Calitatea recoltei la culturile de camp si factorii de influenta (ex. grau, pb, soia, fls, sfecla de z, cartof)

Calitatea recoltei la culturile de camp si factorii de influenta (ex. grau, pb, soia, fls, sfecla de z, cartof)

Cal recolt la cult de C e det de cont in componente specifice (org si minerale), coresp fiecarei sp de cult. Aceasta e infl de o serie de fact (soi, cond climatice, fertiliz, sol, zonarea pl) care pot contribui la crest cal recolt sau o pot micsora. Pe pl de cult, cal recoltei e diferentiata astfel :

I. GRAU - cal recoltei e data de compozitia chimica a bobului, astfel : Glucide care predominain compozitia bobului, in % de 62-75% in masa proaspata a bobului, formate in proportie de 90% dinamidon, iar restul fiind dextrine si alte glucide mai simple. Glucidele sunt acumulate mai ales in endosperm.

Subst proteice reprezinta 10-16% din masa bobului si sunt situate in stratul de aleurona si invelisuri, in embrion si scutellum. Cant si compozitia proteinelor dau calitatea nutritiva a bobului. Acumularea proteinelor depinde de : specia de grau, soiul, cond climatice, fertilizarea naturala a solului si dozele de ingrasaminte cu N folosite. In climatele secetoasesi calde, acumularea proteinelor in bob e favorizata, insa i climatele umede si racoroase e favorizata acumularea hidratilor de carbon. Proteinele din bobul de G sunt constituite din prolamine si gluteline si mai putin, din albumine si globuline. Proteinele din bobul de G formeaza in special, glutenul (un amestec de subst proteice, care ocupa spatiul dintre graunciorii de amidon din endosperm si care dupa macinat in faina, inglobeaza graunciorii de amidon din endosperm). De el depinde cresterea aluatului si porozitatea acestuia.

Lipide - (1,8-2,6%) uleiul de germene de G contine grasimi vegetale nesaturate si e bogat in vitamina E.

Subst minerale - sunt reprez de un nr mare de el ch (K, Ca, Mg, Cu, Na) - 1,5-2,3%, aflandu-se in partile periferice ale bobului ; vit din complexul B (B1, B2, B5, B6) si vit PP. Val biol a proteinelor din boabele de G e ridicata, pt ca cont cei 10 aa esentiali, pe care organismul uman nu ii poate sintetiza. Un impediment il constituie cont redus al boabelor de G in lizina si triptofan

II. PORUMB - boabele de pb contin apa 13%, proteine 10%, glucide 70,7% (din care amidon 61%), grasimi 4%, saruri minerale 1,4%, subst organice acide 0,4%. Amidonul e format din amilopectine (70%) si amilaza (%). Cea mai mare parte a amidonului (> 90%) se depunde in endosperm. Proteinele contin 45% prolamine (predomina zeina), 35% glutamine si 20% globuline. Cea mai mare parte (70%) se gaseste tot in endosperm. Fertilizarea rationala influenteaza continutul in aa. Astfel, ingras cu N ridica continutul in triptofan, iar cele cu N si P duc la o crestere a continutului de lizina..

In componentele uleiului de pb intra : acid oleic, acid linoleic, acid palmitic, acid stearic si altii. Boabele de pb contin vitaminele B1, B2, E si PP si in proprtie mai mare provitamina A (la varietatile cuboabe galbene), vit C lipseste. Cal boabelor de pb e mult influentata de hibrid, soi, cond de vegetatie si tehnologia aplicata.

III. SOIA - sem de soia isi diferentiaza componentele chimice in functie de cultivar, cond climatice ale anului si zonei, fertilitatea naturala a solului si tehnologia de cultura folosita, din care se detaseaza fertilizarea cu macro+microelemente.

Proteina caracteristica soiei e glicinina, o subst complexa cu un grad ridicat de digestibilitate, avand un indice ridicat de solubilizare, apropiindu-se mult de proteina de origine animala. Continutul sem in proteine creste sub influenta ingras azotate, prin tratarea sem cu Nitragin, inainte de semanat si a microel. Proteinele au val nutritiva ridicata, deoarece contine intreaga gama de aa esentiali, fiind aproape de carnea de porc.

Grasimile din sem de soia sunt constituite din stearina, oleina, linoleina, colesterina, lecitina etc. Uleiul e semnificativ (75-85% acizi grasi nesaturati). Lecitina are o mare intrebuintare in medicina. In productia mondiala de ulei vegetal comestibil, soia detine primul loc. Tulpinile, frunzele si pataile au un continut ridicat in grasimi si proteine, iar pe masura ce se apropie de maturitate, migreaza spre sem. Fanul de oia, bogat i proteine (15%) si grasimi (5%), depaseste ca val nutritiva, lucerna si trifoiul. Extractele zaharoase sunt formate din monozaharide, zaharoza, amidon, dextrine, hemiceluloza, celuloza etc. Cenusa contine P₂O₅, CaO, MgO, K₂O. Sem sunt bogate in vitamine A, B1, B2, D, E, C, K.

IV. FLS - se caract prin cont ridicat in grasimi vegetale si subst proteice. :Lipidele din sem contin 14-70% acid oleic, 20-72 ac linoleic, 16% ac palmitic, fiind lipsite de ac linolenic, fapt ce le asig stabilitate si capacitate indelungata de consrvare. Uleiul de fls contine o serie de provit si vit liposolubile: A, D, E, B4, B8, si fosfolipide, fapt ce ii mareste val nutritiva. Sem se caract prin cont ridicat de subst proteice (15-22% dinSU). Peste 70% din SU a sem de fls e form din lipide si proteine. Proteinele sunt bogate in aa esentiali. Cont de grasimi din sem e infl de mat biol cultivat, cond climatice, tehnol aplicata (epoca de semanat, D, fertilizare). Cond climatice influenteaza mai ales, acumularea lipidelor si a subst proteice : in zona umeda (16% proteine), in zona secetoasa (18%). Aprovizionarea cu apa in per de formare si umplere a boabelor, prez imp deosebita in acumularea subst de rezrva in sem. Deficitul de apa din aceasta per, duce la uscarea prematura a frunzelor, deci lipsa fotosintezei, si se form produsi cu consumuri energetice mai reduse : glucide si proteine. La o nutritie abundenta cu N, cont in grasimi se reduce, pt ca o parte din glucoza si alti hidrati de C, trec in proc de formare a subst proteice, situatie in care cont de proteina creste.

V. CARTOF - Tuberculii de cartof contin 25 SU si 75% apa. Pp componente ale SU sunt amidon 75%, proteina bruta 2%, celuloza bruta, cenusa etc. % de amidon e infl de soi, cond climatice si masurile fitotehnice aplicate. Cont de amidon e mai ridicat la soiurile cu per de veg mai lunga, decat cele timpurii. In regiunile umede, sau in anii cu precipitatii abundenet sau cu nebulozitate ridicata, cont de amidon e ma scazut decat in regiunile secetoase sau in anii secetosi. Cont in subst proteice e infl de soi, clima, masurile fitotehnice. Creste proteina in anii secetosi si scade in anii umezi si in zone irigate. Sub infl ingras azotate, cont de N al tuberculilor se mareste. Proteina din tuberculi contine toti aa esentiali (lizina, metionina, triptofan etc). Mai contine enzime si vitamine A, C, D, PP, B1, B2. In tuberculi se gasesc si alcaliozi (solanina, demissina). Solanina e toxica si creste cont ei in tuberculii expusi la lumina si in timpul incoltirii.

VI. SFECLA DE Z - corpul sf cont 75% apa si 25% SU, din care zaharoza 17,5% si subst nezaharoase solubile si insolubile. Zaharoza e un dizaharid format din glucoza si fructoza (glucide) solubile in apa si care pot cristaliza. Cont de zaharoza e infl de fact genetic (soi), de fact ecologici (cond pedoclimatice) si fact tehnologic (epoca de semanat, densitate, irigare, recoltare). Celuloza si hemiceluloza reprez 3,5% din masa sfeclei. Rafinoza reduce viteza de cristalizarea a zaharozei si e de dorit sa se gasesca in cant mici. Seceta duce la cresterea % de rafinoza. Zonarea corecta a cult, folo soiurilor cu per de veg adaptata climatului, irigarea duc la scaderea cont de rafinoza din sfecla. Subst proteice prin propr lor de coloizi hidrofili, impiedica circulatia fluidului de extractie si ingreuneaza filtrarea siropurilor. Sunt infl de soi, epoca de semanat, D, momentul recolt si reducerea per de depozitare a rad. Acizii organici (malic, lactic) imprima zeamei de difuzie o reactie acida si impiedica cristalizarea zaharozei. Subst azotoase (albumine, aa, amide, betaina) 1,2% din masa rad. In proc de fabricare al zaharului, un efect neg il are N vatamator care e infl de respectarea epocii de semanat, fertilizarea echilibrata cu NPK, densitatea optima, momentul de recoltare. Cenusa solubila (Cs) 0,5-0,8% e formata din K, Ca, Mg etc, e bine sa fie retinuta la % scazut, deoarece impiedica cristalizarea zaharozei. Cont de Cs e ridicat la rad recoltate prematur, nedecoletate, fertilizate necorespunzator cu NPK, obtinute din culturi cu densitati mici si in cond de seceta. Cal tehnologica a sfeclei e apreciata dupa cont de zaharoza, Nv si Cs, coeficientul de puritate al sucului, si dupa caracteristicile fizico-mecanice ale rad.