Bolile canepei

Viroze

Mozaicul canepei - Cannabis mosaic virus.

Viroza cunoscuta si sub numele de patarea in dungi, a fost semnalata in 1941 in Germania de catre Röder si apoi in 1950 in Cehoslovacia. La noi Tr. Savulescu o mentioneaza de la Orastie in 1939 pentru ca apoi sa apara pe canepa cultivata in zone mai secetoase sau chiar la Cluj (1953).

Simptome. In timpul infloririi canepii, pe frunzele plantelor virotice apare o ingalbenire progresiva ce se finalizeaza cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la varful plantei prezinta mai intai dungi scurte, izolate, galben-verzui, la varful foliolelor si pe margini. Prin confluarea petelor se obtin zone clorotice mari, insa pe langa nervuri ramane o zona verde. Frunzele virotice se ingalbenesc, se usuca in varful plantelor, inflorescentele se vestejesc si se curbeaza. Plantele atacate cu talie redusa iar fibrele din tulpini, ca si productia de seminte, sunt de slaba calitate si cantitate.

Agentul patogen - Cannabis mosaic virus - nu este inca destul de bine studiat desi viroza este destul de mult raspandita.

Epidemiologie. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin semintele plantelor mozaicate. In cursul vegetatiei virusul este transmis de la planta la planta de insecta Diphorodon cannabis Pass.

Prevenire si combatere. Se recomanda recoltarea de seminte din loturi unde plantele mozaicate au fost distruse inca de la primele simptome. Combaterea insectelor vectoare limiteaza raspandirea virusului iar masurile de igiena culturala, fertilizarea rationala, executarea corecta a lucrarilor de intretinere maresc rezistenta plantelor.

Insecta Diphorodon cannabis Pass. impreuna cu Thrips tabaci Lind., Myzus persice Karl si Trialeurodes vaporariorum West. transmit la canepa virusuri ca Leaf chlorosis cannabis virus si virusuri de la alte plante ca floarea soarelui, lucerna, castraveti si alune de pamant.

Bacterioze

. Patarea foliara a canepei - Xanthomonas campestris pv. cannabis. Boala a fost semnalata la Lovrin de Sandru I. in 1974 si studiata de V. Severin (1976) insa are o raspandire limitata in Romania.

Simptome. In timpul perioadelor umede si calduroase, pe frunzele plantelor atacate apar pete punctiforme cu aspect umed, pete ce se extind, conflueaza si formeaza pe foliole zone mari ce se necrozeaza. Pe partea inferioara a limbului, in dreptul petelor apare exudatul bacterian care se intinde si formeaza o pelicula lucioasa (fig. 85).

Agentul patogen - Xanthomonas campestris pv. cannabis Severin, familia Pseudomonadaceae.

Corpul bacteriei este alcatuit dintr-o celula monotricha de dimensiuni mici, 0,6-2 x 0,2-0,8 mm.

Epidemiologie. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale infectate ramase in sol si prin semintele infectate. In cursul vegetatiei bacteriile prezente in exudat sunt vehiculate de catre apa de ploaie.

Prevenire si combatere. Se recomanda rotatia culturilor, aratura adanca de toamna si semanarea de samanta provenita din loturi semincere cu plante sanatoase.

In tarile europene Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia si Italia este extinsa o alta bacterioza canepii produsa de Pseudomonas cannabina Sutic et Dowson care da simptome grave de arsura pe tulpini, gofrari violacei ale foliolelor sau vezicule pline cu exudat bacterian. Pe frunze pot aparea pete roz-violacei sau negricioase care vor produce in final, uscarea foliolelor sau perforarea lor prin caderea zonelor necrozate.

Prezenta acestor bacterioze nu este inca certa la noi in tara dar, serviciile de protectia plantelor urmaresc eventuala lor aparitie.

Micoze

3. Mana - Pseudoperonospora cannabina.

Boala este semnalata in toate tarile cultivatoare de canepa iar in Romania a fost studiata in 1930 de Tr. Savulescu si Tsharna Rayss, ea fiind depistata in judetele Cluj, Dolj si Maramures, fara insa a produce pagube mari.

Simptome. Pe foliolele canepii apar pete galbene in dreptul carora pe fata inferioara a limbului se observa o eflorescenta cenusie-violacee. Frunzele raman mici, sunt deformate, au zone brunificate si se usuca (fig. 87).

Agentul patogen - Pseudoperonospora cannabina (Otth.) Curzi - fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subincr. Mastigomycotina.

Sifonoplastul ciupercii se dezvolta intercelular si paraziteaza celulele prin intermediul haustorilor piriformi sau sferici. Dupa o perioada de incubatie variabila ca durata (4-5 zile) in functie de temperatura, pe partea inferioara a limbului, prin stomate, ies grupuri de sifonoplasti, repetat dicotomic ramificati, lungi de 135-270 mm, de culoare cenusie, a caror ultime terminatii - sterigmele sustin zoosporangi ovoizi, galbui-cenusii sau bruni-violacei, de 30-36 x 16-20 mm (fig.87). In conditii de umiditate, din zoosporangi apar zoospori biflagelati cu cilii inserati lateral. In tesuturile necrozate ale frunzelor bazale se gasesc si oosporii aparuti in urma definitivarii procesului de sexualitate.

Epidemiologie. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurata de oospori iar in cursul vegetatiei raspandirea ciupercii se face prin intermediul zoosporangilor si a zoosporilor vehiculati de vant si de apa de ploaie.

Prevenire si combatere. Masurile de igiena culturala care includ strangerea si arderea resturilor plantelor atacate precum si araturile adanci, limiteaza pagubele produse de agentul patogen. Canepa va fi introdusa in asolament asa incat sa nu revina pe aceeasi sola decat dupa 3-4 ani.

Tratamentele chimice cu produse antiperonosporice, desi sunt foarte eficace, se justifica economic numai in loturile semincere sau de ameliorare.

. Putregaiul alb al canepii - Sclerotinia sclerotiorum

(vezi bolile de la floarea soarelui).

Patarea alba a frunzelor de canepa - Septoria cannabis.

Septorioza canepii este foarte frecvent intalnita in toate tarile cultivatoare de canepa. Observata inca din 1943 de Tr. Savulescu si col., boala este raspandita in toate zonele tarii producand insa pagube mici, 1-3 %.

Simptome. Agentul patogen ataca frunzele plantelor complet dezvol/tate, formeaza pete mici, de culoare verde-inchis ce devin apoi brune. In centrul petelor de 0,5-3 mm, tesuturile devin albicioase sau galben-deschis cu puncte mici negre iar pe margini se mentine o zona de culoare inchisa portocalie-rosiatica. Prin desprinderea tesuturilor albicioase frunza ramane un timp perforata apoi se usuca (fig. 88).

Agentul patogen - Septoria cannabis (Lasch.) Sacc. fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cls. Coelomycetes, subincr. Deuteromycotina.

Talul filamentos al ciupercii paraziteaza celulele palisadice ale mezofilului frunzelor in care se diferentiaza picnidii globuloase, brun-negricioase, de 27,5-115,4 mm, cu un osteol larg prin care sunt pusi in libertate picnosporii hialini, filiformi, subtiri, usor curbati cu 2-3 celule, de 44-55 x 2-2,2 mm.

Epidemiologie. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurata de picnosporii si picnidiile ramase in resturile vegetale pe sol. In cursul vegetatiei tot picnosporii sunt cei ce raspandesc boala, fiind vehiculati de vant sau apa de ploaie.

Prevenire si combatere. Masurile de igiena culturala, dublate de respectarea unui asolament in care canepa sa revina dupa 3-4 ani, limiteaza pierderile produse de acest agent patogen. Folosirea produselor cuprice sau a ditiocarbamatilor este foarte eficienta dar, se practica doar pe suprafete mici in campurile experimentale.

Alte micoze ale canepii:

Putregaiul cenusiu - Botrytis infestans.;

patarea bruna a frunzelor - Dydimella arcuata;

arsura frunzelor de canepa - Mycosphaerella cannabis (cu f.c. Phyllosticta cannabis);

patarea cenusie a tulpinilor-Dendrophoma marconii;

innegrirea tulpinilor - Cladosporium herbarum;

vestejirea canepii - Fusarium sp

Antofitoze

7. Cuscuta - C. europaea L., C. epilinum Weihe si C. campestris Yunker.

Lupoaia - Orobanche ramosa L., O. cernua Loef. var. cumana (Wallr.) Beck., O. brassicae Novopokr. si O. lutea Baum.