Cererea de bunuri de folosinta indelungata

Cererea de bunuri de folosinta indelungata

Declin de 40% pe piata bunurilor de folosinta indelungata

Bucuresti, 18 august 2009 piata bunurilor de folosinta indelungata din Rominia a scazut cu 40% in prima jumatate a anului comparativ cu primele sase luni ale lui 2008, la un total de 664 milioane euro.

Piata totala de bunuri electrice monitorizata de GAK TEMAX a fost de 308 milioane euro in al doilea trimestru al acestui an, o scadere accentuata de 46,8% comparativ cu aceeasi perioada din 2008. Piata a atins o valoare de 664 milioane de euro in primele sase luni ale anului 2009, adica o scadere a activitatii economice de 40,4%.

Sectoarele de electrocasnice mici si de telecomunicatii au scazut cu 22,1% si 25,8% in prima jumatate a anului. Vanzaarilede electrocasnice mari au avut un trimestru mai bun comparativ cu inceputul anului, dar rezultatele pentru anul curent indica o scadere de 37,1% si electronicele de folosinta indelungata au inregistrat un declin de 42,6% indeaproape urmat de sectorul foto cu o crestere negativa de 43,2% pentru primele sase luni. Sectoarele IT si de echipamente de birou au avut performanta cea mai slaba deoarece au avut o scadere accentuata de 47,2% si respectiv 51,4%.

Insa cererea pentru bunuri de folosinta indelungata creste in SUA.

Cererea pentru bunuri de folosinta indelungata din SUA a crescut iin luna decembrie cu 5,2%, peste estimari, atenuand deficitul de incredere in economie.

Electrocasnicele mici

Piata aparatelor electrocasnice mici s-a dovedit a fi mai rezistenta in fatta crizei decat restul sectoarelor in ciuda pierderilor pe aproape toate segmentele.

Desi in al 3-lea trimestru al acestui an a inregistrat o scadere de 25,1% fata de T3 2008, aceasta piata a atins in T3 2009 cea mai mare valoare a vanzarilor din acest an - 18 milioane de euro. Acest lucru se datoreaza in special lunilor iulie-august. Aparatele de ras reprezinta una dintre grupele de produse care si-a revenit cel mai bine in aceste 2 luni. Cresterea vanzarilor s-a datorat epilatoarelor, fiind vorba de un produs sezonier.

O alta categorie care a inregistrat o crestere in acest trimestrua fost aceea a apratelor de preparare a alimentelor .Cererea mare de masini de tocat si mixere manuale a determinat vanzari mai mari decat in T3 2008. Atat robotii de bucatarie, cat si blender-ele manuale si aparatura de bucatarie au avut o evolutie pozitiva in timpul anului. Criza financiara a schimbat comportamentul consumatorilor acestia prefera mai degraba sa gateasca acasa, decat sa iasa la masa in oras.

Electrocsnicele mari

Vanzarile in cadrul segmentului de electrocasnice mari au crescut cu 20% in T3 2009,comparativ cu trimestrul anterior, dar au scazut cu 38,4% fata de acelasi trimestru al anului trecut. Modelul de crestere a fost variabil in cazul celor mai importante grupe de produse. Perioada de vara a facilitat niveluri semnificative de crestere pe pita congelatoarelor si frigiderelor in special modelele eficiente energetic au fost impulsionate de campaniile recente de buy-back desfasurate de cei mai importanti producatori si retaileri de pe piata.

Electronicele de larg consum

Scaderea totala a vanzarilor in T3 2009 a ajuns la 45% fata de T3 2008, afectand toate produsele in cadrul sectorului electronicelor.

Factorii- cheie ai acestei evolutii se leaga de efectele crizei economice. In acest sens, reprezentantii GK mentioneaza indicatori precum, scaderea imprumuturilor pentru nevoi personale , investitii straine mai reduse, scaderea veniturilor consumatorilor, rata somajului mai mare, slabirea monedei locale, lipsa lichiditatilor care afecteaza anumiti retaileri.

Desi evolutia acestor indicatori economici nu ofera premisele unei cresteri a vanzarilor, totusi se preconizeaza ca T4 va fi un varf si in acest an. Acest lucru se baseaza pe motive de sezonalitate in ceea ce priveste comportamentul consumatorilor , fapt sustinut de promotii semnificative care urmeaza sa fie desfasurate de retaileri si producatori in decembrie pentru produsele electronice de larg consum cu accent pe televizoarele LCD si cu plasma

Telecomunicatii

In trimestrul trei din 2009 piata de telefoane mobile si smart a scazut cu 3,5% comparativ cu al treilea trimestru al anului 2008 atingind o valoare de 61 milioane de euro .Scaderea vinzarilor de telefoane mobile si smart a urmat tendinta negativa afisata in acest trimestru de catre toate categoriile monitoriyate de TEMAX , dar mai mica decit scaderea medie a grupurilor de produse analizate in acest indicator.Cererea de pe piata fost incurajata de scaderea preturilor de vinzare si de noutatea tehnologiei incorporata in noile modele.

Legea economica- reprezinta relatia esentiala, necesara si permanenta intre fenomene si procese economice. Legea economica nu se confunda cu legea juridica.

Legea economica poate fi descoperita si folosita de oameni in folosul lor. Ea actoneaza ca tentinta intr-un ritm relativ.

Manisumul si problema legii economice fundamentale a capitalismului.

Initial definitia lui Engels a fost - legile sunt o reflectare a proceselor obiective care au loc in natura si in societate-

Engels completeaza definitia data de el legii, ca o reflectare a proceselor obiective care au loc in natura si in societate. Cu 2 limitari importante.

A Legea poate reflecta numai acele procese care au loc insasi esenta lucrurilor.

B Reflectarea unor procese izolate nu constituie o lege, legea este numai reflectarea corespunzatoare a unor procese care se repeta cu regularitate in natura si in societate.

Vom incerca acum sa sintetizam si sa generalizam remarcile facute in diferite locuri de Marx si de Engels cu privire la clasificarea legilor economiei politice ca baza a marxism-leninismului. Drept punct de pornire poate servi urmatoarea definitie a lui Engels - economia politica in sensul cel mai larg, este stiinta legilor care guverneaza productia si schimbul bunurilor materiale necesare traiului in societatea omeneasca.-.

Activitatea economica se desfasoara pe baza unor multiple legaturi de interconditionare

Fenomenul economic reprezinta forma exterioara a activitatii economice care se manifesta la suprafata si poate fi cunoscut in mod direct de catre oameni.

Privite in dinamica fenomenel devin procese

Legile economice nu obliga pe nimeni ci orienteaza pe toti , se deosebesc de legile naturii. Ele doar sugereza ideea de relatii constante intre acte, fapte si comportamente economice, raporturile dintre faptele economice se manifesta doar ca tendinte si au interferenta cu psihologia sociala.

Stiinta economica- geneza, periodizare si sistemul actual al acesteia.

O prima perioada tine de la originile ei greco-romane si asiatice pina la Adam Smith ( sf sec XVIII). Reprezentantii de marca W Petty cu ''Aritmetica politica' si Fr. Quesnay cu 'Tabloul economic', D Smith cu '' Evolutia natiunilor'.

Cererea- reprezinta cantitatea dintr-un bun economic care se poate cumpara intr-o perioada de timp, in functie de pret. Ea poate fi analizata sub urmatoarele forme.

dupa gradul de agregare distingem cererea individuala adica la nivelul individului si cerere agregata adica suma cererilor individuale.

Dupa nivelul la care se iau deciziile, se cunosc cererea pietei care se apropie foarte mult de cererea agregata si cererea firmei care reprezinta fractiunea de piata careia i se adreseaza unul dintre participantii pe piata.

Marimea cererii pentru un anumit bun economic depinde in special de nivelul pretului bunului cerut si de cuantumul venitului cumparatorului. Dinamica generala a cererii, atit a celei individuale cit si a celei de piata, este una descrescatoare la o scadere a pretului, cererea creste in cantitate.

Legea generala a cererii exprima raporturile esentiale ce apar pe o piata libera intre modificarea pretului bunului oferit si cea a marimii cantitatii cerute din respectivul bun.

Dinamica cererii, in afara pretului este influentata si de

A Gusturile si preferintele consumatorului. Preferintele consumatorului se schimba ca urmare a aparitiei altor bunuri

B Existenta altor bunuri si interdependentele dintre cererea lor. Cererea pentru un bun depinde de cererea pentru alte bunuri fapt ce influenteaza

- posibilitatea substituirii,

- gradul de complementaritate

- aparitia a noi produse

C Previziunile privind evolutia pretului si a venitului. Daca se estimeaza cresterea pretului la un bun , automat va creste si cererea pentru acesta.

D Repartitia veniturilor. Cererea pentru diferite bunuri fiind diferita si repartitia veniturilor nu va fi aceeasi. La acest factor cea mai mare influenta o are cererea pentru obiecte de lux si cea pentru bunuri publice invatamint, sanatate, transport etc

Schimbarile intervenite in marimea si dinamica cererii in functie de factorii care o influenteaza poarta denumirea de elasticitatea cererii.

Elasticitatea cererii in functie de pret se exprima prin coeficientul elasticitatii cererii la pret, ce reprezinta raportul dintre modificarea relativa in procente a cantitatii cerute dintr-un bun si modificarea relativa in procente a pretului.

DQ DP PDQ

Cep sau Cep = -------

Q P QDP

Unde Cep- coeficientul elasticitatii cererii in functie de pret

Q - cererea din bunul respectiv ( DP sporul din perioada curenta, Q in perioada de baza

P - pretul bunului respectiv( DP scaderea pretului bunului in perioada curenta, P pretul in perioada de baza

In functie de elasticitatea cererii la pret bunurile se clasifica in 3 categprii :

Bunuri cu cerere elastica unde coeficientul elasticitatii cererii este in valoare absoluta, superior lui 1.

Bunuri cu cerere elastica unitara unde coeficientul elasticitatii cererii este in valoare absoluta egal cu 1.

Bunuri cu cerere inelastica unde coeficientul de elasticitate este in valoare absoluta mai mic ca 1.

Cererea ca volum, structura si nivel al cerintelor de consum se schimba de la o perioada la alta, avind deci un caracter dinamic. Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt nevoile, venitul si pretul. Relatia dintre cheltuielile de consum si venit a fost analizata in sec XIX-lea pentru prima data de catre E.Engel si poarta denumirea de '' curba lui Engel'. Cercetind bugetele de familie din mai mult tari acesta a desprins concluzia potrivit careia importanta relativa a diferitelor cheltuieli de consum in raport cu venitul se modifica diferit. Astfel s-a observat ca atunci cind venitul creste, ponderea cheltuielilor pentru alimente scade, ponderea cheltuielilor pentru imbracaminte si locuinta este relativ constanta, iar ponderea cheltuielilor pentru servicii( educatie, cultura) creste. Cererea se afla in raport invers proportional fata de pret cind aretul creste, cererea scade, deoarece la un venit dat posibilitatea de cumparare se micsoreaza, cind pretul scade cererea creste .

Insa legea cererii in acest caz exprima relatia dintre cerere si pret , in cadrul careia cererea evolueaza in sens invers fata de pret .

Capacitatea de cumparare a consumatorului de satisfactori ca si prodfactori consta din resurse banesti disponibile, numai acestea generind cerere solvabila. Vointa de cumparare reprezinta latura subiectiva a deciziei de repartizare efectiva a unor disponibilitati banesti pentru cumpararea de bunuri .

Pentru bunurile normale , intre evolutia veniturilor familiei si cererea pentru acele bunuri exista o relatie directa si pozitiva. Pentru bunurile inferioare exista o reactie negativa. Pentru bunurile substituibile pentru modificarea pretului bunului A si cererea pentru bunul B exista o relatie pozitiva. Pentru bunurile complementare relatia dintre cresterea pretului unui bun si cererea pentru celalalt este negativa,