Particularitatile biologice si formarea recoltei la porumb

Particularitatile biologice si formarea recoltei la porumb

Sistemul radicular temporar, care asigura planta cu apa si hrana in primele saptamani, este format dintr-o singura radacina embrionara si 3 - 7 radacini seminale care pornesc din mezocotilul embrionului. Numarul de noduri subterane variaza, in functie de perioada de vegetatie, intre 6-10. Din fiecare nod se formeaza 8 - 16 si chiar 20 de radacini adventive permanente. Din nodurile 2 -7 supraterestre, se pot forma radacini adventive cu dublu rol: de ancorare si absorbtie.

Adancimea de patrundere a sistemului radicular la porumb este de pana la 2,5 m, iar lateral, de 60 - 75 cm, astfel ca o planta de porumb "exploreaza' circa 6 m³ de sol.Aproximativ 60% din masa totala a radacinilor se gaseste in stratul de sol pana la 30 cm.

Tulpina este formata din 7 - 15 (21) internoduri pline cu maduva, care totalizeaza o inaltime de la 0,30 m la 9 m, frecvent 1,5 - 3 m. Lungimea tulpinii este corelata cu perioada de vegetatie, crescand odata cu aceasta.

Diametrul tulpinii variaza pe traiectul acesteia: circa 20 mm la baza, 60 mm la mijloc si 5 - 10 mm sub panicul. Din nodurile de la baza se formeaza lastari denumiti copiii.

In ameliorarea porumbului se urmareste reducerea taliei, dar nu prin reducerea numarului de internoduri, ci a lungimii acestora, in felul acesta, numarul de frunze ramanand neschimbat, dar se poate mari densitatea lanului, ceea ce conduce la obtinerea unor sporuri de recolta de 11 - 26% .

Rezistenta la frangere si cadere a tulpinilor este o insusire importanta pentru recoltarea mecanizata. Densitatea exagerata, excesul de azot, lipsa potasiului, atacul de Ostrinia nubilalis, atacul de fuzarioza reprezinta cateva din cauzele care determina frangerea si caderea tulpinilor.

Frunzele au limbul lung de 50 - 80 cm, lat de 4 - 12 cm, cu marginile ondulate, ceea ce le confera flexibilitate. Prezenta celulelor buliforme din epiderma superioara determina rasucirea limbului spre interior in conditii de seceta, proces prin care planta isi mareste rezistenta la seceta.

Numarul de frunze este corelat cu perioada de vegetatie. Astfel hibrizii se clasifica dupa numarul de frunze, dupa cum urmeaza: extratimpurii sub 18-20, tardivi 20 - 22 sifoarte tardivi, cu peste 22 frunze.

Inflorescentele. Porumbul este o planta unisexuat-monoica. Florile mascule sunt grupate, intr-o inflorescenta terminala de tip panicul, iar cele femele sunt grupate in inflorescente de tip spadice (spic cu rahisul mult ingrosat), protejate de frunze modificate (panusi) situate la subsuoara frunzelor.

Polenizarea este alogama anemofila, graunciorii de polen putand fi purtati de vant pana la l km distanta.

Fructul este o cariopsa la care pericarpul reprezinta 7 - 10%; endospermul 80 - 87%, iar embrionul 10 - 12%. MMB variaza intre 40 - 1.100 g, frecvent 200 - 400 g, iar MH este de 72 - 88 kg.

Fazele cresterii si dezvoltarii stadiale In ciclul ontogenetic al porumbului au fost delimitate 11 faze, numerotate dupa sistemul zecimal, cu O - 5 in etapa vegetativa si 6 - 10 in etapa generativa. Criteriile de delimitare in etapa vegetativa sunt numarul de frunze, iar in etapa generativa evolutia cresterii si maturarii bobului.

Faza 0 (germinare - rasarire) dureaza zile si necesita 120 - 180°C; temperaturile scazute de scurta durata, de 6 - 8°C, cand coleoptilul este in sol si de -4°C dupa rasarire, nu produc pierderi; faza se declanseaza la temperatura minima de 8°C, prin absorbtia apei in proportie de 35 - 40% fata de masa semintei.

Faza 0,5 (doua frunze complet formate) se inregistreaza dupa circa 10 zile de la data rasaririi: se formeaza primele radacini coronare; nutritia plantei se realizeaza greu, datorita sistemului radicular slab dezvoltat; fertilizarea pe rand, o data cu semanatul, ajuta mult plantele in aceasta faza.

Faza l (patru frunze complet formate) se inregistreaza la 15 - 20 de zile dupa rasarire; planta are circa 4f cm inaltime, varful tulpinii este inca sub suprafata solului; incepe procesul de initiere al paniculului, de formare a tuturor frunzelor si mugurilor stiuletelui; grindina si inghetul usor pot distruge frunzele expuse fara a distruge planta, care se reface; in aceasta faza se fac tratamente impotriva carentei de zinc; daca este cazul, se executa erbicidarea postemergenta si fertilizarea faziala cu azot.

Faza 1,5 (sase frunze complet formate), la 22 - 25 zile dupa rasarire: varful de crestere este la suprafata solului; se dezvolta mugurii viitorilor stiuleti, de la nodurile situate inca sub suprafata solului; radacinile coronare sunt predominante; creste consumul de NPK al plantei.

Faza 2 (opt frunze complet formate), dupa circa 30 de zile de la rasarire la hibrizii mijlocii si, respectiv, dupa 40 de zile la hibrizii tarzii; varful de crestere este la 5 - 8 cm deasupra suprafetei solului; cresterile vegetative sunt intense; grindina poate diminua recolta cu 10 - 20%; se fac tratamente contra sfredelitorului, fiind perioada eclozarii oualor.

Faza 2,5 (zece frunze complet formate), la 36 - 38 zile la hibrizii mijlocii si 48 - 50 de zile, la cei tarzii: creste consumul de NPK si nevoia de apa; incepe cresterea rapida a paniculului si se dezvolta formatiunile viitorilor stiuleti.

Faza 3 (douasprezece frunze complet formate), la 42 - 45 de zile la hibrizii mijlocii si 54 - 56 de zile la cei tarzii: tulpina si paniculul cresc rapid; indicele foliar este dezvoltarea sistemului radicular asigura valorificarea apei din intregul volum de sol.

Faza 3,5 (14 frunze complet formate) se realizeaza dupa 49 - 52 de zile de la rasarire la hibrizii mijlocii si 61 - 63 de zile la hibrizii tarzii; se caracterizeaza prin cresterea rapida a tulpinii, prin alungirea internodiilor si alungirea rahisului stiuletelui; incepe alungirea stigmatelor florilor de la baza rahisului; consumul de apa si al elementelor nutritive este ridicat.

Faza 4 (aparitiapaniculului) se realizeaza dupa 56-58 zile de la rasarire si, respectiv, dupa 70 - 74 de zile la hibrizii tarzii: apare varful paniculului, se alungesc ultimele internodii; se alungesc stigmatele, este necesara irigarea culturii.

Faza 5 (aparitia stigmatelor si polenizarea) se produce dupa 64 - 68 de zile la hibrizii mijlocii si, respectiv, dupa 78 - 82 zile la hibrizii tarzii: indicele foliar este 5-6; gradul de acoperire a solului 90 - 95%; continua consumul rapid de fosfor si azot, se incetineste absorbtia potasiului.

Faza 6 (inceputul umplerii boabelor) are loc dupa 12 zile de la aparitia stigmatelor: ciocalaul, panusile si tulpina sunt complet formate; incepe acumularea amidonului; continua absorbtia azotului si a fosforului.

Faza 7 (coacerea in lapte), dupa 24 de zile de la aparitia stigmatelor: are loc depunerea in ritm rapid a substantelor in bob; seceta, carejntele nutritive si stresul termic pot provoca sistavirea boabelor.

Faza 8 (coacerii in lapte ceara), dupa circa 36 de zile de la aparitia stigmatelor: la hibrizii din conv. dentiformis se formeaza misuna; incepe uscarea frunzelor bazaie; sistavirea boabelor se produce din aceleasi cauze mentionate anterior.

Faza 9 (coacerea in parga-ceara), dupa circa 48 de zile de la aparitia stigmatelor: are loc incheierea procesului de depunere a substantelor de rezerva; intre endosperm si embrion apare stratul negru de separare, care impiedica fluxul substantelor spre endosperm.

Faza 10 (maturitatea fiziologica), dupa circa 60 de zile de la aparitia stigmatelor; boabele au atins greutatea maxima; se continua uscarea boabelor, a frunzelor si panusilor.

Cunoasterea fazelor cresterii si dezvoltarii stadiale permite cultivatorului sa dirijeze procesul de formare a recoltei.

Randementul la Pb

-nr de pl./m² ; -nr mediu de st/pl ; -nr. med. boabe/st. ;-MMB ( toate 4 reprezinta prod in Kg boabe/ha.)

-randamentul in boabe %= masa boabelor (g) /masa stiuletelui (g)