cu insertii ce su cordul longitudinal(urzeala)dan fire sintetice poliesterice,care asigura o rezistenta specifica la rupere a unei insertii de 1500-8000/cm(rezistenta totala la rupere a benzii ajunge la 40-50kN/cm),au flexibilitate si rezistenta la oboseala mare,nu sunt sensibile la patrunderea umezelii in banda,au alungiri permanente foarte mici (practice nu apare fluajul)si au alungiri elastice de 2% sub sarcina de lucru.Pentru sarcina normala de lucru incercarile de laborator se fac la o sarcina egalac cu 10% din rezistenta la rupere.Din grupa fibrelor poliesterice (terilena,diolen,tergal,decron etc,) cel mai bine se comporta fibrele din terilena,care au tenacitate mare si sunt rezistente la abraziune.Ca neajuns al fibrelor poliesterice ramane alungirea elastica relative mare sub variata de sarcina,ceea ce reclama cursa mare a dispozitivului de intindere cand transportul are lungime mare.

In practica se intalnesc si benzi cu cord din fibre sintetice poliamidice ( nailon , pernol , orlon , poliamida etc )dintre care cel mai bine se comporta nailonul de inalta tenacitate .Poliamida are rezistenta la rupere 1000Nmm2,iar alunecarea la ruperede 18%.Datorita alungirilor mari (pana la 4% sub sarcina de lucru,)aceste fibre cedeaza locul pentru urzeala fibrelor poliesterice,in schimb reprezinta materialul cel mai bun pentru batatura,comportandu-se cel mai bine la socuriai impotriva ruperii longitudinale a benzii.

Caracteristicile fibrelor poliesterice si poliamide umede sunt aproape identice cu sle celor uscate,iar absorbtia umiditatii fiind practice neglijabila,face ca fibrele instare uscata (indeosebi cele de terilena)sa se incarce foarte usor electrostatic.Aceste fibre au termostabilitate mare, nailonul rezistand bine pana la 100 C, iar la 120 C icepe sasi schimbe culoarea.La fibrele poliesterice acest fenomen incepe sa apara la 175 C.

La benzile cu isertii din fibre sintetice poate apare fenomenul de exfoliere,datorita alungirilor si adeziunii mai reduse a cauciucului la aceste fibre,motiv pentru care insertiile se imbima cu solutii adezive .

Alungirile elastice ale benzilor cu insertii din fibre sintetice se pot reduce prin pretensionarea benzii la temperature ridicata in timpul procesului de febricatie.

In scopul reducerii alungirilor si al asigurarii unei bune aderente cu cauciucul,se folosesc uneori fibre groase(cord) combinate din fibre de matase artificiala si fibre din poliesteri.

Unele firme fabrica benzi termostabile la temperature ridicate,care au cord din fibre de sticla sau azbest

Im present se studeaza folosirea fibrelor de sticla care au tenacitate foarte mare, alungiri foarte mici si sunt rezistente la temperature inalte

Utilizarea acestor fibre pentru transportarea cu lungime foarte mare este retinuta de pretul lor ridicat,indeosebi pentru faptul ca sunt intensive.Se studeaza ,de asemenea cu rezultate positive folosirea fibrelor de aramida care au o rezistenta la rupere de 2800N/mm si alungire la rupere de numai 4% in schimb ramane inca de rezolvat pretul ridicat si aderenta cauciucului.

Pentru batatura,atat la insertiile cu urzeala din bumbac,din viscoza sau din fibre sintetice,se recomanda a se folosi fibre sintetice cu elasticitate mare(pana la 20%)cum sunt cele din poliamida,perlon si nailon.Aceasta permite indoirea transversala usoara a benzii sub forma de albie asigura rezistenta mare la lovituri (rezistenta la strapungere a bunzii depinde in principal de felul fibrelor bateturii).Fibrele cu rezistenta mare la rupere sunt subtiri,ceea ce conduce la micsorarea grosimii insertiei

Rezistenta treasversala a benzii trebuie sa fie cu atat mai mare cu cat sunt mai mari bucatiile de material si sufficient de mare cu cat sunt mai mari bucatile de material si sufficient de mare la benzile cu i9mbinare mecanica,cand trebuie sa reziste la desirare.Benzile cu isertii atat din fire de polyester PES, cat si din fire de vascoza CV, care se fabrica la CATC.Pitesti,au batatura din fire de poliamida PA.

Pentru cresterea rezistentei la strapungere in cazul transportului de roci in bucati mari, se recomanda ca pachetul de insertii de rezistenta (carcasa benzii) sa aiba pe cele doua fete,sau cel putin pe fata superioara de lucru,cat si pe marginile laterale,panza rara de protectie din coarda-brezeur,care are aceiasi rezistenta longitudinala si transversala.Pentru conditii foarte grele(materiale abrasive si in bucati mari),unele firme folosesc insertii de protectie cu cordul asezat diagonal.Insertia de protectie este inclusa in stratul protector este inclusa in stratul protector de cauciuc, respective intre aceasta insertie si rezistenta se afla um strat elastic de cauciuc cu grosime de 2-4mm.In cazul materialelor grelr,care au granulatia caracteristica mai mare de 200 mm,se recomanda ca fata superioara de lucru a benzii sa aiba doua insertii de protectie(in acest caz,cea superioara poate fi din nailon).

La alegerea benzi ca numar si calitate a inseriilor,corespunzator rezistentei necesare la rupere,trebuie sa se tina seama si de faptul ca banda trebuie sa ia forma de albie (jgheab) si a peatreze intre intre suportii cu role.Aceasta depinde de grosimea si rigiditatea benzii,care la randul lor depind in principal de grosimea si calitatea insertiilor.

Daca numarul de insertii si respectiv grosimea si rigoditatea benzii este mare, banda nu se va aseza bine pe role,ceea ce conduce la reducerea capacitatii de transport, la uzura marginilor si la devierea laterala a benzii.Din acest motiv, numarul maxim de insertii si respective grosimea maxima admisa a benzii cresc cu latimea benzii.

In cazul unui numar mic de insertii,respective cand banda are grosime si rigiditate redusa si nu-si poate pastra forma de jghebab intre suportii cu role,au loc deformari mari ale curentullui de material in timpul transportului.In acest caz ,numarul minim admis al insertiilor creste cu masa specifica si marimea bucatiilor materialului ,precum si cu latimea benzii.

O tendinta noua in constructia benziilor o reprezinta benzile care in locul mai multor insertii au o singura tesatura unitara-monolit care are urzeala formata din mai multe randuri de fire groase(cord)de mare rezistenta din polyester,poliamida,terilena sau nailon si care sunt legate intre ele printr-o bateala comuna din fibre poliamidice.Fiecare fir de batatura leaga fie toate randurile de cord longitudinale,fie doua cate doua,adica 1 cu 2-2 cu 3-3 cu 4 etc.Aceste benzi care au rezistenta specifica la rupere de 3000 - 10000N/cm si latimi pana la 1300mm ,prezinta urmatoarele avantaje fata de cele cu mai multe insertii: au grosime mai mica la aceiasi rezistenta ( 6- 13 mm); elimina fenomenul de exfoliere; au flexibilitate mai mare atat longitudinala cat si transversala; cauciucul are adeziune mai buna la astfel de tesaruri;au alungire mai mica;rezista mai bine la sarcinile de lovire;marginile benzii rezista mai bine la uzura;marimea maxima a bucatiilor de material ce pot fi transportate este ceva mai mare decat la celelalte benzi, pentru aceiasi latime a acestora sunt mai ieftine.Dezavantajul acestor benzi este este ce se realizeaza greu imbinarea prin vulcanizare a capetelor benzii si reparearea locurilor puternic deteriorate.

Benziile cu carcasa formata din cablurui (cord)de otel, incluse intr-o masa de caucic elastic au de obicei pe ambele parti 1-2 insertii de tesatura de bumbac sau fibre sintetice din poliamide aromatice(de obicei perlon),care nu au alungiri mari si sunt rezistente la flacara..Acesteaau rolul de aprelua loviturile din partea bucatilor de material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si proteja cauciucul impotriva taierii lui de catre cablu la trecerea peste tobe.Cand sunt doua insertii,cea superioara este de obicei din panza rara rara din cord-brazeur ce mareste rezistnta laa stapungere si sub care se afla un strat de caucic de amortizare.In locul insertiilor de protectie se poate folosi si cate un rand de fire groase asezate transversal dupa cum se vede in fig 65,b.Unele firme folosesc in locul acestor fire transversale cabluri de otel speciale ce au elasticitate si alungire mare si care asigura benzii rezistenta mare la strapungere si spintecare longitudinale.Unele constructii au intre cabluri snururi groase groase din bumbac pentru mentinerea distantei intre acestea.Cablurile folosite se executa din oteluri cu rezistenta la rupere de 1600-2000N/mm,sunt alamite sau zincate,pentru a mari aderenta caucicului ( cele alamite asigura aderenta mai mare decat cele zincate ) si a le proteja contra coroziunii; au diametrul intre 2,1 si 11,6mm.Rezistenta specifica la alunecare a cauciucului vulcanizat pe suprafata cablurilor este de cca 400 N/cm la cablurile cu diametrul mare de 10mm si creste pana la 550N/cm in cazul cablurilor cu diametru mic de 4mm.Raportul intre intrevalul de asezare a cablurilor si diametrul lor scade odata cu cresterea diametrului si are de obicei valori intre 2 si 3 pentru cabluri cu diametrul de 4mm si 1,5 pentru cabluri cu diametrul de 10-12mm.Pentru transportul materialelor asezate la intervale marite ,ceea ce face sa creasca rezistenta la strapungere pentru aceiasi rezistenta la rupere a benzii.Distanata de la cablurile marginale pana la marginea benzii este egala cu cca 4-5 ori diametrul cablurilor.Standarele internationale prevad urmatoarele valori pentru rezistenta specifica a acestor benz

Se considera ca pot fi realizate benzi cu rezistenta la rupere de 80 si 103kN/cm ,insa apar greutati la realizarea imbinarile si creste mult masa benzii.

Pe langa faptul ca au rezistenta mare la rupere,benziile cu cord de otel mai prezinta avanajele ca au grosime mai mica si necesita Tobe cu diametru cu cca 25% mai mic fata de benzile cu insertii,au flexibilitate longitudinala si mai ales transversala mai mare (rolele laterale pot fi inclinate la 45-50)preiau cmai bine loviturile din partea bucatilor mari de material,au alungiri mici (0,15-0,3%),permit controlul comod al cablurilor chiar in timpul functionarii pransportului(cu aparate Roentgen sau magnetice sau defectoscoape cu izotopi radioactivi),au viteza mai mare de transmitere a fortei de tractiune si pot fi reconditionate mai usor (putand ajunge la o durata totala de viata pana la 10 ani ceea ce echivalesza cu 2-3 ori mai mare decat a benziilor obisnuite).Aceste benzi au si urmatoarele neajunsuri fata de cele cu insertii ; au rezistenta transversala mica, au masa mai mare(de 1,5-2,0 ori) imbinarea capetelorbenzii se realizeaza mai greu,iar in locurile in care se dezvelesc cablurile prin deteriorarea stratelor protectoarre de cauciuc si patrune apa de mina se uzeaza in scurt timp.

Benzile cu cabluri se recomanda indeosebi cand efortul pe 1 cm latime de banda depaseste 1,5-2kN/cm.Variatia pretului relative al benzii prezentata in (fig 25) explica cel putin partial faptul ca benzile cu cabluri intalnite in practica cunt de obicei cele cu rezistenta specifica mai mare de 12500N/cm.

Benzile cu insertii din fibre sintetice cu rezistenta mare la rupere sau cu cabluri de otel se folosec indeosebi la transportoare stationare ,ce nu se scurteaza si mai ales la cele cu lungime mare ,care pot ajunge pe orizontala pana la 3-4 km.Cercetarile privind marirea rezistentei benzilor la rupere continua in vederea cresterii lungimii transportoarelor.Acesta asigura cresterea productivitatii muncii,simplifica intretinerea si reduce cheltuielile de transport.Astfel,prin cresterea lungimii transportorului de la 0,8-1km la 2-3km,productivitatea muncii creste cu cca 30%,iar cheltuielile scad cu 15%.In RF.GERMANIA, din cei 1000 km de benz,in transportoare din subteran,85% sunt cu insertii si 15% cu cabluri.

Fig 25 Variatia costului relativ in functie de rezistenta

Carcasa din insertii textile,sau di cabluri de otel care reprezinta elemental de rezistenta a benzii,are un invelis protector.,Acest invelis este de obicei din caucic,care are avantajul ca este foarte elastic.In schimb se aprinde la temperaturi nu prea rificate(chiar nimai datorita frecarii cu viteza mare a benzii pe tobe sau pe alte obicte) si are rezistenta relative scazuta la uzura mecanica din partea materialului.Pentru a mari rezistenta benzii la imflamabilitate cauciucul se amesteca cu diferite adausuri cum este siliconul si cloroprenul.Au inceput sa se foloseasca pe scara tot mai larga benzi cu invelis protector din materiale neinflamabile si cu rezistenta mare la uzura mecanica,care au de obicei la baza policoloruri de vinil.Dezavantajul lor este ca limiteaza unghiul maxim de transport la 16-18 intrucat materialul aluneca usor (in cazul cauciucului se ajunge la 20),vulcanizarea la rece se face greu,deoarece are nevoie de 12 ore pentru intarirensunt mai putin flexibile decat cauciucul ,motiv pentru care se folosesc indeosebi la benzi cu rezistenta mare la rupere ce se imfasoara pe tobe cu diametru mare.Invelisul acestor benzi are 55-60% policlorula de vinil si 30% substante ce asigura elasticitate si la temperature scazute.Limitele temperaturilor de lucru mai frecvent intalnite sunt de la 25la + 60C pentru benzi din cauciuc si de la 20la+50pentru cele pe baza de policlorula de vinil.

2 Rolele

Rolele reprezinta elementul principal de care depind rezistentele specifice la transport,eforturile din banda si consumul specific de energie.

Rolele de pe ramura plina pot fi din teava (rigide ) sau cu ax flexibil

Rolele din teava (fig care sunt cel mai frecvent folosite in practica , trebuie sa aiba suprafata perfect neteda si batai radiale cat mai mici

Pentru a avea rezistente cat mai mici la miscare si uzura redusa a benzii , diametrul rolelor se alage in functie de felul materialului si latimea , benzii . Diametrul minim al rolelor este limitat si in functie de viteza benzii dupa cum urmeaza  mm pentru v=2m/s :108mm pentru v=2.5m/s

Tevile frecvent folosite sunt din otel cu suprafata interioara acoperita cu anticorozivi,iar uneori din aluminiu . In ultimi ani au inceput sa fie folosite si tevi din materiale plastice,care reduc greutatea rolelor si , respectiv sarcinile dinamice in momentul pornirii , rezistenta la miscare , uzura rulmentilor etc. In schimb , au dezavantajul ca pe ele se lipeste mai usor materialul care se curata greu ( in prezent se studiaza gasirea de materiale plastice pe care nu au loc lipirea) . Pentru acest motiv , se recomanda a se folosi la transportoare montante pe brate in consola

Etansarea rulmentilor rolelor reprezinta o problema deosebit de importanta de care depinde coeficientul de frecare din lagar si durata de functionare a rulmentilor . Etansarile care dau cele mai bune rezultate sunt cele cu labirint frontal din elemente de materiale plastice matritate si cu inele de protectie ''Nilos'' din capron pentru mentinerea unsorii. Se considera rationala folosirea unor etansari complicate , cu labirint in trepte , cu grad cat mai mare de etansare si cu siguranta mare in functionare , chiar daca conduce la o oarecare crstere a rezistentelor la rostogolire in lagar, care reprezinta numai 20-30% din rezitenta totala la miscare a benzii

Fig 26 Role din t

In prezent diferite firme executa role de inalt nivel tehnic , care prin ungere cu lubrefianti speciali garanteaza buna lor functionare intre 15 si 25 mii ore fara ungere suplimentare .Sau inregistrat cazuri cand in 2 ani de functionare nu mai 5 % din role au necesitat schimbarea unsori.Durata de viata a rolelor este garantata la 50000 de ore iar uneori pana la 100000 ore.

Rolele din teava de pe un suport se intalnesc fie montate individual in suporti rigizi fie suspendate in ghirlande cum este la transportoarele de fabricatie romaneasca TMB . Folosirea rolelor suspendate in ghirlande prezinta urmatoarele avantaje :se reduc sarcinile dinamice ,ceea ce influenteaza pozitiv asupra duratei de viata a benzii si rolelor :rolele pot avea constructie mai usoara 

Pentru ca intre capetele rolelor sa nu fie distante prea mare , ceea ce ar uza banda , se recomanda ca articulatiile sa se afle cat mai aproape de capetele tevilor ,sau chiar in interior. Cand sunt trei role in ghirlanda raportul intre lungimea unei role si latimea benzii este de 0,36-0.38

Rolele cu ax flexibil pot avea axul din cablu de otel , din otel rotund sau din corzi de fibre articulate pe care sunt fixate discuri ( fig 79-ac) din neopron , cauciuc sau aluminiu, cu diametru de 70-80 mm. Distanta dintre primele trei discuri (la latimi mai mari de banda primele patru discuri) de la capetele rolei este micsorata , pentru a proteja marginea benzii. Lungimea rolei pe care sunt montate discuri este cu 70-80 mm mai mare decat latimea benzii.Pentru protejarea axului , acesta se acopera cu cauciuc sau neopren.

Rolele cu ax flexibil prezinta urmatoarele avantaje fata de cele din teava :dau forma de albie banzii fara linii de frangere ceea ce reduce uzura benzii :au greutate de 2-3 ori mai mica si respectiv masa mai mica in rotatie decat un suport cu trei role din teava :forma transversala de arc a benzii dupa o raza optima asigura o sectiune mare a curentului de material si respectiv un debit mare,egal cu al benzilor cu trei role avand rolele laterale inclinate la  : se pot suspenda usor pe cabluri sa schelete de constructie usoara , ceea ce reduce masa transportului cu 30-40% si costul cu cca 20% : banda se autoconcentreaza mai bine decat in cazul suportilor cu trei role :rulmentii se tin mai usor sub control,desi fiind cu role conice necesita reglarea strangerii si reclama o montare si exploatare mai ingrijita.

Dezavantajul rolelor cu ax flexibil fata de cele din teava sunt urmatoarele :rezistenta specifica la rotire este de 1.5-3 ori mai mare ,insa acesta nu duce la o crestere a rezistentei totale la miscare a benzii,datorita reduceri numarului rulmentilor,maselor de rotatie si frecarii bucatiilor de material intre ele,nu permit viteze mari de transport : nu pot fi folosite in cazul benzilor cu latime mai mare de 1200-1300 mm

In (fig 27) sunt prezentate role din teava , cu diametrul de 63-89 mm, pe care sunt montate inele de cauciuc cu diametru intre 150- 250 mm de diferite forme sau chiar pneuri

O buna amortizare asigura si rolele cu ax flexibil , care au legaturile de suspendare elastice , iar discurile de pe ax sunt din cauciuc.

In (fig 28 ) este prezentata o rola destinata a fi folosita in punctele de incarcare ,care are fixate pe axul flexibil (din cablu) pneuri cu diametru de 215 mm si prin a caror folosire creste durata de serviciu a benzii cu 15-20%

Tot din grupa rolelor pe ax flexibil destinate punctelor de incarcare fac parte si rolele din arc elicoidal (fig b)care se intalnesc mai rar in practica.Constructiile existente ale acestor role au,mai frecvant , diametrul de 76 mm si se folosesc pentru benzi cu latimi pana la 1250 mm. Sunt preconizate si role din arc care pe o jumatate a rolei se infasoara intr-un sens, iar pe cealalta in celalalt sens, acesta pentru a asigura si cantrarea benzii.

Fig 28 role de amortizare cu ax flexibil