Necesitatea abordarii prudentiale a managementului asiguratorilor

Necesitatea abordarii prudentiale a managementului asiguratorilor

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana trebuie privita din toate punctele de vedere ca un lucru serios, care trebuie luat in calcul prin prisma diferitelor prevederi existente in tarile membre. Este imposibil, dupa cum am mai afirmat sa se incerce alinierea legislatiei noastre la cea europeana in totalitate, intrucat fiecare tara membra are un specific anume pe care il releva prin anumite exceptii aplicabile in practica.

Mediul de afaceri trebuie sa se afle intr-o continua imbunatatire, fapt de care depinde dezvoltarea ulterioara a Romaniei. Pe acest trend se regaseste si industria asigurarilor, care a marcat in ultimii ani o crestere mai ales la nivelul primelor brute subscrise, gradului de penetrare, etc. Ori in aceste situatii, orice "cutremur" la nivelul unuia dintre actorii pietei asigurarilor din Romania nu poate decat sa subrezeasca ceea ce a fost obtinut prin eforturi consistente in ultimii ani.

Astfel apare ca o necesitate analiza stabilitatii financiare a asiguratorilor, fapt imperativ daca avem in vedere ca falimentul unei companii de asigurari poate antrena dupa sine dificultati majore la nivelul agentilor economici care incheiasera contracte de asigurare cu respectivul. Odata acesta aflat in impas, in imposibilitatea de a-si plati obligatiile (despagubiri sau sume asigurate), apare ca posibil si falimentul asiguratului, care se vede pus, de exemplu, in situatie de a nu mai putea continua activitatea din cauzei lipsei unui utilaj sau a materiei prime.

Intr-adevar, exista numeroase cai de a asigura o stabilitate crescuta unei firme de asigurari, pornind de la cresterea numarului de bunuri asigurate, a cotei de prima neta, apelarea la reasigurare, dar de mare importanta sunt si rezervele tehnice, pe care asiguratorul este obligat sa le constituie, marja de solvabilitate care explica implicarea asiguratorului in asigurarea unui echilibru stabil intre ceea ce inseamna pe de o parte activul net, iar pe de alta parte contul de profit si pierdere.

In plus fata de aceste elemente este interesant de observat modul in care actioneaza diferitele impozite si taxe asupra unei companii de asigurari. Impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitele si taxele locale, toate au o influenta mai mare sau mai mica asupra a ceea ce inseamna in definitiv rentabilitatea asiguratorului.

Scopul capitolului este surprinderea unor realitati existente la nivelul Uniunii Europene din punctul de vedere al industriei asigurarilor si evaluarea posibilitatilor de implementare, inclusiv a unor noi impozite, cum este si situatia celui asupra primelor de asigurare. Pietele de asigurari ale Uniunii Europene se afla la diferite nivele de dezvoltare, indicatorii determinati fiind in marea lor majoritate superiori celor din Romania. Personal, consider ca ar fi interesant sa observam nu neaparat diferitele obstacole ale industriei romanesti de profil, cat mai ales elementele noi care influenteaza acest sector important al economiilor nationale la nivelul Uniunii Europene.

In acest sens, axarea se va face pe impozitele care actioneaza asupra primelor de asigurare, sumelor asigurate, etc. Voi trece in revista principalele prevederi asa cum apar ele in documentele oficiale publicate de institutiile competente, acestea urmand sa fie insotite de scurte comentarii si comparatii cu situatia industriei romanesti a asigurarilor. Dupa cum am aratat si mai devreme, fiecare tara din Uniunea Europeana percepe fiscalitatea in asigurari functie de specificul zonei, traditii, etc.

La fel si in domeniul asigurarilor exista diferente, optica diferind de la tara la tara functie ca este vorba de versicherungssteuer (impozit pe asigurari) - Austria, Germania, feuerschutzsteuer (impozitarea asigurarilor de incendiu) - Germania, afgift af ansvarsforsikringer for motorkøretøjer (impozitarea asigurarilor de raspundere civila auto) - Danemarca, afgift af lystfartøjsforsikringer (impozitarea asigurarii vaselor de agrement) - Danemarca, impuesto sobre primas de seguros - Spania, taxe sur les conventions d'assurances (impozitul pe contractele de asigurari) - Franta, eräistä vakuutusmaksuista suoritettava vero/Skatt pa vissa försäkringspremier (impozit asupra primelor de asigurare) - Finlanda, Φόρος κύκλου εργασιών (Impozit pe asigurari) - Grecia, etc. Pe aceasta linie Romania a avut parte de o serie de modificari referitoare fie la legislatia din domeniul asigurarilor, fie la legile cu cadru general de aplicare (ultima varianta fiind actualul Cod Fiscal).

Astfel exista o controversa destul de dezbatuta atat in presa de specialitate a vremii, dar mai ales intre specialisti, in privinta deductibilitatii primelor de asigurare platite de societatile comerciale ca urmare a incheierii de catre acestea a unor polite de asigurare. Astfel unii sustineau ca aceste cheltuieli cu primele de asigurare erau deductibile doar in conditiile prevazute de catre art 4 alin 6 lit i din OG 70/1994 iar altii sustineau ca aceste cheltuieli sunt deductibile in conditiile art 43 alin 2 din Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si reasigurare.

Pentru a completa cadrul, sa vedem care erau dispozitiile celor doua norme la care am facut referire:

. Art 4 alin 6 lit i OG 70/1994 dispunea: 'Cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurarile de viata ale personalului angajat' nu sunt cheltuieli deductibile.

. Art 43 alin 2 din L 32/2000:'Primele de asigurare si reasigurare sunt deductibile fiscal'

Vom observa prin urmare ca in sistemul OG 70/1994 sunt deductibile doar primele de asigurare platite pentru activele ce apartin contribuabilului iar pe de alta parte este exclusa in mod expres deducerea cheltuielilor cu primele de asigurare de viata a personalului angajat, in timp ce Legea 32/2000 declara deductibilitatea primelor de asigurare si reasigurare fara a mai realiza circumstantierea oferita de OG 70/1994. In aceste conditii au aparut doua tendinte: prima care sustinea aplicarea OG 70/1994 si deci nedeductibilitatea primelor platite pentru asigurarea de viata a personalului angajat, iar a doua care sustinea aplicarea imediata si neconditionata a Legii 32/2000. In baza principiului "Specialia generalibus derogant' ar fi trebuit sa se aplice prevederile legii asigurarilor deoarece era legea speciala, cea a asigurarilor.

Ori pornind de la aceste neclaritati, care au persitat destul timp, este necesar sa observam cam unde ne situam in comparatie cu tarile Uniunii Europene. Fiecare dintre legislatiile tarilor prezentate vor fi insotite de un scurt comentariu menit a evidentia cele mai importante prevederi.

Oricum un lucru este clar referitor la aceasta impozitare. Daca avem in vedere faptul ca piata romaneasca a asigurarilor este inca in crestere, iar numarul asiguratilor ar putea inregistra majorari insemnate, introducerea unui impozit asupra primelor de asigurare este foarte probabil sa incetineasca ritmul de crestere. Oricum, din pacate, romanii inca nu realizeaza la adevarata ei valoare asigurarea, nu rare fiind situatiile cand intreaba daca dupa ce riscul nu s-a produs pe durata perioadei de asigurare, cand primesc banii inapoi.