Rhizoctonioza cartofului -Rhizoctonia solani

Rhizoctonioza cartofului -Rhizoctonia solani

In primaverile reci si umede, in culturile de cartof poate apare rizoctonioza, putrezirea radacinilor sau putrezirea piciorului, boala semnalata si in Romania de Tr. Savulescu in 1943 in zona Hunedoarei, unde a produs pagube de 15 % din recolta.

Simptome. Agentul patogen ataca radacinile, stolonii, tulpinile dar si tuberculii, cu simptomatologie variata in functie de fenofaza plantei. Atacul timpuriu la tuberculii abia plantati este deosebit de grav, deoarece acestia nu mai formeaza lastari ori acestia sunt slab dezvol/tati, bruni, usor putreziti si abia ies la suprafata bilonului. Atacul la tulpini se manifesta prin pete verzi-galbui, apoi violet, care vor evolua in pete necrotice si va induce uscarea tulpinilor de la varf spre baza. Tulpinile atacate se smulg usor din sol, deoarece sunt putrezite.

Plantele atacate mai tarziu au lastari ingrosati, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor si cu baza tulpinilor acoperita de un manson de miceliu alb-cenusiu, sub care tesuturile sunt putrezite. Pe stolonii atacati nu se formeaza tuberculi sau chiar daca apar sunt mici, deformati, cu peridermul rugos. Pe suprafata tuberculilor apar pustule in forma de crusta, ce devin prin deshidratare si innegrire, formatiuni sclerotiforme de 1-4 mm in diametru, formatiuni ce sunt usor implantate in tuberculi. La manevrarea acestora, microsclerotii se pot desprinde si sfarama in portiuni mai mici, infestand solul (fig. 58).

Agentul patogen - Rhizoctonia solani Kühn. este forma sterila a ciupercii Thanatephorus cucumeris (Frank.) Donk - fam. Corticiaceae, ord. Aphyllophorales, cl. Hymenomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Agentul patogen este polifag, atacand plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent intalnit pe cartof, sfecla, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale si graminee furajere.

Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifica si formeaza pasle usor vizibile. Ramificarea talului este caracteristica, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principala.

Prin deshidratarea paslei miceliene apar sclerotii care isi pot pastra viabilitatea in sol pana la 3-4 ani. In depozitele umede sclerotii pot emite hife ce vor infecta tuberculii in special in zona ochiurilor.

Ciuperca formeaza rar bazidiofructe a caror rol nu este bine inca stabilit in patogeneza agentului. Bazidiosporii, in cazul in care apar, pot fi vehiculati de vant si pot produce infectii pe partile aeriene ale plantelor.

Epidemiologie. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin pseudosclerotii de pe tuberculi si prin cei ce raman in sol.

In timpul vegetatiei atacul ciupercii in sol este favorizat de prezenta nematozilor ce produc leziuni prin care agentul patrunde in tuberculi.

Atacul este mai frecvent in solurile compacte, uscate si reci, cultivate cu plante sensibile la rizoctonioza, soluri cu un bogat inocul infectios.

Temperaturile scazute din prima parte a perioadei de vegetatie fac ca plantele sa creasca incet ceea ce favorizeaza infectiile.

Prevenire si combatere. Masurile preventive cele mai eficiente sunt asolamentele rationale, plantarea in soluri usoare si la momentul optim pentru scurtarea perioadei de la incoltire la iesirea la suprafata bilonului, folosirea unui sistem echilibrat de fertilizare cu ingrasaminte minerale.

Vor fi utilizati la plantare tuberculi sanatosi si tratati cu: Dithane 75 WG 0,5-1 kg/ha sau 1,5t tuberculi; Dithane M 45-0,5 kg/t tuberculi; Vondozeb -0,5- 1 kg la 1-1,5 t tuberculi; Vondozeb 75 DG 0,5-1 kg la 1-1,5 t tuberculi; Maxim 025 FS-20 ml/100 kg cartof pentru samanta; Merpan 80 WDG - 0,125% preventiv si 0,3% curativ; Merpan Al 50 PU - 0,2% preventiv sau 0,5% curativ; Rizolex 10 D-1,25 kg/t tuberculi pentru plantat; Validacin 3 S-3 % pentru tratamentul tuberculilor de plantat in loturile semincere.

Cercetatorii japonezi au realizat in 1984 preimunizarea plantelor cu suse de Rhizoctonia solani hipovirulente la care s-au pus in evidenta o plasmida lineara de ADN care nu este prezenta la susele virulente. Cercetarile mai recente indica faptul ca susele de Rhizoctonia binucleate (raportate la specia Rh. violacea) sunt avirulente si capabile sa protejeze plantele de atacul de Rh. solani.

Alte micoze si antofitoze semnalate la cartofi

- putregaiul apos de rana - Pythium sp.;

- fainarea - Erysiphe cichoracearum si Leveillula solanacearum;

- putregaiul alb - Sclerotinia sclerotiorum;

- putregaiul uscat al tulpinilor - Phoma exigua var. foveata;

- patarea peridermului (oosporioza) - Oospora pustulans;

- cercosporioza - Cercospora concors;

- raia argintie - Helminthosporium solani;

- cuscuta - Cuscuta campestris C.suaveolens, C.epithymum,

C. epilinum

- lupoaia-Orobanche ramosa,O.aegiptica