BOLILE PORUMBULUI

BOLILE PORUMBULUI

Viroze

Mozaicul european - European maize mosaic virus

Boala a fost descrisa in 1955 la sorg apoi si pe porumb in Italia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia si URSS. I. Pop o semnaleaza in Romania in 1962 iar I. Pop si Corina Tusa (1966) delimiteaza aria de raspandire a virusului care se gaseste in culturile de porumb si sorg din sud-estul si sud-vestul tarii unde si buruiana Sorghum halepense este mai raspandita.

Simptome. Boala apare cand plantele au 50-60 cm inaltime, sub forma unor pete mici, punctiforme, de culoare verde deschis, situate in spatiile dintre nervurile frunzelor tinere. Petele se unesc ceva mai tarziu si formeaza striuri late de decolorare sau chiar benzi verzi-deschis sau galbui ce cuprind zone mari din suprafata frunzelor(fig.27). Inaltimea plantelor virotice este redusa cu 40 % iar productia scade cu 43-44 %.

La sorg simptomele sunt asemanatoare iar la unele soiuri striurile se coloreaza in rosu-ruginiu datorita necrozelor. Costreiul (Sorghum halepense) virozat are pe limbul frunzelor dungi clorotice, paralele cu nervurile, insotite de inrosiri usoare sau de necroze.

Plante gazda. Virusul poate infecta porumbul, sorgul, iarba de Sudan, costreiul si numeroase alte specii de graminee.

Agentul patogen - European maize mosaic virus - are particule flexuoase, de 12-13 nm in diametru si lungime de 700 nm. Temperatura de inactivare este de 52^oC.

Epidemiologie. In natura virusul se raspandeste prin vectori care apartin genurilor: Schizaphis, Myzus si Rhopalosiphon. Relatia intre vectori si virus este de tip nepersistent, afidele achizitionand virusul in 1-2 minute si apoi virusul persista timp de 6 ore in Schizaphis graminum si Rhopalosiphon maydis si 2 ore in Myzus persicae.

Persistenta in natura a virusului, este asigurata de Sorghum halepense,in rizomii caruia virusul rezista peste iarna si de unde vectorii il vor achizitiona si il vor retransmite in primavara.

Prevenire si combatere. Ca masura obligatorie de prevenire a atacului virusului pe porumb, se recomanda distrugerea prin masuri agrotehnice si erbicidare a buruienii gazda (S. halepense) de pe solele unde urmeaza sa semanam porumbul sau sorgul si de pe marginea drumurilor sau de pe taluzurile canalelor de irigatie. Insamantarea timpurie a porumbului reduce posibilitatile de infectie cu acest virus datorita numarului mic de afide prezent la inceputul primaverii. Cercetarile privind rezistenta hibrizilor la boli si daunatori, au evidentiat faptul ca exista o corelatie directa, o sincronizare intre atacul de European mayze mosaic virus si atacul ciupercii Fusarium moniliforme. HD-405 si HD-409 au fost eliminati de pe listele oficiale cu hibrizi omologati datorita faptului ca erau sensibili la mozaic. Hibrizii dubli s-au dovedit mai rezistenti decat cei simpli.

Liniile noastre autohtone folosite in ameliorare sunt mai rezistente decat liniile straine. In loturile semincere se recomanda stropiri cu insecticide impotriva afidelor in primele faze de vegetatie, daca numarul acestora depaseste pragul economic de daunare care este echivalent cu 20-30 % plante populate cu afide (C. Barbulescu., 1972).

Bacterioze

2. Putregaiul moale al tulpinilor de porumb - Erwinia chrysanthemi pv. zeae.

Boala a fost semnalata pentru prima data in anul 1942 in Australia apoi a fost identificata in Africa, SUA, Israel, India, Italia, Iugoslavia si URSS. In Romania V. Severin a observat-o in 1964 in culturile de porumb irigat din jurul Bucurestiului.

Simptome. Primele simptome apar pe partea insorita a plantelor unde, sub teaca frunzelor, tulpinile prezinta pete de congestionare hidrica, de 10-20 cm lungime.

Tulpinile se inmoaie, se distrug tesuturile mecanice si plantele se frang. Frunzele situate deasupra zonei bolnave se vestejesc si se usuca in perioada premergatoare infloritului. Sistemul radicular este inrosit si devine sfaramicios iar ca urmare plantele nu formeaza stiuleti (fig. 28).

Agentul patogen - Erwinia chrysanthemi pv. zeae (Sabet., Victoria Arb. et Munoz), fam. Enterobacteriaceae.

Bacteria dezvolta pe mediile standard colonii de culoare galben-pal, de forma circulara, proeminente, usor fluorescente si cu margini ondulate.

Epidemiologie. Bacteria nu se transmite prin seminte, inoculul se pastreaza insa in resturile vegetale de pe camp 27-36 saptamani, iar daca acestea sunt ingropate in sol, bacteria isi pastreaza viabilitatea 2-7 saptamani in functie de umiditate si de temperatura solului. Infectiile au loc prin ranile produse de Ostrinia nubilalis fiind favorizate de umiditatea atmosferica peste 60-70 % si de temperatura de 26-28^oC.

Prevenire si combatere. Se recomanda rotatia culturilor si semanarea de porumb din loturile semincere unde boala nu s-a manifestat pentru ca s-ar putea ca semintele sa fie infestate la recoltare.

Micoze

Inflorirea alba a boabelor - Gibberella fujikuroi.

Boala este destul de frecventa in culturile de porumb mai ales in anii cu precipitatii abundente si pe hibrizi cu o cantitate mare de proteina in boabe. In Moldova aceasta fuzarioza produsa de G. fujikuroi este mai raspandita decat cea produsa de G. zeae (C. Henegar, 1987).

Simptome. Boala se poate manifesta in toate fazele de vegetatie a porumbului, gravitatea ei fiind cu atat mai mare cu cat infectiile au loc mai devreme.

Plantele infectate de timpuriu putrezesc in timpul rasaririi sau chiar inainte de rasarire datorita faptului ca toxina produsa de ciuperca inhiba cresterea radacinilor. La plantele mai dezvol/tate, atacul este localizat la baza tulpinii si pe radacini unde se observa un mucegai roz sub care tesuturile putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe stiuleti unde in urma atacului boabele sunt acoperite de un miceliu fin alb sau usor roz iar tegumentul crapa, _"boabele infloresc", continutul lor devenind evident ca si in cazul floricelelor de porumb (fig. 29). Boabele crapate sunt mai usoare si au o capacitate germinativa scazuta.

Agentul patogen - Gibberella fujikuroi (Saw.) Wr., fam. Hypocreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subincr. Ascomycotina, f.c. Fusarium moniliforme (Sheld.) Snyder.

Talul filamentos al ciupercii se dezvolta pe toate organele parazitate: radacini, tulpini si stiuleti. Pe talul ciupercii se formeaza numerosi conidiofori hialini ce sustin grupuri de microconidii ovale, unicelulare, hialine de 10,5 x 4,2 mm, dispuse in lanturi lungi sau glomerule mici si macroconidii fusiforme, drepte sau usor curbate, pluricelulare (3-5 pereti transversali) hialine de 41,1 x 4,3 mm. Forma perfecta a ciupercii - periteciile cu asce a fost observata rar si numai pe resturile vegetale ramase in sol.

Epidemiologie. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin samanta infectata sau infestata cu microconidii sau macroconidii de tip Fusarium si prin conidiile de pe resturile vegetale. In cursul vegetatiei conidiile sunt vehiculate de vant sau de molia Sitotroga cerealella.

Prevenire si combatere. Soiurile sau hibrizii de porumb cu pericarpul subtire sunt mai sensibile la atacul acestei fuzarioze.

Ca masuri de prevenire a atacului se recomanda semanatul la epoca optima pentru a se asigura o rasarire rapida a plantelor, evitarea ranilor mecanice si a celor produse de daunatori care ofera _"porti de intrare" pentru patogen. Combaterea moliei porumbului, a sfredelitorului precum si aplicarea ingrasamintelor cu fosfor, limiteaza atacul.

Samanta trebuie sa provina din lanuri unde boala nu s-a manifestat iar tratamentele seminale se vor aplica obligatoriu pentru a putea proteja plantulele in primele faze de vegetatie, cand manifesta o maxima sensibilitate la fuzarioze. Tratarea semintelor se va face cu unul din produsele: Flowsan FS-3 l/t sam.; Royal FLO 42 S-3 l/t sam.;  Tiradin 70 PUS-3 kg/t sam.; Altiram 80 PUS-3 kg/hatratament; Maxim AP 045 FS- 1 l/t sam.;Maxim XL 035 - 1 l/t; Tiramet 60 PTS-3 kg/t sam.; Tiramet 60 SC-3 l/t sam.; Vitavax 200 FS - 1 l/t sau un insectofungicid.

Putregaiul tulpinilor si stiuletilor - Gibberella zeae

Boala este frecventa in toate culturile de porumb dar gravitatea sa depinde de factorii climatici. La noi in tara cele mai mari pagube se semnaleaza in zonele sudice si vestice, in anii cu toamne ploioase.

Simptome. Semintele de porumb introduse in sol fara a fi tratate formeaza plantule ce pot fi invadate de miceliul din sol sau de miceliul provenit din germinatia conidiilor ce au infestat bobul. Tinerele plantule mor inainte de rasarire si in culturi se observa scaderea desimii normale. In perioada matasirii-fecundarii, boala se observa pe radacini si pe partea bazala a tulpinii. Radacinile infectate se inrosesc, putrezesc si plantele se pot smulge usor din sol. Partea bazala a tulpinii atacate se decoloreaza, apoi devine bruna iar in interior maduva este de culoare roz-rosiatica. In dreptul nodurilor se observa pasla miceliana alba sau roz deschis care produce putrezirea tesuturilor iar ca urmare plantele se frang.

Stiuletii aproape maturi care sunt atacati se acopera cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele invelite in miceliu isi pierd facultatea germinativa si chiar devin toxice. Atacul se observa pe stiuletii care nu sunt bine inveliti in panusi sau pe cei atacati de Ostrinia nubilalis. Intrucat intre panusi si stiulete se dezvolta o masa miceliana bogata, panusile raman lipite de stiulete. Boala evolueaza si la stiuletii depozitati daca nu exista o aeratie corespunzatoare in depozite si daca molia cerealelor vehiculeaza sporii.

Agentul patogen - Gibberella zeae (Schwei.) Petch., fam. Hypocreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subincr. Ascomycotina, f.c. Fusarium graminearum  Schwale.

Ciuperca formeaza pe toate organele parazitate conidii fusiforme, hialine, pluricelulare, usor curbate, ascutite la ambele capete, de 30-60 x 4-6 mm. Pe miceliu apar si microconidii unicelulare, ovale, grupate in glomerule sferice.

Periteciile sunt sferice sau ovale, terminate cu un gat scurt, negre-carbunoase, de 200-300 x 170-220 mm si se formeaza pe tulpinile ramase pe sol. In peritecii apar asce alungite de 60-75 x 10-12 mm, cu cate 8 ascospori eliptici, pluricelulari, bruni, de dimensiuni cuprinse intre 18-24 x 4-5 mm.

Epidemiologie. Gravitatea bolii depinde de conditiile climatice ale zonei, evolutia agentului fiind favorizata de umiditatea ridicata si de temperaturile cuprinse intre 6-36^oC cu optima la 21-30^oC.

Agentul patogen se transmite prin semintele infectate sau infestate cu conidii. Persistenta ciupercii este asigurata in sol prin periteciile cu asce si ascospori care sunt maturi primavara si pot produce infectii pe plantele tinere. Atacul larvelor de Ostrinia nubilalis si prezenta moliei duce la cresterea frecventei si intensitatii atacului acestei fuzarioze.

Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea de hibrizi rezistenti (Fundulea 418), distrugerea vectorilor si utilizarea de samanta sanatoasa. La omologarea loturilor semincere nu se admite prezenta acestei boli in lan.

Soiurile si hibrizii omologati in ultimii ani, Turda 200, Tirabella, Electra, Turda Super, Dekalb 386, Granit, Pandur, Clarina, Vasilica, Action au o rezistenta mijlocie la toate bolile micotice.Soiurile si hibrizii omologati in 2003 - Brates, Cicerone, NS 355 si Rodna sunt mijlociu de toleranti la fusarioze , iar Celest, KWS - 474 si NS 540 sunt toleranti .

Tratamentele recomandate la fuzariozele graului si la inflorirea alba sunt eficiente si pentru aceasta fuzarioza. Se recomanda asolamente in care porumbul sa nu revina dupa el insusi si nici dupa cereale paioase care sunt si ele atacate de acest agent patogen. Rotatiile simple grau-porumb sau monoculturile de porumb practicate pe terenurile redate fostilor proprietari, au dus la extinderea atacului acestei fuzarioze care a produs pagube cantitative si calitative foarte mari.

5. Taciunele comun - Ustilago maydis

Boala este frecventa in toate tarile cultivatoare de porumb iar in Romania produce pagube evaluate intre 2,5-5 % din recolta.

Simptome. Ciuperca produce infectii localizate in diferite zone ale organelor aeriene unde apar tumori de marimi variabile (de la cativa mm pana la cativa cm in diametru) (fig. 30).

Tumorile sunt la inceput albe si stralucitoare din cauza membranei fungice aflate la exterior. Spre toamna tumorile capata o culoare cenusie-negricioasa, membrana se rupe si sunt pusi in libertate sporii ciupercii.

Agentul patogen - Ustilago maydis (DC) Corda, fam. Ustilaginaceae, ord. Ustilaginales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Miceliul ciupercii produce infectii prin ranile cauzate de daunatori sau de utilaje in timpul intretinerii culturii. In loturile de hibridare unde se elimina paniculele, procentul plantelor atacate este foarte mare. In tumori se diferentiaza o multitudine de teliospori sferici sau ovali, de 8-12 mm, cu episporul brun, echinulat.

Epidemiologie. Teliosporii formati in tumori raman in sol, au o perioada de repaus si dupa germinare formeaza epibazidii tetracelulare pe care apar foarte multi bazidiospori diferentiati ca sex. Dupa conjugarea bazidiosporilor apare miceliul secundar care produce infectii locale prin rani, mai rar prin stomate sau prin strapungerea epidermei. Pentru germinarea teliosporilor este nevoie de o temperatura de 8-36^oC (optima 26-30^oC) si de o umiditate ridicata. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspat sau cu ingrasaminte pe baza de azot sensibilizeaza plantele la atacul de taciune. Atacul larvelor de Ostrinia sau grindina, provoaca rani prin care agentul patogen patrunde si produce infectii.

Prevenire si combatere. Se recomanda o rotatie corespunzatoare, o fertilizare echilibrata, combaterea daunatorilor, recoltarea prin scoaterea plantelor intregi din lan si cultivarea de hibrizi rezistenti. Din lista hibrizilor omologati se evidentiaza ca foarte rezistenti la atacul taciunelui, HT-Presta si hibrizii simpli Dekalb 300, Furio, Mendoza, Oana, Danubiu si Odessa.

.Taciunele stiuletilor si paniculelor -

Sorosporium holci-sorghi f. zeae.

Boala este frecventa in culturile de porumb unde nu s-au facut tratamente seminale obligatorii si in monoculturi. In Romania in 1976 si 1979, in judetele din Ialomita, Calarasi, Buzau, Iasi, Vaslui si Vrancea, boala a produs pierderi de 35-40 % din recol/ta posibila.

Simptome. Plantele atacate sunt ceva mai mici decat cele sanatoase si par a ajunge la maturitate mai tarziu.

Inflorescentele plantelor sunt partial sau total transformate intr-o masa neagra de spori. Paniculele sunt deformate, bracteile florilor sunt mai dezvol/tate iar stiuletii au o forma globuloasa sau conica avand panusile intacte. Stiuletele este insa complet distrus, transformat intr-o masa neagra de spori printre care se mai observa resturi de rahis - fascicule de vase conducatoare (fig. 31).

Agentul patogen - Sorosporium holci-sorghi f. zeae (Pass.) Savul., fam. Ustilaginaceae, ord. Ustilaginales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Teliosporii ciupercii sunt sferici, de 9-12 x 8-10 mm si se formeaza grupati, incat masa de teliospori apare ca o pudra grosiera.

Primavara, in urma germinarii din teliospori apar epibazidii tetracelulare pe care se formeaza initial patru basidiospori hialini, ovoizi care pot inmuguri formand numerosi blastospori. Dupa conjugarea bazidiosporilor sau blastosporilor va aparea miceliul secundar care infecteaza plantele in timpul rasaririi, apoi acesta creste in planta, invadeaza inflorescentele si prin fragmentare da nastere la noi teliospori. Plantele ce au atins 25 cm inaltime sunt mult mai rezistente fata de acest agent patogen. Infectia agentului patogen este germinala si sistemica.

Epidemiologie Agentul patogen rezista in sol sub forma de teliospori care isi pastreaza viabilitatea chiar si 7-8 ani. Infectiile sunt foarte puternice la porumbul semanat tarziu deoarece temperaturile de peste 15^oC si uscaciunea solului sub 50 % din capacitatea de camp pentru apa, constituie factori favorizanti ai atacului.

Prevenire si combatere. Se recomanda un asolament de lunga durata pentru ca sa se piarda viabilitatea inoculului infectios din sol, sa se cultive hibrizi rezistenti (Oana, Odessa) si sa se execute obligatoriu tratamentele seminale cu Tiradin 500 Sc-3 l/t sam.; Tiradin 70 PUS-3 kg/t sam.; Altiram 80 PUS 3 kg/hatratament; Metoben 70 PU- 2 kg/t sam.,Tiramet 60 PTS - 3 kg/t sam. Pentru tarlalele puternic atacate se recomanda recoltarea manuala prin taierea si scoaterea plantelor din lan, in vederea micsorarii diseminarii teliosporilor.

Rugina porumbului-Puccinia sorghi.

Boala este putin raspandita in tara noastra ea fiind semnalata doar in nordul Moldovei si Transilvaniei.

Simptome. Agentul patogen ataca spre sfarsitul perioadei de vegetatie cand pe frunze apar pete galbui, intre nervuri, vizibile pe ambele fete ale limbului. In dreptul petelor, subepidermic, se formeaza lagare de uredospori eliptice, de un mm lungime, de culoare bruna-deschis. Ceva mai tarziu apar lagarele cu teliospori, brune-negricioase care pot produce in frunza crapaturi pline cu un praf negru.

Agentul patogen - Puccinia sorghi Schw., fam. Pucciniaceae, ord. Uredinales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Ciuperca este heteroica si macrociclica, dezvol/tand stadiul picnidian si ecidian pe frunzele de Oxalis sp. Uredosporii si teliosporii se formeaza pe porumb. Uredosporii sunt sferici, unicelulari, cu membrana de culoare bruna-deschis, echinulati, de 23-30 x 22-25 mm. Teliosporii sunt bicelulari, alungiti, bruni, cu celula superioara rotunjita sau putin ascutita, de 28-50 x 15-24 mm.(fig.32)

Epidemiologie. In tara noastra acest agent patogen are un ciclu incomplet deoarece pe zone intinse unde nu gasim planta gazda Oxalis, rugina este totusi prezenta. Ciclul ciupercii se incheie numai prin uredostadiu. Uredosporii rezista pe resturile de frunze in depozitele de furaje de unde sunt vehiculati in anul urmator de vant sau de insecte si ajung din nou pe porumb. Atacul este mai grav pe culturile semanate tarziu sau pe hibrizii cu o perioada mai lunga de vegetatie.

Prevenire si combatere. Se recomanda distrugerea resturilor vegetale infectate sau macar indepartarea acestora de viitoarele sole de porumb, cultivarea de hibrizi cu perioada mai scurta de vegetatie in zonele unde boala se manifesta an de an si practicarea unor araturi adanci care sa incorporeze in sol resturile vegetale infectate.

Putregaiul uscat al stiuletilor - Nigrospora oryzae.

Boala este cunoscuta in toate zonele unde se cultiva porumbul insa ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boala care depreciaza stiuletii de porumb in depozite.

Simptome. Ciuperca ataca stiuletii care nu sunt bine inveliti in panusi in faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliti de catre ciori.Stiuletii atacati prezinta un putregai uscat al rahisului ceea ce ii face sa fie sfaramiciosi. Boabele de pe stiulete _'joaca' in alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor si in rahis se observa o coloratie cenusie produsa de multitudinea de spori negri (fig. 33).

Agentul patogen - Nigrospora oryzae (Berk. et Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subincr. Deuteromycotina.

Miceliul infectios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiti sau globulosi, cu episporul neted, de 12-15 mm in diametru.

Ciuperca se dezvolta in rahisul stiuletilor pe care il distruge si afecteaza putin si facultatea germinativa a boabelor. La atacul stiuletilor in depozite, boabele nu sunt afectate, sunt distruse doar tesuturile rahisului.

Epidemiologie. Ciuperca este vehiculata din depozite in camp si din camp in depozite, de catre molia cerealelor Sitotroga cerealella. Aceasta depune sporii care s-au prins de franjurile aripilor, pe stiuletii dezgoliti de catre pasari sau pe cei care nu sunt bine inveliti. Sporii pot rezista in natura pana la doi ani si germineaza numai in conditii de umiditate mare si temperatura intre 10-30^oC. Hibrizii din varietatea identata si cei foarte tardivi sunt mai puternic afectati.

Prevenire si combatere

Se recomanda tratarea semintelor ce ar putea fi infestate cu spori ai ciupercii, distrugerea moliilor care sunt vectori, dezinfectarea depozitelor si distrugerea resturilor de plante pe care se pot gasi spori.

Patarea cenusie a frunzelor - Drechslera turcica.

Boala este frecventa pe porumbul semanat in zone cu climat umed si cald, raspandirea ei fiind conditionata de sensibilitatea hibrizilor cultivati iar pierderile ajung pana la 30 %.

Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene-cenusii marginite de un chenar brun. Petele la inceput sunt mici, de 1-2 cm, ovale apoi devin eliptice, mari de 15-20 cm lungime si 2-4 cm latime. Pe timp umed pe fata inferioara a limbului frunzei, in dreptul petelor apare un strat fin cenusiu de conidiofori.

Datorita infectiilor secundare apar mai tarziu pete si pe frunzele din etajele superioare (fig. 34). Frunzele atacate se sfasie in dreptul petelor iar ca urmare productia scade iar boabele de pe stiuleti sunt sistave. Lanurile puternic atacate par a fi batute de grindina, prezentand portiuni mari de frunza uscate, sfasiate.

Agentul patogen - Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subincr. Deuteromycotina.

Miceliul ciupercii se dezvolta in parenchimul frunzelor de unde ies buchete de conidiofori cilindrici, pluricelulari, simpli, bruni. Conidiile prezinta 1-9 septe transversale, sunt eliptice, cu epispor gros, brun-verzui, netede si de dimensiuni variabile intre 80-150 x 20-24 mm.

Epidemiologie. Agentul patogen se raspandeste in timpul vegetatiei prin conidii. La temperaturi optime de 25-30^oC si in conditii de umiditate mare germineaza, dau infectii secundare si dupa 7-9 zile de la patrunderea miceliului apare o noua generatie de conidii. Persistenta agentului patogen de la un an la altul este asigurata de conidiile ramase pe resturile vegetale din camp sau din depozitele de furaje.

Prevenire si combatere. Masurile de prevenire ca: rotatia culturilor, inglobarea resturilor infectate in sol, cultivarea de hibrizi rezistenti, pot limita atacul agentului patogen. Dintre hibrizii omologati numai HS-Odessa este cunoscut ca fiind rezistent la sfasierea frunzelor. In cazul in care in statiunile de ameliorare trebuie protejate unele linii deosebit de valoroase, la depasirea pragului economic de daunare, evaluat la un atac cu intensitate 25 %, se recomanda tratamente foliare cu fungicide sistemice. 

Patarea frunzelor si putrezirea carbunoasa -

Helminthosporium (Drechslera) carbonum

Boala este raspandita in America, a aparut si in unele tari din Europa (Iugoslavia si Ungaria) dar pentru Romania este considerata boala de carantina.

Simptome. Pe frunze si panusi apar pete alungite cafenii-deschis de forma neregulata. La plantele mature petele sunt ovale de 2-5 x 0,5 cm, cafenii-deschis sau brune-ciocolatii cu zonalitati concentrice. Pe stiuletii atacati se observa o culoare neagra-carbunoasa, uneori aparand chiar distrugerea totala a acestora.

Agentul patogen - Helminthosporium (Drechslera) carbonum, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subincr. Deuteromycotina.

Ciuperca formeaza pe organele atacate conidiofori grupati in buchete si conidii fusiforme, usor curbate, pluricelulare, cu 2-12 septe transversale de 25-100 x 7-18 mm si de culoare bruna-maslinie. Forma perfecta este cunoscuta sub numele de Cochilobolus carbonum insa, in epidemiologia agentului are importanta numai forma asexuata.

Epidemiologie. Ciuperca se transmite in perioada de vegetatie prin conidiile vehiculate de vant iar de la un an la altul transmiterea este asigurata prin semintele infectate si prin conidiile ce raman pe resturile vegetale.

Prevenire si combatere. Pentru Romania au o mare importanta masurile de carantina care prevad controlul fitosanitar al semintelor importate, seminte care trebuie sa fie insotite de certificatul care sa ateste provenienta lor din zone unde nu este raspandita aceasta boala. Semintele vor fi verificate in laboratoarele serviciului de carantina si dupa ce acestea isi dau avizul vor fi distribuite pentru insamantari.

11. Putregaiul uscat al tulpinilor si stiuletilor - Diplodia zeae

Boala este foarte frecventa si pagubitoare in SUA, Africa, Australia si in unele tari din Europa iar pentru Romania este o boala de carantina.

Simptome. Boala apare pe tulpini unde se observa o coloratie verde-galbuie a internodurilor inferioare care in scurt timp se brunifica si devin spongioase. Maduva tulpinilor este decolorata, se descompune si raman evidente numai vasele conducatoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenusie iar pe tecile frunzelor apar pete rosii-purpurii sau brune inchis. Tulpinile se frang cu usurinta. Stiuletii infectati au panusile decolorate, albicioase iar in cazul infectiilor timpurii stiuletii raman mici, au panusile lipite unele de altele si capata o culoare bruna-cenusie. La stiuletii infectati mai tarziu se observa la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care patrunde in rahis (fig. 35).

Agentul patogen - Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subincr. Deuteromycotina.

Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat, albicios sau cenusiu. In tesuturile afectate se formeaza picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru la capatul caruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de doua tipuri, unii oval-alungiti bicelulari, drepti sau usor curbati, maslinii sau bruni de 25-30 x 5-6 mm si altii filiformi, hialini de 25-35 x 1-2 mm.

Epidemiologie. Ciuperca persista de la un an la altul sub forma de miceliu de rezistenta sau picnospori in resturile vegetale. Picnosporii raman viabili 2-3 ani. Sporii formati pe primele frunze bazale sunt transportati de vant si vor germina in apa care stagneaza dupa ploi intre panusi si stiulete.

Boala apare numai daca plantele sunt sensibilizate datorita administrarii excesive a ingrasamintelor pe baza de azot. Plantele atacate de Ostrinia sau cele care prezinta leziuni mecanice sunt mai frecvent invadate de acest patogen.

Prevenire si combatere. Se vor respecta masurile de carantina pentru a nu introduce in tara acest agent patogen deosebit de periculos.

In anul 2001 au fost omologati 32, iar in 2002-31 hibrizi si soiuri, care toti au rezistenta buna la boli si daunatori.

Pentru agentii patogeni ce se transmit prin sol ,se recomanda: Altiram 80 PUS - 3 kg/t sam.; Maxim AP 045 FS - 1 l/t sam., Maxim XL 035 FS - 1 l/t sam; Royal FLO 42 S - 3 l/t sam Tiradin 500 SC - 3,5 l/t sam.; Tiradin 70 PUS - 3,5 kg/t sam.; Tiramet 6o PTS - 3 kg t sam., Vitavax 200 FF - 2,5 l/t sam. Ca desinfectant de sol recomandam THIRAM 80 PW 3 Kg/ha.