Virusul Y al cartofului - Potato virus Y

Virusul Y al cartofului - Potato virus Y

Virusul Y este cunoscut ca producand un mozaic sever sau stric la cartof, ardei, tutun si tomate cu pierderi insemnate de pana la 80 % din recol/ta plantelor de cartof virozate.

K.M. Smith il descrie in 1931, iar in Romania este semnalat de N. Cojocaru si I. Pop in 1964, insa cele mai mari pagube au fost inregistrate in 1981 in Transilvania.

Simptome. Virusul prezinta mai multe tulpini a caror simptome variaza in functie de rezistenta soiului, de momentul infectiei, de conditiile climatice si de asocierea cu alte virusuri. Pe foliole se observa marmorari, ingalbeniri urmate de necroza si caderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor in intregime. Frunzele necrozate cad sau raman agatate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite (fig. 46). Talia plantelor este mult redusa iar frunzele sunt puternic incretite, mici, daca aceste plante provin din tuberculi virotici. Daca infectia are loc mai tarziu apar doar marmorari ale limbului si rareori necroze.

Agentul patogen - Potato virus Y face parte din grupa Potyvirus, are molecula de ARN in forma de filamente flexuoase de 684 x 11 nm si formeaza in celulele epidermice agregate lamelare. Virusul Y prezinta 3 grupe de tulpini ce dau simptome variate:

a) grupa tulpinilor comune (Y^o) ce dau incretirea puternica a foliolelor, rugozitate si stric pe tulpini, urmate de caderea frunzelor;

b) grupa tulpinilor ce dau necrozarea nervurilor tutunului (Y^N) dar la cartof dau numai marmorari slabe ale foliolelor;

c) grupa tulpinilor _"stipple streak" (Y^AN) ce dau reactii de hipersensibilitate la cartof.

Temperatura de inactivare a virusului este de +50^oC, +60^oC iar daca frunzele sunt mentinute la -20^oC virusul rezista 12 luni. Testul ELISA poate fi aplicat cu succes la identificarea virusului din sucul frunzelor sau a tuberculilor.

Epidemiologie. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor virotici iar in perioada de vegetatie prin afide ca Aphis fabae, Myzus persicae si alte specii ale acestor genuri.

Afidele ce s-au hranit 30-60 secunde pe o planta virotica raman infectioase timp de o ora sau chiar mai mult. Virusurile din grupa Y^N pot fi transmise si prin contactul direct dintre plante.