Situatia agriculturii romanesti

SITUATIA AGRICULTURII ROMANESTI

1.1.Privire de ansamblu asupra situatiei curente in sectorul agroalimentar romanesc

Economia romaneasca a traversat o recesiune puternica in perioada 199 - ; cu toate acestea, la inceputul anului 0 a inceput o reviriment. Anul 1 pare a fi pentru Romania anul accelerarii unui usor proces de crestere (demarat in 2000), confirmand posibilul sfarsit al unei recesiuni economice severe din ultimii ani (vezi ANEXA . Cresterea economica este estimata la circa % fata de anul trecut. Aceasta este o mare performanta intr- un context international care arata mai degraba nefavorabil C. Serbanescu, 2 . Acesta este rezultatul unei cresteri considerabile in volumul intregii activitati, indeosebi al cresterii valorii adaugate brute in agricultura

Sectorul industrial si cel de constructii au contribuit de asemenea la

trendul favorabil (+8,2% si respectiv +5,1%). Aceste rezultate indica de asemenea o modificare structurala in folosirea PNB, ceea ce reprezinta o crestere importanta a cererii interne: consumul final al gospodariilor , consumul final total consumul final al administratiei publice . Scaderea consumului administratiei private - ) a fost o consecinta directa a reducerii semnificative in 1 a cheltuielilor realizate de partidele politice in anul electoral 0 [C Serbanescu,

_{. Locul agriculturii in cadrul economiei}

Cu 8 milioane hectare de teren agricol % din total) Romania este al doilea mare producator agricol in Europa centrala si estica, dupa Polonia si de un nivel mediu in Europa. Atat solul cat si clima in Romania ar putea determina o productie agricola eficienta. Dar, aspectele negative privind evolutia indicatorilor precum ponderea agriculturii in PIB, ponderea agriculturii in VAB si ponderea agriculturii in populatia agricola ocupata a Romaniei dezvaluie dezechilibre majore in agricultura romanesca J.Leonte,

O analiza integrata a acestor indicatori demonstreaza o eficienta globala scazuta a agriculturii romanesti in economia totala (in 2000, 41% din populatia activa a produs

din PIB si % din VAB⁹ - figura 1). Data fiind experienta occidentala, aceste ponderi ar trebui sa fie cat mai apropiate cu putinta - ex: in Franta % din populatia agricola activa produce % din PIB, in timp ce in SUA % produce

% din PIB. Pentru Romania, acest indicator demonstreaza un nivel scazut al productivitatii si o distributie dezechilibrata a fortei de munca in cadrul economiei

[J.Leonte

⁷ conditiile climatice au avut un efect negativ asupra productiei in anul 2000.

Sursa:Institutul National de Statistica

_{Analiza acestor indicatori demonstreaza o evolutie divergenta: ponderea agriculturii}

in PIB a scazut in ultima perioada , in timp ce forta de munca ocupata in agricultura ramane la un nivel ridicat, crescand chiar, de la % in 6 la % in . In

contrast, sectoarele agricole din alte tari centrale si est europene contribuie cu 5 pana la

la PIB, iar forta de munca ocupata variaza de la % in Republica Ceha la

in Polonia. Impreuna cu industria alimentara, agricultura si activitatile conexe au reprezentat aprozimativ un sfert din PIB si chiar mai mult din forta de munca totala angajata . Conform acestor indicatori se poate concluziona ca in perioada de tranzitie, agricultura Romaniei reprezinta principalul sector economic al tarii reprezentand -40% din populatia activa, in timp ce sectorul industria l este al

doilea cu mai putin de 30% . De aceea Romania este o tara europeana de tip _agricol

1.1.2. Piata fortei de munca in agricultura

Dupa ani de tranzitie, datele statistice pentru arata ca din numarul total

de angajati in economia romaneasca doar % erau angajati in agricultura, in timp ce

- 43% erau angajati in sectorul industrial. In 2006, INS a actualizat o ancheta asupra fortei de munca in gospodariile rurale (ancheta AMIGO . Conform rezultatelor INS, agricultura este o a doua activitate agricola pentru circa % din populatia activa Conform acestei analize, piata fortei de munca in agricultura romaneasca este definita de

Un declin sever al veniturilor reale pentru muncitorii rurali,

O usoara reducere a ratei angajarii comparativ cu economia urbana.

Distributia persoanelor din gospodaria rurala conform cu statusul lor ocupational se caracterizeaza prin urmatoarele: pondere scazuta a muncitorilor angajati care reprezinta un sfert din numarul total de persoane din gospodarii ; numarul mediu de persoane angajate in gospodarie este de , ceea ce reprezinta aproximativ 7 angajati la 0 gospodarii; pondere ridicata a pensionarilor - % din numarul de persoane din gospodarii; pondere scazuta a angajatorilor - % din

numarul de persoane in gospodarii ⁷ ["Coordonate ale nivelului de trai in Romania",

CNS , p.6].

Mai mult de jumatate din gospodariile de pensionari ) si aproximativ un sfert din gospodariile de angajati ) se regasesc in spatiul rural. Compozitia

De exemplu in 0 in Ungaria % din populatia activa producea % din PIB, in Republica Ceha

producea 3,8% din PIB, in Bulgaria 8,2% producea 14,5% din PIB si in Polonia 18,9% din populatia activa producea % din PIB.

Aceasta pozitie a fost consolidata in perioada 1999 ca o consecinta a descresterii cu 10% a industriei si constructiilor ca pondere in total economie, precum si a migrarii populatiei urbane catre

zona rura la. Migrarea de la urban catre rural depaseste fluxul de migrare dinspre rural catre urban, care

a crescut de la % in 7 la % in . Aceasta situatie este reversul procesului migrationist inregistrat inainte de , avand drept cauza degradarea conditiilor de lucru si a standardului de viata

in urban (ex: cresterea somajului urban, cresterea costurilor administrative si a cheltuielilor alimentare).

Mai mult, aplicarea Legii funciare a condus la o rata de ocupare in rural mai mare cu 10% comparativ cu cea din urban: % fata de % in perioada 5 9 [ MAAP, 1

⁴ dupa , a inceput un proces asimetric comparativ cu statele membre ale UE si tarile din Europa

centrala si de est: restructurarea industriala a condus la o crestere a populatiei active in sectorul agricol. Agricultura a devenit o zona tampon pentru persoanele afectate de impactul tranzitiei

acest capitol se bazeaza pe studiul "Forta de munca in agricultura", elaborata de V. Florian si A.

Dragos, cercetatori la Institutul de Economie Agrara, Academia Romana

⁶ Populatia ocupata include toate persoanele de peste 15 ani care au realizat o activitate economica sau sociala generatoare de bunuri si servicii pentru cel putin o ora in perioada de referinta in scopul obtinerii de venituri salariale, plati in natura sau alte beneficii. Pentru cei angajati in propria ferma si

membrii de familie neplatiti, minimul este de 5 ore.

7 Daca mai multe persoane dintr- o gospodarie lucreaza in cadrul acesteia, doar una dintre acestea - de obicei cap ul familiei - este considerat lucrator propriu, in timp ce restul sunt considerati din punct de vedere statistic muncitori neremunerati. In categoria muncitor pe cont propriu se includ si zilierii, fermierii individuali sau cei ce lucreaza in sectorul asoc iativ, adica in societati agricole sau asociatii familiale.

gospodariilor dupa statusul ocupational al persoanelor din urban/rural difera foarte mult in functie de diferite oportunitati economice in fiecare zona; este evident ca structura ocupationala definita de o pondere ridicata a pensionarilor , taranilor

) si o foarte scazuta pondere a angajatorilor ) este specifica unei societati rurale traditionale, unei economii taranesti.

Tabel 1 Compozitia gospodariilor dupa statusul ocupational al zonelor urban/rural

Sursa: Veniturile, cheltuielile si consumul populatiei, , Institutul National de Statistica, p.3

Studiile statistice din Romania utilizeaza 6 categorii de gospodarii in functie de statutul profesional al sefului gospodariei: angajat, angajator, autoangajat, fermier, somer, pensionar. Rezultatele acestor studii dezvaluie ca persoanele din gospodarii sunt concentrate in trei mari grupe functie de varsta: % in grupul de - 9 ani;

% in grupul de pana la 5 ani si % in grupul de 0 ani si peste. % din gospodarii apartin persoanelor de 0 de ani si peste. Doua treimi din numarul total al gospodariilor rurale - % au capul gospodariei cu varsta de 0 de ani si peste.

Tabelul 2. Compozitia gospodariei tar anesti in functie de sexul si varsta membrilor in zonele urbane si rurale,

Sursa: Veniturile, cheltuielile si consumul populatiei in anul 2007, Comisia Nationala de Statistica,

, p.

Tabel 3 Structura fortei de munca angajate si a P IB

% distributie pe sector principal

Forta de munca angajata VAB(Valoarea adaugata bruta)

Date administrative Date LFS

Nota Datele administrative privind forta de munca ("balanta fortei de munca angajate") nu raporteaza anumite tipuri de forta de munca, mai ales din exploatatiile de mici dimensiuni

Sursa: Labour Market and Social Policies in Romania - Employment, OECD, , p.36

Modificari importante s- a u produs in evolutia demografica a populatiei rurale active dupa ; ponderea femeilor active in zona urbana a urmarit un curs ascendent, in timp ce in zona rurala s a aflat in scadere.

Tabel 4 Participarea fortei de munca, forta de munca angajata si s omajul in zona urbana si rurala

Rate medii pe varste

Participarea fortei de munca Forta de munca

Somaj

Sursa: Labour Market and Social Policies in Romania - Employment, OECD, , p.42

Rata de activitate in zona rurala a atins % in anul , raportul populatie activa/populatie inactiva a fost de , rata ocuparii a fost de , in timp ce rata somajului a fost de % (AMIGO, semestrul patru, , p.35).

Ani

Tabel 5 Indicatori fortei de munca, pe zone de rezidenta

Rata de activitate Rata angajarii Rata somajului BIM

Sursa:Tesliuc, E.D. si Chirca,C. - De la saracie la dezvoltare rurala, Banca Mondiala si Comisia

Nationala de Statistica, , p. 1 si Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica,

2006.p.99

Pe grupe de varsta, rata de activitate este cu mult mai mare in spatiul rural pentru persoane tinere (15- 4 ani) si pentru persoane in varsta (peste 0 ani). Ponderea persoanelor active tinere este de % in zona rurala fata de zona urbana; rata de activitate a populatiei urbane cu varsta de 5 si peste este de , in timp ce in spatiul rural atinge . Distributia pe grupe de varsta dezvaluie o rata de activitate maxima pentru grupa - 9 ani.

Populatia rurala activa analizata conform cu statutul profesional se caracterizeaza printr-o dependenta excesiva de agricultura: in anul , % din populatia activa

a lucrat in sectorul agricol. Structural, a existat o pondere ridicata de forta de munca angajata, comparativ cu ponderea redusa a angajatorilor. Populatia rurala activa are o mobilitate struc turala specifica pentru perioada de tranzitie; in decurs de 3 ani -

) ponderea angajatorilor a crescut de la % la , ponderea fortei de munca angajate a scazut de la % la % iar ponderea "membrilor unei exploatatii agricole sau cooperative" a scazut de la % la

Conform specificitatii regionale, ponderea populatiei active in populatie rurala a variat de la % in regiunea centrala la % in regiunea sud- vest.

Tabel 6 Structura populatiei functie de participarea la activitatea economica, pe regiuni

Regiunea

Populatie activa total in total populatie rurala

Persoane active

Forta de munca angajata in total populatie activa

ILO somaj in total populatie activa

Persoane inactive din populatia rurala totala

Nord est 9 4 5

Sud est 5 6 9

Sud 3 8 5

Sud vest 4 7 7

Vest 2 0 2

Nord vest 0 5 5

Centru 5 9 6

Bucuresti 7 6 1

Sursa:Anuarul Statistic al Romaiei, 2006.

Desi a inregistrat un trend descrescator, rata de angajare a atins valori ridicate in ultimul deceniu comparativ cu cea din zona urbana, in timp ce rata somajului a fost mai scazuta in zona rurala; in 5 rata angajarii a fost de , rata somajului

in tim p ce in anul aceeasi indicatori atingeau % si respectiv

Analiza regionala indica o fluctuatie a structurii ocupationale in functie de istoria economica si sociala a fiecarei zone in parte si a flexibilitatii economice a zonei respective.

Tabel 7 Populatia ocupata pe sectoare ale economiei nationale si pe regiuni

Regiunea Total populatie Sectoare ale economiei nationale

ocupata Agricultura, silvicultura Industrie, constructii

Servicii

Sursa: calculatii proprii pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, , Institutul National de

Statistica, p.623

Ca atare, la nivel de dezvoltare regionala se observa urmatoarele:

- sectorul agricol este predominant in regiunile de est si sud est ale tarii;

activitatile rurale industriale sunt concentrate in spatii limitate la nivel de judet - Suceava si Timis si de localitate - comune in special din zona centrala

in regiunile agricole principale, autoangajatii si muncitorii familiali neremunerati reprezinta peste % din populatia ocupata

sunt comune in care nu exista industrii sau sector de servicii, populatia fiind angajata doar in agricultura

Ponderea populatiei ocupate in populatie avand varsta de 5 ani si peste reprezinta

% in anul ; femeile din rural au avut o pondere mai scazuta fata de barbati, fiind de . Distributia pe grupe de varste dezvaluie o mare concentrare in categoria de - 54 ani.

Tabel 8 Participarea fortei de munca, forta de munca angajata si somajul in zonele urbane si rurale

Participarea fortei de munca Forta de munca angajata

Rate medii 2005 dupa v arsta

Somajul

Pondere in populatie Pondere in forta de munca

Source: Labour Market and Social Policies in Romania, OECD, , p.42

Concentrarea activitatii in sectorul primar este de asemenea reflectata de o structura socio - profesionala adecvata. Daca analizam doar populatia rurala distribuita pe regiuni descoperim o pondere foarte mare a persoanelor angajate in agricultura in timp ce ponderea populatiei angajate in sfera serviciilor variaza de la % (regiunea

de nord est) la % (regiunea Bucuresti).

Tabel 9 Structura populatiei ocupate in zona rurala pe sectoare de activitati si regiuni,

Regiunea % in total

Susa: Tesliuc si Chirca, De la saracie la dezvoltare rurala, Banca Mondiala si Comisia Nationala de

Statistica , p.13

Pe regiuni, structura populatiei angajate dupa statusul profesional releva ca in principalele zone agricole rata celor angajati pe cont propriu si a lucratorilor familiali neremunerati este foarte ridicata, de ; % din lucratorii familiali neremunerati sunt femei.

Nivelul educational scazut din zona rurala este demonstrat si de nivelul educational al fortei de munca. Persoanele care au urmat scoala primara si gimnaziala reprezinta

% din totalul populatiei angajate in zona rurala.

Tabel 10 Distributia fortei de munca angajate pe grupe ocupationale in primul trimestru

Specificatie Total Urban Rural

Total populatie ocupata - mii pers. 8 0

Manageri si oficiali din administratia publica si unitati economice si sociale -

3

Specialisti cu ocupatie intelectuala sau stiintifica - % 8 5

Tehnicieni maistrii si muncitori - % 4 1

Functionari publici - % 0 6

Muncitori servicii si vanzatori - % 0 8

Fermieri si muncitori calificati in agricultura si piscicultura - % 8 1

Mestesugari - % 8 1

Alte categorii - % 8 5

Sursa: Ancheta AMIGO, INS, trimestrul I, , p.22

Pe regiuni de dezvoltare, ponderea absolventilor universitari lucrand in zone rurale este de % in nord vest, % in vest si % in nord est si sud est la un loc. In regiunea estica peste % din persoanele care muncesc au absolvit scoala primara si gimnaziala. Un nivel educational ridicat se regaseste printre angajati si populatia de sex masculin comparativ cu media zonei rurale si a altor categorii.

Distributia pe grupe de varsta si status ocupational arata un fenomen puternic de imbatranire a fortei de munca rurale; gradul de imbatranire este diferentiat in teritoriu, cel mai puternic grad de imbatranire fiind inregistrat in regiunea estica.

Timpul de lucru al populatiei ocupate rurale

Ca o componenta principala a potentialului de lucru total intr- o societate data, timpul

de lucru are o dubla natura, si anume economica si sociala. Sub aspect economic, este

in acelasi timp factor si rezultat al cresterii economice; rezultatele sale depind de

cantitatea de forta de munca utilizata. La randul sau, aceasta depinde de timpul de lucru efectiv si de eficienta utilizarii timpului de lucru. Din punct de vedere social, timpul de lucru reprezinta una din dimensiunile calitatii vietii. Trebuie sa consideram timpul de lucru ca un factor ce contribuie la cresterea sau declinul ofertei de locuri de munca, la reducerea sau cresterea somajului, la cresterea sau reducerea ratei de angajare.

Angajarea in timp total

In   spatiul rural romanesc, angajarea in timp total reprezinta 73,4% din totalul populatiei angajate in anul . In ultimii cinci ani, ponderea acestui indicator a inregistrat o usoara scadere (de

In anul , nu mai putin de % din populatia angajata in rural a muncit mai putin

de 0 ore pe saptamana, ceea ce reprezinta limita legala a timpului de lucru. O serie

de obiectii se ridica in legatura cu aceasta cifra, avand in vedere ca aproximativ

din populatia angajata in rural nu a putut nici macar indica perioada normala de lucru.

Subocuparea in zona rurala reprezinta cel mai pregnant fenomen cu consecinte mult mai serioase decat somajul. In anul 2003, rata subocuparii la nivel national a atins

din total populatie ocupata; in acelasi timp, numarul persoanelor suocupate din

zona rurala a fost de 8 ori mai mare decat in urban National Human Development

Report, INS, 2004, p.21 Desi poate reprezenta subiectul anumitor critici, acest indicator se demonstreaza a fi util in evidentierea gradului de deteriorare al fortei de munca ocupate de sex feminin si al fortei de munca tinere. In aceasta privinta, diferentele dintre barbati si femei sunt evidente: ponderea femeilor care lucreaza mai putin de 0 de ore pe saptamana este mult mai mare decat cea a barbatilor.

Tabel 11 Distributia populatiei ocupate conform orarului de lucru si a timpului de lucru efectiv in saptamana de lucru in perioada

Anii  Total populatie

Timp

^partial _Total

Timp total

Durata saptamanii de lucru

angajata.

sub 21

ore

1

ore

0 ore

ore

peste 50

ore

Sursa: Household labour force survey (AMIGO), INS,

Principala cauza a acestei situatii pare a fi natura structurii agricole - caracterul sezonier al productiei agricole, care reprezinta cea mai importanta activitate in spatiul rural; acestei cauze socio economice se pot adauga urmatoarele: proprietati funciare

de mici dimensiuni in mai toate gospodariile rurale, exploatate de un numar mare de

persoane cu varsta de munca, datorate unei dezvoltari scazute a activitatilor neagricole

ce ar putea reprezenta principalul debuseu pentru forta de munca din agricultura.

In ultimii cinci ani, ponderea populatiei rurale ce lucreaza 0 de ore si peste pe saptamana a avut un trend descendent. Problema care apare in aceasta situatie este corelata cu posibilitatea redistribuirii locurilor de munca catre cei apti de munca; aceasta va contribui la reducerea somajului si la cresterea fortei de munca angajate.

In general, liber profesionistii, membrii familiei neremunerati si angajatorii au cea mai mare pondere in timpul de lucru, depasind programul normal de lucru. In cele mai multe cazuri, subutilizarea acestui segment al fortei de munca nu determina cresterea nici a calitatii vietii si nici a productivitatii muncii; din contra acestea se reduc. Cu alte cuvinte, muncind peste 0 de ore pe saptamana are legatura cu supravietuirea micilor intreprinderi agricole si neagricole care opereaza in spatiul rural. In aceasta situatie se pare ca nivelul de asteptare privind redistribuirea acestor locuri de munca

in favoarea celor fara un loc de munca nu se justifica.

In ceea ce priveste distributia timpului de lucru pe sexe, se observa o preferinta pentru forta de munca de sex masculin in extensivizarea fortei de munca.

Timpul partial de lucru

O evaluare corecta a proceselor si tendintelor privind forta de munca angajata nu se poate realiza fara a lua in considerare timpul partial de lucru. Cei cu timp partial de lucru reprezinta % din totalul fortei de munca angajate din mediul rural in anul

. Aceasta valoare ridicata releva numarul limitat al locurilor de munca in timp

total, oferta de forta de munca fiind satisfacuta de locurile de munca cu timp partial de lucru.

Analiza acestui indicator in dinamica sa in perioada 2002-2006 arata o crestere de

13%, ca o consecinta a deteriorarii situatiei economice generale in toate sectoarele economiei nationale. Populatia angajata in agricultura are de departe cel mai mare procent de % persoane cu timp partial de lucru.

Nivelul ridicat al locurilor de munca cu timp partial de lucru in general, si pentru femei in special, reprezinta un factor important de prevenire a accentuarii scaderii fortei de munca angajata si a cresterii somajului in zonele rurale. In cadrul comunitatilor rurale, timpul partial de lucru reprezinta o modalitate de supraevaluare a fortei de munca angajate care nu reduce saracia, ci mai degraba determina cresterea saraciei.

Veniturile populatiei

Un studiu recent arata ca % din fermieri sunt saraci, rata saraciei avand valori fluctuante, conform potentialului economic regional; in nord est rata saraciei atinge

85%, in regiunea sud est este de 35,3%, in regiunea sud 35,7%, in sud vest 31,4%,

in vest , in nord vest , in centru . Rata saraciei este de 23,1% in regiunea Bucuresti [Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii,

Venitul nominal brut total era de 3 4 RON/luna/gospodarie in 2005, si avea urmatoarea structura: % venituri in bani si % venituri in natura.

Veniturile in bani in gopodariile taranesti reprezinta 43,3% din veniturile obtinute totale, iar valoarea echivalenta a consumului de produse agricole din propriile resurse ale gospodariei reprezinta ; aceste ponderi variaza in functie de regiune, functie

de specificitatatea economico sociala; regiunea in care a aparut cea mai scazuta

pondere a veniturilor in bani impreuna cu cea mai ridicata pondere a autoconsumului este nord est: % din totalul veniturilor este in bani, iar % este valoarea echivalenta a consumului de produse agricole din resurse proprii. Oricum, o pondere ridicata a veniturilor in bani nu implica declinul autoconsumului; in regiunile vest si nord vest ponderea veniturilor in bani este de % si respectiv , in timp ce valoarea echivalenta a consumului de produse agricole din resurse proprii este de

49,1% si respectiv 49,7%.

Principala sursa a veniturilor in bani o constituie salariile (86,0%) si serviciile de protectie sociala.

Tabel . Sursele principale ale veniturilor in bani

Total Urban Rural

Sursa:Anuarul Statistic al Romaniei, INS, , p.673

Structura venitului total nominal este caracteristica pentru o gospodarie vulnerabila economic.

Tabel 3 Bugetul veniturilor si cheltuielilor - medie lunara pe gospodarie

% USD

I. Venit total nominal (A+B+C) 2

A. Venituri in bani , din care 3

. venituri brute si alte salarii 1

. cupoane de la societati si asociatii agricole 0

. venituri din vanzari 2

. venituri din activitati pe cont propriu 8

. venituri din dividende, dobanzi, inchirieri etc 5

. venituri din serviciile de protectie sociala 4

. alte venituri in bani 3

B. Valoarea echivalenta a serviciilor gratuite sau cu reduceri de preturi de la agentii economici

0

C. Valoarea echivalenta a consumului de produse agricole din resurse proprii 7

II. Imprumuturi si credite, sume de la banci 0

III. Balanta la inceputul perioadei 7

total general I+II+III 0

*rata medie de schimb pentru anul 0 care a fost luata in calcul este de: 1 dolar=21692,7 ROL, conform Buletinului Statistic no.1/2001, INS

Sursa: Veniturile, cheltuielile si consumul populatiei , Institutul National de Statistica p.7

Evolutia veniturilor in bani a avut un trend descendent: de la % la % (in perioada - ; cel mai mare declin, de mai mult de , se regaseste la

categoria "salarii, prime, beneficii", de la % la ; functia de marketing a fost scazuta: veniturile provenind din vanzari au scazut de la % la

Pe regiuni, aceste scaderi semnificative sunt influentate de dezvoltarea economica a fiecarei regiuni si in mod special de modul in care s-a realizat ajustarea la noile cerinte macroeconomice. In regiunea nord est, caracterizata prin saracie si o dependenta excesiva, salariile reprezinta % in timp ce veniturile din vanzari sunt

de ; in regiunea vest salariile reprezinta % din veniturile in bani, in timp ce

veniturile din vanzari sunt de . Cea mai interesanta regiune este centrul in care gospodariile taranesti continua sa aiba o pondere ridicata a valorii echivalente consumului de produse agricole din resurse proprii adica , salariile reprezinta

% din veniturile in bani, in timp ce vanzarile sunt de %

Structura venitului nominal total este caracteristica pentru o gospodarie vulnerabila economic. In afara de agricultura, viata rurala economica romaneasca include industria si serviciile (servicii de mecanizare, turism rural, artizanat). Procentul populatiei angajate in sectorul neagricol este mai scazut in fata de 6 a scazut

de la % la ) ca un semn al slabei diversificari a activitatilor economice Structura populatiei angajate in mediul rural nu este rezultatul unei politici de

dezvoltare sau de investitii, ci mai degraba rezultatul absentei acesteia Rusu, 2006 Mai mult, este o lipsa de politici coerente privind forta de munca, ceea ce are ca efect

un fenomen de migratie.

Din 0 populatia ocupata in agricultura a inceput sa inregistreze un trend ascendent,

in special datorita eliberarii de personal din industriile restructurate (de la % in

0 la % in . Agricultura este activitatea cu cea mai mare pondere a populatiei ocupate in timp ce productiile agricole n au urmarit un trend ascendent.

Suplimentar, o alta explicatie pentru ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura poate fi descresterea pop ulatiei ocupate per total, deoarece daca luam in considerare numarul persoanelor din agricultura acesta este cvasi constant. De exemplu, in 1990 erau 5 mii persoane ocupate in agricultura in timp ce in 5 erau 7 mii, dar

in termeni procentuali s a inregistrat o crestere semnificativa.

Daca e ca aceiasi factori sa influenteze domeniul fortei de munca ca si pana acum, se pot realiza previziuni cu ajutorul metodei lanturilor lui Markov. Pentru acuratetea acestei metode nu se poate aplica pe o perioada prea mare de timp, deoarece pentru a

fi cat mai aproape de realitate trebuie luat in calcul faptul ca ar putea apare si alti factori.

Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale a fost urmatoarea (pentru a aplica metoda s-au ales trei sectoare: agricultura, industrie, iar cel de al treilea cuprinde restul sectoarelor):

_{In 6 si , Centrul de Sociologie Urbana si Regionala a realizat doua anchete finantate de}

Banca Mondiala in scopul colectarii de informatii privind dezvoltarea activitatilor in cadrul gospo dariilor taranesti. In , comparativ cu , populatia rurala ocupata in agricultura a crescut

de la % la , in timp ce industria si serviciile au scazut ca activitati rurale de la % la % si

respectiv de la 13% la 12%.

Tabel 14 Populatia ocupata pe activitati

Anii Agricultura Industrie Alte activitati

Previziunea ar putea continua si dupa , dar in mod cert vor apare si alti factori:

prevederi guvernamentale, stimulente de dezvoltare a activitatilor rurale neagricole, factori sociali etc

Faptul ca populatia ocupata in agricultura este atat de numeroasa isi poate avea radacinile si in metodologia de colectare a datelor. Ponderea varstnicilor (peste ani) in populatia ocupata este chiar mare, fiind de % din populatia ocupata in agricultura. Este cu siguranta o problema de inregistrare a datelor, insemnand ca din persoanele din rural care au peste 0 de ani sunt ocupate. Corespunzator datelor culturale rurale din Romania trebuie sa lucrezi in agricultura daca te afli in spatiul rural, dar aceasta nu corespunde realitatii. O alta problema de natura culturala este somajul. Este o situatie asemanatoare. In spatiile rurale apropiate de zona urbana, persoanele in varsta de lucru fara un loc de munca se considera someri, in timp ce in spatiile rurale mai departate de zona urbana, aceeasi categorie de persoane se considera ca fiind implicati in agricultura.

In ciuda faptului ca populatia ocupata in agricultura a crescut, numarul angajatilor in agricult ura a scazut continuu. Acest raport este consecinta fragmentarii funciare si a scaderii numarului de animale.

In ceea ce priveste ponderea agriculturii in PIB, daca vom asista la aceiasi factori de determinare a evolutiei PIB specifici ultimilor trei ani, se poate realiza o prognoza conform aceleiasi metode.

Contributia la PIB a agriculturii, industriei si a altor sectoare a fost urmatoarea:

Sursa : INS

Conform prognozelor (Anexa 2) si corelarea acestora cu anumiti factori determina o tendinta de scadere a ponderii agriculturii in PIB.

. Structuri agricole si economice

Structura funciara romaneasca reprezinta efectul proceselor de decolectivizare si de privatizare. Daca colectivizarea a demarat la inceputul anilor '90, privatizarea fostelor IAS a demarat mai tarziu, in 2000, datorita unei actiuni legislative intarziate (conform casetei

Caseta

Cadrul legislativ al reformei funciare romanesti

Reforma funciara romanesca a demarat in 1 cu Legea fondului funciar. Au urmat numeroase acte legislative privind arendarea , ) si piata funciara . Legea fondului funciar a fost amendata

si extinsa in , 9 si 0 si chiar si in 2001.Cadrul legislativ include:

Legea fondului funciar no. , amendata si extinsa prin Legea no.

Legea arendei no. 16/ , amendata si extinsa prin Legea no.

Legea circulatiei juridice a terenurilor no.

Ordonanta de Urgenta no. 9 cu privire la privatizarea societatilor comerciale care administreaza terenuri agricole si terenuri de sub luciu de ap a (norme metodologice aprobate prin Decizia Guvernamentala no.

Decizia Guvernamentala no. 0 privind atributiile si organizarea Agentiei Domeniilor Statului

Legea no. 0 cu privire la reconstituirea proprietatii funciare pentru terenuri le agricole si cele impadurite, in conformitate cu Legea fondului funciar no. 1 si Legea no. amendata si extinsa prin OUG no.

Dezmembrarea CAP urilor a inceput in 1990. Prin Decizia Guvernamentala no. 42 se anunta faptul ca

membrii CAP pot primi titluri de proprietate pentru mici parcele de teren precum si pentru terenurile unde

se aflau casele si gradinile. In cea mai mare parte parcelele au fost limitate la 5 ha. Legea fondului funciar no. 18 din februarie 1991 a abrogat partial Decretul no. 0 si a restabilit dreptul cetatenilor romani de

a detine terenuri. De asemenea prevedea reglementarea juridica a decolectivizarii CAP- urilor.

In conformitate cu aceasta lege, proprietarii si mostenitorii acestora au avut dreptul de a solicita terenurile

de drept. Restituirea s a realizat in proportie de 5 ha pe persoana si de maxim 0 ha de teren arabil si 1 ha

de teren impadurit per familie. Mai mult, art. 6 din Legea fondului funciar stipula un drept de proprietate

de maximum 0 ha per familie (inclusiv donatiile, mostenirile, cumpararea si/sau schimbul de terenuri). Suprafetele care nu faceau obiectul restituirii au fost distribuite intre membrii cooperatori. Legea a modificat

de asemenea interdictia de a vinde terenuri care fusese introdusa in iulie 0 prin Legea no. . Legea fondului funciar a stipulat ca "terenurile nu pot fi instrainate pentru o perioada de 0 ani". In 7 si 1998 amendamentele la legislatie au fost adoptate pentru a permite o crestere a dimensiunii medii a fermelor private si de a crea un cadru legislativ al pietei funciare in Romania.

Legea no. 7 a permis restituirea de pana la 0 ha de teren agricol si 0 ha de teren impadurit per

familie. Mai mult, Legea circulatiei juridice a terenurilor no. 8 (in vigoare din iunie ) a marit limita dreptului de proprietate la 0 ha. Numai cei care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii din 1 au putut beneficia de prevederile noii legislatii. Legea legaliza tranzactiile libere intre indivizi, incluzand vanzarile, si a eliminat dreptul de preemtiune al statului. Detinerea de terenuri de catre cetateni straini este in continuare interzisa. Amendarea Legii arendei a inlaturat anumite constrangeri, cum ar fi durata minim a a contractului, dar nu a permis subarendarea sau arendarea catre straini.

Prin impunerea unei limite maxime de 10 ha Romania a incercat sa combine cererea puternica de drepturi

de proprietate din partea celor ce au detinut terenurile (justitie istorica) cu consideratii de echitate. Este un aspect pozitiv din punct de vedere economic, dar are un puternic impact negativ din punct de vedere ecologic.

In prezent reforma funciara poate fi considerata drept un process continuu, care include urmatoarele

aspecte: reconstituirea si constituirea dreptului de proprietate; circulatia juridica a terenurilor prin vanzare, arendare, mosteniri si donatii; existenta unui drept de preemtiune, concesionarea terenurilor apartinand statului (din componenta privata).

Dupa aplicarea initiala a Legii fondului funciar, la finele lui , % din terenul

agricol era in proprietate privata. La acea data cuprindea terenuri din decolectivizarea CAP-urilor si parcele individuale care nu fusesera niciodata colectivizate (in special in zona de munte). Dupa demararea procesului de privatizare, in anul , sectorul privat detinea % din totalul terenurilor agricole si % din terenurile arabile, incluzand terenuri private si privatizate.

In stadiul actual al reformei, impactul negativ al fragmentarii excesive a terenurilor poate fi diminuat treptat prin tranzactii funciare active, incluzand vanzarile si in special arendarea. Legea circulatiei juridice a terenurilor a stimulat tranzactiile funciare, dar atat numarul tranzactiilor cat si pretul terenurilor au fost scazute. In mai

mult de trei ani , s- au vandut 2 mii ha de teren agricol. Pretul mediu a scazut de

la 6 USD/ha in noiembrie 1 comparativ cu 3 USD/ha in martie

Procesul de eliberare a titlurilor de prop rietate afecteaza piata funciara. Pentru a putea vinde terenurile, un proprietar are nevoie de un drept de proprietate complet, care are patru atribute: dreptul de posesiune, dreptul de dispozitie, dreptul de utilizare si uzufructul. Actualul stadiu al dezvoltarii pietei funciare este rezultatul inexistentei tuturor celor patru atribute. Un numar considerabil de proprietari nu au primit titlurile

de proprietate care le-ar conferi un drept de proprietate complet. Pana la sfarsitul

anului , dupa 0 ani de tranzitie, % din beneficiarii indreptatiti nu au fost pusi in posesia terenurilor agricole (in plan fizic) in timp ce % nu au primit inca titlurile de proprietate, fiind astfel exclusiv de pe piata funciara. In consecinta, 5 din proprietari sunt de jure proprietari si nu de facto . Cu alte cuvinte ei stiu ca sunt proprietari dar nu pot accesa piata funciara pentru a-si vinde terenurile. Mai mult, in amendamentele introduse in 1 la Legea fondului funciar apar prevederi privind obligatia eliberarii unui al doilea titlu de proprietate.

Procesul de arendare este o componenta majora pentru aparitia de ferme competitive, dar a fost afectat de existenta unei suprapopulatii agricole care a cautat sa pastreze mica exploatatie si care este lipsita de putere financiara sau de oportunitati de creditare. Se pare ca datorita instabilitatii economice, proprietarii micilor parcele prefera sa pastreze terenurile ca o sursa de securitate sociala. Mai sunt si alte restrictii care impovareaza dezvoltarea pietei funciare: nu este permisa subarendarea, nu este permisa proprietatea sau arendarea de catre cetatenii straini, este un sistem de cadastrare impropriu.

Pe scurt, un proprietar de terenuri poate cumpara pana la maximum 0 hectare, schimba terenurie, arenda sa u da in arenda si vinde terenurile doar daca dispune de un titlu de proprietate. Anchetele finantate de Banca Mondiala in 6 si 1 au aplicat chestionare ce au inclus aspecte legate de modul de exploatare agricola in cca 800 gospodarii agricole. Rezultatele privind interviurile sunt prezentate in tabelul no.

Tabel no. 6 - Caracteristicile arendarii in exploatatiile individuale

UM 6

Sursa: Rusu, 2007

Orientarea gospodariei rurale mai degraba catre exploatatii individuale decat catre forme asociative este o caracteristica nationala care a fost demonstrata de aceste anche te. Detaliile care reies din comparatiile celor doua anchete au fost analizate anterior Rusu, ] si pot fi rezumate astfel:

⁹ Piata funciara a fost des chisa in mod oficial la 1 iulie

exploatarea terenurilor in asociatii este o optiune pentru familiile varstnice, cu un numar redus de membri si care nu au puterea financiara de a demara un nou proces de productie,

procesul de arendare se dezvolta incet dar sigur. Comparativ cu , in ponderea gospodariilor care au dat in arenda a crescut cu 3%, dar suprafata medie arendata a scazut cu . Gospodariile care au arendat partial sau total terenurile sunt de obicei gospodarii ale persoanelor varstnice, care se confrunta cu probleme financiare si nu numai. Proprietarii care traiesc in zona urbana sunt de asemenea o sursa de dare in arenda a terenurilor.

exista o certa preferinta pentru acordurile verbale: ap. % din contractele de arendare sunt intelegeri verbale intre proprietar si arendas datorita constrangerilor birocratice existente.

principalul partener al gospodariilor rurale, care ia in arenda, ramane asociatia agricola cu personalitate juridica deoarece este o forma de organizare rezistenta tn timp. In cadrul analizei a patru ani, procentul asociatiilor agricole cu personalitate juridica (societatile agricole) in totalul partenerilor a crescut cu ap. , in timp

ce arendarea de terenuri catre rude sau alte persoane fizice a inregistrat o importanta scadere.

ponderea gospodariilor care iau in arenda a crescut. Gospodariile cu un status

ocupational multiplu, care exploateaza terenurile individual cu forta de munca angajata au un puternic comportament antreprenorial. Aceste gospodarii sunt cele

cu un comportament antreprenorial orientat catre investitii.

ponderea gospodariilor care cumpara/vand terenuri este redusa: 5,4% au cumparat terenuri, % au vandut terenuri iar % au si cumparat si au si vandut terenuri. Dimensiunea medie a terenurilor tranzactionate a fost extrem de redusa: 1,46 ha/parcela cumparata si 5 ha/parcela vanduta. Principala sursa de vanzare a terenurilor o reprezinta gospodariile apartinand persoanelor in varsta fara mostenitori, fara instrumentar agricol si oportunitati financiare. Principalii cumparatori sunt persoanele tinere cu venituri ridicate, care exploateaza suprafete extinse si angajeaza forta de munca.

% din proprietarii intervievati au declarat ca este mai greu sa vinzi si sa cumperi

teren decat acum 5 ani, datorita aspectelor legale, financiare si birocratiei.

Chiar daca % din proprietarii intervievati au cazut de acord ca adoptarea si aplicarea legislatiei privind piata funciara este un aspect pozitiv, dezvoltarea viitoare a pietei funciare se afla sub semnul intrebarii din moment ce doar % din proprietarii intervievati si au exprimat intentia de a vinde teren in viitorul apropiat si doar % ar

fi de acord sa dea in arenda.

Ca o remarca generala, exista o puternica legatura intre varsta capului gospodariei si comportamentul economic al acestuia. Un fermier tanar are o anumita eligibilitate pe piata financiara, care ii permite sa investeasca si sa dezvolte gospodaria. In consecinta, dorinta de a accesa piata funciara (cumparare sau luare in arenda) este mai mare.

O alta componenta a reformei funciare este comasarea terenurilor. Este prematur a include o astfel de abordare in procesul de reforma funciara atat timp cat drepturile de proprietate nu au fost reconstituite in totalitate. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a incercat sa creioneze o varianta a legii de comasare a terenurilor, dar se cere o puternica vointa politica in scopul adopta rii unei legislatii specifice.

Din suprafata agricola totala de 5 ha, la sfarsitul lui , suprafata arabila era de , pasunile si fanetele , restul reprezentand vii si livezi. Suprafata impadurita reprezenta % din suprafata totala, adica 3 ha.

Sectorul privat este principalul proprietar al terenurilor agricole. La 1 decembrie

, sectorul privat detinea 3 mii ha de teren arabil % din total), 2 mii

ha vii % din total) din total, 6 mii ha livezi % din total) din totalul de

0 si 2 mii ha de pasuni naturale % din total).

Fermele agricole private sunt organizate dupa cum urmeaza: 9 mii societati agricole pe o suprafata totala de 5 mii ha, fiecare cu o suprafata medie de

ha % din suprafata), si 3 mii exploatatii individuale pe o suprafata totala de

1 mii ha, cu o suprafata medie de 7 ha fiecare, ceea ce inseamna ca % din suprafata totala este fragmentata in parcele mici.

Sectorul de stat inca reprezinta 15% din app. 4 mil hectare de teren agricol (adica

_{2 milioane ha care va scade cu pana la - % odata cu aplicarea Legii nr.}

. Componenta domeniului public a sectorului de stat nu face obiectul privatizarii, dar domeniul privat ¹ al statului da (in prezent numai managementul terenurilor agricole este privatizat). Acesta este un proces continuu, datorita faptului

ca statul s- a dovedit a fi un manager prost.

In sectorul privat, care cuprinde 6 milioane ha in (adica % din suprafata agricola totala), se includ patru tipuri majore de exploatatii (figura : ASs / societatile agricole sau asociatii formale reprezentand % din suprafata agricola totala (adica

9 mii ha), IAS / asociatii informale reprezentand % (adica 9 mii ha), IFs

ferme individuale reprezentand 68% (adica 10083 mii ha) si CC / societati comerciale reprezentand doar % (adica 0 mii ha).

Sursa: calculatii proprii dupa Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,

Figura 3 : Structura funciara dupa proprietate (%)

1962 1989 2000

state sector associative sector non-associative sector

Sursa: calculat dupa Bulgaru, 1996 (pg. 243, 247) si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,

Buletin Informativ no.

Producatorii agricoli au avut de ales intre a demara o exploatatie individuala sau de a

se alatura unei asociatii formale sau informale. Dupa 0 ani de tranzitie se pare ca noii

proprietari au decis sa stea departe de formele asociative. Situatia istorica a jucat un rol important (vezi figura . In , sectorul neasociativ a exploatat suprafete extinse cu 15,2% fata de anul 1993, in timp ce terenurile exploatate in comun intr- o forma asociativa au scazut de la % in 3 la % din totalul terenurilor

agricole private in (tabel

Tabel . - Structura terenurilor agricole in sectorul privat

Indicatori UM 3 4 5 6 7 8 9

individuale

individuale

individuale

individuale

individuale

Sursa calculat dupa Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,

Exploatatiile individuale au avut capacitatea de a cultiva sau de a lua in arenda suprafete din ce in ce mai mari, atat per total terenuri agricole cat si pe categorii de folosinta. In perioada - , suprafata agricola aflata in exploatare individuala

a crescut de la % din suprafata totala la . Similar, pe categorii de folosinta,

suprafata arabila a crescut de la 53% la 73%, pasunile de la % la , fanetele de

la % la , viile de la % la , in timp ce livezile au crescut de la % la

demonstrand faptul ca raportul asociativ / neasociativ s-a modificat in favoarea exploatatiilor individuale.

Tabel . - Dimensiunea si structura exploatatiilor

Sectorul asociativ Sectorul neasociativ

Societati agricole Asociatii familiale Gospodarii individuale

Sursa: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Buletine Informative no. ,

, 0 si 2/2007

Agricultura privata neasociativa este forma preferata de a detine terenuri si de a lucra

in agricultura. Numarul proprietarilor a crescut de la 3,4 milioane in 1993 la 4,2 milioane in o crestere de . Din 2 milioane proprietari privati, milioane sunt ferme familiale cu mai mult de 3 ha si se poate doar presupune ca acestea au o functie de piata, in timp ce 8 milioane proprietari au in medie mai putin de 3 ha si in consecinta pot fi considerate gospodarii individuale

² Date statistice bazate pe terenul in proprietate si nu pe cel in folosinta.

Suprafata agricola aflata in exploatare individuala a crescut de la 3 milioane ha la 10 milioane ha, in aceeasi perioada. Suprafata agricola aflata in exploatare individuala a reprezentat % din suprafata totala exploatata in regim privat in , % la finele

lui 7 si respectiv % la finele anului

O gospodarie individuala detine terenul din jurul gospodariei agricole si -5 hectare

de teren in camp, adeseori la o distanta considerabila de gospodaria propriu- zisa. De cele mai multe ori, o gospodarie individuala cuprinde 3 sau chiar mai multe parcele de teren (mai ales in zona muntoasa a Transilvaniei). Conform standardelor UE, exploatatiile individuale romanesti nu sunt ferme corespunzator definitiei comunitare, iar cea mai mare parte nici nu vor putea deveni ferme datorita functiei sociale pe care o au. Agricultura de subzistenta joaca un rol major pentru populatia rurala. Autocosumul este important pentru o serie intreaga de produse.