Transportoare cu banda de constructi speciala

Transportoare cu banda de constructi speciala

1Transportoare cu banda pe suporti rulanti

La aceste transportoare (fig 29)banda 1 reprezinta organul de sustinere a materialului si de tractiune in acelasi timp.Actionarea sistemul de intindere a acestor transportoare sunt analoage celor de la transportoarele cu banda pe role.Banda se reazama pe suporti rulanti 2,acoperiti de cauciuc,care sunt prevazuti cu rolele3,care au diametrul de 150 mm.Datorita fortei de frecare dintre banda si suporti,banda antreneaza in miscare si suportii care se afla dispusi la intervale de 1,5- 2m si care sunt legati intre ei cu doau lanturi fara fine 4.Lanturile pot fi cu eclise sau cu zale si au sistem de intindere cu surub.Lantul cu ecllise necesita ungere.In schimb cele cu zale calibrate au sistem de legatura mai complicat si reclama stele cu diametrul mai mare (600-800mm).Pe ramura goala,banda se deplaseaza pe rolele fixe 5 . Intrucat materialul este transportat in stare de repaos pe banda fara sa treaca peste role,uzura benzii este redusa si se pot transporta materiale tari si in bucati mari,ale caror dimensiuni pot ajunge pana la 0.8 din latimea benzi iar unghiul de inclinare sub care materialul poate fi transportat fara sa se rostogoleasca pe banda poate fi pana la 20-22.De asemenea se elimina iesirea laterala a benzi si caderea bulgarilor mari de material fenomen ce apare la transportoarele cu banda pe role.Latimea benzi poate ajunge pana la 1.6m

In punctul de incarcare banda se deplaseaza pe role prevazute cu pneuri care asigura cat mai bine amortizarea caderi materialului pe banda.Intre toba de descarcare si stelele lantului se monteaza role de trecere suspendate elastic

Pentru ca traversele sa nu se incarce cu material lipit pe partea superioara a acestora se monteaza o fasie de banda de cauciuc sub forma de U dar cu spatiul liber deasupra traversei dupa cum se vede in (fig 30)

Fig 29 Transportor cu banda pe suporti rulanti

O problema nerezolvata la aceste transportoare care asfla in studiul experimental in URSS este aparitia unor alunecari partiale intre banda si suporti datorita alungirilor diferite ale lanturilor de legatura si ale benzi ce cresc o data cu efortul din banda.In prezent se studiaza inlocuirea lanturilor cu banda de transportor sau de otel ceea ce permite si inlocuirea stelelor de la capetele transportorului cu tobe si respectiv posibilitatea cresteri vitezei de transport..Distanta intre transporti cu role poate fi marita daca intre acestia se monteaza un suport fara role.

Forta mare de frecare in stare de repaus dintre banda si traverse care le tine banda si nu iese in lateral permite ca transportorul sa poata avea si usoare curburi.Pericolul iesiri benzi in lateral in zonele curbe este mai mare cand banda nu este incarcata cu material intrucat forta de frecare dintre banda si suporti este mai mica .Pentru a reduce efectul negativ al fortelor transversale ce apar in curbe (rezistenta marita la miscare si chiar rasturnarea suportilor cu role) este necesar ca in aceste zone sa se suprainalte sina exterioara .In cazul unor raze de curbura mici de 50-100m inclinarea suportilor cu role poate ajunge pana la 15.

Fig 30 Suport rulant cu fasie de banda pentru autocuratire

De asemenea este necesara si inclinarea rolelor fixe de pe ramura goala care au inclinare inversa decat cele inferioare intre care se amplaseaza

Pentru o inscriere mai buna in curbe respectiv pentru a se evita asezarea diagonala a suportilor cu role si caderea lor de pe ghidaje se recomanda ca axul rolelor sa se afle intre 10 si 20mm mai in avans in directia de miscare fata de planul de simetrie al traversei.In acelasi scop se recomanda ca distanta de la planul de simetrie al traversei la legatura din fata la lantul calibrat sa fie mai mica decat distanta la legatura din spate la lant.

Raza minima de curbura este si in functie de efortul din banda.Astfel chiar in cazul cand se iau toate masurile tehnice indicate mai sus raza de curbura nu poate fi mai mica de 100m daca efortul din banda este de 30000N,iar daca efortul nu depaseste 15000-2000N raza de curbura poate fi micsorata pana la 50m

Pentru a preantampina fenomenul de alunecare mai ales cand transportul se faca pe plane inclinate este necesar ca pornirea sa se faca lent cu acceleratie mica la pornire.

In punctul de incarcare trebuie sa se ia toate masurile necesare protejarii benzi (folosind baterie de role cu pneuri)si de centrare a bucatiilor mari de material inainte ca banda sa intre pe suporti rulanti.

Intrucat aceste transportoare au constructie mai complicata (numarul rulmentiilor este insa mai mic)cu multe piese in miscare si constructie mai grea decat transportoarele cu banda pe role precum si pentru faptul ca viteze mici de transport (1.5-2m/s) se lungesc si se scurteaza mai greu,se recomanda a le folosi ca transportoare stationare pe plane inclinate ,unde nu pot fi folosite celecu banda pe role.De asemenea,se pot folosi si pe lucrari ce au curburi,dar cu raza mai mare de 50m

2Transportoare cu banda pe cabluri tractoare

La transportoarele cu banda pe cabluri tractoare banda indeplineste numai rolul de sustinere a materialului si se rezuma e cabluri ce preiau efortul de tractiune.Aceste transportoare sunt in continua modernizare si se intalnesc relativ rar in practica numai ca transportoare stationare magistrale.In practica mondiala se intalnesc cateva zeci de astfel de transportoare care se fabrica in Anglia,RF,Germania Sua,Japonia,Urss,Cehoslovacia si Franta. Partile principale ale transportorului cu banda pe cabluri sunt  :banda ,cabluriile , constructia de traseu,capul de actionare si capul de intindere.

Banda (fig 30) are pe ambele parti cate 2 canale trapezoidale in care intra cele 2 cabluri pe care se sprijina iar forta de tractiune de la cabluri la banda se transmite prin frecare Marginile canalelor de pe parte superioara a benzi indeplinesc si rolul de borduri care nu lasa materialul sa cada lateral.Bordurile interioare de pe suprafata interioara nelucratoare a benzi au marginile dinspre interiorul benzi inclinate pentru a permite inclinarea benzi de material cu ajutorul unei raclete diagonale montata pe ramura inferioara a transportorului in fata tobei de intoarcere.Uneori bordurile au crestaturi transversale pentru a elimina aparitia de fisuri datorita indoiri benzi pe tobe.

In interiorul benzii sunt introduse transversal la intervale de 50-150mm bare din otel arc zincate,cu sectiuni patrate sau dreptunghiulare,care tin banda orizontala intre cabluri sau este goala,sau ii permit sa ia form de albie sub actiunea incarcaturii de material.Incovoierea transversala a benzii incarcate este reletiv mica avand o sageata egala cu 5-10% din latimea benzii.Dimensiunile si caracteristicile barelor din otel arc,precum si distanta intre acestea se leaga in functie de latimea si incarcatura de material.Banda are 2-3 insertiice au marginiile laterale indoite,invelind si si capetele barelor din otel.insertiile se recomanda sa fie din bumbac sau poliamida cat mai groase si cu rigiditate cat mai mare,atat transversala cat si longitudinala.intre inserti se afle un strat de cauciuc corespunzator grosimi barelor transversale.Stratul inferior de cauciuc este de 1-3mm,iar cel superior de 3-6mm,in functie de abrazivitatea materialului.Imbinarea benzi se face cu agrafe inoxidabile la distante de cel putin 20mm de barele transversale.Diametrul tobelor are influenta mare asupra duratei de viata a imbinariilor benzii.Pentru ca barele din otel din banda sa poata prelua mai bine sarcina data de incarcatura si pentru a reduce diametrul rulourilor de banda,care ajunge la 140m,se fabrica un nou tip de banda la care canalele cablurilor de pe suprafata nelucratoare sunt departate de marginea benzii.Aceste benzi,care au latimi pana la 1250mm,elimina si introducerea degetelor de banda si cabluri cand se prinde cu mana marginea benzii in cazul transportorului de personal.

Fig 30 Constructia benziilor pe cabluri

Cablurile cu cablare paralela,sarme zincate,inima vegetala neambibata cu unsoare,diametre intre 22 si 60mm si rezistenta specifica la rupere de 1700-1800N/mm

Aceste sunt supuse la frecventa mare a schimbarii sensului solicitarilor de incovoiere,la strivire si la frecari in timpul trecerii peste role.De aceea,durata de viata a sarmelor exterioare limiteaza durata de viata a cablurilor la maximum 7500h,cand cablurile sunt de foarte buna calitate,iar rolele sunt captusite cu materiale plastice.De cresterea duratei de viata a cablurilor depinde in principal competivitatea acestor transportoare fata de transportoarele cu banda pe role.Ruperile cele mai frecvente au loc in zonele de innadire prin matisare,datorate in principal faptului ca in aceste zone diametrul este de 1-3mm,mai mare decat al cablului.Din aceste motive cablurile trebuie sa aiba lungime cat mai mare,pentru reducerea numarului matisarilor.

Cablurile se pretensioneaza in prealabil,pentru a reduce tensiunile initiale din timpul impletiri cablului si a asigura o redistriibuire mai uniforma a sarcinilor intre sarme.Acesta mareste durata de viata a cablurilor.In acelesi timp,cablul pretensionat are alungiri mai mici.

Pretensionarea se face si direct pe transportor,dupa terminarea montajului acestuia,cu ajutorul sistemului de intindere.Forta de intindere prealabila se recomanda sa fie de 50-70% din sarcina totala la rupere a cablului.

Fig 31 Role captusite cu materiale plastice

Oscilatiile transversale ale cablului in canalul rotilor conduc la intensificarea uzurii cablului,de unde rezulta ca jocul cablului in canal trebuie sa fie cat mai mic.Obada rotilor are grosime suficient de mare,care sa permita o reconditionare prin restrunjirea canalelor rotilor uzate.pentru cresterea duratei de functionare a rotilor (pana la 13000 ore)cat si a cablurilor,au inceput sa fie folosite roti cu captuseala de 10-12mm grosime din materiale plasiticecu rezistenta mare la uzura de frecare si care pot prelua sarcini pana la 2300N pe roata(fig 31 ).In punctele in care au loc devieri atat in plan vertical cat si orizontal se monteaza numai roti de otel necaptusit.Distanta intre suportii rotilor(fig 32 )este de obicei in medie de 7-8m,iar rotile de pe ramura goala se pot monta la fiecare al doilea suport.Distanta intre suporti poate fi diferita pe lungimea transportorului in functie de variatia efortului in cabluri,ajungand la 4-5m catre capul de intoarcere,unde efortul in cab luri este mic.Suporti se fixeaza pe fundatii din beton,sau pe talpi din beton.In cazuri absolut necesare transportorul poate avea curburi foarte usoare in plan orizontal.In practica exista astfel de curburi la transportoarele in functiune care permit devieri pana la 1,5.In punctele de devieri in planorizontal rotile trebuie sa fie putin inclinate,asa incat rezultanta fortelor date de cablu sa fie perpendiculara pe axul rotii.

In zonele de la capetele transportorului,unde distanta intre cablurile superioare si cele interioare creste,se folosesc suporti speciali,care permit varierea acestei distante.Cand cablurile au si mici devieri in plan vertical,in aceste puncte ,se pot folosi suporti pe care se monteaza balansiere cu doau sau cu mai multe roti(fig32).Pentru a reduce uzura cablurilor,unele firme folosesc balansiere cu doua role si pe traseele drepte ale transportorului.In zonele in care transportorul schimba unghiul de inclinare si curbura este in sus se monteaza pe schelete metalice balansiere a cate doua roti la distante apropiate,realizandu-se distante egale intre roti.Cand curbura este in jos cu raza relativ mica si ar exista pericolul sa se ridice cablurile de pe roti,in zona curburii se scot cablurile laterale fiind conduse pe sub cate o baterie de role,iar banda se deplaseaza pe role-disc de cauciuc.

Fig 32 Suport normal de traseu cu role

In (fig 33,a) este prezentata actionarea comuna a celor doua roti motoare prin intermediul unui reductor cu diferential simetric.Cand puterea instalata depaseste 750kW se folosesc doua motoare,amplasate cate unul de fiecare parte a reductorului.

Transportorul trebuie sa fie prevazut cu un sistem de protectie,care sa decupleze automat motoarele in caz de blocare al unuia din cabluri,deoarece in acest caz cablul liber s-ar deplasa cu o viteza de doua ori mai mare decat cea nominala.Aceasta actionare asigura sincronizarea perfecta a celor doua cabluri,in schimb are gabarit mare si este scumpa

Pentru a asigura o pornire lina se folosesc fie cuplaje hidraulice(pentru puteri relativ mici),fie motoare cu rotorul bobinat.In cazul instalate mari se folosesc reostate cu ulei cu comanda program automata de pornire,care asigura o acceleratie de pornire ce nu depaseste 0.03-0.04m/s

Pot fi folosite si grupuri de actionare separate pentru fiecare cablu (fig33,b) cand motoarele sunt cu rotor bobinat si cu alunecare artificiala mare,pana la 10%.La transportatoarele cu lungime mai mare de 500-1000m,sincronizarea vitezei cablurilor se realizeaza datorita rigiditatii mari a benzii,putandu-se folosi motoare separate care functioneaza pe caracteristica normala.

Fig 33 Actionari

a-actionarea cu reductor melcat

b-actionarea cu grupuri individuale motor-reductor pentru fiecare roata

Montand roti de deviere la desfasurarea de pe rotile motoare se poate realiza un unghi de infasurare pe rotile motoare de 215-220.Cand cablurile se infasoara de 1.5-3.5 ori pe rotile motoare,aceasta se poate realiza in doua variante :a0cu roti libere de intoarcere(fig168,b) :b)folosind roti motoare care au pe periferie role cu canale longitudinalein care intra cablul(fig169)Dezavantajul acestor roti este ca au constructie complicata si grea,in schimb elimina rotile libere de intoarcere.Ambele soluti nu elimina alunecarile partiale cu caracter longitudinal ale cablului in canalele rotilor motoare.Pentru eliminarea mai multor infasurari pe rotile motoare se recomanda a se folosi cabluri de rezistenta mare la rupere puternic intinse,precum si captusirea rotilor motoare cu secmente din policlorura de vinil alternand cu secmente din plastic,care reduce uzura cablurilor si realizeaza un coeficient de frecare pana la 0.6 in cazul cablurilor uscate,si de 0.35-0.46,in cazul cablurilor unse si ude,la o presiune de 300-500N/cm

Transportoarele montate pe plane inclinate,trebuie sa fie echipate cu frane electromacnetice cu saboti sau pe discuri,care se aplica automat cand se opreste transportorul si la care forta de franare trebuie sa creasca automat odata cu micsorarea vitezei pentru a elimina socurile si incalzirea.

In general pentru a nu aparea avarii,perioada de franare a acestor transportoare ajunge pana la 20s,cand sunt incarcate,pana la 12s,cand sunt goale si 8s,in cazul opririlor de avarie.Pentru acestea se folosesc frane cu variatia automata a fortei de franare.

Sistemul de intindere se afla intoseauna la capul de intoarcere,care se numeste si de intindere(fig34).Tobele (toba pe care se intoarce banda,sunt montate pe un carucior,iar intinderea se face cu o contragreutate.Mai modern,cand transportorul are inclinare,pe caruciorul tobei de intoarcere sunt montate ultimile roti pe care se deplaseaza cablurile si rolele de deviere a cablurilor,iar contragreutatea pentru intinderea benzii lipseste.Fiecare moleta pe care se intorc cablurile este montata pe cate un carucior,iar intinderea cablurilor se realizeaza independent unul de celalalt,insa cu aceeasi forta de intindere.Sistemele de intindere a cablurilor sunt fie cu contragreutate,fie automate cu troliu.Forta de intindere a cablurilor trebuie sa dezvolte un efort suficient de mare in cabluri in puncte de desfasurare de pe saibele motoare,capabil sa asigure transmiterea prin frecare a fortei de tractiune conform ecuatiei lui Euler,precum si o sageata a cablurilor intre doi suporti cu role care trebuie sa nu fie mai mare de 1-5% din distanta intre role.Cursa sistemului de intindere a cablurilor este de circa 0.02-0.025 din lungimea transportorului.

Fig 34 Cap de intindere

Cand moletele de la capul de intoarcere,sau rotile de actionare,au diametrul mult mai mare decat inaltimea dintre doua ramuri ale benzii la capul transportorului,se poate monta cate o roata libera verticala de apropiere a ramurilor cablurilor intre ele

Aceste roti libere se monteaza pe ramura de desfasurare a cablului de pe rotile motoare sau de pe moletele de intoarcere.

In cazuri exceptionale,cand este necesara schimbarea directiei de transport,se pot prevedea statii unghiulare de traseu.O astfel de statie,este prevazuta in(fig.35) unde atat banda1,care aduce materialul cat si banda 2 pe care descarca banda 1,au cabluri tractoare comune 3,care sunt conduse peste roti de deviere4 suprapuse cate doua si care au diametrul egal cu rotile de la capul de intindere.Pe ultimii5-9m,atat banda 1 cat si banda 2 se scot de pe cabluri si sunt conduse pe role.Cele doua tobe ale benzilor pot avea diametru de 0.8-1m si sunt montate pe cate un mic carucior cu role,echipat cu sistem de intindere ce preia micile variati de alungire.Sub fiecare capat al benzii se monteaza cate un transportor cu reclete curb care reincarca materialul ce cade.

Fig 35 Statie unghiulara de traseu

Avantajul transportoarelor cu banda pe cabluri sunt urmatoarele :pot avea lungime mare,pana la 50km :au debite suficient demari,intre 300 si 5000t/h :materialul nu trece peste role fiind transportat aproape in stare completa de repaus pe banda,ceea ce reduce formarea prafului si consumului de energie :cablurile au durata de viata suficient de mare,de 2 pana la 6 ani ,daca rolele sunt captusite :banda este ieftina datorita numarului mic de inserti,care intra cu 80% in costul benzi.Fata de ransportoarele cu banda pe role au consum mai mic de energie cu cca 30-40%,au greutate mai mica cu cca40%,numarul rolelor in miscare se reduce de cca 5 ori,costul pe tona kilometrica este mai mic cu cca 25% cheltuielile de investitiei mai mic cu cca30% se reduc cazurile de cadere laterala a materialului de pe banda, la lungime mare creste productivitatea munci la 60-70km.Costul cablurilor reprezinta 5-7% din pretul transportorului

Dezavantajele principale sunt :capetele de actionare si de intindere au constructie complicata,gabarit foarte mare si necesitafundeti mari de beton :organele de infasurare a cablului ajung sa aiba dimensiuni pana la 4m :nu permit lungiri sau scurtari :necesita banda cu profil special :durata de viata a cablurilor este relativ scurta :schimbarea cablurilor cand se uzeaza se face greu :coeficientul de frecare dintre cablu si banda limiteaza unghiul sub care pot lucra la max 15-17

3Transportatoare cu banda si lanturi tractoare

La transportatoarele cu banda si lanturi tractoare,banda 1, (fig 36) indeplineste numai rolul de a sustine materialul,iar efortul de tractiune este preluat de doua lanturi 2 cu zale calibrate cu diametrul de 18 sau 22mm.Pe lanturi sunt fixati la intervale de 1,5-2msuportii 3,care au montate role 4,ce se deplaseaza pe ghidaje.Pe ramura plina,banda se reazama liber pe suporti 3,iar pe ramura goala se deplaseaza pe rolele fixe 5.Forta de tractiune se transmisie de la lanturi la banda datorita fortei de frecare dintre suporti si banda.Pentru cresterea fortei de frecare,suprafata superioara a suportilor se acopera cu cauciuc sau cu alte materiale cu coeficient mare de frecare.

Fig 36 Transportor cu banda si lanturi tractoare

Banda este de transmisie usoara cu 4-6 insertii de bumbac cat mai groase si cu rigiditate ridicata.

Parametri suportilor trebuiue sa asigure benzii o forma optima de albie,din conditia realizariiunui debit maxim conform indicatiilor prezentate la transportatoarelor cu banda pe role.

La capetele transportorului, banda se infasoara pe tobe libere,separarea si scoaterea in afara arborilor cu stele pe care se infasoara lanturile tractoare.Banda are sistem de intindere cu contragreutate,amplasata la capatul de intoarcere.Forta de intindere trebuie sa fie suficient de mare incat sageata benzii intre doi suporti sa nu depaseasca 4% din distanta la care se afla acestia.

Au fost construite transportoare care au lagatura intre banda si suportii cu role,in scopul cresterii inclinarii sub care pot lucra,dar la care banda impreuna cu suporti cu role si cu lanturile au organe de infasurare comune cu capetele transportatorului,ceea ce complica constructia si nu permit prelucrarea alungirilor diferiteale benzi si lanturilor.De asemenea este dificila trecerea peste aceste organe de infasurare a benzii,care pe traseu au forma de albie

Grupurile de actionare sunt de constructie flansata,analoage sau chiar aceleasi cu ale transportatoarelor cu raclete.De asemenea,ca si la transportatoarele cu raclete ambii arbori cu stele pot fi de actionare,iar numarul grupurilor de actionare poate fi pana la patru.Cand transportatorul are lungime mare,pentru a nu depasi efortul maxim admisibil in lanturi,se pot folosi mai multeinstalatii cu lanturi(fiecare avand una sau doua actionari de cap),asezate in serie la o banda comuna.In acest caz,este necesar ca instalatiile cu lanturi sa fie legate cinematic intre ele pentru sincronizarea vitezei(de obicei prin legarea stelelor vecine printr-o transmisie cu lant sau roti dintate)Aceasta solutie este mai rationala decat folosirea actionarilor intermediare de traseu la un singur lant fara fine pe toata lungimea transportorului

Intrucat grupurile de actionare,actionarile intermediare de traseu,cat si scheletul metalic al transportorului,au constructii similare cu cele ale transportoarelor cu banda din placi metalice,care au capatat si o utilizare mai larga,aceste a vor fi prezentate la subcapitolul ''transportoare cu banda din placi'

Avantajele transportoarelor cu banda si lanturi tractoare sunt urmatoarele :banda este de constructie usoara si ieftina :transportul materialului facandu-se in stare de repaus pe banda nu se formeaza praf :se pot transporta materiale tari si in bucati relativ mari ,iar uzura benzii este redusa :intrucat deplasarea se face cu role pe ghidaje metalice,coeficientul specific de rezistenta la miscarea si chiar consumul specific de de energie este mai mic decat la transportoarele cu banda pe role :statiile de la capetele transportoarelor au greutatea si gabarit mai redus decat ale transportoarelor cu banda pe cabluri

Dezavantajele principale ale acestor transportoare sunt :au viteza mica de transport,pana la 2m/s :latimea benzi este pana la 1200mm :constructia pe traseu este grea si complicata :au multe piese in miscare,ceea ce mareste posibilitatea de avariei si complica tinerea sub control,reviziile si reparatiile 

Pentru buna functionare a acestor transportoare este necesar un montaj cat mai corect si intretinerea curata a cailor de rulare :alegerea corecta a amplasarii actionarilor in scopul unei incarcari uniforme a motoarelor :constrolul zilnic si buna intretinere a rotilor de rulare. 

4Transportatoare cu banda din placi

Transportatoarele cu banda din placi au ca organ de tractiune unul sau doua lanturi eclisate sau cu zale calibrate,pe care sunt montate placi metalice sau din material plastic.Cand au un singur lant,latimea benzii nu depaseste 800mm,iar cand au doua lanturi poate sa ajunga la 1200mm datorita stabilitatii mai mari transversale.

Lanturile cu eclise permit o asezare mai usoara si fixarea mai sigura a placilor pe lant (fig37) si necesita stele cu diametrul de infasurare mic,dar nu permit curburi in plan orizontal.pentru acest motiv se folosesc numai transportoare ce se monteaza in linie dreapta mai ales pe plane inclinate,cand au de obicei doua lanturi.De asemenea se intalnesc rar la transportoarele cu mai multe actionari de traseu.

Fig 37 Transportor cu banda din placi asezate in solzi si cu lanturi cu eclise

Lanturile cu zale calibrate care rezista mai bine la uzura de abraziune decat cele cu eclise,au diametrul zalei de 18-22mm si se folosesc de obicei cate unul la transportoare destinate sa lucreze pe curburi.innadirea acestor lanturi se face cu doua semizale cu gauri in care se introduce un bolt.(fig 38)

Lanturile se ung cu ajutorul unui sistem de ungere amplasat la capul de intoarcere al transportorului,care sub actiunea elementelor de lant in miscare lasa sa cada cate o picatura de ulei pe articulatiile acestuia.

Fig 38 Constructii de transportoare cu banda din placi asezate in solzi si cu lant cu zale calibrate

Covorul format din placi de aceeasi constructie are marginile placilor suprapuse pe 30-40mm in solzi cu orientare spre inainte.Daca pasul de asezare al acestor placi este de 160-172mm corespunzand cu pasul lanturilor cu eclise sau de doua ori pasul lanturilor cu zale calibrate,se zice ca este format din placi inguste cu o singura legatura la lant pe lungimea acestuia.Daca pasul de asezare este egal cu de patru ori pasul lanturilor cu zale cum este la transportatorul P65 de fabricatie sovietica,placile se numesc late.Aici legatura intre placi si dintre covor de placi si lant se face printr-o piesa in forma de T.Piesa T intra cu pivotul vertical in zala orizontala in care se fixeaza cu o bucsa elastica,iar cu capetele orizontale in gaurile urechilor laterale ale placilor,legandu-le articulat intre ele.In acest fel se realizeaza legatura fiecarei placi in doua puncte pe lungimea transportorului,ceea ce asigura o stabilitate transversala mai mare covorului de banda din placi.pentru a permite deplasarea placilor intre ele,in curbe si la trecerea peste stelele de la capete,urechile placilor au gauri alungite.Placile se executa prin matritare la rece si au nervuri la margini care le maresc rezistenta la incovoiere.Nervurile au forma unor canale de sectiune curba cu centrul in articulatia lantului ceea ce permite o imbinare semisferica a marginilor placilor.O astfel de constructie asigura o suprafata continua fara spatii intre placi la cepetele transportorului.Placile se executa de 3-4mm cand latimea transportorului nu depaseste 800mm,iar la latimi mai mari,din tabla de 5mm si se trateaza termic.Pentru cresterea rezistentei la uzura placile pot fi acoperite prin vulcanizare cu un strat de cauciuc,care asigura in acelasi timp si o etansare mai buna a imbinarii placilor intre ele si o rezistenta mai mica la miscarea intregio benzi.Uneori se acopera cu cauciuc prin vulcanizare numai marginile placilor ce se imbina intre ele.Suprafata covorului de banda este de dorit sa fie cat mai neteda,pentru a reduce lipirea materialului.Cand aceste transportoare au un singur lant,intrucat suprapunerea placilor este pe distanta mica,transportorul poate avea curburi cu raza minima de 20

Benzile formate din doua feluri de placi late cu pasul de asezare egal cu trei ori pasul lantului au de obicei un singur lant,iar marginile placilor suprapuse alternativ intr-un sens si in celalalt,respectiv o placa este superioara,iar cealalta inferioara.Placa superioara are pe suprafata inferioara carlige care prin marginile placi alaturate,realizandu-se o imbinare in gen nut sau si feder cu suprapunerea marginilor pe distanta mare.Acest fel de imbinare cat si fixarea placilor inferioare de lant in doua puncte,asigura stabilitate mai mare transversala benzii decat in cazul benzilor cu placi inguste,asezate in solzi si permite transportorului sa se poata inscrie in curburi cu raza minima pana la 9m,iar in cazuri exceptionale pana la 3m.Dezavantajul acestei constructii este ca are suprapunerile placilor in ambele sensuri,ceea ce face ca la capul de descarcare materialul marunt sa poata fi prins intre marginile suprapuse in sens invers miscarii benzii,iar existenta a doua feluri de placi complica constructia.

Placile late trebuie sa aiba un bombament(o scobitura)in sus la mijloc,in dreptul lantului care sa permita trecerea usoara peste stele.Acest bombament creste o data cu latimea placii si cu micsorarea diametrului stelelor.

Folosirea placilor late conduce la micsorarea numarului de placi si de imbinari,la cresterea stabilitatii transversale abenzii la micsorarea oscilatiilor placilor cu role in planul benzii(ceea ce reduce rezistentele la miscare)si la reducerea greutatii benzii,in schimb constructia covorului de banda este mai complicata.

In prezent se incearca executarea placilor din materiale plastice,armate cu fibra de sticla,care sunt de 7-8 ori mai usoare decat cele metalice,se executa mai usor,dar sunt mult mai scumpe.

Rolele se monteaza fie pe cate o osie comuna fie pe console fixate la placi si trebuie sa aiba o buna etansare cu labirint a rulmentilor corespunzator unei atmosfere cu mult praf si umiditate.In ultimi ani au inceput sa se foloseasca role cu ungere cu ulei si etansare cu semeringuri,ce pot functiona 2-3 ani fara completare de ulei si care au coeficient redus de frecare la rostogolire.Diametrul rolelor este de 90-120mm si creste cu latimea benzii.Coeficientul de rezistenta la miscare a rolelor cu diametru de 120mm este mai mic cu cca 25% fata de rolele cu diametru de 90mm.Prin marirea diametrului rolelor peste 120-150mm micsorarea coeficientului de rezistenta la miscare este redusa.In practica,distanta intre role variaza intre 0,9 si 1,6m,iar literatura de specialitate recomanda ca optima distanta de 1,28-1,44m.Aceasta distanta scade odata cu micsorarea razei de curbura fiind de exemplu de 0,9-1,00m,in cazul razelor de curbura de 20-25m.Cand raza de curbura este mai mica de 25m,placile port-osii au si role cu ax vertical.Daca transportorul are curburi numai intr-o singura parte se monteaza role cu ax vertical numai pe o parte,iar cand are curburi in ambele parti se monteaza role cu ax vertical in ambele parti.Ghidajul pentru rolele cu ax vertical se monteaza numai in zona curb

Suma unghiurilor curburilor unui transportor poate ajunge pana la 360,dar unghiul unei curburi se recomanda sa nu depaseasca 50-60

Scheletul transportoarelor cu banda din placi metalice este format din tronsoane cu lungimi de 3000-3500mm.In curbe cu raza mica de 40m se folosesc tronsoane cu lungime egala cu jumatate din cea a tronsoanelor normale.Tronsoanele scurte pentru zonele curbate au laturile inegale cu lungime si capetele sinelor indoite la 2 catre interiorul curbei pentru a se putea racora cu tronsoanele vecine.Pentru zonele curbe cu raza sub 20-25m se construiesc in mod speciali suporti cu sine de rulare curbe.In curbe,picioarele de sprijin se ancoreaza in vatra spre exterior

Inclinarea tronsoanelor trebuie sa permita devieri in plan vertical de 1.5,ceea ce face ca transportorul sa poata avea curburi in plan vertical cu raza de minimum 60m

La transportoarele semistationare este de dorit ca picioarele suportilor sa fie telescopice,pentru a se putea regla pe inaltime.La incrucisari sau cand vatra se umfla puternic transportorul poate fi suspendat de grinzi.

Sinele de rulare se executa din doua corniere.Corniera superioara protejeaza sina impotriva murdariei,iar in curbe elimina posibilitatea ridicarii rolelor de pe sina.Intrucat la curbe sinele de rulare se uzeaza foarte intens,se recomanda a se unge cunsoare consistenta.In scopul cresterii duratei de functionare,este necesar ca aripa inferioara de rulare a cornierei sa fie cat mai groasa.

Un rol important il are felul imbinarii capetelor sinelor de rulare.Intrucat rolele au diametru mic,distantele dintre capetele sinelor dau nastere la lovituri in momentul trecerii rolei,ceea ce are influenta negativa asupra duratei de functionare a rolelor si asupra rezistentelor la miscare.Pentru reducerea acestor lovituri se folosesc diferite constructii de imbinari.Astfel se intalnesc imbinari dupa o linie diagonala.La transportoarele destinate sa lucreze in galerii cu vatra care se umfla,sinele de rulare se fixeaza articulat la suporti,iar pentru a evita loviturile in timpul trecerii rolelor,imbinarea este prevazuta cu o placuta de trecere

Actionarile transportoarelor cu banda din placi sunt de doua feluri:actionari de cap(fig39),ce pot fi montate si la capul de intoarcere,cand constructia transportorului permite aceasta si actionari intermediare de traseu(fig40).Ambele feluri de actionari au de obicei cate doua grupuri motor-reductor amplasate cate unul pentru fiecare parte.Grupurile motor-cuplaj hidraulic-reductor au constructie flansata,analoaga sau aceeasi cu a celor folosite la transportoarele cu riglete.

Motoarele folosite frecvent sunt asincrone cu rotor in scurt-circuit si au puteri intre 22 si 100kW,obisnuit intre 32 si 50kw.puterea instalata a unui cap de actionare este limitata de rezistenta la rupere a lanturilor.Rareori se intalnesc capete de actionare cu putere instalata pana la 200kw ;a transportoare magistrale,destinate indeosebi pentru transportul pe plan inclinat.

Fig 39 Cap de actionare

Pentru pornirea lenta si incarcarea uniforma a motoarelor,indeosebi la transportoarele cu mai multe actionari,este necesar sa se foloseasca motoare cu caracteristica aplatisanta (cu alunecare mare)sau chiar moroare reglabile,sau se folosesc cuplaje cu alunecare cum sunt cele hidraulice sau electromagnetice

La transportoarele ce lucreaza pe plane inclinate se prevad frane electromagnetice amplasate intre cuplajul hidraulic si reductor.

Fig 40 Actionare intermediara de tip sen

Intrucat masa totala moarta in miscare a transportorului respectiv a benzii,din placi cu role este mult mai mare decat la alte feluri de transportoare,ajung sa depaseasca masa de material la incarcare nominala,rezulta ca asigurarea incarcari la intreaga capacitate a acestor transportoare reprezinta o conditie importanta.Lucrul cu banda plina reduce atat consumul de energie,cat si uzura transportorului.Pentru acest motiv,este necesar ca transportorul sa aiba mai multe viteze.La transportoarele la care se poate asigura alimentarea cu debit reletiv constant pe durata mare de functionare,schimbarea vitezei se realizeaza prin schimbarea diferitelor perechi de roti dintate din reductor cu raporturi de transmisie diferite.Cand nu se poate asigura aceasta conditie de alimentare se folosesc reductoare care au la intrarea in reductor o cutie de viteze,urmata de o pereche de roti dintate conice si apoi o pereche de roti cilindrice.

Stelele de actionare pentru lanturi cu zale au 11-13 dinti.Legatura dintre reductor si arborele stelelor se face de obicei cu cuplaj cu lant.

Actionarile intermediare care au capatat cea mai larga utilizare sunt cele cu lanturi cu came tio senila,care pot fi angrenarea unei singure ramiri a lantu lui,sau a ambelor ramuri.In fig(40) este prezentata o actionare intermediara ce angreneaza numai cu ramura superioara a transportorului,la care suportii camelor au role laterale ce se deplaseaza pe ghidaje.In acest fel se asigura stabilitatea camelor si o traiectorie intrare si iesire din angrenare,cu lant,fara socuri.In angrenarea permanenta cu lantul se afla numai o cama.O parte din rama actionarii o formeaza si rezervorul de ulei pentru ungerea lantului cu came.