Probleme actuale in domeniul culturilor de C in Romania: sortimentul de culturi, mat semincer, mecanizarea tehnologiilor, administrarea ingras, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor, valorificarea productiei

Probleme actuale in domeniul culturilor de C in Romania: sortimentul de culturi, mat semincer, mecanizarea tehnologiilor, administrarea ingras, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor, valorificarea productiei

Pt. obt unor productii cat m ridicate la cult de C, e neces abordarea etapelor enumerate mai sus (in titlu) ai. sa se poata indeplini o serie de cond specifice tehnol fiecarei cult. In functie de relief, sol si cant de precipitatii ce cad anual, se diferentiaza o gama variata de zone unde cult pot gasi cele m bune cond de veg. In zona de campie : E C Romane si Dobrogea, unde cad 380-450 mm/an, se cultiva m ales cerealele ; in silvostepa din Muntenia si Oltenia, unde cad 500-600 mm/an - cerealele si pl oleaginoase ; in lungul Dunarii : orezul si bumbacul ; C de Vest unde cad 500-700 mm/an : cereale, pl oleaginoase, sfecla, iar in si orez in S zonei unde ex o cant mai mare de U in sol. In regiunile de deal : silvostepa Transilvaniei (intre Somesul Mic, Somesul Mare si Mures), unde cad 500-700 mm precip, se cultiva cereale, sfecla, tutun, cartof ; in silvostepa Mold (Pod Barladului si Jijiei si la N pana la Dorohoi) - 400-500 mm : cereale ; Dealurile Olteniei si Munteniei - 550-880 mm - zona pomiviticola, cereale, cartof, tutun, sfecla, in pt fuior ; Centrul Transilvaniei - 600-800 mm - cereale de toamna si primav, cartof, sfecla, in pt fuior, trifoi. Astfel se arata ca sortimentul de cult in Rom e f vast, datorita cond pedoclimatice variate, care ofera cond favorabile de dezv si cresterea unei variate game de culturi.

Mat semincer - sam dpdv fitotehnic, se refera la totalitatea cat fol ca mat de semanat, indiferent ca e vorba de cariopsa (cereale), achena (fls) sau tuberculul de cartof (tulp subterana). Sam destinata semanatului trebuie sa indeplineasca anumite cond : sa apartina unui soi/hibrid inclus in lista oficiala, sa fie obtinut pe o supr destinata prod de sam, pe care sa fie respectata cu strictete tehnol de cultivare, recomandata, sam trebuie supusa determinarilor de cal si sa coresp standardelor. In domeniul prod de sam si a inmultirii mat semincer, e folosita notiunea de sam certificata, care se refera la mat semincer ce apartine unui soi/hibrid ameliorat, provenit dintr-un sistem organizat de producere de sam, e fara impuritati, are capacitate germinativa ridicata, e lipsita de boli si daunatori.

Proc prod de sam, are urm etape : in prima etapa are loc crearea de noi soiuri si H, caract prin productivitate si stabilitate mare a randamentelor, rez la cond nefavorabile, la boli si daunat, precocitate. In a doua etapa, se urmareste prod si multiplicarea mat semincer cu toate verigile acestora (in cazul soiurilor : sam amelioratorului, PB, B, C1, C2, iar in cazul H : prod formelor parentale, LC / HS) in unitatile agr specializate in prod de sam. In a III-a etapa, urmeaza prelucrarea sem in spatii de conditionare, apoi acestea sunt supuse contr complexe de cal in lab specializate si sunt comercializate in reteaua destinata acestui scop. Contr cal mat semincer are in vedere : analize genetice, analize fizice (P, MMB, MH, U%), fiziologice (capacitatea de germinatie, viabilitate, putere de strabatere) si analize fitosanitare. Prob care se ridica in momentul de fata e faptul ca se fol tot m mult, la semanat, sam din cult proprie, datorita caracterului de subzistenta a agr rom. Aceasta duce la scaderea prodt obt, si deci la o reducere a ec in ansamblu. Se incearca si extinderea fol mat semincer obt la noi, in campuri de prod de sam si diminuarea invaziei mat semincer provenit din alte tari, a caror prodt, in cond de la noi, e asemanatoare sau ciar mai redusa.

Mecanizarea impune desf in cond optime a lucr ce tb efectuate pt pl de cultura (mecanizarea favorizeaza minimalizarea costului de productie si obt unui profit din vanzarea productiei). In ultima per, s-a inmultit gama de mas si utilaje agr, mult m performante si cu un randament al muncii mult m ridicat (cu un singur utilaj se pot efectua m multe lucr ale solului). Se pune problema reducerii nr de lucr efectuate pe cult, prin sist de "minimum tillage", datorita tasarii exagerate a terenurilor, eroziunii solurilor etc.

Cu sau fara "minimum tillage", mecanizarea (sist de masini si utilaje) per ansamblul tarii noastre e destul de invechit, ceea ce atrage dupa el, efectuarea lucr din tehnologie, cu un randament mai scazut. Se incearca prin anumite programe de finantare/creditare mai rentabile, innoirea parcului de masini si utilaje agr, mult mai performante.

Administrarea ingras - asigura completarea necesarului de subst nutritive, in scopul imbunatatirii cond de crest si devz a pl agr, faciliteaza descompunerea resturilor org, intensifica activitatea microbiologica, ridica starea de fertilitate a solului si sporeste productia dpdv cant si cal. In raport cu el nutritive, pe care le contin, ingras sunt de m multe feluri :ingras cu N (solide, lichide), cu P₂O₅ si K₂O, cu micro si macroel, ingras complexe, mixte si ingras org nat (g d g, must, compost, gunoi de pasari etc). In functie de cont de subst nutritive din sol, acestea se dau in doze m mici sau m mari, la momente optime, stabilite tehnologic. Admn ingras se poate face in sol, la supr (granulate) sau pe partile aeriene (prin stropiri/prafuiri). Prin met si epoca de aplicare se urmareste ca el nutritive din ingras sa fie cat m aproape de zona activa de absorbtie, iar coef de utilizare de catre pl sa fie cat mai ridicat. Cand se apl in sol, tb sa se aiba in vedere adanc de patrundere a rad, raza de raspandire care difera de la o sp la alta. Ingras, in functie de epoca de aplicare se pot administra :

- ingras de baza - inainte de semanat se incorporeaza cea mai mare parte de ingras fosfatice si potasice, precum si intreaga doza de gdg. Prin aceasta ingrasare se incearca asig pl cu el nutritive pe o per mai lunga de timp. In raport cu specia de pl cultivata, aceasta ingrasare se subdivide in ingrasarea de baza si de fond :- ingrasarea de fond se face odata cu desfundarea terenului pt infiintarea de livezi, plantatii de vita de vie. Se aplica ingras pe baza de P₂O₅ sau P₂O₅ + K₂O, in stratul de sol de la 20-50 cm, in doze care ajung la 500-600 kg/ha P₂O₅ sau K₂O, cand se face si aplicarea ingras organice (60 kg/ha gdg).

- ingrasarea de baza anuala se face la pl anuale si se efect odata cu aratura, sau cu alte lucr ale solului care se fac inaintea semanatului/plantatului.

- ingrasarea in timpul veg (ingrasarea suplimentara) are ca scop completarea cerintelor pl in anumite faze, in unele el usor solubile. Aceasta poate suplini ingrasarea de baza sau pe cea apl odata cu semanatul/plantatul. Ingras se apl in stare uscata sau in solutii. Apl se face la supr solului cu sau fara incorporare in sol. Solut, ca si ingras pulverulente, se pot apl prin stropiri sau prafuirea partilor vegetale aeriene ale pl.

- ingrasarea odata cu semanatul sau plantatul urmareste asig pl cu el nutritive in unele faze de veg pt pl anuale si o per mai lunga pt pomi, vie. Pt cereale, legume, ingras se apl cu mas speciale, pe acelasi rand odata cu samanta.

Comb bolilor si daunat se realiz comb integrata, in scopul evitarii utiliz permanente a insectic si fungicidelor. De aceea, se apl met agroteh, met biol si bioch, fol soiurilor/H rezistenti, met ch. Utiliz combinata a lor poate diminua efectul neg pe care il au bolile si daunat asupra productiei.

Comb bur tb real din timp, pt ca bur intra in competitie pt hrana si apa cu pl de cult, reducand mult product. Se real o comb integrata, astfel prin fol combinata a met se reduce efectul neg al acestora. Nu se poate elim complet, prin fol unor ierbicide totale (Roundup si Roundup Ready la pb si soia).

Valorificarea prodt in urma cultivarii pl agr, rezulta prod finite primare si sec. Prod primare sunt destinate ind specifice: morarit, ind uleiului, zaharului, amidon etc. Se creaza o prodt de rezerva (rezerva de stat) care va fi utiliz in sit de criza. Cea m mare parte a prod primare e utiliz in alimentatie, iar pietele de valorif a ei prez multe ramuri sau o parte si la anim. Prod sec poate fi fol ca ingras org, ind celulozei, asternut pt anim, combustibil, furaje, taitei (colete de sfecla). Pt ca val mater a prod sec de la cult nu e f mare, in comparatie cu pretul de valorif, cel m bine e ca valorif ei sa se faca in zonele f apropiate de zona in care s-a real cult, pt ca nu aduce aport de numerar cu transportul, salarii etc. De cele mai multe ori, prod secundara, la cea mai mare parte din culturile de camp, e folosita in unitatea producatoare.