TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR

GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL SEBES

PROFIL : TEHNIC

 

 

CUPRINS

A.Argumentul

B.Continutul propriu-zis

I Creatia si alegerea produsului

1.Desenul artistic al produsului;

2.Schita produsului;

3.Descrierea produsului.

II Alegerea materialelor pentru realizarea produsului

1.Materiale de baza;

2.Materiale auxiliare.

III Elaborarea constitutiei tiparelor pentru modelul ales

1.Constitutia tiparului clasic;

2.Transformarea tiparului clasic in model;

3.Obtinerea sabloanelor;

4.Determinarea normei de consum si realizarea incadrari;

5.Norme tehnice de confectionare.

IV Pregatirea si croirea materialelor

1.Pregatirea materialelor pentru croit;

2.Croirea materialelor.

V Confectionarea produselor

1.Desfasurarea procesului de confectionare;

2.Controlul tehnic final.

VI Norme de protectiei a muncii si PSI

Bibiografie

Anexe

Argument

Prezenta lucrare reprezinta o sinteza a cunostintelor teoretice acumulate in anii de liceu la disciplinele:

" Elemente de proiectare"

" Tehnologia de confectionare a produselor vestimentare"

" Creatia vestimentara - realizarea de schite si produse vestimentare"

" Planificarea si organizarea productiei"

" Asigurarea calitatii"

" Valorificarea materialelor recuperabile textile si pielarie"

" Costume si stiluri vestimentare"

" Tehnici de finisare a produselor textile"

Lucrarea se refera la tehnologia de confectionare a produsului vestimentar pentru adolescenti de zi sau ocazie. Am ales aceasta tema deoarece produsul vestimentar ales de mine suficient de complex si poate fi confectionat la scara 1 : 2.

In alegerea materialelor m-am inspirat din revistele de specialitate si am sondat gusturile adolescentilor carora le este destinat produsul. Am pus accent pe partea de proiectare a produselor si pe tehnologia de confectionare a acestora. Am incadrat tiparele intr-o maniera economica tinand cont ca circa 70 - 80 % din costul produselor il reprezinta costul materialelor.

La elaborarea procesului tehnologic am urmarit simplificarea drumului semifabricatelor pana la produsul finit pentru a obtine un timp de lucru cat mai scurt.

I. Creatia si alegerea produsului

1 Desenul artistic al produsului

2 Schita produsului

3 Descrierea produsului

Produsul ales, tricou sport, face parte din categoria:

-imbracaminte de zi (clasificare in functie de destinatie)

-imbracaminte pentru adolescenti (clasificare in functie de natura materiei prime)

Tricoul sport gen hanorac, poate fi purtat de adolescenti primavara-vara. Primavara poate fi purtat peste o helanca uni.

Produsul meu se compune din:

-piepti dintr-o bucata

-spate intreg

-maneca scurta

-gluga

-buzunar aplicat

La piepti se incheie in 2 nasturi, buzunarul se aplica simetric la partea inferioara.

Gluga este confectionata din 3 detalii, partea centrala si 2 parti laterale identice.

II Alegerea materialelor

Alegerea corecta a materialelor determina calitatea acestuia exprimata prin:

-aspectul exterior;

-comoditatea la putere

-stabilitatea formelor si dimensiunilor in timpul purtari sau spalarii.

In alegerea materialului se va tine cont de destinatia produsului si de frecventa purtari acestuia.Astfel materialul de baza trebuie sa aiba rezistenta mare la spalare,sa nu se sifoneze si sa aiba un efort pilling scazut.

1 Materialele de baza

La produsul tricou sport am ales ca material de baza o tesatura tip bbc numita Denim.

Tesatura aleasa de mine are urmatoarele caracteristici:

-compozitie fibroasa 100% bbc;

-ce fibra ii desimea:-urzeala 20;

-batatura 18;

-masa specifica 320 g/cm²;

-latimea materialului150cm;

-legatura diagonal.

2 Materiale auxiliare

Ca materiale auxiliare se pot folosi:

-ata de cusut din bbc cu fintea 85/3 Nm si pentru tighel ata de cusut cu finetea 40/2 Nm.

-capse,

-fermoar,

-nasturi;

III ELABORAREA CONSTRUCTIEI TIPARELOR PENTRU MODELUL ALES

1 Constructia tiparului classic

Tiparul clasic este o constructie grafica construita pentru produsele cu linie clasica (simpla) pe baza dimensiunilor corpului.

Tiparele de baza sunt tiparele optinute din tiparele clasice la care se introduc transformarile specifice modelului ales.Aceste tipare au si reserve pentru cusaturi si tivuri.

Tiparele multiplicate se optin prin miscare sau marimea tiparului de baza prin adaugarea cotelor de grade.

Parametri necesari construirii tiparului clasic:

a)dimensiunile corpului;

b)dimensiuni specifice produsului:

Lpr-lungimea produsului =60 cm

adaos de lejeritate Ad=3

Tiparul clasic

Tiparul transformat pentru tricou sport

2 Transformarea tiparului clasic in model

Tiparele de baza se optin prin operati de transformare din tiparele clasice.

Aceste operati de transformare sunt:

-ajustarea tiparelor;

-evazarea tiparelor;

-introducerea cutelor;

-transformarea tiparului de guler;

-transformarea corsajului;

-modificarea decolteului.

La produsul meu nu se executa pense.

La piepti se va aplica un buzunar.

3 Obtinerea sabloanelor

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusaturi si tivurilor.

Sabloanele folosite intr-o firma sunt de doua tipuri:

-sabloane originale;

-sabloane de lucru.

Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se optin prin reproducerea tiparelor de baza si multiplicarea acestora.Aceste sabloane sunt pastrate in cadrul serviciului tehnic si sunt folosite pentru verificarea sabloanelor de lucru.

Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie la croirea detalilor sau ca sabloane ajutatoare la operatiile de rihtuire la trasarea conturilor sau la coaserea diferitelor garnituri.Aceste sabloane pot fi confectionate din contur tabla,placaj sau material plastic.Cel mai adesea se folosesc sabloanele tip carton sau material plastic datorita pretului mai scazut.

Sabloanele se optin prin reproducerea tiparelor din carton cu ajutorul unei rulete si consta in efectuarea urmatoarelor etape:

-asezarea tiparelor pe carton;

-imprimarea conturului pe carton cu ajutorul ruletei;

-decuparea cartonului pe linia optinuta cu ajutorul unei foarfece sau cu ajutorul unei masini de taiat.

Completul de sabloane ce contine toate sabloanele din cadrul unui produs este marcat cu:

-denumirea produsului si nr de model;

-marimea exprimata prin talie si grosime;

-denumirea detaliului;

-numarul piesei din completul de sabloane;

-de cate ori se incadreaza detaliul respectiv pe material.

De asemenea este foarte important sa se traseze pe sablon directia firului de urzeala precum si semnele pentru:pozitia penselor,pozitia unor detail secundare (buzunare,clape,etc.).

4 Determinarea normei de consum si realizarea incadrarii

Norma de consum reprezinta necesarul de material de baza si materiale auxiliare pentru realizarea unui produs.

Norma de consum se stabileste pe baza incadrari sabloanelor.

Circa 70-80% din pretul unui produs reprezinta costul materialelor deci incadrarea sabloanelor se va face intr-o maniera cat mai economica.

Incadrarea poate fi:

-simpla(pentru un singur produs)

-combinata(cand se vor combina doua produse,doua marimi diferite din produse diferite).

Incadrarile se pot realiza pe materialul desfacut sau pe materialul indoit.Se prefera incadrarea pe materialul desfacut deoarece sunt mai multe posibilitati de asezare a sabloanelor.

La asezarea sabloanelor se vor respecta urmatoarele conditi tehnice:

-respectarea firului de urzeala;

-respectarea sensului flausului;

-respectarea desenelor si a linilor de pe sablon;

-nesuprapunerea sabloanelor;

-evitarea margini materialului(lezierelor);

-incadrarea sabloanelor pe material comform numarului inscris pe sablon.

Pentru calculul normei de consum trebuie sa determinam suprafata sabloanelor pentru materialul de baza si pentru materialele auxiliare.

Suprafata sabloanelor se trece intr-un table dupa cum urmeaza:

Total 7936

Pe baza suprafetei sabloanelor se va calcula coeficientul de utilizare a materialului.K=Si/Ai.x 100 % = 7936/9600 x 100% = 82,66%

K -coeficientul de utilizare a materialului

Si - suprafata incadrari.

Suprafata se optine insumand suprafata sabloanelor din completul de sabloane.

Ai=Li×li = 150 x 64 = 9600

Li -lungimea incadrari

li -latimea incadrari

D=Ai-Si = 1664

D -suprafata deseurilor

P =D/Ai×100% = 17,34 %

P-coeficientul pierderilor

K+P=100%

Ca materiale auxiliare folosim ata de cusut.

Ata de cusut necesara pentru confectionarea produsului se stabileste prin masurarea lungimii cusaturilor.La 1 m de cusatura tighel se foloseste 8 m de ata,iar 1 m de cusatura de surfilare necesita 12 m de ata.

Lata=Lct·8+Lcs·12(m) = 4,2 x 8+ 5,4 x 12 = 33,6 + 64,8 = 98,4m

Lct-lungimea cusaturii tighel

Lcs-lungimea cusaturii de surfilare

Ata de tighelit se aplica la fixarea marginilor sau acolo unde avem cusaturi de montare.Fermoar,etichete,umeras se stabilesc cate o bucata pentru fiecare produs.Consumul de material este dat in tabelul de mai jos:

5 Norme tehnice de confectionare

Confectionarea bluzei sport trebuie sa satisfaca beneficiarul atat ca mod de executie cat si ca dimensiuni.

Produsul bluza sport trebuie sa satisfaca normele de calitate prevazute de norma interna.Aceasta norma cuprinde conditiile tehnice dimensionale precum si abaterile de la aceste dimensiuni dar si modul de confectionare al produsului.

Dimensiunile produsului se stabilesc pe baza dimensiunilor de la tiparul de baza si se trec intr-un tabel.

Conditii tehnice de confectionare:

La confectionarea bluzei sport se impugn respectarea urmatoarele conditii tehnice:

-cusaturile tighel aplicate pe fata produsului trebuie sa fie drepte,cu aspect placut avand o desime de 5-6 impulsaturi/cm;

-cusaturile paralele executate pe marginea buzunarului se vor executa la 0,2 cm respectiv 0,7 cm de marginea detaliului;

-la terminatie tivul se va forma uniform pentru a evita incretiturile.

-produsul finit trebuie sa fie bine calcat fara nici o urma de cute sau luciu;

IV Pregatirea si croirea materialelor

1.Pregatirea materialelor pentru croit

Anterior croirii materialelor sunt supuse unor operatii de pregatire in vederea croirii:

-decatarea;

-calcarea;

-controlul materialelor;

-sablonarea;

-calculul loturilor;

-spanuirea.

Decatarea este operatia de umezire prin aburire a materialelor in vederea eliminari luciului si a contractiei acestora.

Calcarea consta in presarea la cald a materialelor in prezenta umiditatii in vederea eliminarii cutelor si denivelarilor aparute in timpul transportului sau a depozitarii materialelor.

Controlul materialelor este operatia prin care materiale sunt verificate atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ.La controlul cantitativ se verifica latimea si lungimea materialelor;numarul de bucati (nasturi).Controlul calitativ se efectueaza pentru descoperirea eventualelor defecte provenite din procesul de optinere a materialelor sau din timpul transportului acestuia.Ele sunt inseminate cu creta pentru a fi evitate la operatia de croire.

Defectele sunt impartite in 3 grupe:

-defectele de tesere sau tricotare:rarituri,fire duble,ochiuri scapate,noduri,nopeuri;

-defectele de finisare;vopsire neuniforma,pete de vopsea,scamosare neuniforma;

-defecte din timpul transportului si depozitarii:nupturi,gauri(de molii),pete de ulei,rugina,mucegai.

Sablonarea este operatia de asezare a sabloanelor pe materialul si conturarea acestora prin diferite metode.

La sablonare vor fi respectate conditiile tehnice enumerate la stabilirea normei de consum si realizarea incadrari.Calculul laturilor are ca scop eliminarea apoarelor de material.

Spanuirea este operatia in care materialul este asezat in straturii suprapuse cu lungimi si latimi egale.Numarul de straturi de la spanuire se stabileste in functie de caracteristicile materialului(grosime,luciul).

2 Croirea materialelor

Croirea cuprinde urmatoarele operatii:

-sectionarea spanului;

-decuparea detalilor(croirea propriu-zisa);

-controlul semifabricatelor si formarea pachetelor.

Sectionarea spanului consta in taierea spanului in sectiuni mai scurte de circa 2 m lungime care pot fi transportate cu usurinta siguranta la masa de croit.

Decuparea detaliilor este operatia in care materia prima este transformata in semifabricate.

Decupare se poate realize manual cu foarfeca sau macanic cu ajutorul masinilor de decupat cu cutit banda.

Decuparea se va face exact pe linia trasata pentru a nu modifica forma sau dimensiunile detaliilor.

Controlul semifabricatelor consta in asezarea sabloanelor peste detaliile croite in vederea corespondentei acestor semifabricate sunt legate apoi in pachete pe produse si numare de marime.

V Confectionarea produsului

1 Desfasurarea procesului de confectionare

Peocesul de confectionare se desfasoara pe etape de lucru care cuprind:

-pregatirea detaliilor;

-prelucrarea detaliilor;

-asamblarea produsului;

-finisarea produsului.

Pregatirea detaliilor se face pe operatii in care fiecare detaliu se prelucreaza separat.

Prelucrarea se face in ordine tehnologica si cuprinde toate operatiile de executie ce apartin detaliului respectiv.

Asamblarea detaliilor cuprinde operatii de asamblare a spateluicu piepti pe linia umarului si in cusatura laterala.

Finisarea produsului consta in curatirea produsului de ate,tratamentul umidotermic final.

2 Controlul tehnic final

La terminarea procesului de confectionare,vesta sport este supusa unui control tehnic de calitate.

Prin acest control sunt depistate operatiile care nu corespund din punct de vedere calitativ.

Controlul se face pe baza normelor tehnice de confectionare stabilite la capitolul anterior.In urma acestui control toate defectele constatate sunt remediate.Dupa remediere produsul este controlat din nou dupa care este ambulat si pregatit pentru livrare.

In urma controlului pot fi costatate anumite defecte ca:

-deformarea produsului prin calcare;

-aparitia cutelor;

-degradarea produsului prin ardere.

Daca produsul este deformat in urma calcarii se umezeste si se aseaza corespunzator la presa sau pe masa de calcat.Dupa apar cute din cauza tratamentului umidotermic se umezesc si se reface tratamentul umidotermic .

Dregadarea materialelor se poate produce ca urmare a nereglari firului in functie de natura materialului.

-m-opeeatii manuale ;

-M-operatii mecanice;

-c-tratament umidotermic.

Tricoturi

Tricotul este un produs textil alcatuit dintr-o inlantuire de ochiuri obtinute prin buclarea succesiva sau simultana a unui fir sau a unui sistem de fire.

Dupa structura:

-tricoturi simple, la care fiecare rand de ochiuri se formeaza prin buclarea succesiva a unuia sau mai multor fire;

-tricoturi de urzeala, la care fiecare rand de ochiuri se formeaza prin buclarea simultana a unui sistem sau a mai multor sisteme de fire de urzeala.

Bibiografie

1.Inginer Gheorghe Ciontea-"Utilajul si tehnologia confectiilor textile"-manual pentru cls a XI a,Editura didactica si pedagogica Bucuresti,editia 1989.

2.Inginer Maria Ciutea, Inginer Petraghe Dragu-"Manualul croitorului ,Editura didactica si pedagogica Bucuresti,editia 2001.

3.Inginer Gheorghe Ciontea-"Proiectarea imbracamintei"-manual pentru cls a XII a-Editura didactica si pedagogica Bucuresti-editia 1989.

4.Inginer Gheorghe Ciontea-"Tehnologie de confectionare" a produselor din tesaturi si tricoturi,Editura Oscar Print Bucuresti,editia 2006.

5.Inginer Pertaghe Dragu-"Croitoria pentru femei",

6. Revista Burda-editia 2008,

7. Revista Quelle-primavara-vara"-editia iunie 2008.