Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
Agroturism si Alimentatie Publica In Agricultura si Dezvoltare Rurala - Strategia de dezvoltare rurala durabila a comunei Tasca

Agroturism si Alimentatie Publica In Agricultura si Dezvoltare Rurala - Strategia de dezvoltare rurala durabila a comunei Tasca


Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Management , Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Specializarea: Agroturism si Alimentatie Publica In Agricultura si Dezvoltare Rurala



Strategia de dezvoltare rurala durabila a comunei Tasca

CUPRINS

Capitolul 1- Prezentarea potentialului natural, economic si uman

Caracteristici generale

Scurt istoric

Asezare geografica

Relieful

Clima

Reteaua Hidrodrafica

Vegetatie si fauna

Solurile

Riscuri naturale

Resurse naturale si umane

Resurse minerale

Resurse funciare si forestiere

Resurse turistice

Resurse umane

Resurse istorice, culturale

Activitati economice

Agricultura

Industriile locale si mestesugurile

Turism Rural

Servicii

Infrastructura rurala

Infrastructura rutiera

Infrastructura tehnico-ediltara

Infrastructura de comunicatie

Infrastructura sociala

Mediu

Apa

Aerul

Solul

Padure

Veniturile si cheltuilile comunei

Structura veniturilor administratiei publice locale Tasca

Structura cheltuielilor administratiei publice locale Tasca

Obiective investitionale, proiecte derulate

Capitolul 2- Organizarea administartiva, institutionala

2.1 Organizarea administrativa

2.2 Organizarea institutionala, parteneriate

Capitolul 3- Analiza SWOT a Comunei Tasca

Capitolul 4 - Strategia Dezvoltarii Economico-Sociale pe termen mediu si lung a comunei Tasca

4.1 Obiective generale

4.2 Obiective specifice

4.3 Corelarea directiilor strategice, obiectivelor generale si programelor/masuri (finantare)

4.4 Propuneri de proiecte pentru valorificarea resurselor naturale, ecomonice si umane ale comunitatii

4.4.1 Tema proiectului propus

4.4.2 Studiu de fezabilitate

4.4.3 Proiectul tehnic

4.4.3 Bugetul Proiectului si surse de finantare

4.4.4 Planul de afaceri

Capitolul 5 - Portretul viitor al comunei Tasca, rezultat in urma implementarii proiectelor propuse

Introducere - potretul actual al comunei Tasca

Cu ani in urma comuna nu era decat o intindere de verdeata, cu cateva case razlete, in care oamenii locului se ocupau doar cu cresterea animalelor si munca la padure. Dupa constructia si instalarea fabricii de ciment, localitatea avea sa cunoasca un aflux de populatie, venita din diverse zone ale tarii pentru a munci in aceasta fabrica.

Comuna Tasca are parte de un important potential de dezvoltare, iar autoritatile locale incearca de atunci sa gaseasca solutii pentru dezvoltarea acestei comune si imbunatatirea vietii locuitorilor ei. In urma proiectelor de finantare derulate comuna beneficiaza de cele mai bune conditii:drumuri asfaltate, apa curenta, electricitate pe toata suprafata, gaz metan, internet, telefonie.

Datorita unui proiect de colaborare cu Belgia aici s-a construit prima centrala termica din Romania pe baza de rumegus. Iar investitiile nu se termina aici, primaria comunei avand in derulare si alte proiecte care vor ajuta la imbunatatirea conditiilor de viata.

Capitolul 1 - Prezentarea potentialului natural, economic si uman

Caracteristici generale

Comuna Tasca, cu satele sale: Secu, Hamzoaia, Neagra, Ticos Floarea este situata de-a lungul raului Bicaz, intr-o zona de depresiune, binecuvantata cu o natura bogata.

Scurt istoric

Trecutul framantat al poporului nostru a lasat numeroase urme descoperite sau inca nedescoperite si pe teritoriul comunei Tasca.

Cercetarile arheologice au descoperit pe terasa de la confluenta raurilor Bicaz cu Bistrita urme de viata din epoca de piatra. A fost astfel scos la lumina un numar important de unelte si aschii de silex din asezarile situate in aer liber de la Ceahlau - Podisul Mic (Ocolasul Mic) - Varatic - Ceahlau - Scaune 1328 m si Bicaz Chei - Bardos ce au apartinut, probabil unor populatii de vanatori.

Atestarea documentara a comunei Tasca nu este, in schimb satul Neagra (Chisirig) a fost la inceput un catun mentionat pentru prima data intr-un hrisov din 12 august 1611 ce apartinea satului Bicaz format pe mosia Manastirii Bistrita Bisericani.

Originea denumirii satului de resedinta 'Tasca' se pare ca provine de la cuvantul 'tosca' insemnand un obiect din piele sau material textil purtat la sold in care se purta mancare sau documente personale. In zona aceasta denumirea de tasca se dadea la o geanta din piele din diferite ornamente, purtata la sold de lucratorii forestieri. Acest obicei s-a pierdut cu timpul, putini mai sunt acestia care poarta astfel de genti (ciobanii de la stana si pastorii vitelor), care si acestea ramanand cu mostenire sunt pastrate in lada de zestre in camera de curat. La noi in comuna cat si in unele parti ale Moldovei 'tasca' este tesuta din materiale textile (in, canepa) sau lana de oaie si par de capra frumos invarstata purtat tot la sold mai ales de scolari in loc de gheozdane dar si acest obicei s-a pierdut.

Asezarea geografica

Comuna Tasca este asezada in partea de vest a judetului Neamt, pe albia raului Bicaz, cu o suprafata de 9.563 ha, la o distanta de 5 km de orasul Bicaz si de 29 km de municipiul Piatra Neamt avand in componeta satele Tasca, Hamzoaia, Secu, Neagra si Ticos Floarea, intreaga comuna fiind starbatuta de DN 12 C si de raul Bicaz.

Tasca asezare montana de un fascinant pitoresc, incantata de freamatul vrajit al padurilor si paraurilor Hamzoia, Tasca, Secu, Floarea, Neagra, Ticos, Izvor si Chisirig, este o localitate tipica zonei de munte " Vaii Bicazului".

Relieful

Amplasat in partea sa vestica, pe zona ultimelor cute muntoase, in timp ce in partea estica intalnim formatiuni caracteristice zonei subcarpatice, judetul Neamt are un relief variat.

Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei, invecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est, se incadreaza, din punct de vedere geografic, intre 46g 40' si 47g 20' latitudine nordica si 25g 43' si 27g 15' longitudine estica. Formele de relief au inaltimi cuprinse intre 1907m si 169 m.

Relieful judetului Neamt se suprapune partial Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovei si Podisului Moldovenesc. Asadar unitatile de relief predominante in judet sunt cea muntoasa, reprezentata de Carpatii Orientali, care ocupa 278.769 ha.

De asemenea putem aminti unitatea subcarpatica, reprezentata de Subcarpatii Moldovenesti, si cea de dealuri, ale Podisului Central Moldovenesc. Lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracau 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km

Lacurile existente pe teritoriul judetului Neamt sunt artificiale, fiind amenajate in scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigatii, piscicultura, rezerva de apa, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, avand o suprafata de aproximativ 3120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3.

Clima

Conditii meteorologice

Clima, in ansamblul judetului, inregistreaza trasaturile climatului temperat continental, cu particularitatile specifice partii de est a tarii. Deosebirile sunt determinate de altitudine, de particularitatile circulatiei atmosferice impuse de formele si fragmentarea reliefului, cat si de marile suprafete ale lacurilor aparute in urma amenajarii hidroenergetice a Bistritei.

Temperatura medie anuala creste progresiv din zona montana din vest spre regiunea

dealurilor subcarpatice si de podis din est.

Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indica importanta factorilor locali in

modificarea starii generale a vremii. In acest sens se observa ca maxima absoluta de +38,6 oC s-a inregistrat in august 1952 la Piatra Neamt, si nu in partea cea mai de est a judetului, in timp ce minima de -33,2 oC a fost inregistrata in februarie 1954 la Roman, si nu in zona Montana.

Precipitatiile: medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana (Ceahlaumunte- 684,9 mm, Ceahlau-sat - 612,8 mm), scazand spre est: Targu Neamt - 614,3 mm, Piatra Neamt - 607,5 mm si Roman - 503,6 mm. Distributia precipitatiilor in anul 2001 a fost diferita si anume: Piatra Neamt - 568,7 mm, Roman -715,6 mm, Targu Neamt - 792,7 mm, Ceahlau - 604,9 mm. In cursul anului precipitatiile au fost neuniform repartizate in spatiu si timp. In sezonul cald au fost perioade de 10-15 zile fara precipitatii, asociate cu temperaturi ridicate la sol (de pana la 50 oC).

Vantul: in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord-vestic, cu viteze medii de 6-7 m/s si intensitati maxime in perioada de iarna ce pot depasi 40 m/s. Regiunea de podis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est, iar zona subcarpatica si mai ales cea depresionara se caracterizeaza printr-o dinamica moderata, atat fata de zona montana, cat si fata de cea de podis. In zona Piatra Neamt, in sezonul cald, se manifesta pregnant vantul de munte-vale.

Comuna Tasca situata la intretaierea paralelii de 45°55' latitudine nordica cu meridianul de 26°27' longitudine estica si circa 600m fata de nivelul marii se incadreaza sub aspect climatic in provincia climatica montana a Carpatilor Orientali. Altitudinea culmilor montane ce oscileaza intre 1100 si 1500 m o situeaza in sectorul climatic al muntilor mijlocii.

Media anuala a temperaturii la nivel inferior al vaii este in jur de 8°C, luna cea mai rece este ianuarie a carei medie este si mai coborata, sub -4°C. In luna iulie se produce cea mai ridicata valoare termica media depasind 19°C.

Reteaua hidrografica

Starea apelor de suprafata si subterane

Starea raurilor

Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se afla un nr. de 34 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor. Volumul total al acestor acumulari este de 1264,87 mil. mc, din care 102,0 mil. mc pentru atenuarea viiturilor.

Pentru supravegherea si conoasterea calitatii apelor curgatoare SGA Neamt a stabilit

programe de monitorizare care vizeaza actiuni de control in 8 sectiuni de ordinul I si 10 sectiuni de ordinul II monitorizate in flux lent, iar trei dintre acestea sunt monitorizate si in flux rapid. Aceste sectiuni fac parte din Sistemul National de Supraveghere a calitatii apelor, gestionat de Administratia Nationala ,, Apele Romane ".

Pentru caracterizarea fizico-chimica a raurilor si incadrarea lor in categorii de calitate

au fost analizati, prelucrati statistic si interpretati urmatorii indicatori:

1. Indicatorii regimului de oxigen (RO) - oxigen dizolvat ( OD ), CBO5, CCOMn;

2. Indicatorii gradului de mineralizare ( GM ) - reziduu fix, cloruri, sulfati, calciu,

magneziu, sodiu, potasiu, duritate totala;

3. Indicatori toxici si specifici (TS) - amoniu, azotiti, azotati, fier total, fosfor total, Mn2+, Zn2+.

Starea apelor subterane

In anul 2007, calitatea apelor subterane a fost controlata prin 9 profile hidrogeologice (PH), totalizand 26 de foraje de observatie.

Analizand rezultatele determinarilor fizico-chimice se constata ca in acest profil persista

poluarea cu ioni amoniu, substanta organica si mangan.

Impurificarea este generata de poluarea difuza exercitata de mun. Piatra Neamt (F10) si de activitatea desfasurata in timp a S.C. Pergodur (F11, F12). Desi activitatea societatii in ultimii ani a fost restransa, iar instalatiile poluatoare de producere a celulozei au fost oprite definitiv,procesul de revenire a freaticului la calitatile naturale este de durata.

Reteau hidrografica care dreneaza comuna Tasca este reprezentata in principal de raul Bicaz. In afara acestui rau versantii muntilor de pe cuprinsul comunei sunt brazdati de numeroase cursuri mici de apa cu caracter permanent.

Bicaz izvoraste din muntii Hasmas Pasul Pangarati 1256 m trece prin statiunea balneara Lacul Rosu. 'Lacul Rosu' formandu-se in urma prabusirii materialelor de versanti de sub Piatra Ghilcosului spre poalele Suhardului care-i formeaza barajul natural.

Vegetatia si fauna

Tasca asezare montana de un fascinant pitoresc, incantata de freamatul vrajit al padurilor si paraurilor Hamzoia, Tasca, Secu, Florea, Neagra, Ticos, Izvor si Chisirig, este o localitate tipica zonei de munte " Vaii Bicazului".

Pe teritoriul comuei Tasca principala zona de vegetatie apartine etajului forestier. Pe suprafete minci la izvoarele Negrii Mari si Negrii Mici, la poalele muntelui Ceahlau, pe stancile Ocolasului Mare si Ocolasului Mic, intalnim licheni si cuculat, muschi. In zona subalpina existenta pe teritorilul comunei Tasca gasim vegetatie de arbusti, tufisuri, de jnepenis merisor si afin si bineinteles regina florilor alpine, floarea-de-colt pusa sub ocrotire din 1941.

Cunoscute pentru turisti sunt insa :insulele" de larita specia de arbore rar pentru flara tarii noastre ( un conifer cu ace cazatoare ) se gaseste in punctele Polita cu Crini si sub stancile Batca Neagra pe drumul forestier Neagra Mare si Neagra Mica.

In padurile de rasinoase si foioase exista o bogata fauna reprezentata de urs, cerb, ras, mistretul, capra neagra, vulpea, veverita. In apa raului Bicaz si a paraurilor Secu, Florea, Neagra si Chisirig traieste o bogata fauna : pastravul indigen si zglavoaca. Dintre pasari caracteristic zonei sunt cocosul de munte, corbul pasarea matusalemica, mierla, ciocanitoarea de munte, aquila de munte, buha si maiestoasa pasare cilihoi zis si " vulturul mieilor".

Solurile

Judetul Neamt dispune de un fond funciar in suprafata totala de 589.614 ha din care terenurile agricole ocupau 283.800 ha. adica 48,13 % din teritoriu iar terenurile

neagricole 305.814 ha respectiv 51,87 %.

Datele referitoare la soluri permit, alaturi de celelalte componente ale mediului inconjurator, asigurarea conditiilor tehnice pentru folosirea eficienta si integrala a fondului funciar.

Sintetizarea datelor la ansamblul judetului, evidentiaza prezenta unor game largi de limitary ce afecteaza capacitatea productiva a terenurilor agricole ce se refera in principal la existenta unor suprafete mari afectate de eroziune, exces de umiditate, compactitate, aciditate, alunecari, rezerva mica de elemente nutritive, inundabilitate, etc.

Calitatea solurilor exprimata in functie de reactie si continutul in elemente fertilizante

raportata la suprafata cartata agrochimic se prezinta astfel:

Datele prezentate evidentiaza faptul ca utilizarea si exploatarea resurselor de sol din judetul Neamt prezinta probleme deosebite din cauza prezentei diferitelor forme de degradare a capacitatii productive a terenurilor.

Riscuri naturale

In perioada actuala protectia mediului este o problema majora a umanitatii. In acest secol al dezvoltarii explozive a tuturor activitatilor umane, asistam la o poluare si chiar la o degradare, in unele cazuri ireversibila, a factorilor de mediu.

Judetul Neamt se afla printre zonele tarii cu un nivel mediu de dezvoltare. Pentru

dezvoltarea viitoare a teritoriului se are in vedere dezvoltarea durabila a resurselor naturale, modernizarea si restructurarea economiei si a infrastructurii judetului, valorificarea potentialului turistic, crearea conditiilor de dezvoltare a agroturismului, reabilitarea si protectia mediului, dezvoltarea echilibrata a intregului teritoriu prin investitii publice si private in zonele defavorizate din punct de vedere economic si teritorial, imbunatatirea calitatii vietii.

Pentru controlul influentelor antropice, redresarea ecologica a zonelor puternic afectate de poluare, dezvoltarea social-economica durabila in viitor din punct de vedere al protectiei ecologice este necesara cunoasterea starii de calitate a mediului. Reteaua judeteana de supraveghere a calitatii factorilor de mediu este componenta a retelei nationale iar datele de calitate obtinute sunt transmise in flux rapid si lent autoritatii centrale de mediu. Pentru o mai buna cunoastere a calitatii mediului, sectiunile de control s-au rearanjat in functie de dinamica activitatilor antropice iar gama indicatoriulor analizati s-a diversificat odata cu dotarile de care a beneficiat Agentia de Protectie a Mediului in ultimii ani (spatiu corespunzator pentru desfasurarea activitatii, echipamente si aparatura de laborator performante obtinute in cadrul proiectului finantat de Guvernul danez, instruirea personalului).

Activitatea de supraveghere a calitatii factorilor de mediu din judet s-a realizat de catre

laboratoarele de ananlize fizico-chimice si de radioactivitate prin prelevarea si analizarea probelor de aer, sol, precipitatii, vegetatie, sedimente, deseuri, din punctele retelei de supraveghere.

Resursele naturale si umane

1.2.1. Resurse Forestiere

Pe teritoriul comunei Tasca principala zona de vegetatie apartine etajului forestier. Pe suprafete mici la izvoarele Negrii Mari si Negii Mici la poalele Muntelui Ceahlau pe stancile Ocolasului Mare si a Ocolasului Mic, intalnim lichnii si cuculat, muschii. In zona subalpina existenta pe teritoriul comunei Tasca gasim vegetatie de arbusti, tufisuri, de jnepenis merisor si afin si bineinteles regina florilor alpine, floarea de colt pusa sub ocrotire din 1941.

Cunoscute pentru turisti sunt insa 'insulele' de larita specia de arbore rar pentru flora tarii noastre (un conifer cu ace cazatoare) se gaseste in punctele Polita cu Crini si sub stancile Batca Neagra pe drumul forestier Neagra Mare si Neagra mica.

1.2.2. Resursele turistice

Comuna Tasca se numara printre acele localitati al judetului Neamt cu un potential turistic deosebit de bogat. Oriunde ne-am deplasa pe cuprinsul comunei intalnim privelisti incantatoare; de la golurile alpine ale Masivului Ceahlau care ne urmareste prin inaltimea lui, trecand prin codrii culmilor domoale si cararile serpuite de a ajunge sus pe carapacea Pionului, ascultand susurul apelor cristaline care vin din munti unindu-se cu raul Bicaz, peste tot apar evocatoare ale trecutului istoric, comori etnografice si folclorice. Zona turistica Bicaz, Tasca, Ceahlau, Cheile-Bicazului, Lacul Rosu se incadreaza intr-o arie mai larga de valorificare turistica.
Obiectivul turistic central pentru oricine viziteaza aceasta zona este masivul Ceahlau.

Trasee pentru ascensiuni din comuna Tasca:
Traseul nr. 1
Satul Tasca (507m) - pe sub Varful Secuiesc (1245 m) - Paraul Furcituri- Parul Izvorul Muntelui (697m) - Cabana Izvorul Muntelui (797m)
Marcaj: punct albastru.
Lungimea traseului: circa 6,5 km.
Timp de mers 3 ore.
Acest traseu face legatura intre Tasca si Valea Izvorul Muntelui. Nu este accesibil iarna.
Traseul nr. 2 Poteca Neagra
Satul Neagra (538 m) - Confluenta Paraielor Neagra Mica si Neagra Mare (621 m) - Vf. Negrii (1365 m) - Poiana Varatec (1363 m) - Poiana Maicilor (1326 m) - Platoul Ocolasului Mic (1680 m) - Cabana Dochia (1750 m).
Marcaj: cruce albastra care dubleaza punctul rosu intre Poiana Varatec si Poiana Maicilor, cruce albastra care dubleaza banda rosie din Poiana Maicilor la Cabana Dochia.

Diferenta de nivel: 1212 m
Lungimea traseului: cca 14 km
Timp de parcurs: 6-7 ore
Apa potabila: Stana la Cruce, Poiana Maicilor si Platoul Ocolasului Mic. Traseul este accesibil in orice anotimp, iarna recomandat turistilor antrenati si corespunzator echipati.
Este un traseu lung dar frumos. Incepe din partea de sud a masivului, din satul Neagra situat la confluenta Paraului Neagra cu raul Bicaz.

Dintre obiectivele de interes turistic deosebit amintim:

Fabrica de ciment fondata 1975, dupa 1990 ultramodernizata;

Monumentul eroilor din centrul comunei Tasca (1994);

-Monumentul Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant (2004) din satul Neagra;

-Monumentul din Poiana Crucii (indicator in centru comunei Tasca); 

Biserica 'SF. Nicolae' din satul Neagra (1995) cu muzeul de obiecte bisericesti din biserica veche 1800.

-Biserica 'Sf. Spiridon' Tasca (1925)

Pentru punerea in valoare a obiectivelor acestei zone s-au creat conditii optime pentru dezvoltarea agroturismului local care poate sa schimbe viata locuitorilor comunei.

1.2.4. Resurse istorice:

Trecutul framantat al poporului nostru a lasat numeroase urme descoperite sau inca nedescoperite si pe teritoriul comunei Tasca.

Cercetarile arheologice au descoperit pe terasa de la confluenta raurilor Bicaz cu Bistrita urme de viata din epoca de piatra. A fost astfel scos la lumina un numar important de unelte si aschii de silex din asezarile situate in aer liber de la Ceahlau - Podisul Mic (Ocolasul Mic) - Varatic - Ceahlau - Scaune 1328 m si Bicaz Chei - Bardos ce au apartinut, probabil unor populatii de vanatori.

Atestarea documentara a comunei Tasca nu este, in schimb satul Neagra (Chisirig) a fost la inceput un catun mentionat pentru prima data intr-un hrisov din 12 august 1611 ce apartinea satului Bicaz format pe mosia Manastirii Bistrita Bisericani.

 Originea denumirii satului de resedinta 'Tasca' se pare ca provine de la cuvantul 'tosca' insemnand un obiect din piele sau material textil purtat la sold in care se purta mancare sau documente personale.

In zona aceasta denumirea de tasca se dadea la o geanta din piele din diferite ornamente, purtata la sold de lucratorii forestieri. Acest obicei s-a pierdut cu timpul, putini mai sunt acestia care poarta astfel de genti (ciobanii de la stana si pastorii vitelor), care si acestea ramanand cu mostenire sunt pastrate in lada de zestre in camera de curat. La noi in comuna cat si in unele parti ale Moldovei 'tasca' este tesuta din materiale textile (in, canepa) sau lana de oaie si par de capra frumos invarstata purtat tot la sold mai ales de scolari in loc de gheozdane dar si acest obicei s-a pierdut.

Cu ani in urma comuna nu era decat o intindere de verdeata, cu cateva case razlete, in care oamenii locului se ocupau doar cu cresterea animalelor si munca la padure. Dupa constructia si instalarea fabricii de ciment, localitatea avea sa cunoasca un aflux de populatie, venita din diverse zone ale tarii pentru a munci in aceasta fabrica.

Totodata, aceasta a devenit principalul loc de munca pentru majoritatea comunitatii locale, atat din comuna cat si din comunele invecinate, inclusiv a orasului Bicaz. Dupa 1990 fabrica avea sa fie vanduta unui concern german, iar multi din cei ce lucrau acolo au trebuit sa-si gaseasca de lucru in alta parte.

Comuna Tasca are parte de un important potential de dezvoltare, iar autoritatile locale incearca de atunci sa gaseasca solutii pentru dezvoltarea acestei comune si imbunatatirea vietii locuitorilor ei.

1.2.4. Resurse Culturale:

Lacase de cult din Tasca:

Biserica 'Sfantul Nicolae Neagra'
Biserica cu hramul 'Sf. Spiridon' din satul Tasca, preot Valentin Chiurca
Biserica cu hramul 'Schimbarea la Fata'  din satul Tasca, preot Dan Caia

Scoala cu clasele I-VIII este o unitate scolara coordonatoare care are in subordine:
· Gradinita cu program normal Tasca;
· Scoala cu clasele I-IV Neagra;
· Gradinita cu program normal Neagra.

Resurese Funciare:

Suprafata comunei (9563 ha) pe categorii de folosinta:

Din acest grafic reiese faptul ca principala activitate a locuitorilor comunei Trasca consta in cresterea animalelor, unde pasunile si fanetele au o pondere de peste 25% din suprafata comunei.

Ocupand o pondere de 69,11% din suprafata comunei putem spune ca fondul forestier este majoritar iar activitatile locuitorilor ar trebui sa se indrepte spre acest sector, respectiv prelucrarea lemnului.

Suprafata comunei (9563 ha):

Resurse Umane:

Comuna Tasca are o populatie de peste 2 715 locuitori, impartita astfel:

Femei: 1 403 reprezentand 51,6% din totalul populatiei
Barbati: 1 312,
reprezentand 48,4% din totalul populatiei

Numar de locuinte:

Numar de familii: 1 177, din care:

Avand in vedere ca in comuna Tasca sunt 2 715 locuitori si 1 177 familii putem deduce faptul ca familiile sunt compuse in medie din 2 persoane, ceea ce denota un nivel de trai scazut.

Populatia activa (1154) impartita astfel:

Dorinta de a trai mai bine si de a avea siguranta zilei de maine din punct de vedere financiar a determinat un numar tot mai mare de locuitori ai comunei sa aleaga drumul strinatatii in cautarea unui loc mai bun de munca.

Iubirea taranului pentru pamant este proverbiala iar aceasta comuna nu face exceptie de la regula unde 300 de oamenii lucreaza in Agricultura.

La polul opus se situeaza numarul persoanelor ce lucreaza in Silvicultura reprezentand un paradox prin faptul ca aproape 70% din suprafata comunei este ocupata de padure.

Populatia inactiva: 1561

"Cum nu se da scos ursul din barlog, taranul de la munte stramutat la camp, si pruncul, dezlipit de la sanul mamei sale, asa nu ma dam eu dus din Humulesti in toamna anului 1855, cand veni vremea sa plec la Socola, dupa staruinta mamei." - spunea Ion Creanga.

Si parca intr-un glas cu el spun si cei aproape 800 de pensionari ai comunei care nu numai ca nu s-au indurat sa plece spre alte meleaguri ba chiar isi duc traiul de zi cu zi in propria gospodarie.

Activitati economice

Principalele domenii de activitate economica desfasurate in cadrul localitatii Tasca si ce pondere estimate ocupa fiecare din totalul activitati economice

Domeniul de activitate economica

Ponderea din totalul activitatii economice %

Producerea de ciment

Producerea lemnului

Fermieri montani

1.3.1 Agricultura

Din suprafata totala a judetului Neamt de 589.614 ha, suprafata arabila reprezinta 28,9% cu un indice mediu de 0,29 ha/locuitor. Judetul Neamt dispune in medie de soluri cu un grad moderat de fertilitate. Starea de asigurare a solului cu humus, indicator de baza a productivitatii este scazuta.

Continutul solurilor in NPK (azot, fospor, potasiu) este cu mult mai mic decat cerintele plantelor pentru realizarea unor productii mari si stabile.

In structura fondului funciar o pondere importanta o au pajistile naturale care ocupa o

suprafata de 108.555 ha. Suprafata mare de pajisti naturale, precum si resursele furajere obtinute de pe terenurile arabile contribuie la dezvoltarea unei zootehnii puternice, care pe langa asigurarea necesarului de consum propriu pune la dispozitie materia prima pentru industria alimentara

1.3.2 Industriile locale si mestesugurile

In Moldova, Muntenia, Oltenia si Dobrogea, pentru decorarea locuintei se folosesc in principal tesaturile de lana, la care se adauga din loc in loc cate un stergar, o fata de masa etc.

Cele mai importante tesaturi decorative ale artei traditionale romanesti sunt reprezentate in principal de covoarele de lana si de scoarte. Covoarele sunt lucrate la razboi vertical si sunt alcatuite din fire innodate, iar scoartele sunt tesute in razboi orizontal si sunt mai subtiri.

Alte tesaturi cu rol decorativ sunt stergarele, asezate pe perete, in jurul blidelor, in Transilvania sau la fereastra in Moldova. Ele sunt tesute la razboi, fiind confectionate din in, canepa, bumbac sau borangic. Motivele decorative folosite sunt in principal geometrice, dar apar si motive florale, animale sau oameni. Uneori apar femei cu rochii largi si umbrelute, calareti in costume de cavalerie sau turci cu iatagane in mana. Foarte frumoase sunt fetele de masa, cu motive decorative geometrice sau florale.

1.3.3 Turismul rural

Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istorice,

etnografice, de arhitectura si ale naturii, reprezinta o zestre turistica valoroasa. Interesul turistic este orientat spre 3 zone principale:

zona Piatra Neamt - centru resedinta de judet, cu muzee si case memoriale remarcabile,

ansamblul istoric "Curtea domneasca" a lui Stefan cel Mare;

zona Bicaz - Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia naturala Cheile Bicazului, statiunea de odihna Durau;

zona Targu Neamt - Agapia cu interesante monumente istorice de valoare: casa memoriala Ion Creanga (Humulesti), Cetatea Neamtului, manastirile Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria, statiunile balneare Baltatesti si Oglinzi.

Trasee pentru asccensiuni din comuna Tasca:
Traseul nr. 14
Satul Tasca (507m) - pe sub Varful Secuiesc (1245 m) - Paraul Furcituri- Parul Izvorul Muntelui (697m) - Cabana Izvorul Muntelui (797m)
Marcaj: punct albastru.
Lungimea traseului: circa 6,5 km.
Timp de mers 3 ore.
Acest traseu face legatura intre Tasca si Valea Izvorul Muntelui. Nu este accesibil iarna.


Traseul nr. 15 Poteca Neagra
Satul Neagra (538 m) - Confluenta Paraielor Neagra Mica si Neagra Mare (621 m) - Vf. Negrii (1365 m) - Poiana Varatec (1363 m) - Poiana Maicilor (1326 m) - Platoul Ocolasului Mic (1680 m) - Cabana Dochia (1750 m).
Marcaj: cruce albastra care dubleaza punctul rosu intre Poiana Varatec si Poiana Maicilor, cruce albastra care dubleaza banda rosie din Poiana Maicilor la Cabana Dochia.
Diferenta de nivel: 1212 m
Lungimea traseului: cca 14 km
Timp de parcurs: 6-7 ore
Apa potabila: Stana la Cruce, Poiana Maicilor si Platoul Ocolasului Mic. Traseul este accesibil in orice anotimp, iarna recomandat turistilor antrenati si corespunzator echipati.
Este un traseu lung dar frumos. Incepe din partea de sud a masivului, din satul Neagra situat la confluenta Paraului Neagra cu raul Bicaz.

Servicii

Comuna este unitatea administrativ teritoriala de baza care cuprinde populatia rurala, reunite prin comunitatea de interese si traditii.

In satul resedinta de comuna Tasca, sunt grupate autoritatile si institutiile publice reprezentative, dupa cum urmeaza: Primaria, Politia, Farmacia, Dispensarul uman, Scoala Coordonatoare, Dispensarul veterinar. Principala autoritate a administratiei publice locale este Primaria, care are sediul in satul de resedinta a comunei.

In subordinea Consiliului local al comunei Tasca, functioneaza urmatoarele servicii:

  • Serviciul public de alimentare cu apa a comunei;
  • Serviciul public de asistenta sociala;
  • Serviciul public de amenajare si intretinere a drumurilor;
  • Serviciul public de apa a padurilor private;

Infrastructura rurala

1.4.1 Infrastructura rutiera

Infrastructura de transport

Drumuri nationale

Drumuri judetene

Drumuri comunale

Infrastructura tehnico-edilitara

1.4.3 Infrastructura de comunicatie

1.4.4 Infrastructura sociala

Infrastuctura sociala

Numar dispensare medicale/cabinete medicale

Numar farmacii

Numar de medici

Numar asistenti medicali

Numar de scoli

Elevi inscrisi in clasele 1-8

Numar profesori

Numar biblioteci

Dimensiunea confesionala:

Total

Ortodoxa

Alte culte (care?)

Numar biserici

Numar preoti

Numar enoriasi

Mediu

1.5.1 Apa

Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se afla un nr. de 34 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor. Volumul total al acestor acumulari este de 1264,87 mil. mc, din care 102,0 mil. mc pentru atenuarea viiturilor

1.5.2 Aer

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului in judet include trei tipuri de statii: de fond, de trafic si industriale

1.5.3 Sol

Datele referitoare la soluri permit, alaturi de celelalte componente ale mediului inconjurator, asigurarea conditiilor tehnice pentru folosirea eficienta si integrala a fondului funciar.

Sintetizarea datelor la ansamblul judetului, evidentiaza prezenta unor game largi de limitary ce afecteaza capacitatea productiva a terenurilor agricole ce se refera in principal la existenta unor suprafete mari afectate de eroziune, exces de umiditate, compactitate, aciditate, alunecari, rezerva mica de elemente nutritive, inundabilitate, etc.

Calitatea solurilor exprimata in functie de reactie si continutul in elemente fertilizante

raportata la suprafata cartata agrochimic se prezinta astfel:

reactie moderat si puternic acida, ce necesita amendare calcica extinsa pe 52116 ha.

aprovizionarea cu forsfor mobil foarte slaba pe 78285 ha.

aprovizionarea cu potasiu mobil slaba pe 4498 ha.

asigurarea cu azot dupa indicele de azot slaba pe 69750 ha.

Datele prezentate evidentiaza faptul ca utilizarea si exploatarea resurselor de sol din judetul Neamt prezinta probleme deosebite din cauza prezentei diferitelor forme de degradare a capacitatii productive a terenurilor.

1.5.4. Padure

Starea de sanatate a padurilor este buna, arborii evaluati fiind afectati intr-o mica masura datorita temperaturilor ridicate si a lipsei de precipitatii inregistrate.

Zone protejate:

In judetul Neamt exista numeroase zone de interes stiintific si turistic, care au fost declarate arii protejate. Un numar de 25 arii protejate cu o suprafata de 42.427,9 ha care constituie zone de interes national:

1 Parcul National Ceahlau Ceahlau 8.396

2 Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas Bicaz-Chei 6.575

3 Rezervatia forestiera Dobreni Dobreni 37

4 Rezervatia forestiera Gosman Tarcau 175

5 Rezervatia forestiera "Codrii de arama" Agapia 7

6 Rezervatia forestiera "Padurea de argint" Agapia 2

7 Rezervatia forestiera Vinatori Judetul Neamt,

8 Rezervatia floristica Dealul Vulpii-Botoaia Piatra Neamt 2

9 Rezervatia faunistica Brates Tarcau 30.7

10 Rezervatia faunistica Borca Borca 375

11 Polita cu crini PN-J Ceahlau (370)

12 Cascada Duruitoarea PN-J Ceahlau (1)

13 Cheile Bicazului PN-I Bicaz-Chei (11.600)

14 Stanca Serbesti Stefan cel Mare 5

15 Piatra Teiului Poiana Teiului 0,2

1.6 Veniturile si cheltuilile comunei Tasca

Bugetul local

/ 1.6.2

Executia bugetara din 2007, programata pentru 2008 si despre estimarea pe 2009

mii ron

programat

mii ron

-estimat

mii ron

Venituri Totale

Venituri proprii

Venituri fiscale

Impozit pe venituri, profit si castiguri din capiatal de la persoane juridice

Impozit pe venituri, profit si castiguri din capital de la persoane fizice

Impozit pe salarii- total

Subventii totale

Cheltuieli totale

Cheltuieli curente-total

Cheltuieli de asistenta sociala

Cheltuieli de capital-total

Principale investitii realizate de primarie in ultimii 4 ani

Tipul investitiei

Valoare totala ( euro)

Finantare din Venituri proprii (euro)

Fonduri europene (euro)

Subventii

(euro)

Credite bancare

(euro)

Alte surse

(euro)

Proiectul vizeaza si zonele dezavantajate din comuna?

Alimentatie apa, proiect calamitate

Da

Refacere pod si punti pietonale

Da

Protectie sociala

Nu

Nu

da

Agenti economici care platesc impozit catre bugetul local ( societati comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate, societati agricole - 54 agenti economici.

Capitolul 3- Analiza SWOT a Comunei Tasca

Analiza SWOT aplicata elaborarii strategiei de dezvoltare a comunei Tasca a avut ca scop identificarea punctelor tari si a punctelor slabe cat si a oportunitatilor si amenintarilor induse de mediul extern. Informatiile oferite de analiza servesc procesului decizional recomandand urmatoarele actiuni: construieste pe Punctele tari, elimina Punctele slabe, exploateaza Oportunitatile, indeparteaza Amenintarile.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Pozitionarea in teritoriu

Pozitionare, in apropierea unor importante retele de comunicatii rutiere si feroviare

Distantele intre extremitatile comunei sunt mici, si accesul la toate satele este facil

Se poate ajunge repede in comuna.

Pozitionarea locuintelor in imediata apropiere a drumului judetean, care este intens circulat creeaza probleme modernizarii si intretinerii infrastructurii

Conditii naturale/Situatia mediului

Existenta unor lacuri care pot fi valorificate in circuitul turistic

Relief variat prezentand  potential agricol si silvic

Conditii climatice favorabile agriculturii

Existenta unor importante obiective turistice cum sunt Masivul Ceahlau, lacul Cuejdel, manastiri, Statiunea Durau, Cetatea Neamtului, lacul Izvorul Muntelui etc,

Acces dificil in zona lacurilor si a unor suprafete de teren aflate la distanta datorita infrastructurii slab dezvoltate;

Nu exista resurse naturale ale subsolului care pot fi exploatate economic

Existenta poluatorilor industriali pe raza comunei.

Depasiri a CMA in zona Tasca la pulberi in suspensie

Capitalul social

Nivel relativ ridicat al gradului de calificare in domenii industriale si agricole

Existenta unor specialisti in domenii variate de activitate

Satisfacerea cerintelor pentru subzistenta a familiilor aflate in saracie absoluta (plata la timp a ajutorului social si alocatiei complementare)

Existenta unor sanse reale de continuitate la nivelul invatamantului local

Cadre didactice calificate si cu disponibilitate de a initia si derula programe cu finantare extrabugetara

Traditii culturale bogate

Receptivitatea populatiei

Forta de munca cu costuri reduse si nivel de pregatire acceptabil de educatie initiala.

Imbatranirea populatiei

Depopularea masiva a satelor

O parte din populatie este populatie dependenta economic (copii, someri, casnice, persoane cu dizabilitati, pensionari)

Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate, mai cu seama a celor cu pregatire profesionala de specialitate

Lipsa unor programe specifice adresate grupurilor dezavantajate (copii proveniti din familii sarace, someri, varstnici singuri si cu venituri reduse)

Infrastructura de transport si comunicatii

Comuna este situata de-a lungul drumului judetean DN 12C

Retea bine reprezentata de drumuri vicinale

Infrastructura feroviara este accesibila, comuna fiind la 6 km distanta de Gara Bicaz

Retea de telefonie fixa cu numar mare de abonati

Televiziune prin cablu care ofera si servicii de internet prezenta

Telefonia mobila a principalilor operatori are acoperire in zona

Majoritatea strazilor sunt nemodernizate

Lipsa sau intretinerea necorespunzatoare a indicatoarelor rutiere;

Lipsa parcajelor amenajate

Starea proasta a infrastructurii de circulatie pietonala

Starea proasta a rigolelor de scurgere a apei pluviale

Infrastructura tehnica

Locuintele din satele apartinatoare comunei, in majoritatea lor sunt racordate la reteaua de electricitate si gaz metan

In comuna Tasca exista retea de apa potabila

Nu exista canalizare pe tot teritoriul comunei

Lipsa infrastructurii necesara colectarii si scurgerii apelor pluviale

Lipsa unor rampe ecologice de colectare a deseurilor menajere si industriale

Infrastructura de afaceri si turism

Potential turistic ridicat

Existenta unor spatii ce pot fi valorificate economic

Existenta centrelor culturale, manastirilor, monumentelor istorice de importanta nationala

Nu exista un numar semnificativ pensiuni turistice

Nu exista o strategie privind dezvoltarea durabila a turismului

Infrastructura sociala si de educatie

Dispensar uman cu farmacie in centru de comuna

Cabinete medicale

Camin cultural

2 scoli si 2 gradinite

3 biserici (3 ortodoxe)

Cadre didactice calificate

Lipsa unor laboratoare de specialitate la scoli

Lipsa salilor/terenurilor de sport la scoli

Dotarea insuficienta a unitatilor sanitare cu aparatura medicala performanta.

Sistem sanitar public minimal si privat slab dezvoltat in mediul rurar

Economie /Piata muncii

Apropiere de zona urbana

Resurse de munca calificate

Exista cativa agenti economici de mici dimensiuni in domeniul industrial si al comertului care pot fi exemplu de initiativa privata

Fabrica de Ciment

Insuficienta dezvoltare a IMM-urilor sau a unor agenti economici reprezentativi

Declinul mestesugurilor traditionale

Emigrarea populatiei tinere

Turismul

Existenta cailor de comunicatii care faciliteaza accesul in zona

Zona este nepoluata in cea mai mare parte si ferita de agresiuni majore asupra mediului

Conservarea unor traditii si resurse etnografice in satele comunei

Disponibilitatea locuitorilor de a se implica in agroturism

Exista parcuri naturale, rezervatii naturale si monumente ale naturii;

Potential turistic ridicat al zonelor montane si posibilitati variate de valorificare ale acestuia;

Clima si mediul inconjurator favorabile practicarii turismului pe parcursul intregului an

Lipsa de pregatire a locuitorilor in domeniu

Initiativa privata locala lipseste

Promovarea turistica insuficienta

Infrastructura de agrement slab dezvoltata

Interes scazut al populatiei din zona rurala in ceea ce priveste turismul

Nu exista strategie privind dezvoltarea durabila a turismului

Agricultura

Potential agricol pentru productia vegetala si animala

Apropierea de piete de desfacere cu cerere ridicata

Posibilitati de irigare a terenului

Conditii pedoclimatice favorabile pentru 3 culturi: porumb, grau, cartof;

Conditii favorabile pentru dezvoltarea zootehniei(pasari, ovine, porcine,bovine

Faramitarea excesiva a terenurilor aflate in proprietate - productivitate scazuta, costuri ridicate

Inexistenta unor firme care sa presteze servicii agricole si sa valorifice produsele agricole

Forta de munca antrenata in activitati agricole este imbatranita

Lipsa de resurse financiare 

Inexistenta unor exploatatii agricole comerciale

Inexistenta unor forme de asociere a producatorilor in domeniul agriculturii si a unor composesorate in domeniul silvic

Inexistenta unor forme de asociere a producatorilor in domeniul agriculturii si a unor composesorate in domeniul silvic

OPORTUNITATI

PERICOLE / PIEDICI

Conditii naturale/Situatia mediului

Integrarea in sistemul national si de pastrare a biodiversitatii si diversificare a florei, faunei si habitatului

Declararea unei zone ca rezervatie naturala poate spori atractia turistica

Existenta unor reglementari nationale si internationale care protejeaza resursele de mediu

Potential de crestere a suprafetelor forestiere prin impadurire

Pozitie avantajoasa in raport cu proiectele regionale si nationale ce vizeaza infrastructura de transport

Posibilitatea aparitiei unor fenomene naturale imprevizibile de genul inundatiilor, alunecarilor de teren,eroziuni ale solului

Taieri necontrolate de  arbori din padure

Fenomene de poluare cu deseuri menajere si industriale

Dezvoltarea spatiului rural fara a lua in considerare posibilele efecte asupra mediului si biodiversitatii.

Poluarea apei datorita lipsei infrastructurii de colectare si epurare a apelor reziduale.

Capitalul social

Finantari in crestere pentru zonele rurale alocate dezvoltarii capitalului uman

Existenta unor exemple de succes ale Consiliului Local Tasca

Existenta unei strategii de dezvoltare judeteana

Capacitate de absorbtie a fondurilor europene pentru domeniul infrastructurii si a resurselor umane, de catre administratie si ONG-uri, pentru toate domeniile sociale

Instabilitatea economica, ce genereaza efecte sociale negative (somaj, inflatie, saracirea populatiei, migratia populatiei)

Schimbari in politicile de finantare ale donorilor internationali

Cresterea pretului pentru achizitia si construirea de locuinte;

Lipsa locurilor de munca in comuna

Atractivitate ridicata pentru migratia catre mediul urban sau catre alte tari

Bugetul mic al institutiilor

Birocratia existenta

Infrastructura de transport si comunicatii

Proiectele de reabilitare si dezvoltare a infrastructurii rutiere vor facilita accesul in zona si vor duce la cresterea atractivitatii turistice

Cresterea pretului pentru serviciile de transport si telecomunicatii

Cresterea numarului de autovehicule in zonele urbanele

Infrastructura tehnica

Programe de finantare din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

Lipsa de resurse financiare pentru sustinerea cofinantarii la proiectele implementate cu ajutorul UE.

Neutilizarea la capacitate a infrastructurii datorita resurselor financiare insuficiente

Infrastructura de afaceri si turism

Posibilitatea de accesare a fondurilor europene de catre autoritati locale si agenti economici pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de afaceri si turism

Atragerea unor investitori interesati de potentialul turistic al zonei

Castigarea unor proiecte de finantare interne ( fundatii nationale, institutii guvernemenatale si judetene ) sau resurse europene sau internationale ( IPSA, Consiliul Europei, Banca Mondiala, FSE )

Folosirea relatiilor cu comunitatilor infratite din stainatate

Folosirea facilitatilor legislative in vigoare

Deteriorarea infrastructurii ca urmare a intretinerii necorespunzatoare si neutilizarii acesteia

Lipsa relatiilor dintre institutiile locale si institutii sau foruri guvernamentale sau internationale

Degradarea monumentelor istorice

Infrastructura sociala si de educatie

Existenta unor programe guvernamentale privind dezvoltarea invatamantului in mediu rural

Posibilitati suplimentare de finantare prin proiecte care acceseaza fonduri structurale si guvernamentale

Mediu etnic omogen

* Deschiderea institutiilor  locale fata de colaborarea in domeniul problematicii copiilor cu organizatiile neguvernamentale si mediul de afaceri;

Existenta precizarilor clare in legislatie privind responsabilizarea comunitatilor locale in luarea masurilor pentru infiintarea serviciilor sociale de proximitate pentru copii si familii

Lipsa unor programe adecvate de sprijin pentru elevii de la sate ar putea compromite egalitatea de sanse a acestora in educatie

Cresterea numarului problemelor de sanatate ca urmare a procesului de imbatranire a populatiei

Deteriorarea infrastructurii ca urmare a uzurii acesteia

Intarirea autonomiei locale in materie de invatamant si cultura  fara definirea clara a noilor surse de finantare

Lipsa de informatii

Cresterea numarului de probleme medicale ca urmare a procesului de imbatranire al populatiei.

Economie /Piata muncii

Existenta unor programe de finantare pentru dezvoltarea afacerilor in mediul rural

Restructurarea economica a orasului Piatra Neamt poate fi un catalizator al dezvoltarii afacerilor din zona

Interes al  mediului de afaceri pentru zona

Instabilitatea locurilor de munca pentru "navetisti" poate constitui o problema sociala

Practica agresiva a altor localitati de a atrage investitori

Turismul

Interesul tot mai crescut al turistilor straini pentru cunoasterea specificului cultural local din satele romanesti

Existenta unor programe de finantare ce faciliteaza dezvoltarea infrastructurii din turism

Apropierea de Piatra Neamt, oras cultural cu semnificatie deosebita in istoria Romaniei

Pericolul degradarii peisajului natural datorita turismului necontrolat si activitatilor economice

Degradarea obiectivelor turistice antropice, datorita intretinerii necorespunzatoare

Agricultura

Apropierea de o piata de desfacere relativ mare din mediul urban

Posibilitatea practicarii agriculturii ecologice, care sa valorifice resursele si traditiile zonei

Utilizarea fondurilor structurale europene pentru pregatirea profesionala in agricultura

accesare fonduri pentru agricultura si dezvoltare rurala

Practicarea unei agriculturi de subzistenta nu este viabila in conditiile integrarii in UE

Practici agricole nerationale care pot conduce la degradarea solului

Abandonarea terenurilor agricole

GESTIONAREA DESEURILOR IN COMUNA TASCA

Proiect realizat de Macau Ioana

GESTIONAREA DESEURILOR IN COMUNA TASCA

Proiectul isi propune realizarea colectarii selective la nivelul populatiei comunei Tasca, imbunatatirea sistemului de transport al deseurilor din comuna Tasca, educarea si constientizarea populatiei cu privire la necesitatea realizarii colectarii selective a deseurilor.

Proiectul are atat caracter economic prin faptul ca realizarea colectarii selective genereaza venituri suplimentare prin valorificarea deseurilor reciclabile cat si un caracter educational. Proiectul este impus atat de starea de degradare a mijloacelor fixe existente ce concura la desfasurarea activitatii de salubrizare cat si de necesitatea respectarii cadrului legal de protectie a mediului.

MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE

Denumirea investitiei

Studiul de fezabilitate privind gestionarea deseurilor in comuna Tasca.

Elaborator

SC ISPE SA (Institutul de Studii si Proiectari Energetice Bucuresti). Institutul este atestat pentru:

elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului in domeniile 3, 9 si 12 (certificat de atestare nr. R-EIM-03-079/27.02.2007 emis de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor)

efectuarea bilanturilor de mediu (certificat de atestare nr. BM-03-223/02.12.2005 emis de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor)

Ordonatorul principal de credite

Consiliul judetean Neamt

Asociatia de dezvoltare interconumitara infiintata de consiliul judetean Neamt si cconsiliile locale ale unitatilor administrativ-teritoriale-comune asociatie infiintata cu scopul realizarii proiectul intergrat de gestionarea deseurilor dupa finalizarea proiectului de investitii, operarea serviciilor de salubritate se acorda prin licitatie publica.

Amplasamentul

Sistemul de gestionare a deseurilor care fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate este localizat in comuna Tasca.Comuna este situata este asezada in partea de vest a judetului Neamt, pe albia raului Bicaz, cu o suprafata de 9.563 ha, la o distanta de 5 km de orasul Bicaz si de 29 km de municipiul Piatra Neamt avand in componeta satele Tasca, Hamzoaia, Secu, Neagra si Ticos Florea.

2. TEMA, CU FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATILOR

Tema referitoare la "Studiul de fezabilitate privind gestionarea deseurilor in cumuna Tasca" a fost intocmita de comun acord de beneficiar (Consiliul judetean Neamt) si proiectant (ISPE Bucuresti.)

Oportunitatea lucrarilor rezulta din :

necesitatea de a asigura colectarea si transportul selectiv al deseurilor in comuna, in conformitate cu principiile din Hotararea Guvernului Romaniei nr.1470/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale si a Planului National de Gestionare a Deseurilor.

conformarea la directiile de actiune din cadrul Planului Regional de Gestiune a Deseurilor.

starea de uzura avansata a mijloacelor de colectare si transport utilizate in prezent pentru gestiunea deseurilor in comuna Tasca.

DESCRIEREA INVESTITIEI

Descrierea generala a investitiei

Investitia in prezentul priveste colectarea selectiva si transportul deseurilor in comuna Tasca.Comuna reprezinta o importanta localitate pentru judetul Neamt..

Consumatorii din comuna Tasca includ :

numar de locuitori : 2.715

numar de locuinte: 1035

numar de familii: 1117

sat Tasca -592 familii

sat Hamzoaia: 155 familii

sat Ticos Floarea: 185 familii

sat Neagra: 245 familii

cantitatea de deseuri menajere colectata de la populatie in perioada 2003÷2007 : cca 5000 tone / an, avand compozitia :

hartie 3 %

sticla 1 %

plastic 5 %

textile 2 %

deseuri organice 67 %

inerte 20 %

altele 2 %

Descrierea noii investitii

Investitia cuprinsa in prezentul studiu de fezabilitate include :

introducerea in comunei Tasca a unui sistem selectiv de colectare a deseurilor provenite din ambalaje pe sortimentele : sticla, hartie si plastic.

inlocuirea vechilor echipamente de transport existente cu mijloace de transport specifice performante.

realizarea in comuna Tasca a unui sistem de depozitare pentru materialele reciclabile colectate: sticla, hartie si plastic.

dotarea fiecarei gospodarii particulare cu curte cu cate o pubela de plastic de 120 l pentru deseuri menajere biodegradabile. Cetatenii din gospodariile particulare vor folosi saci de plastic de 100 l diferit colorati pentru colectarea selectiva a deseurilor reciclabile: sticla, hartie (inclusiv carton) si plastic. In cadrul investitiei se include numai dotarea cu pubele de 120 l.

fiecare scoala sau gradinita va fi dotata la interior cu 1÷2 seturi de cosuri basculante, fiecare set fiind alcatuit din 4 cosuri colorate diferit de 40 l fiecare, care permit colectarea separata pentru deseuri menajere, sticla, hartie si plastic. Aceasta dotare interioara are caracter educativ. In curtea scolii sau gradinitei se va asigura dotarea cu 1 container metalic zincat V = 1100 l pentru deseuri menajere si 3 pubele pentru colectarea selectiva.

fiecare intreprindere (agent economic) care va fi deservita de Serviciul Public de Salubrizare se va dota cu containere si pubele compatibile cu mijloacele de colectare selectiva prevazute prin prezentul proiect sau va inchiria astfel de containere si pubele de la operatorul de salubritate.

dotarea cu 2 autogunoiere cu 2 axe de 10 mc fiecare pentru colectarea deseurilor menajere din containerele metalice prin bascularea acestora si pentru transportul deseurilor la depozitul existent. Aceleasi autogunoiere vor colecta, in campanie de colectare separata, deseurile preselectate din pubelele de plastic (sticla, hartie, plastic) si le vor transporta la platforma nou creata din incianta statiei de tratare ape uzate. Este necesar ca din punct de vedere al capacitatii, autogunoiera sa fie limitata la cea caracteristica masinilor cu 2 axe a caror manevrabilitate permite accesul la punctele de colectare dintre blocuri.

  • Date tehnice ale investitiei

Investitia urmeaza a se realiza in comuna Tasca, localitate aplasata in partea de vest a judetului Neamt, pe albia raului Bicaz, cu o suprafata de 9.563 ha, la o distanta de 5 km de orasul Bicaz si de 29 km de municipiul Piatra Neamt avand in componeta satele Tasca, Hamzoaia, Secu, Neagra si Ticos Florea.

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Investitia cuprinde realizarea a doua lucrari :

punctele de colectare selectiva a deseurilor in zona de blocuri. Se vor realiza prin reamenajare pe amplasamentele actuale situate pe terenuri apartinand de Consiliul Local al comunei Tasca

platforma pentru selectare finala, presare inclusiv impachetare si depozitare in extrarvilan.

4. OBIECTIVELE STUDIULUI DE FEZABILITATE / PRIORITATI

In cadrul prezentului studiu de fezabilitate se urmareste realizarea in comuna Tasca a unui sistem de management a deseurilor care va intari dezvoltarea economica regionala contribuind la crearea unui mediu favorabil pentru industrie, servicii si turism.

Sistemul de management al deseurilor va cuprinde :

colectarea deseurilor biodegradabile si transportul acestora la rampa de deseuri existenta

colectarea separata de la populatie a refuzurilor si transportul acestora la rampa de deseuri existenta

colectarea selectiva de la populatie si de la agentii economici a deseurilor reciclabile provenite in mod special din ambalaje. Colectarea selectiva se va face pe sorturile : sticla, hartie si plastic

selectarea finala a deseurilor cu indepartarea din masa de sticla, hartie sau plastic a materialelor straine

presarea si ambalarea separata a deseurilor reciclabile de hartie sau plastic

depozitarea in containere metalice, in mod separat, a materialelor reciclabile de tipurile: sticla, hartie si plastic

transportul containerelor cu sticla, hartie sau plastic la centrale de colectare pentru materiale reciclabile.

Obiectivele expuse mai sus se materializeaza in sistemul de colectare si transport cuprins in prezenta investitie.

5.DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE

Etapele principale si duratele aferente de realizare a investitiei presupun :

proiectarea la faza SF: 2 luni;

finantarea lucrarilor: 5 luni;

obtinerea avizelor cerute de legislatia romaneasca pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate: 2 luni;

contractarea proiectului:1 luna;

pregatirea caietelor de sarcini pentru activitatile de realizare a proiectului tehnic inclusiv licitatia pentru intocmirea P.T: 2 luni;

intocmirea proiectului tehnic in care se includ si caietele de sarcini pentru dotatii, pentru echipamente si pentru lucrari de constructii: 2 luni;

licitatii pentru achizitionarea dotatiilor (containere, pubele, etc): 2 luni;

licitatii pentru procurarea echipamentelor (autogunoiere, masini tip sasiu, pompe etc): 2 luni

licitatii pentru lucrari de constructii: 2luni;

procurarea dotatiilor (containere, pubele, etc): 2 luni;

procurarea echipamentelor (autogunoiere, masini tip sasiu, pompe etc): 3 luni;

relizarea lucrarilor de constructii pentru punctele de colectare in zonele de blocuri din comuna Tasca : 3 luni

pregatirea caitelor de sarcina pentru activitatile de asistenta tehnica si audit: 1 luna

licitatie pentru activitatile de asistenta tehnica si audit: 1 luna

pregatirea caietelor de sarcina pentru activitatile de consultanta pentru publicitate si consultanta pentru pregatirea personalului: 2 luni

licitatie pentru consultanta de publicitate si consultanta la pregatirea personalului: 2 luni

desfasurarea activitatilor de publicitate (pregatirea cetatenilor din comuna Tasca pentru implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor): 2 luni;

desfasurarea activitatiilor de pregatire a personalului: 4 luni;

desfasurarea activitatiilor de asistenta tehnica: 4 luni;

desfasurarea activitatiilor de audit extern al situatiilor de plata ale proiectului: 3 luni;

receptia finala a lucrarilor: 1 luna

Durata de realizare a investitiei de la momentul de contractare a proiectului este de cca 20 luni. Etapele de realizare a investitiei si durata lor se vor vedea in graficul de esalonare prezentat in anexa I.

Se va avea in vedere ca, in conformitate cu programul PHARE 2005, durata unui proiect nu poate depasi 22 luni cu termen limita 30.09.2011.

6.COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

Valoarea totala de investitie (exclusiv TVA) este de 171.685 EURO (755.414 lei), in preturi valabile la 10.01.2009 (EURO = 4,4100 lei).

Strategia de contractare

Contractarea lucrarilor necesare a se realiza in cadrul investitiei propuse se va face cu respectarea cadrului legal international respectiv, Practical Guide (PRAG).

7. RISCURI ASUMATE ( TEHNICE, FINANCIARE, INSTITUTIONALE, LEGALE)

o Riscuri tehnice:

Riscurile tehnice ar putea consta in obtinerea unor performante ale echipamentelor (masini transport, echipamente presat, etc) inferioare celor considerate in analiza, ca urmare a unor deficiente ascunse de fabricatie sau a exploatarii necorespunzatoare. Datorita utilizarii de tehnologii moderne, calitative, care au dovedit performante bune in exploatare, precum si datorita instruirii adecvate a personalului, se considera aceste riscuri ca fiind minime.

Exista totusi posibilitatea de deteriorare a containerelor de catre populatie, sau de depozitare neselectiva (care implica cresterea duratei de selectare, respectiv a costurilor de intretinere si reparatii).

o Riscuri financiare

Riscurile financiare pot consta in:

Depasirea bugetului proiectului din cauza cresterii costurilor echipamentelor si serviciilor - acest risc ar putea fi minimizat prin reducerea la minim a timpului necesar parcurgerii etapelor legale necesare demararii procesului de contractare si implementare a proiectului. In acest fel, riscul ca preturile considerate pentru estimarea investitiei sa fie influentate intr-un fel sau altul de diversi factori externi perturbatori, ar fi minim.

Depasirea perioadei de realizare a investitiei. Acest risc ar putea apare din doua motive: un motiv ar fi acela al intarzierii procesului de promovare a investitiei la nivelul beneficiarului proiectului. Minimizarea acestui risc ar putea fi realizata printr-un management de proiect adecvat care sa permita o flexibilitate si adaptabilitate maxima la conditiile concrete ce ar putea apare in parcurgerea etapelor initiale de autorizare si contractare a executiei lucrarilor de investitii. Un al doilea motiv al depasirii perioadei de realizare a investitiei ar fi intarzierile determinate de nerespectarea graficului de lucru din cauza executantului. Acest risc ar putea fi minimizat prin semnarea unui contract "la cheie" cu un contractor general. In baza unui contract de acest tip responsabilitatea finalizarii lucrarilor de investitii in graficul de timp preconizat revine in exclusivitate contractorului general

Reducerea veniturilor datorate neplatii de catre populatie a serviciului de salubritate. Acest risc ar putea fi minimizat prin implementarea unui sistem de colectare a taxelor de salubrizare flexibil, usor de aplicat si de inteles de catre populatie. Nu in ultimul rand ar trebui create parghii economice care sa stimuleze beneficiarii serviciilor de salubritate in a-si plati facturile (reduceri de tarife in cazul platii anticipate, plati esalonate in sistem rate, etc.)

o Riscuri institutionale

Pentru minimizarea acestui risc, prin grija Consiliului Local, structurile pentru operarea si intretinerea sistemului de salubrizare se vor mentine si dupa incetarea finantarii.

o Riscuri legale

Nu se intrevad riscuri legislative majore. Este posibila totusi modificarea cotei de impozit pe profit, care nu afecteaza insa semnificativ proiectul.

Riscurile legate de contractarea lucrarilor vor fi eliminate prin contracte ferme cu beneficiarii iar riscurile legate de resursele umane vor fi eliminate prin incheierea de contracte colective si individuale de munca. Riscurile legate de materiale si echipamente vor fi acoperite de garantiile ce le vor da furnizorii. Eventualele riscuri ce ar mai putea apare, altele decat cele enumerate mai sus, vor fi acoperite prin incheierea unor contracte de asigurare.

8. ANALIZA DE SENZIVITATE

Primul parametru de senzitivitate a proiectului este considerat valoarea veniturilor realizate de proiect din valorificarea deseurilor reciclabile.

In conditiile realizarii investitiei pe langa veniturile obtinute din serviciile de salubrizare se vor obtine venituri suplimentare din valorificarea PET-urilor si a deseurilor de hartie - carton.

Implementarea investitiei in conditiile nevalorificarii materialelor refolosibile situeaza proiectul sub limita de eficienta, fiind necesara cresterea tarifelor pentru serviciile de salubrizare, astfel:

Tarif activitate de salubrizare pentru persoane fizice ce locuiesc in gospodarii individuale: 50 lei/mc

Tarif activitate de salubrizare pentru persoane fizice ce locuiesc in apartamente in blocuri: 50 lei/mc

Tarif activitate de salubrizare pentru agenti economici: 72 lei/mc

Un alt element de senzitivitate a proiectului il reprezinta valoarea de investitie.

Neimplementarea investitiei conduce la nerespectarea legislatiei de protectie a mediului, respectiv la nerealizarea colectarii si transportului selectiv al deseurilor in municipiu, in conformitate cu principiile din Hotararea Guvernului Romaniei nr.1470/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale si a Planului National de Gestionare

9.FINANTAREA INVESTITIEI

Vom accesa Fondul European pentru Dezvoltare Rurala ( FEDR) Axa prioritara 2/ Sectorul managementului deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate.

- Programul Operational Sectorial ( POS mediu)

Proiectele finantate in cadrul acestei axe acopera aria unui judet si vor realiza infrastructura necesara sistemului integrat de gestionare a deseurilor, incepand de la colectare, transport si solutie de eliminare finala. Vor fi finantate proiecte majore, a caror valoare de investitii depaseste 25 milioane Euro. Valoarea maxima a finantarii acordate pentru costurile totale eligibile in cadrul unui proiect este 98% (80% din FEDR si 18% de la bugetul de stat). Beneficiarul proiectului trebuie sa asigure restul de 2%, precum si cheltuielile neeligibile. Costul total eligibil se stabileste in 15 conformitate cu prevederile Art. 55 al Regulamentului General nr. 1083/2006: cheltuielile eligibile aferente proiectelor generatoare de venituri nu vor depasi valoarea curenta a costului investitiei din care se scade valoarea curenta a venitului net estimat a se obtine prin functionarea investitiei pe o anumita perioada. Pentru proiectele eligibile din cadrul acestei axe prioritare, perioada de referinta este de 30 ani.

Investitia se propune a se realiza din urmatoarele surse de finantare:

Sume nerambursabile provenite de la comisia Europeana 98% 

Buget Consiliul Judetean Neamt 2%

10.AVIZE SI ACORDURI

In cadrul studiului de fezabilitate au fost cuprinse documentatiile in vederea obtinerii acordului de mediu si a certificatului de urbanism.

Dupa obtinerea certificatului de urbanism urmand a se intocmi documentatiile pentru obtinerea avize solicitate pentru obtinerea autorizatiei de construire.

CONCLUZII:

Prin implementarea proiectului, la nivelul grupurilor tinta va creste gradul de constientizare privind necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata prin colectarea selectiva a deseurilor. Prin colectarea deseurilor prin intermediul unui sistem modern, beneficiind de dotari la standarde europene, orasul va fi mai curat, vor exista locuri special amenajate in care deseurile vor fi depozitate pe categorii (selectiv) in vederea colectarii si transportarii acestora la gropile de gunoi sau la companiile de reciclare (dupa caz). De asemenea implementarea proiectului va conduce la cresterea gradului de igiena la nivelul cetatenilor prin utilizarea sacilor menajeri pentru colectarea selectiva a deseurilor.

In urma implementarii proiectului veniturile la nivelul Consiliului Local vor creste, valorificarea deseurilor reciclabile reprezentand o sursa importanta de crestere a acestora.

Pe perioada de analiza costurile de operare se considera a evolua in sensul crearii conditiilor optime de desfasurare a activitatii de salubrizare la nivelul orasului. Astfel, analiza cost/beneficiu prezentata in cadrul studiului de fezabilitate evidentiaza faptul ca evolutia tarifelor pentru activitatile specifice de salubritate, corelat cu nevoile financiare ale proiectului in sensul obtinerii unui flux financiar anual pozitiv.

GRUP SCOLAR AGRICOL TASCA

Proiect realizat de Constandache Emilia

Denumirea investitiei: CAMPUS SCOLAR, GRUP

DATE GENERALE

SCOLAR AGRICOL TASCA COMUNA TASCA, JUDETUL PIATRA NEAMT LUCRARI DE CONSTRUIRE, CLADIRI: LICEU, ATELIERE DE PRACTICA, SALA DE SPORT

Amplasament: Comuna TASCA, Judetul PIATRA NEAMT

Ordonatorul principal

de credite: Consiliul Local al Comunei TASCA

Autoritatea contractanta: Primaria Comunei TASCA

Data: IANUARIE 2009

2. TEMA, CU FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATILOR

3.Descrierea investitie - lucrari de proiectare si constructie

Obiectivul va fi amplasat in Comuna Tasca, Judetul Piatra Neamt,si va fi format din urmatoarele corpuri: liceu, ateliere de practica, sala de sport. Aceste corpuri sunt propuse pentru constructie. Suprafata terenului este de aproximativ 1650 mp.

Amplasament seismic conform P 100-1992 : zona D cu ks = 0,16 si Tc = 0,7 secunde .

CORP - LICEU

a.     Amplasamentul in cadrul incintei.

Corpul de cladire - liceu - va fi amplasat pe latura dreapta a incintei. Cladirea va fi orientata spre est si va avea forma literei U, fiind retrasa fata de limita incintei la strada cu aproximativ 2.50m. Corpul de cladire va prezenta 3 accese pe fatada principala, un acces pe fatada laterala dreapta, toate la nivelul parterului, si un acces pa fatada posterioara la demisol in zona de ateliere intretinere.

b.     Descrierea functionala.

Constructia va fi compusa din: a.) demisol: 1 hol, 6 ateliere si un beci; b.) parter: 3 Sali de clasa, 4 laboratoare (fizica - chimie, biologie si doua de informatica), 1 punct sanitar, 1 cabinet director, 1 secretariat, 1 cancelarie, 1 scara, coridoare, 1 cabinet medical, 1 contabilitate, 2 centrale termice, anexa, oficiu si o zona punct de acces public la informatii P.A.P.I. formata din doua sali de calculatoare, 1 birou manager si hol.; c.) etaj 1: biblioteca, hol si arhiva; d.) etaj 2: sala cursuri legislatie, hol si depozit materiale didactice.

Constructia se desfasoara pe patru nivele: demisol tehnic partial, parter si doua etaje. Gabaritele generale ale cladirii sunt de 62.70/35.40m:

lungime L = 62.70m,

latime l=35.40m,

inaltime maxima h=14.40m.

Cota +0.00 se afla la 80cm mai sus fata de cota trotuarului.

Accesul principal din exterior in scoala se va face, la nivelul parterului, prin trei holuri amplasate pe latura de est a scolii, iar accesele secundare din exterior se fac pe latura de nord (la parter) si vest (la demisol).

Demisolul este destinat atelierelor de reparatii si intretinere a scolii. Comunicarea cu parterul se va face numai prin exterior.

La parter sunt amplasate urmatoarele functiuni: 3 Sali de clasa, 4 laboratoare (fizica - chimie, biologie si doua de informatica), 1 punct sanitar, 1 cabinet director, 1 secretariat, 1 cancelarie, 1 scara, coridoare, 1 cabinet medical, 1 contabilitate, 2 centrale termice, anexa, oficiu si o zona punct de acces public la informatii P.A.P.I. formata din doua sali de calculatoare, 1 birou manager si hol.. Inaltimea maxima libera a parterului este de 3.97m.

La etajul 1 sunt amplasate urmatoarele functiuni: cancelaria biblioteca, hol si arhiva. Etajul 1 se afla la cota +3.52m fata de cota +0.00m, iar inaltimea maxima libera este de 2.82m.

La etajul 2 vor fi amplasate urmatoarele functiuni: sala cursuri legislatie, hol si depozit materiale didactice. Etajul 2 se afla la cota +6.52m fata de cota +0.00m, iar inaltimea maxima libera este de 3.40m.

c.      Sistemul constructiv si materiale de constructii folosite.

Corpul- Liceu va avea o structura de tip zidarie de caramida plina tesuta, Cladirea va fi acoperita cu materiale de tip sarpanta de lemn cu invelitoare din tabla zincata.

d.     Siguranta in exploatare.

Pentru respectarea normativelor s-au propus o serie de lucrari noi:

montare balustrade, cu inaltimea de 90cm, la scara si podeste..

Balustradele scarilor podestelor vor fi realizate din panouri cu montanti, dispusi la interax max 10cm.

Caile de circulatie si evacuare vor fi luminate si ventilate natural.

e.      Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.

Toate spatiile vor fi ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile.

Se asigura igiena apei potabile si evacuarea apelor uzate in retele de canalizare conform Normativului.

Este asigurat luminatul natural al incaperilor. Se tine cont de recomandarile normativului privind concentratiile admisibile in aerul incaperilor, ale noxelor emise (dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, formaldehida si radomul provenit din materiale de constructii). Se asigura un volum minim de 5mc/pers in salile de clasa. Se asigura ventilarea incaperilor astfel incat sa existe doua schimburi in salile in care se desfasoara procesul de invatamant.

Ventilarea naturala se va asigura cu ajutorul ferestrelor in urmatoarele conditii:

existenta unor concentratii admise de substante nocive (gaze, vapori, praf) ale aerului exterior;

ocuparea salilor conform prevederilor din proiect;

aerisirea salilor in timpul pauzelor.

Se asigura igiena apei potabile si evacuarea apelor uzate in retele de canalizare conform Normativului. S-a asigurat etansietatea la apa si vint a tamplariei. Evacuarea deseurilor solide se va face la o ghena ecologica amplasata in incinta.

f.      Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie.

Tamplaria exterioara va fi din lemn si partial din PVC si geam termopan.

g.     Protectia impotriva zgomotului.

Peretii exteriori si tamplaria exterioara vor corespunde, normelor privind protectiei impotriva zgomotului la cladirile de interes public.

h.     Iluminatul si ventilarea incaperilor.

Toate spatiile vor fi luminate si ventilate natural. Se asigura iluminatul natural al incaperilor prin ferestre. Suprafata ferestrelor corespunde relatiei dintre suprafata vitrata a acestora si suprafata camerei. Ventilarea incaperii se face natural prin fereastrele propuse.

i.       Tamplaria interioara si exterioara.

Tamplaria exterioara va fi din P.V.C. cu geam termopan iar cea interioara va fi din lemn.

2.2. CORP - ATELIERE DE PRACTICA

a.     Amplasamentul in cadrul incintei.

Corpul de cladire - ateliere de practica - va fi amplasat central in incinta. Cladirea va fi orientata spre vest si are forma de bara. Corpul de cladire va prezenta 4 accese pe fatada principala: acces in hol ateliere, acces in atelier pe o usa metalica pentru tractor, acces la spalatorie si acces la centrala termica .

b.     Descrierea functionala.

Constructia va fi compusa din doua holuri, o magazie, laborator mecanica, atelier mecanica, spalatorie si centrala termica. Constructia se desfasoara pe parter.

Gabaritele generale ale cladirii trebuie sa fie de:

lungime L = 33.93m,

latime l=10.27m,

inaltime maxima h=7.50m.

Cota +0.00 se afla la 17cm mai sus fata de cota trotuarului.

Accesul principal din exterior se va face prin doua holuri amplasate pe latura de vest a atelierelor de practica.

c.      Sistemul constructiv si materiale de constructii folosite.

Corpul- Atelierul de practica va avea o structura de piatra, peretii exteriori si interiori fiind de cca 60 cm va avea o structura de tip zidarie de caramida plina tesuta, Cladirea va fi acoperita cu materiale de tip sarpanta de lemn cu invelitoare din tabla zincata.

d.     Siguranta in exploatare.

Usile de acces in spatii principale vor avea latimi cuprinse intre cca 1.76m si 1.95m. Spatiile de manevra din fata usilor, pe platforme de acces vor fi realizate astfel incat sa incadreze un cerc cu diametrul de cca 1.50m. Caile de evacuare vor fi luminate si ventilate natural.

e.      Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.

Toate spatiile vor fi ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile.

Se asigura igiena apei potabile si evacuarea apelor uzate in retele de canalizare conform Normativului.

Este asigurat luminatul natural al incaperilor. Se tine cont de recomandarile normativului privind concentratiile admisibile in aerul incaperilor, ale noxelor emise (dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, formaldehida si radomul provenit din materiale de constructii). Se asigura un volum minim de 5mc/pers in salile de clasa. Se asigura ventilarea incaperilor astfel incat sa existe doua schimburi in salile in care se desfasoara procesul de invatamant.

Ventilarea naturala se va asigura cu ajutorul ferestrelor in urmatoarele conditii:

existenta unor concentratii admise de substante nocive (gaze, vapori, praf) ale aerului exterior;

ocuparea salilor conform prevederilor din proiect;

aerisirea salilor in timpul pauzelor.

Se asigura igiena apei potabile si evacuarea apelor uzate in retele de canalizare conform Normativului. S-a asigurat etansietatea la apa si vint a tamplariei. Evacuarea deseurilor solide se va face la o ghena ecologica amplasata in incinta.

f.      Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie.

Tamplaria exterioara va fi din lemn, termoizolata cu vata minerala de 12cm a placii de peste parter.

g.     Protectia impotriva zgomotului.

Peretii exteriori si tamplaria exterioara vor corespunde, normelor privind protectiei impotriva zgomotului la cladirile de interes public.

h.     Iluminatul si ventilarea incaperilor.

Toate spatiile vor fi luminate si ventilate natural. Se asigura iluminatul natural al incaperilor prin ferestre. Suprafata ferestrelor corespunde relatiei dintre suprafata vitrata a acestora si suprafata camerei. Ventilarea incaperii se face natural prin fereastrele propuse

i.       Tamplaria interioara si exterioara.

Tamplaria exterioara va fi din P.V.C. cu geam termopan iar cea interioara va fi din lemn

2.3. CORP - SALA DE SPORT

a.     Amplasamentul in cadrul incintei.

Corpul de cladire - sala de sport - va fi amplasat central in incinta. Cladirea va fi orientata spre est si va avea forma de S. Corpul de cladire trebuie sa prezinte 3 accese: unul pe fatada principala cu acces in holul 1, un acces pe fatada laterala dreapta cu acces in holul 2 si un acces in magazie pe fatada principala.

b.     Descrierea functionala.

Constructia va fi compusa din doua vestiare grupate pe sexe, un birou profesor, doua holuri de acces, o sala de sport, un grup sanitar si o magazie. Constructia se va desfasura pe parter.

Gabaritele generale ale cladirii trebuie sa fie de:

lungime L = 19.90m,

latime l=12.07m,

inaltime maxima h=6.40m.

Cota +0.00 se afla la 45cm mai sus fata de cota trotuarului.

c.      Sistemul constructiv si materiale de constructii folosite.

Corpul- sala de sport va avea o structura de caramida pe zona de sala de sport, vestiar fete si birou profesor si zidarie B.C.A pe zona magaziei, a vestiarului beieti, hol 2 si grup sanitar. Cladirea va prezenta acoperire de tip sarpanta de lemn cu invelitoare din tabla zincata, deteriorate.

d.     Siguranta in exploatare.

Usile de acces in spatii principale vor avea latimi de cuprinse intre cca 0.90m si 1.31m. Caile de evacuare vor fi luminate si ventilate natural. Constructia scarilor, rampelor si podestelor de acces in cladire va fi realizat astfel incat sa impiedice alunecarea chiar si pe vreme umeda. Treptele scarilor vor fi conformate astfel incat sa evite impiedicarea prin agatare cu varful piciorului. Pragul usii va avea maxim 2.5cm.

e.      Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.

Toate spatiile vor fi ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile.

Se asigura igiena apei potabile si evacuarea apelor uzate in retele de canalizare conform Normativului. Cladirea va fi prevazuta cu un grup sanitar.

Va fi asigurat luminatul natural al incaperilor. Se tine cont de recomandarile normativului privind concentratiile admisibile in aerul incaperilor, ale noxelor emise (dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, formaldehida si radomul provenit din materiale de constructii). Se asigura ventilarea incaperilor astfel incat sa existe doua schimburi in salile in care se desfasoara procesul de invatamant.

Ventilarea naturala se va asigura cu ajutorul ferestrelor in urmatoarele conditii:

existenta unor concentratii admise de substante nocive (gaze, vapori, praf) ale aerului exterior;

ocuparea salilor conform prevederilor din proiect;

aerisirea salilor in timpul pauzelor.

f.      Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie.

Tamplaria exterioara va fi din lemn, termoizolata cu vata minerala de 12cm a placii de peste parter.

g.     Protectia impotriva zgomotului.

Peretii exteriori si tamplaria exterioara vor corespunde, normelor privind protectiei impotriva zgomotului la cladirile de interes public

Peretii exteriori si tamplaria exterioara vor corespunde, normelor privind protectiei impotriva zgomotului la cladirile de interes public

4. OBIECTIVELE STUDIULUI DE FEZABILITATE / PRIORITATI

Date si indici ce caracterizeaza investitia proiectata-

CORP LICEU

Suprafata construita: Sc = 1090.00 mp.

Suprafata construita desfasurata: Scd = 1410.00 mp.

Suprafata utila: Su = 1150.26mp.

Volumul: V = 6804,50mc.

Regimul de inaltime:D+P+E.

Inaltimea maxima a cladirii: H=14.40m fata de trotuar.

CORP ATELIERE DE PRACTICA

Suprafata construita: Sc = 276.25 mp.

Suprafata construita desfasurata: Scd = 276.25 mp.

Suprafata utila: Su = 214.07mp.

Volumul: V = 1010.00mc.

Regimul de inaltime: parter.

Inaltimea maxima a cladirii: H=7.50m fata de trotuar.

CORP - SALA DE SPORT

Suprafata construita: Sc = 209.60 mp.

Suprafata construita desfasurata: Scd = 209.60 mp.

Suprafata utila: Su = 170.24 mp.

Volumul: V = 968.00mc.

Regimul de inaltime: parter.

Inaltimea maxima a cladirii: H=6.40m fata de trotuar.

Costul Estimativ al investitiei este de 298.000.000 Euro

5.DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE

1.ORGANIZAREA DE SANTIER

Pentru executarea lucrarilor este necesar ca antreprenorul sa-si organizeze un punct de lucru unde va trebui sa-si monteze baraci tip organizare de santier, pentru personalul de conducere si muncitori, precum si pentru personalul consultantului depozite acoperite pentru protectia materialelor ce urmeaza a fi puse in opera de actiunea agentilor climatici (ploaie, vant etc.).

Antreprenorul va trebui sa se organizeze astfel ca materialele de baza sa fie depozitate pe o platforma situata la distanta de santier de unde vor fi aduse la locul de pus in opera la date prestabilite prin graficul de executie.

Pentru buna functionare a santierului se pot asigura racorduri la retelele de alimentare cu apa existente in scoala.

Sunt posibilitati facile pentru alimentarea cu energie electrica a organizarii de santier, din retelele de distributie existente.

2. GRAFICE DE LUCRU, PROGRAMUL DE RECEPTIE

Proiectantul impreuna cu beneficiarul si constructorul a intocmit un grafic de control pe santier a tuturor lucrarilor in care se vor mentiona, stadiile fizice care trebuiesc verificate in conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995, pentru asigurarea calitatii constructiilor, rezistenta si stabilitatea acestora. Prin acest grafic se stabilesc receptii pe stadii fizice, faze determinante, incercari, probe si receptii la punerea in functiune.

3. PROTEJAREA LUCRARILOR EXECUTATE SI A MATERIALELOR

Din cota de organizare de santier, antreprenorul va amenaja depozite acoperite, platforme, rastele pentru pastrarea in bune conditiuni a tuturor materialelor necesare.

Materialele ce se introduc in opera trebuie sa fie insotite de buletine de calitate de la furnizor, iar depozitarea si manipularea trebuie facuta astfel incat sa nu altereze calitatea acestora.

4. LABORATOARE 

Contractantul va trebui sa dispuna de un laborator autorizat pentru efectuarea analizei pe probele prelevate din beton in urma careia se stabilesc rezistentele si calitatile betonului pus in opera conform prevederilor NE 012-99.

5. CURATENIA IN SANTIER

Pe toata perioada de executie a lucrarilor de constructii, pe santier se va pastra ordinea si curatenia, se va elimina risipa si degradarea materialelor ce se pun in opera.

Antreprenorul este obligat sa respecte prevederile "Legii mediului".

COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

  • -INFRASTRUCTURA -fundatii si placa la cota ±0,00m si +0,24 m
  • - 20.000 euro
  • -SUPRASTRUCTURA -plansee centuri si grinzi peste cota parterului
  • - 18.000 euro
  • -ZIDARIE EXTERIOARA
  • - 30.000 euro
  • ZIDARIE INTERIOARA
  • -PLACARE CU BCA
  • - 20.000 euro
  • -SARPANTA SI INVELITOARE
  • 7000 euro
  • -IMPREJMUIRE GARD METALIC SI POARTA
  • -5000 euro
  • INSTALATII SANITARE INTERIOARE
  • -10.000 euro
  • -INSTALATII TERMICE SI CENTRALA
  • euro
  • -INSTALATII ELECTRICE
  • euro
  • -FINISAJE INTERIOARE
  • -50.000 euro
  • AMENAJARI EXTERIOARE
  • -5000. euro
  • -TIMPLARIE EXTERIOARA SI INTERIOARA
  • -8000 euro
  • -ALTELE

- 100.000 euro

Total 298.000 euro

FINANTAREA INVESTITIEI -

DOCUMENTATIA DE REFERINTA

LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR ROMANESTI APLICATE IN

PROIECTAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII - ARHITECTURA

REFERITOARE LA MATERIALE

STAS 8622/88(ISO 7389; EN 27389; EN 27390)

Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 1667-76

Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali

STAS 4606-80

Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare

STAS 790-84

Apa pentru betoane si mortare

SR 388 : 1995

Ciment Portland

SR 1500 : 1996

Cimenturi compozite uzuale, tip II, III, IV si V

SR 7055 : 1996

Ciment Portland alb

STAS 10092-78

Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi 

(M-SR 12/86)

STAS 1030-85

Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala

STAS 545/1-80

Ipsos pentru constructii

STAS 5185/1-86

Caramizi din blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate

STAS 457-86

Caramizi ceramice pline

STAS 5185/2-86

Caramizi din blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme si dimensiuni

STAS 7058-91

Poliacetat de vinil. Dispersii apoase.

STAS 799-88-ISO 6445

Ferestre si usi din lemn

SR EN 159: 1996

Placi si dale ceramice presate uscat cu absorbtie de apa E>10% grupa Bill

STAS 339-80

Acid clorhidric tehnic

STAS 44-84

White-spirt rafinat

STAS 601/1-84

Corpuri abrazive de uz general. Corpuri abrazive cilindrice cu scobituri. Forme si dimensiuni.

STAS 146 (SR ISO 459/1)

Var pentru constructii. Definitii

STAS 2111-90

Cuie din sarma de otel

STAS 1134-71

Piatra de mozaic

STAS 2560/1-83

Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Pardoseli de piatra naturala sau artificiala.Elemente geometrice.

STAS 2560/3-84

Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Pardoseli de piatra naturala sau artificiala.Reguli si metode de verificare.

REFERITOARE LA PROIECTARE

STAS 1434-83

Desene tehnice de constructii. Linii, cotare, reprezentari conventionale, indicator

STAS10104/83(EN 1996-1-2; ISO11126-1,3,4,5,6,7,8 ; ISO 11127-17)

Constructii din zidarie.Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale.

STAS 2355/2-87

Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie

STAS 10109/1-82

Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor

P 2 - 85

Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurii din zidarie. Bul. constr. nr. 11/1985

P 100-92

Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, culturale, agrozootehnice si industriale, inclusiv supravegherea.

Bul.constr. nr.1-2/1992

P 118-99

Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

MP 001-96

Manual de proiectare a cladirilor cu pereti portanti din zidarie simpla

PC 001-97

Manual si program de calcul pentru intocmirea cartii tehnice a constructiilor. Bul.constr. nr.10/1997,

H.G. 273.

STAS 3430-82

Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Pardoseli. Clasificare.

STAS 4670-85

Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale

SR.ISO 1226-1992

Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor, sensul de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.

C 167-77

Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor. Bul.constr. nr.12/1977 nr.5-6/1983

P 130-99 publicat cu Bc2/2000

Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor. Bul.constr. nr.4/1998

REFERITOARE LA INCERCARI SI DETERMINARI

STAS 8009/80(ISO 6276-82)

Protectia suprafetelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.

SR EN 413-1: 1996

Ciment pentru zidarie. Parte 1 : Specificatie

SR EN 413-2: 1996

Ciment pentru zidarie. Parte 2 : Metode de incercare

SR EN 196-3 :1995/AC : 1997

SR EN 196-3:1995

Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea timpului de priza si a stabilitatii

STAS 5296-77

Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului

(M-SR 9/84)

STAS 2634-80

Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare

STAS 6203-75

Incercari de aderenta a mortarelor

STAS 146 (SR ISO 459/1)

Var pentru constructii. Definitii.

Legea nr.10/1995

Proceduri, instructiuni de aplicare a prevederilor Hotararilor Guvernului Romaniei conexe la legea 10/1995 si Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a cladirilor. MLPAT 31/N/02.10.95

C 56-85

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente. Bul.constr.nr.1-2/1986, nr.4/1976, nr.4/1977

MP 007-99

Metodologie de investigare a zidariilor vechi. Bul.constr. nr.8/2000

SR ISO 787-1:1993

Metode generale de incercare a pigmentilor si materialelor de umplutura. Partea 1: Compararea culorii pigmentilor.

REFERITOARE LA CONDITII DE CALITATE

STAS 8282/80

Constructii civile, industriale, agrozootehnice. Ferestre metalice. Conditii tehnice generate de calitate.

STAS 10265-75

Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor  finisate. Termeni si notiuni de baza

STAS 6647-88

Masuri de siguranta contra incendiilor. Elemente rezistente la foc pentru protectia golurilor din pereti si plansee. Conditii tehnice generale

REFERITOARE LA EXECUTIE

C 17-82

Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. Bul.constr. nr.1/1983 nr.4/1985 nr.6/1988

NE 001-96

Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri. Bul.constr. nr.8/1986

C 112-86

Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii. Bul.constr.nr.9/86, nr.4/87 si nr.9/87.

C 6-86

Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica si placi ceramice smaltuite CESAROM. Bul.constr.nr.11/1986

C 223-86

Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica si placi ceramice smaltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri. Bul.constr.nr.5/1986

GP 03-1998 publicat Bc11/1999

Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor la cladiri civile.

C 199-79

Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in constructii a tamplariei din lemn. Bul.constr.nr.1/1980, nr.2/1987 (modificari)

C 47-86

Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in constructii. Bul.constr.nr.5/1986

C 3-76

(cu modificari poz.2-5 din publicare)

Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii. Bul.constr.nr.5/1976, nr.6/1977, nr.1/1978, nr.4/1981, nr.3/1989

NE 002-97

Norme tehnice privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor. 47/N/03.03.97

Bul.constr. nr. 5-6-7-8-/1993

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. Bul.constr. nr. 5-6-7-8-/1993

C 300-94

Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Bul.constr. nr.9/1994

IM 006-96

Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj, prefabricate si finisaje in constructii. Bul.constr. nr.10/1996

IM 007-96

Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje.

Bul.constr. nr.10/1996

8.AVIZE SI ACORDURI

Obtinerea certificatului de urbanism si a avizelor

Studiul de fezabilitate(Acest studiu cuprinde schita la scara cu o descriere a suprafetelor si cu estimarea costurilor)

     Documentatia necesara  obtinerii Certificatului de Urbanism

Documentatia necesara obtinerii autorizatiei de constructie

Intocmirea Documentatiei pentru Detaliile de Executie (DDE)

Alte acte necesare referitoare la executia constructiei :

Autorizarea organizarii de santier

Proiectarea executiei bransamentelor la utilitati (apa, gaze, energie electrica, canalizare, telefonie)

Autorizarea executarii bransamentelor la retelele edilitare

CONSTRUIREA UNEI NOI GRADINITE IN COMUNA TASCA

Proiect realizat de Sares Adrian

CONSTRUIREA UNEI NOI GRADINITE IN COMUNA TASCA

Proiectul isi propune constructia unei noi gradinite pentru prescolarii comunei Tasca.

Primul pas spre infiintarea gradinitei a fost realizarea unei cercetari de piata pentru a afla parerile locuitorilor despre serviciul propus. Astfel, rezultatele sondajului arata ca o asemenea institutie de educare a copiilor este necesara in zona Tasca, intrucat cea mai apropiata gradinita se afla la o distanta mult prea mare. In acelasi timp, parintii sunt de parere ca educatia copiilor lor este foarte importanta chiar de la o varsta frageda.

Ceea ce i-ar determina pe parinti sa aleaga serviciile noii gradinite, este faptul ca oferta contine un numar de servicii considerabil mai mare, iar personalul care se va ocupa de copii este calificat. In timpul programului, copii au posibilitatea de a-si dezvolta imaginatia, creativitatea, spiritul de observatie prin participarea la diferite jocuri si activitati atractive, precum si de a invata o limba straina sau doua, in functie de alegerea parintilor.

1. DATE GENERALE

Denumirea investitiei

Studiul de fezabilitate privind constructia unei gradinite in comuna Tasca.

Elaborator

SC Structural Engineering SRL, cu sediul in Bucuresti, str.Teiul Doamnei, nr.106, sector 2, Bucuresti, cod CAEN nr.7420 - Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea.

Ordonatorul principal de credite

Consiliul Local Tasca

Autoritatea contractanta

Consiliul Local Tasca

Amplasamentul

Comuna este situata in partea de vest a judetului Neamt, pe albia raului Bicaz, cu o suprafata de 9.563 ha, la o distanta de 5 km de orasul Bicaz si de 29 km de municipiul Piatra Neamt.

Terenul pe care va fi amplasata constructia gradinitei este situat in judetul Neamt, comuna Tasca si este in suprafata totala de 2235 mp.

Accesul la lot se face din drumul comunal ce delimiteaza latura de vest.

2. TEMA, CU FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATILOR

Tema referitoare la "Studiul de fezabilitate privind constructia unei gradinite in cumuna Tasca" a fost intocmita de comun acord de beneficiar (Primaria comunei Tasca) si proiectant (SC Structural Engineering SRL.)

Oportunitatea construirii unei noi gradinite rezulta din faptul ca 3 copii din 10 raman in afara procesului de educatie prescolara. Aceast lucru se rasfrange negativ asupra incadrarii acestora in sistemul scolar primar de studii.

In comuna Tasca, accesul copiilor este ingradit de supraaglomerarea gradinitei existente.

3. DESCRIEREA INVESTITIEI

Descrierea generala a investitiei

Investitia in prezentul priveste construirea unei gradinite cu patru sali grupa, cancelarie, vestiar pentru prescolari, grupuri sanitare. in comuna Tasca. Comuna reprezinta o importanta localitate pentru judetul Neamt, avand un numar 592 familii

Descrierea noii investitii

Investitia cuprinsa in prezentul studiu de fezabilitate include :

A. Date tehnice ale investitiei

Imobilul este situat in judetul Neamt, comuna Tasca si este format din teren in suprafata de 2235 mp.

Lotul are o forma trapezoidala, cu urmatoarele vecinatati si dimensiuni: latura de vest drum comunal pe 51,20 ml, latura de nord proprietati particulare pe 47,20 ml, latura de est drum satesc pe 33,80 ml, latura de sud drum satesc pe 61,90 ml

Accesul la lot se face din drumul comunal ce delimiteaza latura de vest..

Suprafata ocupata defintiv de constructia propusa: cladirea: 433 mp, trotuar beton alipit cladirii: 100 mp, scari si rampe acces: 3,6 mp, alei: 120 mp

Total: 656 mp

Caracteristicile principale ale constructiei - daca investitia o impune

Constructia are regimul de inaltime parter cu o suprafata construita la sol de 433 mp si desfasurata de 433 mp.

Inaltimea de nivel este de 3,00m.

Forma cladirii in plan este neregulata. Cladirea are un sistem structural rectangular cu deschideri si travei variabile. Numar de niveluri: unu, adica parter. Inaltime libera parter 3,00 m. Volumul construit al cladirii este de 1299 mc.

Alimentarea cu apa a obiectivului se face printr-un foraj amplasat in incinta terenului.

Apa menajera se va asigura dintr-un put de 30 m adancime. Va fi intercalate un hidrofor si un vas tampon cu capacitate de 500 l, plasate intr-o cabina de foraj amplasata subteran deasupra forajului.

Apele uzate se vor evacua intr-un bazin vidanjabil cu capacitate de 20 mc ce se va construi la amplasament si care va fi golit periodic de catre o societate comerciala abilitate.

Scurgerea apelor meteorice de pe acoperisul cladirii se va face in interiorul terenului.

Alimentarea cu energie electrica se va face printr-un racord trifazat care alimenteaza firida de bransament proiectat de SC ELECTRICA SA. De la firida se alimenteaza tabloul electric amplasat la parter un racord trifazat format din cablu de energie in executie armata cu conductoare de cupru de tip CYAbY cu sectiunea de 10 mm2 montat ingropat in sant pe pat de nisip.

Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din zidarie portanta cu samburi de beton armat si centuri si planseu monolit din beton armat peste sol si peste parter.

Materialele din care se executa structura de rezistenta sunt:

beton armat C 16/20 (Bc 20):

beton simplu C 4/5 (Bc5) si C 8/10 (Bc 10)

otel beton OB 37 si PC 53.

Sistemul constructiv

Cladirea va avea un sistem structural din zidarie portanta de caramida. Fundatia va fi continua din beton armat.

Invelitoarea se va face cu tabla Lindab, asezata pe astereala.

Peretii exteriori se vor realize din caramida eficienta termic si vor avea 25 cm grosime. Peretii interiori se vor realize din caramida si vor avea 25 cm grosime cei portanti si 12,5 cm grosime cei neportanti.

Materiale de finisaj

a. Pereti, soclu

Peretii exteriori ai cladirii vor fi placati la exterior cu placi polistiren expandat de 8 cm grosime, pentru asigurarea performantelor necesare din punct de vedere termotehnic. Placile vor fi finisate cu tencuiala armata cu plasa de fibra de sticla, solutie tip Baumit si zugraveala cu vopsele acrilice.

La interior peretii vor fi tencuiti si finisati cu vopsele acrilice.

Soclul se va hidroizola vertical si orizontal cu hidroizolatie rigida. Soclul se va termoizola cu polistiren extrudat de 8 cm grosime.

b. Plafoane

Plafonul va fi finisat cu gips carton rezistent la foc si zugravite; termoizolatia la partea superioara se va face cu vata minerala de 20 cm grosime.

c. Pardoseli

Pardoselile vor fi finisate cu parchet laminat lipit cu aracet pe sapa in salile de clasa si in cancelarie. In restul spatiilor pardoselile vor fi finisate cu gresie ceramica antiderapanta, montata cu adeziv specific

d. Scari, balustrade

Scara de acces si rampa de acces in gradinita se vor executa din beton armat si se vor finisa cu mosaic spalat.

e. Placari

Peretii grupului sanitary vor fi placati cu placi de fainta, lipite cu adeziv specific. Placarea se va executa pina la inaltimea de 2 m, rotunjit la inaltimea reala a placilor.

f. Tamplarie

Tamplaria exterioara va fi simpla si se va realize din lemn stratificat cu 5 camere si va avea geam termopan. Tamplaria interioara va fi din lemn.

g. Invelitoare si streasina

Invelitoarea se va face cu tigla metalica tip Lindab, asezata pe folie tyvek si astereala.

Streasina va fi infundata cu gips carton rezistent la umezeala.

Streasina este prevazuta cu pazie din dulapi lemn brad de 4 x 15 cm, fixate cu cuie pe capatul capriorilor.

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Terenul pe care se va construi gradinita apartine documeniului public al comunei Tasca.

4. OBIECTIVELE STUDIULUI DE FEZABILITATE / PRIORITATI

In cadrul prezentului studiu de fezabilitate se urmareste realizarea in comuna Tasca a unei gradinite care doreste sa promoveze pe piata servicii de educatie prescolara, adresandu-se familiilor cu posibilitati materiale mici si medii

Obiectul de activitate il reprezinta ingrijirea si educarea copiilor de varsta prescolara, in vederea dezvoltarii armonioase a personalitatii acestora si pregatirea lor pentru urmatoarele etape ale vietii.

Obiectivele expuse mai sus se materializeaza in construirea unei noi gradinite in comuna Tasca.

5. DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE

Etapele principale si duratele aferente de realizare a investitiei presupun :

proiectarea la faza SF: 3 luni;

finantarea lucrarilor: 9 luni;

obtinerea avizelor cerute de legislatia romaneasca pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate: 3 luni;

contractarea proiectului:1 luna;

pregatirea caietelor de sarcini pentru activitatile de realizare a proiectului tehnic inclusiv licitatia pentru intocmirea P.T: 3 luni;

intocmirea proiectului tehnic in care se includ si caietele de sarcini pentru echipamente si lucrari de constructii: 3 luni;

licitatii pentru achizitionarea materialelor: 3 luni;

licitatii pentru procurarea echipamentelor: 2 luni;

licitatii pentru lucrari de constructii: 2 luni;

procurarea dotatiilor : 2 luni;

procurarea echipamentelor: 3 luni;

pregatirea caietelor de sarcina pentru activitatile de asistenta tehnica si audit: 1 luna

licitatie pentru activitatile de asistena tehnica si audit: 1 luna

pregatirea caietelor de sarcina pentru activitatile de consultanta pentru publicitate si consultanta pentru pregatirea personalului: 2 luni

licitatie pentru consultanta de publicitate si consultanta la pregatirea personalului: 2 luni

desfasurarea activitatilor de publicitate (pregatirea locuitorilor din comuna Tasca pentru construirea unei noi gradinite): 2 luni;

desfasurarea activitatiilor de pregatire a personalului: 4 luni;

desfasurarea activitatiilor de asistenta tehnica: 4 luni;

desfasurarea activitatiilor de audit extern al situatiilor de plata ale proiectului: 3 luni;

receptia finala a lucrarilor: 1 luna

Durata de realizare a investitiei de la momentul de contractare a proiectului este de cca 12 luni. Etapele de realizare a investitiei si durata lor se vor vedea in graficul de esalonare prezentat in anexa I.

Se va avea in vedere ca, in conformitate cu programul PHARE 2005, durata unui proiect nu poate depasi 22 luni cu termen limita 30.09.2011.

6.COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

Devizul general al investitie

Valoarea totala de investitie: 703.972 RON. Aceasta valoare se regaseste in devizul general estimativ anexat acestui studiu.

Strategia de contractare

Contractarea lucrarilor necesare a se realiza in cadrul investitiei propuse se va face cu respectarea cadrului legal international respectiv, Practical Guide (PRAG).

7. RISCURI ASUMATE ( TEHNICE, FINANCIARE, INSTITUTIONALE, LEGALE)

o Riscuri tehnice:

Riscurile tehnice ar putea consta in obtinerea unor performante ale echipamentelor inferioare celor considerate in analiza, ca urmare a unor deficiente ascunse de fabricatie sau a exploatarii necorespunzatoare. Dar datorita utilizarii de tehnologii moderne, calitative, care au dovedit performante bune in exploatare, precum si datorita instruirii adecvate a personalului, se considera aceste riscuri ca fiind minime.

o Riscuri financiare

Riscurile financiare pot consta in:

Depasirea bugetului proiectului din cauza cresterii costurilor echipamentelor si serviciilor - acest risc ar putea fi minimizat prin reducerea la minim a timpului necesar parcurgerii etapelor legale necesare demararii procesului de contractare si implementare a proiectului. In acest fel, riscul ca preturile considerate pentru estimarea investitiei sa fie influentate intr-un fel sau altul de diversi factori externi perturbatori, ar fi minim.

Depasirea perioadei de realizare a investitiei. Acest risc ar putea apare din doua motive: un motiv ar fi acela al intarzierii procesului de promovare a investitiei la nivelul beneficiarului proiectului.

o Riscuri institutionale

Pentru minimizarea acestui risc, structurile pentru operarea si intretinerea gradinitei revin Consiliului Local al comunei Tasca.

Riscuri legale

Nu se intrevad riscuri legislative majore..

Riscurile legate de contractarea lucrarilor vor fi eliminate prin contracte ferme cu beneficiarii iar riscurile legate de resursele umane vor fi eliminate prin incheierea de contracte colective si individuale de munca. Riscurile legate de materiale si echipamente vor fi acoperite de garantiile ce le vor da furnizorii. Eventualele riscuri ce ar mai putea apare, altele decat cele enumerate mai sus, vor fi acoperite prin incheierea unor contracte de asigurare.

8. FINANTAREA INVESTITIEI

Investitia se propune a se realiza din urmatoarele surse de finantare:

Sume nerambursabile provenite de la comisia Europeana

Buget Consiliul Local Tasca 

Buget Consiliul Judetean Neamt  

10. AVIZE SI ACORDURI

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:

  • certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii:
  • avizele privind asigurarea utilitatilor (energie electrica, apa, telecomunicatii, etc):
  • acordurile si avizele pentru protectia mediului, aparare civila, sanatate, p.s.i.:

CONCLUZII

Scopul gradinitei este acela de a fi un loc special:

-unde copilul este acceptat in functie de propriile nevoi
-unde copilul invata sa-i respecte pe cei din jur si sa aprecieze ce inseamna sa faci parte din comunitate
-unde copilul invata despre valorile vietii
-unde curiozitatea si dragostea de cunoastere a copilului sunt incurajate si dezvoltate
Copiii din gradinita sunt provocati prin intermediul jocului sa participe la diferite activitati: sa participe la cercul de arta, sa sclupteze obiecte din lemn, sa faca mici experimente in domeniul stiintei.
Aerul curat si exercitiile fizice sunt vitale pentru sanatatea si dezvoltarea fiecarui copil.

Scopul gradinitei este de a crea o atmosfera familiala, vesela si sigura in care copiii sa se dezvolte din punct de vedere intelectual, personal, social, emotional, moral, lingvistic, creativ si fizic. Jocul este mijlocul prin care copiii descopera, interpreteaza si inteleg lumea, exploreaza, testeaza idei noi si ajung la propriile concluzii. Tinta gradinitei este ca copiii sa se dezvolte cu grija si respectul pentru ei insisi, pentru ceilalti si pentru mediul inconjurator.

Grupa o sa fie formata din maxim 10 copii, permitand astfel educatoarei sa urmareasca indeaproape evolutia fiecarui copil in parte. De asemenea fiecare grupa are spatiul sau cu dotari specifice varstei, concepute pentru a ajuta copiii sa invete intr-o modalitate structurata dar in acelasi timp distractiva.

CENTRU PENTRU COLECTAREA LAPTELUI

Proiect realizat de Argint Ana-Maria

1. DATE GENERALE

Denumirea investitiei Deoarece specificul comunei Tasca nu este unul agricol ci cu preponderenta zootehnic, m-am gandit ca realizarea unui centu pentru colectarea laptelui ar fi benefica pentru comuna.

Amplasamentul: Principalul centru de colectare va fii in satul Tasca iar altele mai mici vor fii infiintate in fiecare sat in gospodaria unui taran.

2. TEMA, CU FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATILOR

Avand in vedere prezenta strategie de dezvoltare a comunei, la elaborare s-au avut in vedere urmatoarele:

ascensiunea standardului de viata prin crearea de noi locuri de munca si infiintarea si extinderea unui centru de colectare a laptelui inevitabil conducand la cresterea nivelului de trai;

flexibilitate- permitand adaptarea la inevitabilele schimbari ce vor avea loc pe parcurs;

oportunitati pentru sectorul privat- prezentarea posibilitatilor de investitii directe sau prin parteneriat public-privat;

protejarea si conservarea biodiversitatii si habitatului natural.

Oportunitati:

Construirea, dezvoltarea si modernizarea centrului de colectare a laptelui in concordanta cu tendintele pe plan international;

Cresterea contributiei la dezvoltarea complexa, armonioasa si durabila a zonei rurale;

Crearea de noi locuri de munca;

Stimularea si sprijinirea producatorilor agricoli  pentru infiintarea de ferme si de organizatii profesionale;

Imbunatatirea structurii culturilor agricole, pentru eficienta maxima in folosirea conditiilor pedoclimatice, satisfacerea cerintelor pietii interne si externe, precum si pentru cresterea profitabilitatii producatorilor de lapte si carne cat si a agricultorilor;

Dezvoltarea industriei alimentare si agriculturii, in concordanta cu regulile de protectie a mediului inconjurator;

Imbunatatirea legislatiei pentru atragere, in mai mare masura, a investitorilor straini;

Atingerea treptata, dar in ritm sustinut, a parametrilor minimali de performanta pe piata Uniunii Europene.

Obiective urmarite:

·Asigurarea necesarului de lapte si produse lactate la nivelul standardelor europene.
·Realizarea unei incarcaturi optime de animale pe unitatea de suprafata in vederea utilizarii potentialului de productie al bazei furajere.

·Stimularea organizarii de exploatatii eficiente si competitive prin trecerea de la productia destinata autoconsumului la productia comerciala.

·Organizarea crescatorilor in asociatii in vederea reprezentarii intereselor in relatiile cu furnizorii de imputuri si beneficiarii produselor realizate.

·Cresterea productiei de lapte materie prima la nivelul potentialului national in vederea acoperirii cotelor de productie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul integrarii.

3. DESCRIEREA INVESTITIEI

Prin prezentul proiect se propune crearea unui centru de colectare si prelucrare a laptelui, care sa asigure atat aprovizionarea comunei si a intregii tari, cat si exportul in cadrul ariei membrilor Uniunii Europene.

Sursa de finantare a acestui proiect sa va realiza prin parteneriat public-privat: Consiliul Local concesionand terenul necesar si cladirile necesare realizarii investitiei, cladiri care necesita lucrari de reabilitare, partenerul urmand sa realize investitia din surse proprii.

Directiile strategice ale proiectului:

- Construirea de noi cladiri operationale si instalatii si modernizarea celor existente, inclusiv:

- lucrari de demolare a cladirilor existente si amenajare teritoriala (nu mai mult de 5% din costul total al proiectului);

- lucrari de protectia mediului, incluzand regenerarea cadrului natural la sfarsitul lucrarilor, precum spatii verzi, curti, cai de rulare, parcari;

- lucrari de constructie si modernizare pentru toate tipurile de cladiri care sunt in directa legatura cu obiectivul proiectului, precum:

 - birouri si spatii pentru personalul de conducere si personalul de executie;

 - hale pentru colectarea si receptionarea materiilor prime, depozitare, conditionare si maturare, pregatirea in vederea procesarii, procesarea, ambalarea, marcarea si etichetarea, congelarea si refrigerarea, incarcarea si livrarea produsului final;

 - cladiri auxiliare si structuri pentru depozitarea uneltelor si pieselor de schimb;

 - hale pentru pastrarea echipamentelor si vehiculelor specializate in colectare/ transport/ manipulare; ;

 - constructii speciale pentru utilitati, precum: statii de pompare, instalatii de aer comprimat, instalatii de tratare si reciclare, conducte si bransamente la retelele externe de energie electrica, comunicatii, telecomunicatii, gaz, caldura, abur, apa si canal;

 - constructii pentru laboratoare pentru controlul calitatii;

 - alte constructii identificate in studiul de fezabilitate ca necesare pentru asigurarea functionarii proiectului.

Noi masini, echipamente, tehnologii, aparate si software de computer, inclusiv costurile de instalare si montare pentru:

-colectare, receptionarea si livrarea calitativa si cantitativa a materiilor prime;

-pregatirea in vederea procesarii, , ambalarea, imbutelierea, marcarea, etichetarea, congelarea si refrigerarea, manipularea si incarcarea, sortarea, conditionarea si maturarea, marketingul, productia interna de inputuri auxiliare;

-masini pentru curatirea, uscarea si igiena echipamentelor si halelor de procesare;

-utilitati: electricitate, comunicatii, telecomunicatii, gaz, caldura, abur, apa si canalizare, aer comprimat;

-testare si laboratoare pentru controlul calitatii;

-echipamente pentru protectia mediului: de evacuare, tratare, reciclare, pompare a apelor reziduale si a reziduurilor (purificatori pentru ape reziduale), echipamente pentru indepartarea resturilor minerale si organice, echipamente pentru corectii, deratizare si dezinfectare (sisteme ecologice);

- dotarea birourilor: mobila, sisteme de date, accesorii de birou, retele de date;

- alte masini si echipamente noi identificate in studiul de fezabilitate, necesare pentru asigurarea functionarii proiectului.

Acea parte a costurilor reprezentand plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achizitionarea de patent si licente, pentru pregatirea si/sau implementarea proiectului, direct legate de masura, care nu depasesc 12% din costul total eligibil al proiectului, care includ:

-Studii de teren: geo, topo, hidro;

-Consultanta tehnica pentru pregatirea proiectului (studii de fezabilitate, proiecte tehnice, caiete de sarcini si detalii de executie);

-Consultanta financiara pentru pregatirea proiectului;

-Achizitia de patente si licente;

-Proiectare, consultanta si asistenta tehnica si manageriala pe perioada implementarii proiectului (furnizata de persoane fizice sau juridice), incluzand asumarea sarcinilor de responsabil de proiect, legal sau tehnic, transferul de know-how, supravegherea lucrarilor, controlul calitatii;

-Avize si acorduri, pentru proiect;

-Cheltuieli cu avize, acorduri si servicii in legatura cu organizarea de santier.

Achizitia de mijloace de transport specializate noi, in urma identificarii nevoii in studiul de fezabilitate:

-Mijloace noi de transport intern de incinta si intre sectii (pentru ridicare, tractare, rulare, manipulare), si autovehicule rutiere specializate noi (frigoterme si izoterme, vehicule pentru transportul animalelor, reziduurilor, produselor lichide si pulvirulente) asa cum sunt definite in studiul de fezabilitate.

4. OBIECTIVELE STUDIULUI DE FEZABILITATE / PRIORITATI

In conditiile unei societatii moderne, alimentatia rationala nu poate fi conceputa fara participarea produselor lactate si din carne intr-o gama cat mai larga, in cantitati sporite, cu precadere in stare proaspata pe tot parcursul anului.

Laptele este un aliment ce contine toate principiile nutritive si care este recomandat la toate varstele.

Datorita compozitie sale, laptele este perisabil si expus la lumina isi pierde din valoarea nutritiva

Primaria comuneiTasca , ca promotoare a principiilor de dezvoltare durabila pe piata europeana, trebuie sa-si intareasca capacitatea institutionala atat la nivelul decizional cat si de executie. Elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei constituie o practica noua pentru administratia publica.

Pentru realizarea obiectivelor propuse in proiectul acesta, primaria ca autoritate publica trebuie sa elaboreze actiuni pentru atragerea de resurse financiare, mobilizarea resurselor umane, reanalizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor.

Ca modalitati de realizare a strategiei de dezvoltare durabila la randul ei Primaria si Consiliul Local al localitatii trebuie:

atragerea investitorilor autohtoni si straini in zona printr-un ansamblu de facilitati in acord cu legislatia in vigoare, ansamblu ce urmeaza sa fie definitivat cu sprijinul Consiliului Consultativ si aprobat de catre Consiliul Local.

crearea si promovarea unei imagini favorabile a comunei atat in tara cat si in strainatate prin activitati de informare privind caracteristicile, comunitatea si oportunitatile locale, organizarea de evenimente in acest scop, crearea de relatii cu factori de interes in dezvoltarea economica locala, identificarea posibilelor parteneriate in scopul dezvoltarii locale;

sprijinirea implementarii strategiei prin realizarea planului de marketing al orasului si implicarea membrilor comunitatii in procesul de dezvoltare locala.

O importanta deosebita in cresterea capacitatii institutionale o reprezinta ridicarea nivelului de pregatire profesionala a resurselor umane din administratia publica, cu ajutorul cursurilor organizate de Ministerul Administratiei Publice prin Centrul National de Formare Continua pentru Administratia Publica.

Bugetul general al Localitatii Tasca reflecta un acord intre nevoile comunitatii si posibilitatile de satisfacere a acestora. Aceasta situatie a impus, impune si va impune o repartizare complexa a resurselor financiare limitate si o folosire cat mai eficienta a sumelor obtinute din sursele proprii si atrase.

Se doreste ca pe langa asigurarea cresterii economice, imbunatatirea mediului de afaceri si promovarea unor politici armonioase, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, se urmareste totodata, modernizarea si dezvoltarea serviciilor de utilitate publica, astfel incat acestea sa raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor, asigurandu-se treptat apropierea comunei Tasca de standardele Uniunii Europene.

5.DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE

proiectarea la faza SF: 5 luni;

finantarea lucrarilor: 4 luni;

obtinerea avizelor cerute de legislatia romaneasca pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate: 2 luni;

licitatii pentru lucrari de constructii: 2luni;

procurarea dotatiilor (recipiente pentru lapte etc): 3 luni;

- procurarea echipamentelor (frigidere, masini, instalatii etc): 3 luni

pregatirea caietelor de sarcina pentru activitatile de consultanta pentru publicitate si consultanta pentru pregatirea personalului: 2 luni

procurarea de avize de la Directia Sanitar Veterinara 2 luni;

- procurarea de masini pentru curatirea, uscarea si igiena echipamentelor si halelor de procesare 3 luni;

- procurarea de echipamente si vehicule specializate in colectare/ transport/ manipulare 3 luni;

6.COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

Cost pentru proiect ar fi intre - 25.500 si 200.000 euro, cost ce ar cuprinde: reabilitarea spatiului de productie; achizitionarea echipamentelor necesare colectarii si prelucrarii laptelui, a materiilor prime pentru primul proces de productie; pregatire profesionala; consultanta.

Pentru o constructie noua: costul este intre 700-800 Euro/mp, pentru reabilitare constructie costul este intre 300-400 euro/mp.

7. RISCURI ASUMATE ( TEHNICE, FINANCIARE, INSTITUTIONALE, LEGALE)

-deteriorare masinilor;

-deteriorarea instalatiilor de control a laptelui;

-deteriorarea vaselor in care se tine laptale;

-deteriorarea in timp a constructiei;

8..FINANTAREA INVESTITIEI

-Comsiliul local al Comunei Tasca

-Consiliul Judetean

Concluzii:

Avantajele construirii unui centru de colectarea si prelucrarea a laptelui si a carnii in comuna Tasca::

dezvoltarea de activitati economice alternative si conexe;

creeare de noi locuri de munca si cresterea ocuparii fortei de munca;

contributie la dezvoltarea durabila a agriculturii: biodiversitate; protectia mediului; imbunatatirea fertilitatii solului;

metode de crestere a animalelor care sa asigure conditii de trai si dezvoltarea cat mai naturale;

promovarea unei economii rurale viabile;

avantaj competitiv si comparativ: pretul produselor ecologice (mai mari cu 20-60%); cererea pe piata mondiala in crestere;

calitatea produselor raspunde exigentelor consumatorilor;

MOARA PENTRU CEREALE

Proiect realizat de Gliga Andreea Roxana

1. Afacerea propusa si domeniul de activitate

Acest plan de afaceri este intocmit de catre Consiliul local Tasca pentru obtinerea de fonduri FEADR(Fondul European Agricol Dezvoltare Rurala) nenecesar achizitionarii unei mori de cereale, ce va fi pusa in functiune in comuna Tasca, judetul Neamt.

Moara va produce faina de grau din graul achizitionat de catre Primaria Comunei Tasca si va oferi servicii de morarit pentru producatorii agricoli si locuitorii din zona.

Valoarea totala a investitiei este de 31000 lei (7380 euro,rata de schimb 1euro=4.2 lei) din care:

11000 lei vor fi asigurati din surse proprii si vor fi destinati amenajarii terenului si spatiului, precum si asigurarii utilitatilor necesare desfasurarii activitatii;

20000 lei din FEADR, care va fi utilizat pentru achizitionarea utilajului de morarit.

Moara va fi amplasata in comuna Tasca, judetul Neamt, o comuna cu 2750 de locuitori. Comuna beneficiaza de legaturi rutiere si C.F.R. bune cu localitatile invecinate.

Produsele si serviciile

Produsul principal care va fi oferit este faina alba pentru panificatie tip 680. Un alt produs care poate fi obtinut este malaiul obisnuit. Ca produse secundare se vor obtine tarata de grau si de porumb. Moara poate fi reglata si pentru a produce gris.

Serviciile prestate vor consta in macinarea graului si porumbului adus de locuitorii din zona. In prezent, astfel de servicii sunt prestate cu plata in natura, sub forma de uium, de pana la 25% din cantitatea de cereale macinata

In ceea ce priveste manopera directa vom lua in calcul salarizarea personalului care participa direct la procesul de productie.

Salarii directe:

- 2 morari x 500 lei/luna x 12 luni/an = 12000 mii lei

- 2 muncitori necalificati x 350 lei/luna x 12 luni/an = 8400 lei

- 1 mecanic x 500/luna x 12 luni/an = 6000 lei

Total salarii directe: 26400 lei

Costuri indirecte

Pe langa aceste costuri directe, firma trebuie sa suporte si alte costuri cum ar fi: intretinerea si functionarea utilajului, utilitati aferente, cheltuieli de desfacere, administrative, dobanzi la credite, etc.

Costuri indirecte:

- Energie electrica, apa, canalizare 5000 lei

- Salarii indirecte (inclusiv CAS) 26400lei

- Cheltuieli desfacere - transport 2000 lei

- Reparatii intretinere, piese de schimb 1500 lei

- Cheltuieli administrative 1000 lei

- Asigurari 1200 lei

- Amortizarea 6000 lei

Total costuri indirecte 43.100 lei

2.Promovarea si distributia

Deoarece desfacerea produselor va fi asigurata in special en-gros,cat si locuitorilor din zona , nu consideram necesara o campanie de promovare larga. Pentru prestarile de servicii, consideram ca cea mai buna forma de reclama va fi asigurarea unei calitati superioare a fainii produse si mentinerea promptitudinii in prestarea serviciilor de morarit.

Utilajul necesar

Din studiile efectuate, am ajuns la concluzia ca moara cea mai potrivita este o moara cu 3 valturi, cu o capacitate de prelucrare de 400 kg/ora, asigurand un procent de extractie de 70-80%, care functioneaza la o putere de 22 KW. Pretul estimativ solicitat de producator, inclusiv instalarea si punerea in functiune este de 20000 lei. Moara ocupa o suprafata de 14 mp, are o inaltime de aproximativ 5 m si o greutate de 2500 kg. Nu necesita fundatie, fiind o constructie compacta instalata pe un cadru metalic.

Acest utilaj a fost selectat dupa analizarea a trei oferte similare, din urmatoarele considerente:

pretul mai mic fata de produse similare;

conditii de livrare avantajoase - firma producatoare, S.C. Electrotimis S.A., asigura montajul, punerea in functiune si pregatirea unui morar.

Spatii, Utilitati

Primaria detine un teren corespunzator si o cladire care, dupa renovare, poate fi folosita pentru amplasarea utilajului si amenajarea depozitelor.

Terenul necesita amenajari si imprejmuire. Va fi construit un spatiu de parcare suficient de larg ( 900 mp) pentru facilitatea accesului camioanelor si carutelor pana in apropierea morii soseaua nationala care trece prin comuna. Aceste lucrari vor fi efectuate cu forte proprii de catre Primaria Tasca.

Bransarea cladirii la sistemul de apa si canalizare al comunei este realizata, bransarea la linia electrica de curent trifazic, existenta in apropierea casei, urmand sa fie facuta.

Pentru estimarea costurilor aferente acestor amenajari am contactat o firma particulara de specialitate. Devizul estimativ pentru aceste lucrari se ridica la 6000 lei.

Personalul

Moara va fi deservita de 5 angajati, dupa cum urmeaza:

1 electromecanic;

2 morari;

2 muncitori necalificati (pentru insacuire si incarcare)

Personalul va fi selectat dintre locuitorii comunei, instruit si testat la locul de munca. Cu fiecare va fi incheiat un contract individual de munca.

Pentru cele doua posturi de morari (pe care le consideram pozitii cheie pentru asigurarea calitatii prestatiei si a productiei) am contactat deja doua persoane calificate si cu experienta in domeniu.

3. Avantajele oferite comunitatii

Activitatea propusa va fi un instrument de dezvoltare a comunitatii si de dezvoltare umana in acelasi timp cu dezvoltarea economica.

Avantajele pe care le va oferi firma comunitatii sunt urmatoarele:

avand in vedere extinderea in amonte si in aval a activitatii de morarit, firma va oferi noi locuri de munca somerilor comunitatii sau indivizilor care nu sunt angajati la completa lor activitate de munca;

asigurarea cu servicii si produse care nu au fost asigurate pana in momentul de fata: macinarea graului si porumbului, oferirea unor produse de patiserie diverse si de buna calitate (pe masura dezvoltarii afacerii);

imbunatatirea nivelului de trai al populatiei comunei. Firma intentioneaza sa sprijine comunitatea in derularea unor proiecte la nivel local si anume:

renovarea cladirii caminului cultural din comuna si achizitionarea unui aparat de protectie;

Necesarul de finantare

Apreciem ca intreaga investitie necesita un fond de 31000 lei din care:

10000 lei pentru amenajarea spatiilor si terenului firmei - se pot acoperi din surse proprii;

1000 lei pentru achizitionarea unei cantitati de grau suficiente pentru un proces fluent de productie- din surse proprii;

20000 pentru achizitionarea utilajului - din FEADR.

Am prevazut ca intregul profit sa fie reinvestit, acesta reprezentand inca o rezerva pentru dezvoltarea activitatii.

Indicatorii financiari ai investitiei prefigureaza o situatie financiara favorabila, ceea ce ne permite sa consideram proiectul fezabil si profitabil.

PRODUSE DE PANIFICATIE

Proiect realizat de Calinescu Mihaela

1. DATE GENERALE

Denumirea investitiei

Produse de panifiactie

Elaborator

Consiliul local Tasca

Ordonatorul principal de credite

Consiliul local Tasca

Amplasamentul

Sistemul de de panificatie fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate este localizat in comuna Tasca.Comuna este situata este asezada in partea de vest a judetului Neamt, pe albia raului Bicaz, cu o suprafata de 9.563 ha, la o distanta de 5 km de orasul Bicaz si de 29 km de municipiul Piatra Neamt avand in componeta satele Tasca, Hamzoaia, Secu, Neagra si Ticos Florea.

2. TEMA, CU FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATILOR

Tema referitoare la "Studiul de fezabilitate privind produsele de panificatie in comuna Tasca" a fost intocmita pentru a satisface nevoilor localnicilor.

Oportunitatea proiectului rezulta din :

necesitatea de a asigura livrarea produselor de panificatie in comuna

planul are ca obiect principal de activitatea obtinerea de produse de panificatie si vanzarea acestora prin intermediul magazinelor proprii. In primul an de functionare se va acoperi tot necesarul de produse pe toata suprafata comunei.

3. DESCRIEREA INVESTITIEI

Ne propunem - in prima etapa - sa obtinem un contract care sa presupuna aprovizionarea cu paine si alte produse de panificatie a satelor componente. In a doua etapa intentionam sa extindem activitatea productiva in domeniul realizarii produselor de patiserie. Proiectul are obiect principal de activitatea obtinerea de fonduri FEADR(Fonduri Europene Agricole pentru Dezvoltare Rurala)pentru crearea unei brutarii-patiserii.

OBIECTIVELE STUDIULUI DE FEZABILITATE / PRIORITATI

Ne propunem ca dupa obtinerea acestui contract:

  • Sa producem paine pentru a satisface necesarul dorit
  • Sa ne cream o clientela stabila
  • Sa atingem un grad de utilizare a capacitatii de productie de 75%

Incepand din al doilea an al realizarii priectului ne propunem:

  • Sa largim volumul activitatii ajungand la un grad de utilizare a capacitatii de productie de 95%

In a doua etapa a proiectului, incepand cu al treilea an, ne propunem extinderea afacerii, prin infiintarea unei patiserii. Aceasta etapa urmeaza a fi analizata in functie de volumul acumularilor realizate in prima etapa.

Produsele si serviciile

Produsul principal care va fi oferit este painea. Un alt produs ce poate fi oferit este painea integrala. Ca produse secundare vor fi obtinute produsele de patiserie.

Preturile practicate in prezent pentru aceste produse sunt urmatoarele :

paine alba .......... 0.8 lei/buc

chifle ........... 0.5lei/buc

paine integrala ........ 1.5 lei/buc

franzela ..........1.3 lei/buc

paine taraneasca ...... 2 lei/buc

Important pentru ca produsele sa aiba vanzare sigura este ca acestea sa aiba proprietati bune de panificatie, faina folosita sa aiba un procent redus de cenusa (sa fie alba) si sa fie pastrata in conditii corespunzatoare de umiditate.

Intrucat painea reprezinta un produs de baza in alimentatie, este de presupus ca in viitor consumul nu va scadea, dimpotriva, va creste, pe masura cresterii populatiei si diversificarii productiei de panificatie.

Serviciile prestate vor consta in producerea si livrarea produselor solicitate de client in cantitatea si calitatea dorita de acesta.

. Consideram ca cea mai buna forma reclama va fi asigurarea unei calitati superioare a produselor comercializate si mentinerea promptitudinii in prestarea serviciilor de livrare

  1. Procesul de productie

Ciclul de productie consta in urmatoarele etape :

achizitionare faina alba;

achizitionare faina de secara;

achizitionare drojdie;

preparare aluat;

coacere paine;

ambalare in pungi paine de secara;

ambalare in lazi de plastic a restului de produse;

livrare.

6.COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

- apreciem ca intreaga investitie este de 108.000 euro

Comuna Tasca.Comuna reprezinta o importanta localitate pentru judetul Neamt..

Consumatorii din comuna Tasca includ :

numar de locuitori : 2.715

numar de locuinte: 1035

numar de familii: 1117

sat Tasca -592 familii

sat Hamzoaia: 155 familii

sat Ticos Floarea: 185 familii

sat Neagra: 245 familii

7. RISCURI ASUMATE ( TEHNICE, FINANCIARE, INSTITUTIONALE, LEGALE)

- Investitia urmeaza a se realiza in comuna Tasca, localitate aplasata in partea de vest a judetului Neamt, pe albia raului Bicaz, cu o suprafata de 9.563 ha, la o distanta de 5 km de orasul Bicaz si de 29 km de municipiul Piatra Neamt avand in componeta satele Tasca, Hamzoaia, Secu, Neagra si Ticos Florea.

- Riscurile tehnice ar putea consta in obtinerea unor performante ale echipamentelor (masini transport, echipamente presat, etc) inferioare celor considerate in analiza, ca urmare a unor deficiente ascunse de fabricatie sau a exploatarii necorespunzatoare.

- Datorita utilizarii de tehnologii moderne, calitative, care au dovedit performante bune in exploatare, precum si datorita instruirii adecvate a personalului, se considera aceste riscuri ca fiind minime.

- Depasirea bugetului proiectului din cauza cresterii costurilor echipamentelor si serviciilor - acest risc ar putea fi minimizat prin reducerea la minim a timpului necesar parcurgerii etapelor legale necesare demararii procesului de contractare si implementare a proiectului. In acest fel, riscul ca preturile considerate pentru estimarea investitiei sa fie influentate intr-un fel sau altul de diversi factori externi perturbatori, ar fi minim.

9.FINANTAREA INVESTITIEI

Investitia se propune a se realiza din urmatoarele surse de finantare:

Buget Consiliul Local Tasca si FEADR.

Consiliul Local Tasca poate finanta 35.000 euro din fonduri proprii urmand ca restul de 73.000 de euro sa fie acordati de FEADR (Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile intre 50 si 70% din valoarea totala eligibila a proiectului, fondurile acordate reprezetand cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge cofinantarea privata, acea contributie financiara a celui care solicita fondurile europene. Cofinantarea publica reprezinta sprijinul financiar acordat beneficiarilor Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala de catre Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei

10.AVIZE SI ACORDURI

-certificatului de urbanism.

-avize solicitate pentru obtinerea autorizatiei de functionare

CONCLUZII

Serviciile prestate vor consta in producerea si livrarea produselor solicitate de client in cantitatea si calitatea dorita de localitatile aferente comunei.

Consideram ca aceasta afacere are reale sanse de reusita deoarece exista o cerere in crestere pentru produsele pe care le vom oferi si exista posibilitati de desfacere ridicate datorita retelei relativ limitate de asemenea produse in zona.

INFIINTARE ATELIER TAMPLARIE SI HALA DEPOZITARE

Proict realizat de Radulescu Mihai

MEMORIU DE PREZENTARE

DATE GENERALE

1.1. DENUMIREA LUCRARII: Infiintare atelier tamplarie si hala depozitare

1.2. AMPLASAMENT: Comuna Tasca, sat. Tasca

1.3. BENEFICIAR: Primaria comunei Tașca

1.4. ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE: Consiliul Local Tasca

1.5. AUTORITATEA CONTRACTANTA: Consiliul Local Tasca

1.6. ELABORATOR: S.C. ERYZA DESIGN S.R.L. Neamt

1.7. FAZA DE PROIECTARE: Proiect pentru Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.)

1.8. DATA ELABORARII: Ianuarie 2009

OBIECTIVELE LUCRARII

Pe termen scurt:

Reducerea somajului (in zona exista persoane calificate in prelucrarea lemnului si disponibilizate in urma restructurarii unor firme de profil din judet);

Cresterea veniturilor colectate la bugetul Consiliului Local Trasca din taxele si impozitele locale aferente noii activitati economice desfasurate;

Pe termen lung:

Exploatarea la un nivel superior a resurselor de material lemnos existente in zona (mentionam ca aceasta comuna poseda suprafete extinse acoperite cu paduri de foioase - stejar, fag, plop etc.);

Extinderea pietei activitatii desfasurate la comunele vecine, care prezinta, de asemenea, un potential semnificativ si care nu au posibilitatea prelucrarii materialului lemnos (Secu, Hamzoaia, Neagra, Ticos, Tasca);

Cresterea nivelului de trai prin cresterea veniturilor persoanelor angajate si a persoanelor beneficiare direct sau indirect de realizarea proiectului;

DESCRIEREA INVESTITIEI

La baza acestei investitii a stat numarul mare de hectare ocuopat de padure (aproximativ 60% din suprafata comunei) drept pentru care am considerat ca un atelier de tamplarie ar putea utiliza aceasta resursa inestimabila pentru a creste veniturile la nivelul Consiliului Local Tasca.

Pentru ca pe viitor atelierul de tamplarie sa nu duca lipsa de materie prima s-a intocmit un plan de achiziționare de puieți de fag și pin care sa inlocuiasca materia prima utilizata in procesul tehnologic.

Atelierul de tamplarie ce va avea ca principale activitați:

a.      Prelucrarea materialului lemnos propriu sau al clientului;

b.     Productia de cherestea;

c.      Producerea de semifabricate din lemn necesare constructiei de cladiri;

d.     Productia de mobila;

e.      Montarea acestor piese la cererea clientului;

Produsele relizate vor fi destinate, in primul rand, pietei locale, reprezentata de comuna Tasca si de comunele invecinate.

Avand in vedere faptul ca in ultimul timp numeroase persoane se retrag in mediul rural, exista o afluenta deosebita a fostilor locuitori ai acestei comune care se intorc catre locurile de origine. Astfel, apare o cerere crescanda de semifabricate din lemn destinate constructiei de case, dar si de produse de stolerie si tamplarie.

O destinatie potentiala a produselor noastre poate fi reprezentata de scolile, gradinitele, caminele culturale din comuna sau din comunele limitrofe prin achizitii de produse de stolerie, scaune, mese, dulapuri etc.

In plus, pentru clientii care doresc prelucrarea lemnului propriu, poate fi oferit tipul de prelucrare solicitat.

De asemenea, in cazul produselor de stolerie si tamplarie pot fi oferite si servicii de transport, montare si reparatii ale acestora.

Pe parcurs, odata cu dezvoltarea activitatii, va fi demarata si productia de mobila. La inceput, piata de desfacere va fi reprezentata de comuna Andrieseni si de zonele limitrofe. In perspectiva, aceasta va putea fi extinsa si la alte zone prin incheierea de contracte cu firme de distributie de profil.

Comuna fiind destul de departe de principalele orase din zona, nu exista posibilitatea deplasarii solicitantilor de acest gen de servicii catre alti furnizori. Prin implementarea acestui proiect, va fi oferita sansa oferirii de astfel de produse si servicii direct cetatenilor din zona, eliminandu-se totodata si costurile legate de transportul lemnului si al produselor finite.

Piata produselor si serviciilor oferite are un caracter stabil si chiar crescator, in perspectiva cresterii nivelului de trai al locuitorilor si posibilitatilor crescande de suportare a cheltuielilor de constructie de case, intretinere de locuinte sau achizitionare de mobila.

Dimensiunea pietei poate fi evaluata pe categorii de produse si servicii oferite. Astfel, se apreciaza ca:

vor fi construite circa 10-15 noi case in fiecare comuna anual (ne referim inclusiv la celelalte comune limitrofe);

vor fi produse elemente de stolerie si tamplarie pentru aproximativ 200 de gospodarii;

vor fi realizate produse din material lemnos destinate scolilor, gradinitelor, caminelor culturale, primariilor si altor institutii social-culturale din zona;

vor fi satisfacute comenzile clientilor de cherestea sau de scandura tip dulap-peste 500m3;

Piata produselor si serviciilor oferite este localizata in imediata vecinatate a locului de desfasurare a procesului de productie. Ea este reprezentata de comuna Tașca si de comunele limitrofe, cu posibilitatea extinderii si la alte zone din judetul Neamț. Ulterior, mai ales in ceea ce priveste productia de mobila piata va putea fi extinsa la nivel regional si chiar national prin contracte incheiate cu firme de distributie a produselor de acest gen.

In cazul in care se solicita transportul produselor la domiciliul clientului sau la locul lor de folosire, vor fi folosite mijloace de transport existente pe plan local, mai ales atelaje cu cai. Acest lucru este justificat in primul rand de distanta mica (de pana la 15-20 km) dintre locul de desfasurare al activitatii de productie si localizarea clientilor potentiali, dar si de costul redus al unui astfel de mijloc de transport. In cazul unor cantitati mai mari, poate fi discutata posibilitatea transportului cu mijloace de transport auto de gabarit mare. De asemenea, odata cu extinderea pietei si la alte zone, transportul va fi asigurat din considerente de operativitate si siguranta a transportului cu mijloace auto specializate in transportul de marfa.

OCUPAREA TERENURILOR

a.     STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI VIZAT

Terenul pe care se va construi gradinita apartine documeniului public al comunei Tasca

b.     PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FUNCȚIUNILOR CE OCUPA ZONA STUDIATA

Actualmente, pe terenul studiat, se afla o cladire functonala, avand regim de inaltme P, P+M, in cadrul careia dorim sa infiintm sediul administrativ al atelierului de tamplarie. In imediata vecinatate sunt amplasate unitat industrial.

c.     RELATNARI INTRE FUNCTUNI

Se poate considera ca in prezent exista relatonari functonale doar cu vecinatatle imediate, in cooperare cu care se pot rezolva dotarile tehnico-edilitare.

d.     PRINCIPALELE DISFUNCTIONALITAt

Ca si disfunctonalital se mentoneaza:

Lipsa cailor de circulate interioara s a spatilor de parcare;

Lipsa echiparii tehnico-edilitare corespunzatoare (alimentare cu apa, canalizare, electrice, gaze);

Lipsa spatilor verzi de protectie aferente dotarilor.

OPtIUNI ALE POPULATIEI

Realizarea obiectivului de investitii va crea oportunitati noi de extindere a domeniului economic al comunei si crearea de noi locuri de munca.

VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL

In imediata apropiere se afla unitati industriale, astfel ca obiectivul tratat corespunde din punctul de vedere al celorlalte unitati functionale din zona studiata.

MODERNIZAREA CIRCULATIEI

ORGANIZAREA CIRCULATIEI SI A TRANsPORTULUI IN COMUNA

Accesul la obiectivul propus se va face pe un drum de acces, betonat, care face legatura cu DJ Piatra Neamt - Tasca.

DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

Alimentare cu apa

Alimentarea cu apa va fi asigurata prin extinderea retelei existente, obiectivul tratat va fi bransat la reteaua de alimentare comunala.

Canalizare menajera si pluviala

Apele uzate menajere de la grupurile sociale vor fi preluate de o retea locala de canalizare si conduse la doua bazine vidanjabile.

Apele meteore de pe acoperisurile cladirilor si de pe platforma betonata vor fi colectate prin guri de scurgere si evacuare gravitational si preluate de canalul existent, fiind trecute in prealabil printr-un filtru separator de grasimi.

Alimentarea ce gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale va fi asigurata prin extinderea retelei existente. Proiectarea ti executarea extinderii retelei de gaze, respectiv racordarea consumatorilor la aceasta, se va face de catre firme autorizate in acest sens.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se va asigura prin facilitatile proprii, obiectivul va fi bransat la reteaua L.E.A. 20 kV, existenta in zona. Este prevazut un post de transformare.

Proiectarea si executarea retelei de energie electrica, respectiv racordarea consumatorilor la aceasta, se va face de catre firme autorizate in acest sens.

PROTECTIA MEDIULUI

Principalele directive adoptate in cadrul politicii de protectie a mediului, care afecteaza direct industria mobilei, se refera la emisiile industriale - politica produsului integrat, computii organici volatili si deseurile (ambalaje si deseurile de ambalaje). Deseurile rezultate din productia de mobila au fost eliminate de pe lista deteurilor periculoase, insa unele produse utilizate de producatorii de mobila raman pe lista (de ex. lacurile). De asemenea, atelierul va avea in vedere reglementarile comunitare in domeniul sigurantei produselor, respectiv Directiva 2001/95/CE privind siguranta generala a produselor, transpusa in legislatia romana prin Legea nr. 245/2004 (Monitorul Oficial nr. 565/ 25.06. 2004) privind securitatea generala a produselor, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005. In ceea ce priveste strategia UE in domeniul mobilei, aceasta cuprinde trei directii principale bazate pe avantajele competitive: - reducerea costurilor; - design, calitate, inovatie, instruire, noi tehnologii; - eficienta vanzarilor, relatii privilegiate cu detailistii.

Propunerile prezentate vor asigura protectie mediului prin asigurarea de spatii verzi.

Prin realizarea obiectivului propus nu este afectat mediul. Poluarea solului este evitata prin solutia constructiva pentru instalatiile sanitare de apa si canalizare. Protectia factorului de mediu aer este asigurata de alegerea corespunzatoare a instalatiilor de incalzire.

Nu se depoziteaza sau se utilizeaza substante toxice sau cu pericol de explozie. In timpul exploatarii atelierului de tamplarie se produc exclusiv deseuri menajere curente. Pentru zona studiata, este rezolvata complet problema preluarii si transportului gunoiului la groapa de gunoi a comunei.

DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE

proiectarea la faza Studiului de Fezabilitate: 1 luna;

finantarea lucrarilor: 2 luni;

obtinerea avizelor: 1 luna;

contractarea proiectului si a echipei de muncitori:1 luna;

amenajarea cladirii deja existente astfel incat la parter sa functioneze atelierul de tamplarie iar la mansarda va fi sediul administrativ. - 2 luni;

licitatii pentru procurarea echipamentului administrativ (birou, calculator, fax, etc): 1 luna;

licitatii pentru procurarea echipamentelor (ferastrau, masina de slefuit, aspirator, etc): 1 luna;

procurarea echipamentelor: 1 luna;

selectarea si angajarea personalului administrativ si a personalului productiv: 1 luna;

promovarea produselor si contactarea potentialilor clienti: 2 luni

receptia finala a lucrarilor: 1 luna.

ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE

Nr. Crt

Masini, utilaje, instalatii, echipamente

Preț/

buc (euro)

Buc

Valoarea totala  100 %

Suma care trebuie transferata din acest Program 80 %

Suma reprezentand contributia privata 20 %

Mașina universala de tamplarie DISCO 5

Ferastrau cu banda cu volan in ghișa de 400 mm

Mașina de șlefuit STAR 100

Ferastraie mobile TI 300

Aspiratoare AS2

Strung pentru lemn TORNADO

Mașini de frezat OPEN CE ALBERO FISSO

Calculatoare

Xerox/Fax/Copiator

TOTAL

LOCURI DE MUNCA

Functia/Postul

Denumirea locului de munca

Numarul de persoane

Costul lunar al fortei de munca

(RON)

Perioada de timp

Costuri pentru primul an de activitate

Costuri pentru al 3-lea an de activitate

Administratori

nedeterminata

Maistri

nedeterminata

Muncitor calificat

nedeterminata

Agent de vanzari

nedeterminata

Paznic

nedeterminata

Secretara

nedeterminata

Total

DATE FINANCIARE

Capitalul de care dispunem este de 20.000 E, din care 13.000 E finantare FRDS, adica 54496 lei la o rata schimb valabila astazi, 30 01 2009 de 4.1920 lei ~1 E.

Total venituri

Veniturile estimate sunt:

Produse/servicii

Venit -lei-luna

Venit -lei-

Venit -lei-

an

3 ani

Prelucrarea materialului lemnos propriu sau al clientului;

Productia de cherestea;

Producerea de semifabricate din lemn necesare constructiei de cladiri;

Productia de mobila;

Productia de piese de stolerie sau tamplarie;

TOTAL

Total CHELTUIELI

Cheltuielile estimate sunt:

Cheltuieli -lei

Cheltuieli -lei

Cheltuieli -lei

luna

an

3 ani

Salariul

Chirie

Promovare

Materii prime

Asigurari

Impozite

Intretinere

Transport

Altele..

Total

Capital 100 000 lei

Suma necesara pentru a lansa si finanta afacerea pe primele 3 luni: 20.000 euro = 83840 lei

Venituri pe trei ani: 1403530 lei

Cheltuieli pe trei ani: 990000 lei

Profit pe trei ani 342 000 lei

RISCURI ASUMATE ( TEHNICE, FINANCIARE, INSTITUTIONALE, LEGALE)

o Riscuri tehnice:

Riscurile tehnice ar putea consta in obtinerea unor performante ale echipamentelor inferioare celor considerate in analiza, ca urmare a unor deficiente ascunse de fabricatie sau a exploatarii necorespunzatoare. Dar datorita utilizarii de tehnologii moderne, calitative, care au dovedit performante bune in exploatare, precum si datorita instruirii adecvate a personalului, se considera aceste riscuri ca fiind minime.

o Riscuri financiare

Riscurile financiare pot consta in:

Depasirea bugetului proiectului din cauza cresterii costurilor echipamentelor si serviciilor - acest risc ar putea fi minimizat prin reducerea la minim a timpului necesar parcurgerii etapelor legale necesare demararii procesului de contractare si implementare a proiectului. In acest fel, riscul ca preturile considerate pentru estimarea investitiei sa fie influentate intr-un fel sau altul de diversi factori externi perturbatori, ar fi minim.

Depasirea perioadei de realizare a investitiei. Acest risc ar putea apare din doua motive: un motiv ar fi acela al intarzierii procesului de promovare a investitiei la nivelul beneficiarului proiectului. Minimizarea acestui risc ar putea fi realizata printr-un management de proiect adecvat care sa permita o flexibilitate si adaptabilitate maxima la conditiile concrete ce ar putea apare in parcurgerea etapelor initiale de autorizare si contractare a executiei lucrarilor. Un al doilea motiv ar fi intarzierile determinate de nerespectarea graficului de lucru din cauza executantului. Acest risc ar putea fi minimizat prin semnarea unui contract "la cheie" cu un contractor general. In baza unui contract de acest tip responsabilitatea finalizarii lucrarilor de investitii in graficul de timp preconizat revine in exclusivitate contractorului general

MATRICEA CADRU LOGIC

Enunt

Cuantificare

Mijloace de

verificare

Ipoteze/Supozitii

Obiectiv

general

Reducerea somajului

20% in 3 ani

Statistici

Obiective

specifice

Cresterea veniturilor colectate la bugetul Consiliului Local Tașca din taxele si impozitele locale aferente noii activitati economice desfasurate;

Colectarea taxelor si impozitelor

Documente,

facturi

Exploatarea la un nivel superior a resurselor de material lemnos existente in zona (mentionam ca aceasta comuna poseda suprafete extinse acoperite cu paduri de foioase - stejar, fag, plop etc.);

Rezultate

Cresterea nivelului de trai prin cresterea veniturilor persoanelor angajate si a persoanelor beneficiare direct sau indirect de realizarea proiectului;

Sondaje in randul populatiei din

zona

Extinderea pietei activitatii desfasurate la comunele vecine, care prezinta, de asemenea, un potential semnificativ si care nu au posibilitatea prelucrarii materialului lemnos;

Activitati

+ Prelucrarea materialului lemnos propriu sau al clientului;

+ Productia de cherestea;

+ Productia de piese de stolerie sau tamplarie;

+ Montarea acestor piese la cererea clientului;

+ Producerea de semifabricate din lemn necesare constructiei de cladiri;

Buget solicitat:

10.000 Euro

Lista participanti:

Din suport de curs.

Informatii de pe internet.

Interesul grupului de productie pentru intrajutorarea comunitatii.

CONCLUZII - MASURI IN CONTINUARE

Putem afirma ca piata produselor si serviciilor este in crestere din aceleasi motive pentru care acest tip de activitate a fost considerata o prioritate: existenta resurselor necesare, cresterea activitatii de constructie de case pentru persoanele care se intorc in mediul rural, desfasurarea de actiuni de reabilitare a caselor existente, a cladirilor care apartin diferitelor institutii cu caracter social-cultural, inexistenta unei concurente in zona, distantei relativ mari fata de centrele urbane importante etc.

Din aceste motive, consideram propunerile proiectului ca fiind in beneficiul zonei.

NOTARIAT PUBLIC

Proiect realizat de Enculescu Andra

Ce este un Notar Public?

   Notarul este un liber profesionist, avand statutul unei functii autonome, un reprezentant neutru al intereselor clientilor sai, un consilier nepartinitor pentru chestiuni juridice complexe, indeplinind totodata un serviciu de interes public prin intocmirea actelor de autoritate publica. Legea notarilor publici si a activitatii notariale, nr. 36/1995 stabileste ca 'activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea' (art. 1).

ACTIVITATEA NOTARIALA

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND IN INSTITUTIA NOTARIATULUI

Justificarea activitatii notariale

In doctrina notariatul este definit, in general, ca un organ menit sa autentifice acte juridice in scopul de a le conferii incontestabilitate, sa ateste fapte care au insemnatate juridica, precum si sa indeplineasca alte atributii juridice prevazute de lege.

In prezent activitate notariala este reglementata de Legea nr. 36/1995. Dispozitiile sale se completeaza cu cele ale Codului de procedura civila. Ca acte specifice, la legea organica mai trebuie adaugate Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. 36/1995 si Statutul Uniuni Nationale a Notarilor Publici din Romania.

Organizarea activitatii notarilor publici

2.1.Organizarea birourilor notarilor publici. Arhiva si evidenta activitatii.

Potrivit art. 14 din lege, activitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzator.

Notarul public sau notarii publici asociati, titulari ai unui birou, pot angaja notari stagiari, traducatori, alt personal de specialitate, precum si personal administrativ se de serviciu necesar activitaii notariale.

Evidenta birourilor de notari publici si lucrarile privind numirea si incetarea functiei notarilor publici se intocmesc de personal de specialitate notariala din Ministerul Justitiei.

In circumscriptia unei judecatori pot functiona unul sau mai multe birouri de notari publici. Numarul notarilor publici si al birourilor in care acestia isi desfasoara activitatea se stabileste de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, in functie de cerintele locale rezultate din intinderea teritoriului, numarul locuitorilor, volumul solicitarilor publicului. Numarul lor se actualizeaza annual, de regula in primul trimestru, de ministrul justitiei potrivit propunerilor Camerelor si cu prioritate, in raport cu numarul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public.

Biroul de notar public va avea arhiva si registratura proprie, iar notarul public este obligat sa tina o evidenta finaciar-contabila. Secretariatul va efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, inregistrarea si indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucraricu caracter auxiliar necesare bunei desfasurari a activitatii. Desi pare un aspect minor, in realitate aceasta activitate este foarte importanta, deoarece, potrivit art. 102 din lege, arhiva activitatii notariale este proprietatea statului si se pastreaza, se conserva si se preda in conditiile legii.

Cat priveste evidentele de specialitate, art. 40 din Regulament stabileste ca la biroul notarului public se tin urmatoarele registre:

registrul general;

opisul registrului general;

registrul de succesiuni;

opisul succesiunilor;

registrul special de renuntari la succesiune;

opisul renuntarilor la succesiune;

registru de termene succesorale;

registrul de depozite;

registrul de proteste;

registrul de consultatii juridice notariale;

registrul de traduceri;

registrul de corepondenta

Actele intocmite si consultatiile juridice notariale vor fi evidentiate in registre, mentinandu-se totodata si onorariul stabilit.

Cheltuielile efectuate pentru investitii, dotari si alte utilitati se scad din veniturile impozabile pe o durata de trei ani de la inceperea efectiva actvitatii( art. 110 si art. 111 din lege).

2.2. Numirea ca notar

Notar public poate fi, potrivit art. 16 din lege cel care indeplineste urmatoarele activitati:

are numai cetatenia romana si domiciliul in Romania si are capacitatea de exercitiu a drepurilor civile;

este licentiat in drept - stiinte juridice -sau doctor in drept;

nu are antecedente penale;

se bucura de o buna reputatie;

cunoaste limba romana;

este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;

a indeplinit timp de doi ani functia de notar stagiar si a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de cinci ani functia de notar, judecator, procuror, avocat sau alta fiunctie de specialitate juridica si dovedeste cunostiintele necesare functiei de notar public.

Notarul public este numit de ministrul justitiei la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Pubilici, in baza celui interesat si dupa ce face dovada indeplinirii cerintelor prevazute in art. 16 din lege si anume: cererea de numire in care solicitantul va declara pe propria raspundere ca are numai cetatenia romana; dovada domiciliului in Romania; copii de pe actele de studii; cazierul judicia; caracterizare de la Colegiul director al Camerei Notarilor Publici in circumscriptia careia urmeaza sa-si desfasoare activitatea, cu privire la buna sa reputatie;certificat medical de sanatate, cu atestarea deplinei sale capaciatati psihice; pentru notarul stagiar , dovada promovarii examenului de notar public;pentru cei care au sustinut concurs in conditiile art. 4 din Regulament, in afara dovezii privind exercitarea timpde 5 ani a uneia dintre functiile juridice prevazute, se va prezenta si dovada ca au fost declarati reusiti la concurs.

Inainte de a-si incepe activitatea, in termen de 60 de zile de la numire, notarul public este obligat sa-si inregistreze biroul la Curtea de Apel in circumscriptia careia isi are sediul biroul notari publici.

In ceea ce priveste notarul stagiar, Uniunea Nationala Notarilor Publici organizeaza annual examenul de notar public pentru notarii stagiari carea au implinit efectiv doi ani de activitate.

Regulamentul, prin art.30, impune interdictia pentru notarul public de a-si face reclama prin orice mijloace, afara de cazurile in care se recurge la anunturi referitoare exclusiv la existenta si sediul biroului notarila, programul de lucru si continutul activitatii.

Toate actele notariale se intocmesc la cerere. Cererile se inregistreaza in ordinerea primirii. Pentru indeplinirea actului notarial se platesc onorarii, taxe de timbru si timbru judiciar, in conditiile prevazute de lege. 

1. MIJLOACE FIXE

Notariatul practica sistemul de amortizare lineara, avand ca durata de viata trei ani, perioada aprobata de Asociatia Nationala a Notarilor pentru recuperarea investitiilor initiale.

Tipul de mijloc fix

Durata de viata

Calculatore si alte echipamente

Masina

Mobilier

Calculatoare si alte echipamente

Vom avea nevoie de:

- 4 Calculatoare  750euro/buc.

- 4 Imprimante  250euro/buc.

- 1 xerox  450euro

- 4 fax-uri  200euro/buc.

Masina

Notarul va avea nevoie de o masina pentru deplasare in cazul in care clientul (clienti) nu se pot deplasa la sediul noariatului public.

- 1masina  10.000euro

Mobilierul

Pentru secretariat vom avea nevoie de:

- 3 birouri  48euro/buc.

- 3 scaune ergonomice 40euro/buc.

- 3 dulapioare  72euro/buc.

- 3 rafturi  95euro/buc.

- 3 birouri mici (pt. clienti) 35euro/buc

- 9 scaune (pt. clienti) 15euro/buc.

Total 1005euro

Pentru biroul notarului vom avea nevoie:

- 1 birou mare  310euro

- 1 birou mic  48euro

- 1 scaun ergonomic 135euro

- 2 dulapioare  72euro/buc.

- 2 scaune  15euro/buc.

- 1 raft-biblioteca 75euro

Total 742euro

Pentru arhiva vom avea nevoie de urmatoarele:

1 birou  48euro

1 scaun ergonomic 40euro

4 rafturi mari-biblioteca 160euro

2 rafturi mici  90euro

Total 908euro

Numar total de salariati:

Numar total de angajati

Din care:

Cu contract de munca pe durata nedeterminata

Cu contract de colaborare

2. Previziunea cheltuielilor cu salariile

Explicatii

Post

Nr.

Salariu

Total lunar

 

Salarii directe

notar

 

secretare

 

arhivar

 

Total salarii directe

Salarii indirecte

administrator

 

contabilitate

 

femeia de serviciu

 

Total salarii indirecte

Total salarii nete

Total salarii brute

*Nota : se atribuie un spor de vechime de 10% pentru fiecare.

Previziunea cheltuielilor cu chiria apartamentului

Chirie/luna

TASCA

250euro

3000euro

Total

3000euro

Servicii notariale

Biroul nostru va ofera toate serviciile prevazute de art.8 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale, cum ar fi:

Consultatii juridice notariale
Dezbateri succesorale (mosteniri)
Testamente
Contracte de vanzare - cumparare / donatie / schimb / intretinere
Contracte de partaj / lotizare / alipire
Contracte de ipoteca, gaj, imprumut
Contracte de inchiriere / comodat
Declaratii autentice
Procuri speciale si generale
Legalizari de copii ale unor inscrisuri
Legalizari de semnatura
Legalizarea semnaturii unui traducator
Darea de data certa unor inscrisuri
Acte constitutive si aditionale pentru societati comerciale

Servicii conexe

Servicii de traducere a documentelor.

Daca aveti nevoie de traducerea unui act notarial sau a uui act emis de o alta institutie, puteti apela la serviciile unui traducator autorizat de Ministerul Justitiei.
Puteti depune documentele de tradus fie direct la traducatorul ales de Dvs, fie la sediul biroului nostru
Pentru serviciile de traducere, nu se percepe nici o taxa sau onorariu de catre notarul public.
Serviciul de traducere a unui document este taxat numai de catre traducator, prin eliberarea unei chitante.
Notarul public incaseaza o taxa de timbru si un onorariu numai pentru serviciul de legalizare a semnaturii traducatorului, dupa efectuarea traducerii.

Concluzii:

De ce trebuie sa apelez la un Notar Public?
Deoarece:

    Ca specialist acorda consultanta partilor, pe care le sfatuieste sa aleaga calea optima pentru realizarea intereselor lor in litera si spiritul legii.
   Notarul verifica legalitatea si corectitudinea actului incheiat prin vointa partilor, scutindu-va de consecintele incheierii unui act cu incalcarea legii si care nu-si poate produce efectele dorite de parti.
   Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. In lipsa actului original, titlul executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public. Investirea acestui titlu executoriu cu formula executorie in conformitate cu prevederile codului de procedura civila asigura satisfacerea rapida a creantei creditorului scutindu-l de un posibil proces lung si costisitor.
   Deoarece notarul efectueaza pentru parti serviciile de publicitate imobiliara (obtinere de extrase de carte funciara de autentificare, inscrierea dreptului de proprietate si/sau a celorlalte drepturi reale dobandite de parti, etc) garantand astfel siguranta tranzactiilor.

RETEA DISTRIBUTIE GAZ METAN

Proiect realizat de Brutaru Adriana Mariana

Realizarea unei retele de distributie de gaz metan

Comuna Tasca este asezata in partea de vest a judetului Neamt, pe albia raului Bicaz, cu o suprafata de 9.563 ha, la o distanta de 5 km de orasul Bicaz si de 29 km de Municipiul Piatra Neamt, avand in componenta satele Tasca, Hamzoaia, Secu, Neagra si Ticos Florea, intreaga comuna fiind strabatuta de DN 12C si de raul Bicaz.

Tasca, asezare montana de un fascinant pitoresc, incantata de freamatul vrajit al padurilor si paraurilor Hamzoaia, Tasca, Secu, Florea, Neagra, Ticos, Izvor si Chisirig, este o localitate tipica zonei de munte 'Vaii Bicazului'.

Incadrarea comunei Tasca in harta judetului Neamt

Pe teritoriul comunei Tasca principala zona de vegetatie apartine etajului forestier. In zona subalpina pe teritoriul comunei Tasca gasim vegetatie de arbusti, tufisuri, de jnepenis merisor si afin si bineinteles regina florilor alpine, floarea de colt pusa sub ocrotire din 1941.

In comuna Tasca se doreste realizarea unei retele de distribuite a gazelor naturale. Se doreste realizarea acesteia deoarece in aceasta zona despaduririle s-au produs lent, iar "moartea padurilor" de aici inseamna poluarea. Taierile, distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea padurilor, ci chiar a unor pierderi materiale, pierderi de vieti omenesti; din cauza despaduririlor, inundatiile pot avea efecte devastatoare.

Prin realizarea obiectivului de investitii 'Dezvoltarea retelelor de alimentare si distributie gaze naturale in zona Tasca" se ofera posibilitatea racordarii la reteaua de gaze naturale pentru 2 biserici existente, 3 biserici in aflate in constructie; 1 gradinita, 2 scoli, primarie, case, precum si pentru societatile comerciale din zona.

Finantarea acestui obiectiv de investitii se face in proportie de 70% din fonduri de la bugetul local si de 30% prin contributia cetatenilor din zona. Valoarea totala a investitiei este de 221.800 RON (2.218.000.000 lei vechi).

Licitatia pentru realizarea obiectivului de investitii "Dezvoltarea retelelor de alimentare si distributie gaze naturale in zona Tasca" din judetul Neamt a fost organizata in luna ianuarie a anului 2008. La inceputul lunii noiembrie a aceluiasi an a fost incheiat contractul de achizitie de lucrari cu SC Multinstal SRL PiatraNeamt. Tot in noiembrie 2008 au fost demarate si lucrarile, dar acestea au fost intrerupte pe perioada lunilor de iarna, fiind reluate in luna martie a anului 2009. Dupa realizarea acestor lucrari, se va trece la refacerea carosabilului, trotuarelor si zonelor verzi afectate, trebuind fi respectate termenele de finalizare.

In cadrul acestei investitii s-a executat extinderea retelei de distributie a gazelor naturale de presiune redusa, in lungime de aproximativ 1700 metri liniari.

Studiul de fezabilitate pentru executia acestei investitii a fost aprobat prin Hotararea de Consiliu Local nr. 361/10.12.2007. In luna februarie 2008 s-a organizat selectia de oferte pentru intocmirea proiectului tehnic si a Caietului de sarcini, urmand ca la inceputul lunii noiembrie sa se incheie contractul de achizitie pentru aceasta documentatie.

STUDIUL DE FEZABILITATE cu urmatorii indicatori tehnico-economici:

Valoarea totala a investitiei este de: 221.800 RON , respectiv 55.450 euro

din care C+M: este 150000,00 lei, respectiv 37.500,58 euro

Echivalenta s-a realizat la cursul BNR :RON/Euro: 4,0059lei din 22 8

Durata de realizare a investitiei este de: 6 luni

Lungimea retelei noi de gaze naturale este de 600 m.

In urma analizei, Consiliului tehnico-economic acorda:

Costuri ( Cheltuieli )

Unitatea de masura

Numar

Cost unitar (in EUR)

Costuri (in EUR)2

de unitati

de unitati

1. Resurse umane

1.1 Salarii (cost total, personal local)3

1.1.1 Personal tehnic

pe luna

1.1.1.1. Coordonator proiect

pe luna

1.1.1.2. Asistent de proiect

pe luna

1.1.1.3. Diriginte de santier

pe luna

3

1.1.1.4. Contabil

pe luna

1.1.1.5 Responsabil cu achizitiile

pe luna

6

1.1.2 Personal administrativ/auxiliar

pe luna

2.1. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

2.2. Chetuieli pentru realizarea investitiei

Neprevazute (maximum 5% din 7., costuri directe eligibile aferente proiectului)10

FRIZERIE

Proiect realizat de Sirbu Gabriel

Proiectul isi propune deschierea unei frizerii pentru locuitorii comunei Tasca .

Pasii principali in realizarea unei astfel de frizerii a fost cercetarea de piata pentru a afla parerie locuitorilor despre noua frizerie

Aceasta cercetare a fost foarte benefica deoarece ne-a aratat ca aceasta comuna are nevoie e o frizerie deoarece cea mai apropiata frizerie se afla in orasul Bicaz iar locuitorii sunt foarte incantati de aceasta idee dorin sa aiba o frizerie a ei in comuna pt a numai strabate drumul pana la oras.

1. DATE GENERALE

Denumirea investitiei :

Studiul de fezabilitate privind constructia unei frizerii in comunaTasca

Elaborator

S.C CAZACU SRL cu sediul in Piatra Neamt str Aleiilor nr 11 ce are ca domeniu de activitate proiectarea si construirea amplasamentelor din domeniul pubic.

Ordonatorul principal de credite

Consilul Local Tasca

Autoritatea contractanta;

Consiliul Local Tasca

Amplasamentul:

Comuna este situata in partea de vest a judetului Neamt, pe albia raului Bicaz, cu o suprafata de 9.563 ha, la o distanta de 5 km de orasul Bicaz si de 29 km de municipiul Piatra Neamt,avand in componenta sa satele:Tasca,Hamzoaia,Seacu,Neagra si Ticos Florea intreaga comuna fiind strabatuta de DN 12 C si de raul Bicaz.

Terenul pe care va fi amplasata frizeria este situat in judetul Neamt, comuna Tasca si este in suprafata totala de 105 mp, dintre care 70 de mp reprezinta constructia iar 35 de mp reprezinta curtea locatiei respective

Accesul la lot se face din drumul national ce traverseaza comuna, in apropierea consilului local

TEMA, CU FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATILOR

Tema referitor la" Studiul de fezabilitate privind constructia unei frizerii in comuna Tasca" a fost intocmit de comun acord de beneficiar (Primaria comunei Tasca) si proiectant S.C CAZACU S.R.L

Deschierea unei frizerii in comuna Tasca ofera locuitorilor posibilitatea economisirii materiale si temporale , necesare deplasarii in cel mai apropiat oras.

3. DESCRIEREA INVESTITIEI

Descrierea generala a investitiei

Investitia priveste construirea unei frizerii ce contine o sala de frizerie dotata cu aparatura de utima generatie si un grup sanitar.

Descrierea noii investitii

Investitia cuprinde:

A .Date tehnice ale investitiei

Terenul pe care va fi amplasata frizeria este situat in judetul Neamt, comuna Tasca si este in suprafata totala de 105 mp, dintre care 70 de mp reprezinta constructia iar 35 de mp reprezinta curtea locatiei respectivein care se mai afla o alee de beton si o mica gradinitza cu flori

Accesul la lot se face din drumul national ce traverseaza comuna, in apropierea consilului local

Apa menajera se va asigura dintr-un put de 15 m adancime. Va fi intercalate un hidrofor si un vas tampon cu capacitate de 300 l, plasate intr-o cabina de foraj amplasata subteran deasupra forajului.

Apele uzate se vor evacua intr-un bazin vidanjabil cu capacitate de 20 mc ce se va construi la amplasament si care va fi golit periodic de catre o societate comerciala abilitate.

Scurgerea apelor meteorice de pe acoperisul cladirii se va face in interiorul terenului.

Alimentarea cu energie electrica se va face printr-un racord trifazat care alimenteaza firida de bransament proiectat de SC ELECTRICA SA. De la firida se alimenteaza tabloul electric amplasat la parter un racord trifazat format din cablu de energie in executie armata cu conductoare de cupru cu sectiunea de 10 mm2 montat ingropat in sant pe pat de nisip.

Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din zidarie portanta cu samburi de beton armat si centuri si planseu monolit din beton armat peste sol

Sistemul constructiv

Peretii vor fi din termopan cu eficientza termica iar in interior se va aplica pereti si tavan fals.

Acoperisul se va efectua din tabla

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Terenul pe care se va construi frizeria va fi cumparat sau inchiriat

4. OBIECTIVELE STUDIULUI DE FEZABILITATE / PRIORITATI

In cadrul prezentului studiu de fezabilitate se urmareste realizarea in comuna Tasca a unei frizerii in special pt binele comunitatii respective aceasta adresanduse tuturor categoriilor de oameni

Cu aceasta frizerie am raspuns dorintei oamenilor in comuna respectiva aceasta fiind una din cerintele in acest studiu.

5.DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE

principalee etape sunt:

proiectarea 2 saptamani

finantarea 2 saptamani

obtinerea avizelor

constructia 2 luni

6.COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

5000 euro

7. RISCURI ASUMATE ( TEHNICE, FINANCIARE, INSTITUTIONALE, LEGALE)

o      Riscuri tehnice:

Nu exista

Riscuri financiare

Depasirea bugetului proiectului din cauza cresterii costurilor echipamentelor si serviciilor - acest risc ar putea fi minimizat prin reducerea la minim a timpului necesar parcurgerii etapelor legale necesare demararii procesului de contractare si implementare a proiectului. In acest fel, riscul ca preturile considerate pentru estimarea investitiei sa fie influentate intr-un fel sau altul de diversi factori externi perturbatori, ar fi minim.

Riscuri institutionale

Pentru minimizarea acestui risc, structurile pentru operarea si intretinerea frizeriei revin Consiliului Local al comunei Tasca.

o Riscuri legale

Nu se intrevad riscuri legislative

8.FINANTAREA INVESTITIEI

Investitia se propune a se realiza din urmatoarele surse de finantare:

Sume nerambursabile provenite de la comisia Europeana :

Buget Consiliul Local Tasca 

Buget Consiliul Judetean Neamt

10.AVIZE SI ACORDURI

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:

certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii:

avizele privind asigurarea utilitatilor (energie electrica, apa, telecomunicatii, etc):

acordurile si avizele pentru protectia mediului, aparare civila, sanatate, p.s.i.:

CONCLUZII

Am decis sa fac un proiect despre o frizerie deoarece in studiul pe care l-am inteprins cetatenii mentionau acest lucru ca fiind o necesitate in comuna respectiva ei nedorind sa mai strabata drumul pana la oras si totodata pentru a oferi doua locuri de munca

CAPITOLUL 5

PORTRETUL VIITOR AL COMUNEI TASCA

Prin implementarea proiectelor, la nivelul comunei va creste gradul de constientizare privind necesitatea inbunatatirii conditiilor de viata, veniturile la nivelul Consiliului Local vor creste si vor oferi independenta din punct de vedere economic.

In urma implementarii relatia cu celelalte comune se va imbunatatii, se vor crea noi locuri de munca, se va pune accent pe atragerea tinerilor cu studii superioare si migratia populatiei catre stainatate se va reduce considerabil.

Tasca se va trasforma intr-o comuna care respecta standardele europene.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.