Din geneza familiei de albine

Din geneza familiei de albine

Desi nu exista date precise legate de aparitia albinelor pe Pamant, numeroase investigatii si studii au scos la iveala faptul ca stramosii lor ar fi fost un fel de larve solitare, care la inceputuri traiau intr-un mod haotic si se hraneau cu sporii ferigilor gigantice.

Datorita modificarilor suferite de scoarta terestra de-a lungul erelor geologice, acele fapturi ciudate au suferit transformari adaptative la mediile de viata foarte diferite ale preistoriei.

Acele modificari complexe au facut in timp ca existenta albinelor de astazi sa fie legata cu certitudine de aparitia pe Terra a plantelor cu flori - plante cunoscute sub numele de fanerogame.

Cum cea mai veche albina fosila a fost descoperita in Franta la Aix en Provence, iar resturi de asemenea vietuitoare au fost aduse la lumina din straturile de chihlimbar¹ apartinand erei tertiare, cercetarile paleontologice confirma faptul ca, la aparitia omului pe Pamant, aceste

1. Chihlimbarul - rasina pinilor care formau padurile imense ale preistoriei si care, datorita cataclismelor geologice a inglobat flora si fauna din vremurile de atunci.

fiinte neimblanzite existau si aveau deja o organizare sociala bine definita.

Alte dovezi graitoare in acest sens sunt considerate bucatile de faguri pietrificati, descoperiti in aceleasi straturi de Pamant in care se gaseau si oase de mamut - animal contemporan cu omul preistoric.

Coborate cu sfiala si truda din scorburile copacilor sau din crapaturile stancilor, omul a adus albinele pe langa casa sa.

Apoi, fara a reusi sa le schimbe in vreun fel modul de viata in sensul domesticirii, le-a gazduit pe rand, de-a lungul sutelor si sutelor de ani, in buduroaie¹, in cosnite², iar astazi in stupi sistematici³.

Indiferent de formele acestor adaposturi,

1. Buduroiul - adapost primitiv pentru albine. Este reprezentat de un trunchi de copac scobit pe dinauntru, asezat vertical si acoperit la un capat fie cu o lespede de piatra, fie cu o scandura de lemn.

2. Cosnita - adapost primitiv pentru albine. Este de forma unui cos confectionat din stuf, papura sau nuiele impletite si tencuit pe exterior cu lut. In interior albinele pot cladi faguri si inmagazina miere. Acest tip de adapost a fost conceput de catre greci si reprezinta primul pas spre stupul sistematic.

3. Stupul sistematic - adapost modern pentru albine cu elemente interschimbabile. Este confectionat din lemn de esenta moale si poate fi intalnit in doua variante: orizontal si vertical. Fiecare varianta este prevazuta cu numar variabil de rame mobile in care albinele cladesc faguri si depoziteaza mierea.

albinele au trait si continua sa traiasca in spiritul sarguintei permanente; sa se supuna anotimpurilor si adesea, numai dragostei noastre.