Analiza pietei produselor agroalimentare

ANALIZA PIETEI PRODUSELOR AGROALIMENTARE

1 Structurile productiei agricole

Principalele domenii de activitate ale agriculturii sunt: productia agricolǎ,

agricultura ecologicǎ, industria alimentarǎ si silvicultura.

Productia agricolǎ cuprinde productia din sectorul vegetal si din sectorul

animalier, in acest context prezintǎ interes analiza situatiei productiei si a suprafetelor pe fiecare categorie de produse.

1.1 Productia vegetalǎ

Cereale

Productia de cereale are oscilatii in functie de conditiile climatice, fiind

Influentatǎ si de resursele financiare ale productorilor agricoli la data infiintǎrii

culturilor. Din datele prezentate, se observǎ cǎ, suprafetele ocupate cu cereale au oscilat la unele culturi cum sunt orzul si graul, din cauza problemelor care existǎ in perioada semǎnatului: insuficienta tractoarelor pentru aceastǎ lucrare, greutǎti cu arǎturile de toamnǎ, decapitalizarea productǎorilor agricoli, conditiile climatice.

A.    Graul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete. In tabelul 1 este prezentatǎ productia de grau in perioada 1995-2007.

Tabelul 1: Date privind evolutia productiei de grau in perioada 1995-2007

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Se observǎ cǎ productia medie pe hectar cea mai mare s-a inregistrat in anul 2004, urmatǎ de o scǎdere pana in 2007. Media in Uniunea Europeanǎ este de 4000 kg/ha, mult peste valorile inregistrate in Romania.

B.     Porumb si sorg. Porumbul este una din cele mai importante plante de culturǎ, cu utilizǎri multiple in alimentatia oamenilor, industrie, hrana animalelor. (conform statisticilor FAO, distributia consumului este : 21% alimentatia umanǎ, 72% hrana animalelor, 7% industrie). Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si dextrinei germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului, utilizat in alimentatia dietetica. Porumbul este utilizat in hrana animalelor ca nutret concentrat (boabe), porumb masǎ verde (insilozat), tulpini (coceni) in amestec cu uree si melasǎ, insilozati (nutret suculent). In tabelul 2 este prezentatǎ productia de porumb in perioada 1995-2007.

Tabelul 2: Date privind evolutia productiei de porumb in perioada 1995-2007

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Se observǎ cǎ valoarea maximǎ a fost inregistratǎ in anul 2004, totusi ea este mult sub media la nivel european care are valoarea de 8437 kg/ha.

C.    Orz si orzoaicǎ.

Orzul cultivat- Hordeum vulgare L. cuprinde trei convarietati, intre care sunt importante:
- hexastichon Alef. (orz pentru furaje)
- distichon Alef.( orz pentru bere - orzoaica)
Orzul se cultiva pentru boabe, care se intrebuinteaza la furajarea animalelor si pentru bere.
Paiele de orz se folosesc la hrana animalelor, ca si orzul pentru furaj verde, asociat cu o leguminoasa (borceag).
-  compozitia chimica a boabelor de orz, raportata la substanta uscata:
59-65% amidon ;
9,5-11% proteina bruta ;
2-3% grasimi ;
4-7% celuloza
- orzul pentru boabe (orzul comun) trebuie sa contina substante proteice intr-o cantitate cat mai mare: 12,8-13,9%
- orzul pentru bere nu este recomandat sa contina mai mult de 8-12% proteine, pentru ca scade extractul berii, micsorand randamentul in procesul de fabricatie;
in schimb, trebuie sa contina un procent cat mai ridicat de amidon (55-70%), care se obtine la culturi situate intr-un climat umed si racoros. In tabelul 3 este prezentatǎ productia de orz in perioada 1995-2007.

Tabelul 3: Date privind evolutia productiei de orz in perioada 1995-2007

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Productia medie in Uniune s-a situat la nivelul de 4771 kg/ha , iar valoarea medie maximǎ in Romania s-a inregistrat in anul 2004 fiind cu aproximativ 30% mai micǎ.

Plante tehnice

Cultivarea plantelor tehnice a cunoscut in ultima perioadǎ o crestere semnificativǎ.

A.    Floarea soarelui- se aflǎ pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase. Datele privind dinamica productiei sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4: Date privind evolutia productiei de floarea soarelui in perioada 1995-2007

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Uniunea Europeana are o productie medie la hectar de 1804 kg, valoare de care ne-am apropiat in anul 2004.

B.     Soia este una din plantele agricole de cea mai mare importantǎ pentru alimentatia umanǎ, alimentatia animalelor si industrie.Situatia culturilor de soia se prezintǎ in felul urmǎtor:

Tabelul 5: Date privind evolutia productiei de soia in perioada 1995-2007

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

C.     Rapitǎ pentru ulei-se situeazǎ pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele oleaginoase. Uleiul de rapitǎ are largi utilizǎri industriale si alimentare. Turtele de rapitǎ obtinute din procesare au o bunǎ valoare furajerǎ, fiind bogate in proteine(38-42%), glucide si sǎruri minerale. Paiele de rapitǎ se folosesc in industria materialelor de constructii. 

Tabelul 6: Date privind evolutia productiei de rapitǎ pentru ulei in perioada 1995-2007

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Productia medie de rapitǎ in Uniune se situeazǎ in jurul cifrei de 3371 kg/ha, mult peste valoarea maxima din Romania.

D.    Sfecla de zahǎr

Productia medie de sfeclǎ de zahǎr a inregistrat in anii 2005,2006,2007 urmǎtoarele valori: 28932 kg/ha, 28232 kg/ha, respectiv 36320 kg/ha, valori ce se situeazǎ mult sub media europeanǎ de 50000 kg/ha.

E.     Inul pentru fibrǎ

Tabelul 7: Date privind evolutia productiei de in in perioada 2000-2007

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Importanta inului pentru fibrǎ constǎ in multiplele intrebuintǎri ale fibrelor cat si ale produselor lui secundare- sǎmanta, turtele, puzderiile, pleava, etc. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire, si au finete, elasticitate si luciu mǎtǎsos foarte apreciat. Din ele se confectioneazǎ panza pentru corabii, parasute, fete de masǎ, servete, panzǎ pentru picturi si pentru cauciucuri, fete de incǎltǎminte, etc.

Fibrele scurte (caltii) se utilizeazǎ la fabricarea hartiei fine, pentru confectionarea sacilor si a panzei de ambalaj.
Sǎmanta, fǎina de seminte si turtele se utilizeazǎ in medicinǎ. Puzderiile (resturile de tulpinǎ rezultate in urma operatiilor de zdrobit si melitat) servesc ca materie primǎ pentru confectionarea de plǎci aglomerate sau la fabricarea glucozei, drept combustibil etc.

Suprafata mondialǎ cultivatǎ cu in pentru fuior depǎseste 1,5 milioane hectare, tǎri mari cultivatoare fiind : Rusia, Polonia, Franta, Cehia, Belgia si Olanda.

Agricultura ecologicǎ

Rolul agriculturii ecologice este acela de a produce hranǎ mai curatǎ. Agricultura ecologica  contribuie la cresterea activitatilor economice cu o importanta valoare adaugata si are o contributie majora la sporirea interesului pentru spatiul rural. Agricultura ecologicǎ constituie un sector pentru care, Romania are mari oportunitǎti de dezvoltare, fiind un instrument important in conservarea naturii si revitalizarea sptaiului rural. In anexa 1 este prezentata evolutiile suprafetelor si productiile din agricultura ecologicǎ.

In structura productiei agricole o pondere semnificativǎ o ocupǎ plantele medicinale, fructele si legumele, viticultura ssi floricultura. In tabelele de mai jos este evidentiatǎ evolutia acestora.

Plantele medicinale. Pentru plantele medicinale existǎ o traditie in Romania , ele fiind folosite din cele mai vechi timpuri, necultivandu-se insǎ pe suprafete intinse. Cele mai cultivate sunt:coreandru, chimion si fenicul. Resursele Romaniei in acest domeniu sunt foarte diversificate. In flora spontanǎ vegeteazǎ 3700 specii recunoscute cu actiune fitoterapeuticǎ, din care 800 specii au proprietǎti fitoterapeutice determinate, iar 370 specii au insusiri recunoscute ca avand efecte farmacodinamice.

DATE DE PRODUCTIE

Tabelul 8 Evolutia productiei de plante medicinale in perioada 1990-2003.

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Fructele si legumele

Situatia productiei de fructe si legume in tara noastrǎ panǎ in anul 2004 este prezentatǎ in tabelul 11. Analizand datele de mai sus, se poate constata cǎ productivitate a oscilat in toatǎ aceastǎ perioadǎ, de la o productie medie maximǎ in 1996, la una minimǎ in 2002; pentru nivelul anului 2004, Romania se situeazǎ sub media Uniunii Europene la productia de fructe, in aceastǎ directie fiind o importatoare netǎ, mai ales in sezonul rece.

In ceea ce priveste productia de legume, aceasta a fost constantǎ, dupǎ cum se observǎ din tabel, cu o productie medie maximǎ in 2004 de 14 730 kg/ha, sub media Unuinii Europene.

Productia de legume de serǎ dupǎ anul 1990 a scǎzut foarte mult, ca urmare

a micsorǎrii suprafetelor de sere incǎlzite, dar in anul 2004 se remarcǎ o crestere usoarǎ a acesteia, dar departe de cele din tǎrile UE.

Pentru anul 2004, principalele legume cultivate in sere au fost : tomatele, castravetii, varza, ardeii, vinetele, salata verde, alte legume.

Tabelul 9 Evolutia productiei de fructe si legume in perioada 1995-2004.

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Viticultura

In anul 2006 suprafata de vii pe rod pentru struguri de masǎ a fost de 12,6 mii ha si suprafata de vii pe rod pentru struguri de vin a fost de 177,1 mii ha, reprezentand un total de 189,7 mii ha.
Productia de struguri de masǎ pentru anul 2006 a fost de 67 mii  tone , iar productia de struguri de vin a fost de 884,1mii  tone, din care a rezultat o productie de vin de 5014 mii hl.

1.2 Productia animalierǎ

Cresterea animalelor este o activitate traditional a populatiei din zona ruralǎ si in special din zona de deal si din zona montanǎ. Diversitatea productiilor pe care le

realizeazǎ, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le valorificǎ, conferǎ cresterii si exploatǎrii animalelor caracterul unei activitǎti durabile si de perspectivǎ.

Tabelul 10 Evolutia productiei animaliere in perioada 2001-2007.

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Dupǎ cum se observǎ din tabelul 12, efectivele de porcine, pasǎri de curte si bovine au crescut dupǎ anul 2000, ajungand in anul 2007 la cel mai inalt nivel.

In anul 2007 productia animalǎ a inregistrat o crestere de 4,2%, in timp ce productia vegetalǎ a scǎzut cu 26% fatǎ de anul 2006. Per total valoarea productiei ramurii agriculturǎ a inregistrat o scǎdere de 14,5% fatǎ de anul 2006.Productia animalǎ a reprezentat 36,2% din total productie, productia vegetalǎ 62,5% iar serviciile 1,3%

^{*1-date preluate de pe pagina web a Ministerului Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale}

2 Analiza importurilor si a exporturilor

Ponderea produselor agroalimentare (cu grad ridicat de prelucrare) continuǎ sǎ depǎseascǎ procentul detinut de produsele agricole neprelucrate pe ansamblul comertului mondial cu toate cǎ diferenta dintre cele douǎ s-a micsorat. Tendinta generalǎ este aceea ca tǎrile dezvoltate sǎ importe produse agricole neprelucrate si sǎ exporte produse agroalimentare prelucrate, iar tǎrile in curs de dezvoltare exportǎ in special produse agricole brute si importǎ produse agroalimentare prelucrate.

Comertul exterior al Romaniei, in special cu Uniunea Europeanǎ a inregistrat, in ultimii ani, solduri negative ale balantei comerciale in defavoarea Romaniei. In perioada ce a urmat Revolutiei , tara noastrǎ s-a transformat dintr-un exportator de produse agricole in importator net de animale si produse animale, produse vegetale, grǎsimi animale si vegetale, alimente, bǎuturi si tutun), deficitul situandu-se in anul 2004 la o valoare ce depǎseste 6 miliarde dolari. Balanta comercialǎ cu produse agroalimetare in perioada 2004-2005 a arǎtat in felul urmator:

-milioane euro-

Tabelul 11 Balanta comercialǎ cu produse agroalimentare in anii 2004 si 2005.

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Produse la care soldul balantei comerciale este pozitiv: 430 mil. Euro
-orz, grau, porumb, animale vii (bovine, ovine, cai), ulei de floarea soarelui si soia, vinuri, branzeturi, miere, conserve si preparate din carne, sroturi de floarea soarelui, nuci

Produse la care soldul balantei comerciale este negativ: 1779 mil. Euro din care:
A. Produse care nu se realizeazǎ in Romania: 416 mil. Euro
-banane, citrice, cafea, condimente, orez, arahide, ulei de palmier, ulei de mǎsline si de nuci de cocos, pudra, pasta si unt de cacao, extracte si esente de cafea, preparate alimentare (concentrate de tip cola si de citrice), fǎinǎ de peste, hranǎ pentru caini si pisici
B. Produse la care oferta internǎ nu acoperǎ integral consumul: 1041 mil. Euro
-porci vii si carne de porc, intestine, flori, legume proaspete in extrasezon, fructe de livadǎ, zahǎr, malt, slǎninǎ, mate, conserve de legume si fructe, preparate pentru supe, sosuri, furaje proteice, unele specii de seminte pentru insǎmantat, conuri de hamei, tutun

C. Produse importate pentru diversificarea gamei sortimentale a ofertei de piatǎ: 322 mil. Euro
-tigarete, unele sortimente de peste si conserve de peste, ciocolatǎ si produse zaharoase, produse de patiserie si brutǎrie, fructe proaspete

In perioada aprilie 2007-aprilie 2008, exporturile de produse agroalimentare, bǎuturi si tutun au fost in valoare de 1265,088 milioane lei, iar in procente au insemnat 3,2% din totalul exporturilor. Importurile in aceeasi perioadǎ au avut o valoare de 3959,693 milioane lei, in procente valoarea fiind de 3 % din total importuri. Se observǎ cǎ valoarea importurilor in aceastǎ perioadǎ este de trei ori mai mare decat cea a exporturilor, cu toate cǎ procentual ele sunt comparabile. Aceste date din ultimul an ne dau o imagine si despre cererea si oferta de produse agroalimentare de pe piata romaneascǎ: oferta fiind incǎ insuficientǎ pentru o piatǎ cu o cerere de produse din ce in ce mai mare, cerere care este satisfacutǎ prin importuri. Cum productia internǎ realizatǎ la principalele produse agroalimentare nu a satisfǎcut cererea internǎ, importurile au fost si sunt inevitabile. Spre exemplu la carnea de pasǎre sau porc, consumul depaseste productia internǎ, diferenta provenind din import.

Cresterea importurilor de produse agroalimentare are impact negativ asupra economiei, intrucat nu se asigurǎ surse valutare dintr-o activitate economicǎ cu multe avantaje comparative si se consumǎ valutǎ pentru achizitionarea unor produse traditionale.

Importurile masive sunt cauzate si de faptul cǎ in Romania nu existǎ un lant de depozitare si conservare a legumelor si fructelor, ceea ce se produce in varǎ se consumǎ in perioada celor trei luni, iar in urmǎtoarele nouǎ luni suntem dependenti de importuri.

Situatia importurilor si exporturilor in perioada 2005-2007 la unele cereal si plante tehnice este prezentatǎ in tabelul 14.

Tabelul 12 Importurile si exporturile de cereale si plante tehnice in anii 2005-2007.

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltǎrii Rurale www.madr.ro

Se observǎ cǎ in perioada prezentatǎ exporturile au depǎsit net importurile intǎind si mai mult faptul ca economiile in curs de dezvoltare sunt mari exportatoare de produse agricole neprelucrate. Aceste produse contribue din plin la soldul pozitiv al balantei comerciale a tǎrii noastre .

3 Analiza preturilor la principalele produse agroalimentare

Pretul produselor agricole ce constituie, pe de o parte, materie primǎ pentru industria alimentarǎ, iar pe de altǎ parte, mǎrfuri destinate consumatorilor finali distribuite cu preponderentǎ pe pietele tǎrǎnesti, prezintǎ o serie de particularitǎti, comparativ cu alte categorii de produse, inclusiv cu produsele agroalimentare ce suportǎ transformǎri la nivel industrial. Aceste particularitǎti rezulta, pe de o parte, din caracterul sezonier al productiei agricole, iar pe de altǎ parte, din raportul in care se aflǎ, la un moment dat, cererea si oferta de produse agricole de pe piatǎ.

Preturile produselor agricole sunt influentate semnificativ de caracterul sezonier al productiei agricole, in special al productiei vegetale. Variatiile intregistrate la nivelul preturilor in decursul unui an, sunt determinate de perioada in care produsul se gaseste pe piatǎ, de abundentǎ sau, dupǎ caz de raritatea sa, de posibilitatea de stocare, de caracterul sezonier al consumului pentru anumite categorii de produse, precum si de existenta unor produse substituibile in consum.

Amplitudinea oscilatiilor sezoniere ale preturilor, este cu atat mai mare, cu cat produsele agricole sunt perisabile si nu pot fi stocate; conditie in care, pentru a se asigura prezenta pe piatǎ a produselor pe o perioadǎ cat maiǎ in decursul anului, se apeleazǎ la importuri sau la productia in sisteme de culturǎ fortatǎ (sere, solarii).

Astfel, preturile variazǎ, pe de o parte, in functie de provenienta produselor agricole, fiind superioare in cazul produselor care provin din importuri (datoritǎ cheltuielilor suplimentare de transport, asigurare, taxe vamale, etc.), si din productiile obtinute in sistem fortat; iar pe de altǎ parte, se inregistreazǎ oscilatii ale preturilor de-a lungul prezentei pe piata a produsului -din momentul aparitiei primei recolte si panǎ cand se sfarseste perioada de recoltare.

In cazul produselor care, datoritǎ particularitǎtilor pe care le prezintǎ (continut redus de apǎ, rezistentǎ mare la factori de naturǎ mecanicǎ, etc.), pot fi stocate, inregistrand, astfel, o prezentǎ permanentǎ pe piatǎ, variatia pretului este legatǎ indeosebi de momentul aparitiei noii recolte, precum si de momentul care marcheaza sfarsitul perioadei de recoltare.

Aparitia pe piatǎ a noii recolte este marcatǎ de un nivel al pretului ridicat, dupǎ care, odatǎ cu cresterea ofertei de produse acesta scade, mentinandu-se in jurul unui nivel mediu, panǎ la sfarsitul perioadei de recoltare. In perioada ce marcheazǎ "iesirea" de pe piatǎ a unui anumit produs, pretul creste, insǎ fǎrǎ a depǎsi nivelul inregistrat in momentul aparitiei sale pe respectiva piatǎ.

In tabelul 15 sunt prezentate preturile unor produse agroalimentare intre lunile aprilie 2007 si aprilie 2008.

Graficul 3:Dinamica realǎ a preturilor medii preponderente pentru cartofi toamnǎ in perioada aprilie 2007-aprilie 2008.

La cartofii de toamnǎ preturile ating nivelul maxim in luna mai, marcand momentul aparitiei pe piatǎ a acestei recolte, dupǎ care se inregistreazǎ o scǎdere bruscǎ a preturilor generatǎ de cresterea cantitǎtilor oferite. Ulterior se observǎ o tendintǎ de stagnare marcatǎ de oscilatii in jurul unei valori medii.

In cazul cerealelor, care inregistreazǎ o prezentǎ permanentǎ pe piatǎ, preturile inregistreazǎ nivele minime in perioada recoltǎrii si in lunile imediat urmǎtoare. Datoritǎ cheltuielilor generate de manipularea, uscarea, depozitarea cerealelor, ulterior pretul inregistreazǎ o crestere, care atinge nivelul maxim in lunile decembrie-aprilie. In perioada premergǎtoare recoltǎrii, in functie de estimǎrile realizate cu privire la evolutia productiei, preturile fie inregistreazǎ o crestere acceleratǎ (in cazul in care se estimeazǎ o productie slabǎ), sau continuǎ evolutia normalǎ, usor ascendentǎ (daca se estimeazǎ a se obtine o productie bunǎ). In general se remarcǎ o amplitudine mai redusǎ a oscilatiilor sezoniere ale preturilor in cazul cerealelor, comparativ cu legumele cu prezentǎ permanentǎ pe piatǎ. Dupǎ cum se observǎ din garficul 4, nivelul maxim la grau si porumb a fost inregistrat in lunile februarie-aprilie (deci pentru productia stocatǎ, ce necesitǎ cheltuieli suplimentare de pǎstrare), insǎ, trendul crescǎtor se inregistreazǎ incǎ din lunile noiembrie-decembrie ale anilor trecuti. Incepand din luna aprilie preturile cunosc fie abateri in plus sau minus de la o valoare medie, fie dupǎ caz cresteri usoare.

Graficul 4:Dinamica realǎ a preturilor medii preponderente pentru grau si porumb in perioada aprilie 2007-aprilie 2008.

Graficul 5:Dinamica realǎ a preturilor medii preponderente pentru tomate serǎ, ardei gras si castraveti in perioada aprilie 2007-aprilie 2008.

In cazul legumelor prezentate in graficul 5 pretul maxim se inregistreazǎ in lunile februarie-aprilie, cresteri inregistrate datoritǎ cheltuielilor ocazionate de depozitarea si pǎstrarea acestora. Se observǎ , din acelasi grafic, si caracterul sezonier al legumelor. Desi sunt prezente pe piatǎ aproximativ jumǎtate de an, aceste produse inregistreazǎ oscilatii sezoniere cu cea mai mare amplitudine. Fatǎ de momentul aparitiei pe piatǎ (sfarsitul lunii mai si luna iunie), in decursul unei singure luni, preturile scad vertiginos, dupǎ care se inregistreazǎ cresteri constante panǎ in lunile care marcheazǎ "iesirea" de pe piatǎ a acestor produse.

Spre deosebire de produsele agricole/vegetale, produsele de origine animalǎ

cunosc fluctuatii de naturǎ sezonierǎ de o intensitate mult mai redusǎ.

De fapt, la aceste categorii de produse fluctuatiile preturilor inregistrate de la o lunǎ la alta sunt determinate, mai mult de caracterul sezonier al consumului (sub influenta sǎrbǎtorilor religioase modificǎrilor necesitǎtilor fiziologice ale organismului uman, determinate de variatii ale temperaturii de la un anotimp la altul, etc.), decat de sezonalitatea productiei.

Graficul 6:Dinamica realǎ a preturilor medii preponderente pentru carne vitǎ, carne porc si ccarne pui in perioada aprilie 2007-aprilie 2008.

Se observǎ din graficul 6 cǎ pretul la carnea de pui are o dinamica aproape constantǎ, acest fel de carne nefiind influentat de venirea sǎrbǎtorilor de exemplu, cand pretul la carnea de porc si la cea de miel creste. Carnea de porc a avut o evolutie ascendentǎ incepand din luna ianuarie a anului 2008 iar carnea de vitǎ nu a inregistrat salturi bruste.

Mentionǎm cǎ aceste fluctuatii ale preturilor sunt specifice produselor agricole, nu si produselor industrializate. Acestea cunosc fluctuatii reduse de la o lunǎ la alta, sau de la un an la altul. In aceste conditii, procesatorii / distribuitorii de produse transformate inregistreazǎ venituri suplimentare sau dupǎ caz reduse in functie de evolutia preturilor produselor agricole.