Bolile sorgului si ierbei de Sudan

Viroze

Virusul mozaicului european al porumbului -

European maize mosaic virus

Virusul este cunoscut in Europa ca producand mozaicul porumbului si striatia ruginie a sorgului.

Simptome. Sorgul poate prezenta in urma infectiilor cu acest virus, un mozaic dar si o striatie ruginie. Petele ce la inceput au fost verzi-deschis, se necrozeaza si apar dungi rosiatice-ruginii paralele cu nervurile. Costreiul (Sorghum halepense) infectat prezinta numai simptome de mozaic.

Caracterele agentului patogen, epidemiologia si combaterea sunt descrise la bolile porumbului .

Bacterioze

Patarea punctiforma a frunzelor si vestejirea porumbului si sorgului - Corynebacterium michiganense pv. nebraskense (vezi bolile porumbului).

Arsura bacteriana a sorgului - Pseudomonas syringae pv. syringae.

Aceasta bacterioza a fost descrisa in 1887 de Burril si este semnalata in numeroase tari din Europa, ea putand produce pagube mari de 30-40 % din recolta. In Romania a fost semnalata pe toate speciile de sorg.

Simptome. Atacul apare intai pe frunzele inferioare si pe teci, apoi se extinde si la etajele superioare. In urma infectiilor apar pete mici, circular-eliptice sau neregulate ca forma, de cativa milimetri. Petele cresc in dimensiuni atingand 1-8 cm lungime, iar in dreptul lor tesuturile afectate se scufunda. Petele au la inceput culoarea verde-maslinie si aspect hidrozat, pentru ca mai tarziu sa apara leziuni in tesuturile care se inrosesc si se usuca. Simptomele variaza in functie de rezistenta soiurilor, unele prezinta doar pete circulare in urma infectiilor iar la altele apar leziuni mari cu dungi de culoare purpurie, intre care se observa tesuturile galben-brune, necrozate. Pe timp umed, in leziuni apare exudatul bacterian.

Agentul patogen - Pseudomonas syringae pv. syringae Van Hall., fam. Pseudomonadaceae.

Bacteria are forma de bastonas, alungit, cu capetele rotunjite, cu 1-4 cili polari sau bipolari, este Gram-negativa si are dimensiuni de 1,2-2,9 x 0,4-1,0 mm.

Epidemiologie. Bacteria este rezistenta la inghet, pastrand viabilitatea timp indelungat in resturile de plante ramase pe sol.

Semintele de la plantele atacate contin bacteria care isi pastreaza mult timp infectiozitatea. Prin expunerea la soare 45 minute bacteria poate fi distrusa.

Bacteria are un cerc de plante gazda mare: Sorghum exiguum, S. sudanense, Holcus sp., Andropogon sp., Pennisetum glaucum si inca multe alte plante.

Prevenire si combatere. Amplasarea culturilor de iarba de Sudan trebuie sa fie facuta tinand cont de cercul de plante gazda al agentului patogen. Inainte de semanat, samanta va fi expusa timp de o saptamana la soare. Solele puternic atacate se vor cosi pe timp secetos si se va strange atent fanul.

Striatia bacteriana a sorgului -

Xanthomonas campestris pv. holcicola.

Bacterioza a fost descrisa in 1930 in SUA, dar este cunoscuta si in Noua Zeelanda, Rusia, Australia iar in Romania a fost citata de A. Hulpoi si col., 1970.

Simptome. Bacterioza apare intai pe frunzele bazale apoi se extinde si pe cele superioare. Pe limbul frunzelor apar leziuni sub forma de pete de 2,5-15 cm lungime si 3 mm latime cu aspect hidrozat. Petele se maresc, devin ovale si de culoare ruginie-maronie cu o dunga brun-roscata sau rosie pe margini. In urma unirii petelor, apar striuri lungi de forma neregulata si intre ele se observa tesutul necrozat. Pe vreme umeda, din leziuni apare exudatul bacterian galbui care apoi se usuca si se desprinde sub forma de solzi albiciosi, acesta fiind un caracter de diagnostic diferentiat fata de celelalte bacterioze.

Agentul patogen - Xanthomonas campestris  pv. holcicola, (Elliott.) Dye., fam. Pseudomonadaceae.

Bacteria Gram negativa are forma de bastonas, cu 1-2 cili polari si are dimensiuni de 1,1-2,4 x 0,4-0,9 mm. Ea se dezvolta la temperatura optima de 28-30^oC, in mediu cu pH = 7-7,5 si poate fi omorata la 51^oC. Patrunderea bacteriei in planta se face numai prin stomate daca tesuturile sunt umectate.

Epidemiologie. Agentul patogen poate rezista pe resturile vegetale, in sol si se transmite de la un an la altul prin semintele infectate.

Prevenire si combatere. Se recomanda recoltarea de samanta numai de la plantele sanatoase si respectarea unui asolament.Soirile de sorg pentru maturi omologate in 2002- Szegedi 185 si Szegedi Szlovak sunt rezistente la bolile bacteriene si la cadera si frangerea tulpinilor

Micoze

5. Taciunele imbracat al sorgului - Sphacelotheca sorghi.

Taciunele este o boala foarte raspandita in culturile de sorg din Romania.

Simptome. Boala este observata abia la aparitia inflorescentelor cand, in locul ovarelor apare o fructificatie globuloasa, tare, de 3-50 mm lungime, ca un sac cilindric, acoperit cu o membrana galbuie sau cenusie care se rupe in scurt timp si pune in libertate o pulbere neagra .

Agentul patogen - Sphacelotheca sorghi (Lk.) Clint., fam. Ustilaginaceae, ord. Ustilaginales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Ciuperca distruge ovarele, in care din talul filamentos prin fragmentare apar teliospori sferici sau usor alungiti de 6-8 x 5,7  mm, cu o membrana rosiatica sau brun-maslinie, de 1,5-2  mm, neteda sau slab echinulata. Intre grupurile de teliospori se gasesc si celule sterile, incolore, elipsoidale, izolate sau catenulate. Din germinarea teliosporilor, in anul urmator vor aparea epibazidii cu bazidiospori sau direct micelii de infectie.

Epidemiologie. Ciuperca ataca pe Sorghum vulgare, S. saccharatum si S. halepense. Transmiterea ei de la un an la altul este asigurata de teliosporii aderenti la seminte.

Prevenire si combatere. Semanarea sorgului se va face in terenuri curate, erbicitate cu Alanex 48 EC - 8-10 l/ha la cultura precedenta. Cultura de sorg poate fi erbicidata cu Borzeprop 50 PU-5-10 kg/ha, preemergent sau cu Icedin F-2 l/ha postemergent. Se va folosi numai samanta sanatoasa sau aceasta va fi tratata cu Vitavax 200 FF-200 ml100 kg.