MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

COLEGIUL ECONOMIC " HERMES "

BUCURESTI - SECTOR 2

PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENTE PROFESIONALE

TEMA : STUDIUL ACTIVITATII ECONOMICE LA FIRMA S.C.SPORTVIC.S.R.L.

Filiera : Tehnologica

Profilul : Servicii

Specializarea :   Economica

CUPRINS:

Argument

Capitolul I - ORGANIZAREA FIRMEI

S.C. SPORTVIC.S.R.L.

Capitolul II - NOTIUNI TEORETICE DESPRE ARTICOLELE SPORTIVE

Capitolul III - COMERCIALIZAREA  PRODUSELOR FIRMEI

S.C. SPORTVIC.S.R.L.

Capitolul IV -PROTECTIA CONSUMATORULUI

Concluzii

Anexe

Bibliografie
ARGUMENT

Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au preocupat sa-si asigure protectie corpului, mai ales in zonele temperate si reci.
Mijloacele initiale de protectie au fost: frunzele, pielea animalelor vanate, coaja copacilor si apoi blanurile si fibrele naturale rudimentar prelucrate.
Treptat, odata cu cresterea populatiei, cu evolutia bunastarii materiale, a gradului de confort si a gustului pentru frumos, nevoile omenirii nu au mai putut fi acoperite de fibrele naturale
Ulterior fibrele naturale - bumbac, matasea naturala, lana - au stat la baza confectionarii articolelor de imbracaminte, dezvoltandu-se tehnologii relativ simple de tesere si vopsire, de tip artizanat.
Produsul de imbracaminte are drept scop protejarea corpului dar are si rolul de infrumusetare a acestuia. Orice produs de imbracaminte trebuie sa satisfaca anumite cerinte ca masura a valorii de intrebuintare a unui bun material. Indiferent de forma valorii de intrebuintare produsul trebuie sa satisfaca nevoi spirituale, materiale sau de orice alta natura ale oamenilor care devin pe masura satisfacerii, consumatori de bunuri, cumparatori. Optiunea cumparatorului va fi influentata de factori de conjunctura, imprejurari care influenteaza decizia, factori in mare masura dependenti de calitate, confort, aspect, etc., in cea mai mare parte facand concurenta cu produsele impuse de moda. Oricare ar fi tendintele modei, noi ne incapatanam sa purtam ce ne place noua, ce ne face sa ne simtim bine sau ne deosebeste de multime.

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA FIRMEI S.C. SPORTVIC S.R.L.

SC. SPORTVIC .SRL s-a infiintat pe data de 12 mai 2002, cu respectarea si realizarea urmatoarelor operatiuni :

▲Intocmirea formalitatilor necesare infiintarii

. de natura juridica

Act constitutiv;

Inregistrarea la Registrul Comertului;

Publicarea in Monitorul Oficial.

. de natura sociala

Inregistrarea la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;

Inregistrarea la Directia pentru probleme de munca si ocrotiri sociale

. de natura fiscala

Inregistrarea la Ministerul Finantelor si la Directia Generala a Finantelor Publice ;

Achizitionarea documentelor fiscale ;

Deschiderea contului in banca.

▲Punerea in opera a resurselor materiale si umane

Amenajarea terenurilor si constructiilor ;

Instalarea masinilor si utilajelor ;

Constituirea stocurilor de materii prime si materiale ;

Recrutarea personalului.

▲Organizarea interna a intreprinderii

Stabilirea structurii organizatorice ;

Proiectarea sistemului informational ;

Elaborarea regulamentelor interne de organizare si functionare

▲Lansarea activitatii intreprinderii

S.C SPORTVIC S.R.L. s-a constituit pe baza actului constitutiv prezentat mai jos :

ACT CONSTITUTIV AL S.C. SPORTVIC S.R.L.

Societate care are ca asociati pe:

NEDELCU S. GABRIEL, nascut la 15 iulie 1976 in Bucuresti, cu domiciliul in Bucuresti , str.Deleni, nr.62, bl. T72 , sc.A, et.2, ap. 9 , sector 2, cetatean roman.

MARINESCU T. ION, nascut la 26 martie 1977 in Bucuresti, cu domiciliul in Bucuresti, str.Otesani, nr.29, bl.T70, sc.A, et.7, ap.22, sector 2, cetatean roman.

I - DENUMIREA. FORMA JURIDICA.

OBIECT DE ACTIVITATE. SEDIUL. DURATA. EMBLEMA

DENUMIREA SOCIETATII

Denumirea societatii este S.C. SPORTVIC S.R.L.

S-a verificat anterioritatea si s-a rezervat numele cu Dovada nr.44235/13.01.2001.

FORMA JURIDICA A SOCIETATII

a.Societatea comerciala este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate in nume colectiv si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, ale prezentului act constitutiv.

b.In cadrul activitatii sale societatea este titulara de drepturi si obligatii si poate sa dobandeasca drepturi de proprietate si alte drepturi.

c.Ca persoana juridica, sub denumirea sa societatea poate fi reclamanta sau parata. Ea va fi reprezentata in asemenea cazuri de persoane specializate in domeniu.

d.Societatea raspunde cu intregul patrimoniu, asociatii au incredere unii in altii, oferind garantie tertilor.

OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII

Activitatea principala a societatii consta in fabricarea si comercializarea de articole sportive.

SEDIUL SOCIETATII

Sediul social al societatii este in Bucuresti, str.Pantelimon, nr.157, sector 2. El va putea fi schimbat in orice alt loc din Romania in baza hotararii AGA.

DURATA SOCIETATII

Durata de functionare a societatii este de 10 ani si incepe din momentul inmatricularii in Registrul Comertului.

EMBLEMA SOCIETATII

Aceasta va arata in felul urmator :

II - CAPITALUL SOCIAL. PARTI SOCIALE. CESIUNEA LOR.

CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social al societatii este 50.000.000 lei, impartit in 200 de parti sociale a cate 250.000 lei fiecare, subscris de catre asociati astfel :

120 parti sociale de NEDELCU GABRIEL

80 parti sociale de MARINESCU ION

Capitalul se considera constituit in momentul varsarii integrale a partilor sociale in termen de 30 de zile de la semnarea prezentului contract.

PARTILE SOCIALE SI CESIUNEA LOR

Capitalul social se imparte in 300 de parti sociale a 25lei fiecare. Drepturile si obligatiile legate de partea sociala nu pot fi trecute in proprietatea altor persoane straine. Obligatiile sociale sunt garantate de toti asociatii, cu intregul lor patrimoniu. In cazul interdictiei, insolvabilitatii sau mortii unuia dintre asociati, societatea va fi dizolvata. In cazul falimentului, societatea si asociatii acesteia vor fi declarati faliti. Asociatii participa la repartizarea profitului sau la acoperirea pierderilor ce ar putea fi create din activitatea societatii proportional cu partea pe care o detin din capitalul social.

III - CONDUCEREA, ORGANIZAREA

SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

CONDUCEREA SI ORGANIZAREA SOCIETATII

Asociatii au drepturile si obligatiile ce revin AGA.

ADMINISTRAREA SOCIETATII

Societatea este administrata de ILIE M. LUCIAN. Administratorul nu poate primi fara autorizarea AGA mandatul de administrator in alte societati comerciale concurente sau care desfasoara acelasi tip de activitate.

Administratorul va tine registrul asociatilor.

IV - CONTROLUL SI ACTIVITATEA SOCIETATII

CONTROLUL SOCIETATII

Gestiunea societatii este controlata de catre asociati si de catre cenzorul autorizat de la Ministerul de Finante. Pentru a putea exercita dreptul de control, asociatilor li se va prezenta la cerere date cu privire la activitatea societatii, situatia patrimoniului, a beneficiilor si a pierderilor. Cenzorul isi desfasoara activitatea conform legislatiilor in vigoare.

ACTIVITATEA SOCIETATII

Exercitiul economico-financiar incepe pe 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al fiecarui an. Primul exercitiu incepe la data constituirii societatii. Societatea va intocmi anual bilantul si contul de profit si pierdere in lei si va tine evidenta economico-financiara in lei. Beneficiul societatii se stabileste prin bilant.

V - MODIFICAREA FORMEI JURIDICE,

DIZOLVARE, LICHIDARE SI LITIGII

MODIFICAREA FORMEI JURIDICE

Societatea va putea fi transformata in alta forma de societate prin decizia asociatilor. Noua societate se va constitui cu un capital cel putin egal cu cel al vechii societati si cu aceiasi asociati. Pentru constituire noua societate va indeplini formalitatile de inregistrare si publicitate cerute la infiintarea societatilor comerciale.

DIZOLVAREA SOCIETATII

Societatea comerciala se dizolva prin :

trecerea timpului stabilit pentru durata societatii ;

imposibilitatea realizarii obiectului de activitate ;

declararea nulitatii societatii ;

hotararea AGA ;

hotararea Tribunalului, la cererea oricarui asociat din motive obiective ;

falimentul societatii ;

alte cauze prevazute de lege sau in actul constitutiv al societatii

Dizolvarea societatii se produce in conditiile prevazute de art.222, 224, 226 si 227 din L.31/1990.

LICHIDAREA SOCIETATII

In caz de dizolvare societatea va fi lichidata. Lichidarea societatii se poate realiza si prin falimentul acesteia. Lichidarea se efectueaza prin intermediul lichidatorilor care, impreuna cu administratorii, efectueaza un inventar si inchid bilantul acesta, se semneaza si apoi se insemneaza toate operatiunile lichidarii intr-un registru. Decizia de lichidare juridica desfiinteaza juridic societatea si repartizeaza creditorilor produsul lichidarii. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii care isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor trebuie sa ceara radierea societatii din Registrul Comertului.

DISPOZITII FINALE

Modificarea prezentului act constitutiv se poate face de catre asociati cu respectarea legislatiei in vigoare. Prezentul act constitutiv se completeaza cu prevederile L.31/1990, Codul Comercial si Codul Civil Roman. Prezentul act constitutiv se semneaza de catre asociatii S.C. FLASH PHOTO S.R.L. si se stampileaza cu stampila Uniunii Avocatilor din Romania si stampila avocatului.

CAPITOLUL II

NOTIUNI TEORETICE DESPRE

ECHIPAMENTE SPORTIVE

-evolutia articolelor sportive-

O poveste de succes cu adevarat remarcabila, care incepe imediat dupa primul razboi mondial, cand foarte tanarul Dassler, un atlet pasionat, isi propune sa produca pantofi speciali, adaptati fiecarei discipline sportive in parte.
Primele perechi iesite din atelierul sau erau facute din panza, unul dintre putinele materiale disponibile in Germania anilor '20. Dar faptul ca era vorba de incaltaminte conceputa special pentru nevoile sportivilor de performanta a contat enorm. Atelierul s-a dezvoltat continuu, au aparut si modelele cu talpa prevazuta cu cuie, iar la Olimpiada din 1928 de la Amsterdam multi atleti purtau pantofi produsi de Dassler. La mijlocul anilor '30, atelierul sau avea 100 de angajati, producea 30 de tipuri de pantofi pentru 11 discipline sportive si se lauda, indirect, cu un palmares de 5 medalii (4 de aur, 1 de bronz) castigate de "clientii" sai la Olimpiadele din 1932 si 1936. 
Perioada celui de-al doilea razboi mondial a insemnat inchiderea afacerii, pentru ca nicaieri nu se mai organizau competitii sportive, dar apoi, in 1947, intreprinzatorul a luat un nou start, cu idei si materiale noi, precum si cu un nou nume pentru compania sa

Incepand cu 1960, Dassler si-a extins productia si la alte tipuri de echipamente de sport: mingi de fotbal, aparate de antrenament, imbracaminte. Dar pantofii au ramas de baza. A introdus chiar si modele cu denumiri speciale: "Rom" pentru pantofii purtati de Wilma Rudolph la Olimpiada de la Roma (1960), "Tokio 64" pentru cei mai usori pantofi (270 g perechea) cu care Willi Holdorf a castigat aurul la decatlon la Olimpiada de la Tokio (1964). Si mingile de fotbal au avut insa o cariera frumoasa: "Telstar", "Tango", "Azteca", toate produse sunt modelele cu care s-a jucat la campionatele mondiale din 1970 incoace.

Sortimentul articolelor pentru sport,voiaj si turism poate fi grupat dupa destinatie astfel:echipament sportiv,articole pentru sport,articole pentru voiaj si turism

Fiecare grupa cuprinde un soriment variat de articole care se afla, pe masura ce activitatea sportiva se amplifica intr-o continua diversificare.

Echipament Sportiv

Articole de imbracaminte. Articole de imbracaminte utilizate in practicarea diverselor activitati sportive se confectioneaza din materiale textile, care asigura produselor proprietati de rezistenta, igienice si estetice superioare

Dintre materialele textile , mai frecvent utilizate in acest scop sunt tesaturile, tricoturile, precum si textilele netesute si produsele caserate.Toate acestea sunt obtinute fie din fibre de lana, bumbac, fibre chimice sau amestecuri.

Imbracamintea(confectiile, tricotajele) pentru sport este astfel realizata incat satisface cerintele impuse de destinatie.

Cerintele de calitate impusa imbracamintei se refera la:

Rezistenta la tractiune, alungire, frecare, torsionare etc.

Capacitate de termoizolare

cpacitate de aerisire

Capacitate de transport a umiditatii

Capacitate de intretinere (sa se curete cu usurinta prin spalare)

rezistenta la actiunea agentilor externi (ploaie, vant, soare)

echipament de reprezentare, pentru imbracarea sporivilor spre a distinge pe teren, realizandu-se indeosebi cerintele estetice. Acest echipament trebuie sa fie usor extensibil, lejer, confectionat din tricot sau tesaturi

echipament de protectie, care urmareste in timpul executarii unui anumit sport sa protejeze sportivii de intemperii si alti factori naturali sau la solicitarile mecanice dintre adversari

echipament de termoizolare al carui principal rol este de a mentine si regla temperatura corpului, pemitand in acelasi timp aerisirea si absorbtia transpiratiei

Articole de incaltaminte. Incaltamintea pentru sport, fiind utilizata in conditii de solicitari mecanice deosebite, trebuie sa fie comoda, rezistenta, cu o buna aderenta la sol.

Materiile prime din care se executa sunt semifabricate cin piele sau inlocuitori de buna calitate . Ansamblarea pieselor se face prin cusaturi rezistente, prin lipire sau vulcanizare.

Sortimentul de incaltaminte pentru sport cuprinde:

Pantofi pentru fotbal(cu crampoane pe talpa), pentru atletism(cu sau fara cuie pe talpa), pentru ciclism si scrima, pentru tenis(in panza cu talpa de cauciuc)etc.

ghetele pentru lupte, box, ciclism, aruncarea sulitei

bocancii pentru alpinism si schiconfectionati din semifabricate groase(iuft sau bizon) cu talpa de bovina, avand armaturi metalice pe talpa si rama pentru cresterea rezistentei si fixarea pe schi sau pe sol

cizmele pentru calarie si pentru turism de iarna , pentru pescari etc. Incaltamintea pentru sport trebuie asortata cu echipamentul sportiv.

Articole Pentru Sport

Marfurile destinate diferentelor activitatii sportive se pot clasifica dupa ramura sportiva, in urmatoarele grupe: articole pentru atletism si gimnastica, articole (mingi) pentru jocuri sportive, articole pentru jocuri de sala, articole pentru jocuri de camp, articole pentru box, lupte, haltere, articole pentru pescuit sportiv, articole si accesorii.

Articole pentru atletism si gimnastica. Articole pentru gimnastica si atletism contribuie la dezvoltarea generala a corpului prin miscari armonioase si efort fizic.

Articolele pentru atletism sunt:

batul pentru stafeta se foloseste la probele de alergari "stafeta', acesta fiind executat din lemn de tei, de dimensiuni si greutate redusa.

ciocanul pentru aruncari este alcatue dintr-o bila din otel sau fonta, iar coada si manerul din sarma de otel.greutatea ciocanului variaza intre 5 kg si 7,2 kg.

discul pentru atletism se executa din lemn de frasin cu miezul si bordura din metal, in 3 marimi cu masa de 1, 15, si 2 kg

greutatile pentru aruncari sunt executate din fonta prin turnare, in format sferic

sulita este alcatuita din corpul propriu-zis executat in format bitronconic , din lamele de lemn, varful format conic , dintabla de otel, iar mansonul fixat in centrul de greutate al sulitei din snur de bumbac

stacheta pentru saritura in inaltime se executa in sectiune triunghiulara cu latura de 30 mm din lemn de rasinoase vopsita in dungi rosu cu negru pentru concurs sau natur cu negru pentru ornament.

Articole pentru gimnastica. Articole pentru gimnastica sunt folosite pentru executarea diferitelor miscari de gimnastica individuala sau de asnsamblu. In aceasta categorie sunt cuprinse aparatele care se instaleaza de obicei in salile de sport: bara fixata, barna pentru echilibru, banca si calul pentru gimnastica, capra pentru sarit, cercul pentru gimnastica, inele, lada, spaliere, trambulina elastica, semielastica sau dura si altele.

Corpul acestor aparate este executat din lemn de rasinoase sau frasin, ele au picioare fixe sau mobile din teava de otel, accesorii metalice. Unele din acestea au corpul din lemn de brad tapisat cu iarba de mare, vata industriala si panza hesian si acoperit cu piele toval sau piele sintetica.

Tot in categoria articolelor pentru gimnastica se mai includ:bastonul, cercul, extensorul cu 5 cabluri, maciuca de gimnastica etc.folosite pentru exercitii de gimnastica individuala si de ansamblu.

Acestea sunt executate din lemn de fag aburit, lamele de brad incleiate, din lemn de platin, din fire de cauciuc imbracate in camasa de bumbac si prinse la capete cu arcuri de otel. Salteaua pentru gimnastica se foloseste pentru executarea miscarilor la sol sau pentru aterizari din sarituri de la aparate. Salteaua este executata din panza si panza vele, umpute cu destramatura de bumbac si calti de canepa avand dimensiunile: lungimea 2,50 m, latimea 1,00 m si inaltimea 0,10 m.

Articole (mingi) pentru jocuri sportive. Aceste articole au forma sferica sau alta forma care la participarea jocurilor se arunca sau se lovesc spre a fi trimise la loc fix.

Mingiile fiind intens solicitate pentru practicarea jocurilor, trebuie sa fie rezistente la frecare, zgariere, compresiune, soc mecanic. Forma lor trebuie sa fie corespunzatoare tipului de joc, sa mnu reprezinte deformari sau aspritati pe suprafata.

Mingile pot fi elastice sau rigide:

• Mingile elastice sunt umplute cu aer si sunt alcatuite din anvelopa si camera sau numai din camera de cauciuc. Anvelopa este confectionata prin coaserea unor petice din piele speciala pentru mingi sport care dau forma sferica. grosimea peticelor, marimea si numarul lor determina diametrul si greutatea mingii stabilite prin norme tehnice
• Mingile rigide sunt alcatuite din anvelope de piele umplute cu piele de animale, avand forme diferite: sferica, turtita, para.

In functie de marime, greutate, forma, mingile pot fi pentru: fotbal, handbal, baschet, volei, rugby, oina, polo si in scopuri medicinale.

Mingile pot fi cu ventil interior de cauciuc cu deschizatura pentru siret, cu camera si seringa.

Mingile de tenis sunt alcatuite din doua calote de celuloid sudate.

Articole pentru jocuri de sala. Articole ce fac obiectul acestei grupe se utilizeaza pentru practicarea jocurilor de scrima, popice, sah, table, tintar. in acest scop se comercializeaza:

pentru scrima: masca de sarma, armament

pentru popice: popicele din lemn de carpen in garnitura de 9 bucati

pentru sah si table: cutii, in diverse marimi din lemn de fag sau paltin, cu fetele de furnir de nuc sau paltin, sau cu fetele vopsite cu bait si lustruite cu serlac sau nitrolac in culorile naturale ale lemnului

figuri de sah din lemn sau material plastic

puluri pentru table din polistiren in diferite culori si dimensiuni sau din lemn de paltin, mesteacan, artar etc.

sah de buzunar magnetizat cu figuri

zaruri din material plastic sau din os pentru table in diferite marimi

pentru tintar: cutie si piesele necesare

Articole pentru jocuri de camp. Practicarea jocurilor sportive pe terenuri necesita unele articole specifice cum ar fi: plase, stalpi pentru sustinerea plaselor, rachete, palete, fileu pentru tenis de masa etc.

Plasele sunt executate din sfoara de canepa gudronata sau din fire de relon avand forme si dimensiuni specifice diferitelor jocuri. Plasa pentru volei are pe latura superioara o banda din panza de doc.

Rachetele pentru tenis de camp sunt alcatuite din manerul si ovalul rachetei. Ele sunt executate din lamele din lemn de frasin, mesteacan, si furnis de nuc in cincimarimi si greutati. in centrul ovalului se impletesc corzile rachetei din fire sintetice. Manerul este infasurat pe o lungime de 10 cm cu piele iuft.

Paletele pentru tenis de masa sunt executate din foi de placaj de diferite esente, pe ambele fete fiind aplicate placi din burete si placi din cauciuc dintat.

Fileul pentru tenis de masa se executa din fire de matase vascoasa, definindu-se prin numarul ochiurilor pe lungime si latime de 10 cm si dimensiunea ochiurilor.

Bastonul pentru oina are format tronconic, lungimea de o mie mm fiind obtinut din lemn de fag.

Articole pentru box, lupte si haltere. Boxul, luptele si halterele facand parte din sporturile care impun un efor fizic deosebit, necesta articole pentru antrenament si competitii care solicita sportivi la un consum de energie considerabil. Ca atare, aceste articole trebuie sa intruneasca conditii de robustete si rezistenta.

Mingile de box sunt alcatuite din: camera de cauciuc in forma de para pentru anvelopa box, lupta, sau format sferic pentru anvelopa box antrnamen, si anvelopa din piele bovine tabacite in crom, avand aceleasi forme ca si camera. Mingile sunt prevazute cu dispozitiv de prindere de platforma sau plafon si dispozitiv de prindere de podea si plafon.

platforma pentru puccingbal este alcatuita dintr-o platforma rotunda din lemn de pin cu legaturi din frasin, un dispozitiv metalic, oscilant, fixat la mijlocul platformei si un dispozitiv metalic din teava de otel.

Pe centrul platformei se atarna o minge de antrenament pentru boxeri.

Saltelele pentru lupta sunt folosite in garnitura compusa din 9 bucati confectionate din panza umplute cu destramaturi de bumbac si calti canepa, acoperite cu o prelata din panza de prelata in dimensiuni de 8x8 mm.

Halterele sunt dispozitive pentru ridicat cu ajutorul mainilor. Ele sunt alcatuie dintr-o bara de prindere din otel, iar la extremitatile lor sunt prevazute fiecare fie cu cate o bila din fonta sau discuri de otel in functie de tip.

Halterele cu bile sunt executate in diferite sortimente care le diferentiaza intre ele prin: greutatea de la 1 la 10 kg de 20 si 30 kg; lungimea, diametrul manerului.

Haltera olimpica pentru antrenament si concurs este alcatuita din discuri de diferite greutati, care se fixeaza la capetele barei de prindere.

Coarda pentru sarit se confectioneaza din canepa si are manere de lemn la capete, pentru copii in lungime de 2,20 m iar pentru adulti de 3 m lungime.

Articole pentru sporturi de iarna. Practicarea sporturilor de iarna este conditionata de existenta zapezii sau a ghetii, care ofera sportivilor un teren alunecos. In aceste conditii se pot face deplasari rapide, folosind dispozitivele specifice fixate pe incaltaminte (patine, schi) sau folosindu-le ca atare.

Cerintele generale de calitate pe care trebuie sa le intruneasca articolele pentru practicarea sporturilor de iarna sunt urmatoarele:

rezistenta mare la frecare este realizata prin suprafata lucioasa si de dimensiuni normale specifice articolelor respective

elasticitate si amortizare a vibratiilor

stabilitate specifica la alunecare in timpul deplasarii rapide, cerinta ce se realizeaza prin canale de ghidaj practicate pe talpile schiurilor

rezistenta la umezeala realoizata prin tratarea produselor din lemn impotriva umezelii sau confectionarea acestora din otel inoxidabil.

Din grupa articole pentru sporturi de iarna fac parte:

Schiurile sunt executate, in general, din lamele de frasi sau fag, intarite cu fibre de sticle, laminat metalic special de duraluminiu si cant metalic continuu inglobat acoperite cu folie fata ABS si folie talpa polietilena de joasa presiune etc.

Au forma a doua talpi usor arcuite la mijlocul lor si sunt elastice. dimensiunile se refera la lungime 1200-2150 mm si latime 50-100 mm;

Pe schiuri se gasesc accesoriile de fixare a bocancilor care pot fi cu curele, cabluri, dispozitiv automat de desfacere in cazul accidentelor. Sortimentul de schiuri este foarte variat avandu-se in vedere: destinatia, constructia, varta schiorilor, categoria si calitatea produsului.

Schiurile se comercializeaza sub diferite denumiri, fiecare avand caracteristici ce le diferentiaza intre ele: "Pitic"- destinate copiilor pentru initiere si agrement. Sunt finisate cu lacuri colorate divers, hidrorepartizate si n-au canturi metalice pentru evitarea accidentelor.

"Turist"- pentru juniori si adulti.

"Ceahlaul"- sunt schiuri cu o buna stabilitate, fiind mai late, varful si coada prevazuta cu aparatori din otel cromat, fixate cu suruburi din otel pentru lemn, sunt finisate cu lacuri poliuretanice hidrorezistente.

"Combi"- sunt folosite pentru turism, avand aceleasi caracteristici ca si Ceahlaul.

"Postavarul"- sunt schiuri de clasa superioara folosite in competitii.

"Rubin"- sunt schiuri alpine pentru performanta probe de slalom, slalom urias, coborare.

"Cristal"- destinate pentru slalom, slalom urias, coborare. Ele intrunesc calitatiule schiurilor cu elemente de rezistenta din laminate de fibra de sticla cu cele ale schiurilor metalice. Au suplete accentata, rezistenta si durabilitate mare in timp

"National"- pot fi elastice si rigide. Sunt definite prin comportament pe pista, suplete, sensibilitate mare, viteza rapida de amortizare a vibratiilor.

Schiurile se aleg in functie de unele criterii; inaltimea schiorului, greutatea corporala, gradul de pregatire, viteza preferata etc.

Lungimea schiurilor se inca dreaza astfel:

pentru copii: 1200-1400-1500 mm;

pentru juniori: 1600-1700-1800mm;

pentru seniori: 1850-2100 mm;

femei: 1750-2050 mm;

barbati: 1750 2150 mm.

Betele pentru schiuri sunt confectionate din lemn (bambus) sau tevi de aluminiu, format tronconic, avand un varf ascutit care se infige in zapada, rondele din material plastic sau metal care limiteaza patrunderea in zapada, iar la celalalt capat cat eun maner din material plastic cu curele din piele.

Saniutele sunt alcatute din talpi, picioruse de sustinere, gratar pentru sezut.

Saniutele sunt executate fie din lemn aburit, frasin sau ulm cu sina de fier pe talpici, fie din metal si platforma din sipci de lemn rezistent.

In functie de dimensiuni, materiala, destinatie, saniutele sunt executate in diferite tipiuri si modele

Patinele sunt piese metalice din otel inoxidabil compuse din talpa de alunecare si dispozitivele de sprijin si fixare a incaltamintei. Diferitele modele de patine se diferentiaza prinforma talpii, latimea si grosimea ei, prin sistemul de fixare.

Exista patine pentru: copii, adulti, patine artistice cu zimti la varf.

Talpici tip saniuta pentru copii; sunt executati din tabla de otel decapata, alcatuiti din corpul din fata si spate, placa de fixare si piuluta fluture.

Crosele pentru hochei pe gheata sunt confectionate din lemn de frasin si fac aburit, fiind alcatuite din maner si talpa de lovire a pucului. Sortimentul cuprinde: crose pentru jucatorii inaintasi, pentru portari.

Pucul are forma cilindrica cu masa de 170 de grame si se executa din cauciuc dur de culoare neagra sau din cherestea de frasin si fibra de sticla laminata.

Articole pentru sporturi de apa. Sporturile desfasurate in apa sau pe apa necesita articole care sa permita sportivilor fioe sa se miste mai usor in apa, fie sa se deplaseze la suprafata apei.

Articolele destinate acestor sporturi se pot grupa in:

Ambarcatiunile pentru sporturi nautice , care sunt confectionate din lemn bine lacuit fiind usoare si de forma specifica.

Din aceasta categorie fac parte:

Canoe- pentru concurs- cu capacitate de 1,2 si 10+1 persoane; pentru slalom- cu capacitate de 1, 2 persoane

Caiac- pentru 1,2 si 4 persoane, au lungimi, latimi si greutati diferite.

Schif- pentru 1, 2 persoane; 2+1 persoane, 4+1 si 8+1 persoane au lungimi,latimi, inaltimi si greutat diferite.

Iola- diferite tipuri, pentru una sau opt persoane.

Pentru agrement se mai folosesc: barci cu motor pentru 2, 4 sau 6 persoane: barci pneumatice;hidrobiciclete; barci utiliate.

Barcile pneumatice sunt confectionate din panza cauciucata, de ambele parti avand 2 compartimente. sunt folosite si pentru pescuitul si vanatul sportiv cat si pentru plimbari pe apa.

Ca accesorii pentru ambarcatii se utilizeaza: vasle pentru barca si schif, pedala, rama de schif si barca, catarg etc.

Echipamentul de scufundat sub apa cuprinde: ochelari din cauciuc cu vizor; teava sau aparat pentru respirat sub apa, cascheta, labe pentru picioare, costum pentru scufundat etc.

Articole pentru pescuit sportiv. Prinderea pestilor cu undita constituie o activitate recreativa necesitand indemanarea in manuirea uneltelor de pescuit.

Pentru pescuitul sportiv se folosesc: undita si alte accesorii specifice pescuitului

Undita de pescuit este compusa din: vergea, carlig, fir si dispozitive de manevrare si control.

Vergelele sunt confectionate din bete de bambus, trestie de balta sau fibra de sticla, in lungime de 2- 4 m. Ele sunt compuse de 2- 3 bucati detasabile imbinate prin mufa din alama. Pe corp sunt montate 4- 5 inele oentru condus firul.

Vergelele sunt utilizate pentru aruncarea si conducerea carligului in apele repezi, pentru prinderea pestilor rapitori. Modelele de lansete se diferentiaza prin natura materialelor folosite, lungime, numar inele, greutate 150, 230 gr etc.

Carligele de pescuit sunt confectionate din sarma de otel rezistent si pot fi: simple, cu doua sau trei carlige, cu ochi, cu paleta.

Firul de relon se caracterizeaza prin diametru 0,2, 1 mm, rezistenta la tractiune si soc mecanic. firul este infasurat pe role de material plastic.

Accesoriile cuprind:

plumbii - cufunda carligul, au greutate diferita in functie de modele;

plutitoarele sunt din pana, masa plastica sau pluta, in diverse modele pana, para, cilindrice

mulinetele sunt folosite pentru infasurarea si desfasurarea firului pe tambur. Ele sunt caracterizate prin rigiditatea de infasurare si rezistenta la tractiune care difera dupa tip.

Alte articole pentru pescuit sunt

gatul, alcatuit din carlig de otel, coada din bambus si maner din pluta sau lemn de tei. Serveste pentru agatarea si scoaterea pestilor mari din apa;

minciocul, utilizat la scoaterea pestelui din apa. Este alcatuit dintr-un maner ochi de otel si o plasa din bumbac pescaresc sau relon;

giuvelnicul se foloseste pentru pastrarea pestelui in apa prins in stare vie. Este compus din inele de sarma sau material plastic, peste care este trasa o plasa de bumbac pescaresc sau relon. Are formatul oval sau rotund si marimi diferite;

momelile artificiale pot fi din material plastic sau metal sub forma de: muste, lacuste, greieri, licurici, broscute, coropisnice, viermi, rame.

Se mai utilizeaza: cutiile pentru momeli, cutii pentru articole de pescuit, suporturi fixe sau pliante pentru undite, scaune pliante din lemn, din teava de aluminiu etc.

Articole pentru tir si vanatoare. Practicarea tirului si a vanatoarei este legata de utilizarea unor arme pentru lovirea tintelor de joc sau a animalelor si pasarilor de vanat.

Articole pentru tir sunt: arcul, arma cu aer comprimat si arma cu incarcatura exploziva.

Arcul pentru tir este compus din: arcul propriu-zis incovoiat, coarda ce se prinde de capetele arcului si sageata fixata in coarda.

Arcul propriu-zis se executa de obicei din patru lamele din lemn aburit si este prevazut la mijloc cu un manson din piele, catifea etc, de unde se prinde. Coarda este alcatuita din 19 fire de in, canepa, etc, impletite sau din cablu de otel de 1,5 mm grosime.

Se produc arcuri pentru: concurs, antrenament.

Arma de tir cu aer comprimat isi bazeaza functionarea pe forta de impingere exercitata asupra glontului introdus pe teava de catre aerul comprimat intr-un spatiu inchis.

Partile componente ale armei sunt:

patul armei din lemn, pentru fixat in umar si pentru protectie;

teava, lisa sau cu ghinturi, cu dispozitivele de ochire si lacasul pentru glont

dispozitivul pentru aer comprimat, amplasat in capatul exterior al tevii;

tragaciul si garda tragaciului care declanseaza forta aerului comprimat ce impinge glontul prin teava. La armele de tir cu aer comprimat se apreciaza greutatea, precizia ochirii, distanta de lovire, si calibru.

Gloantele folosite, avand diferite calibre se confectioneaza din plumb.

Arma de tir cu cartuse este alcatuita din:

patul armei;

teava cu camera cartusului si dispozitivele de ochire

mecanismul de dare a focului cu tragaciul si garda tragaciului;

inchizatorul si percutorul.

Cartusul este format din: tubul cilindric, incarcatura cu pulbere si glontul cu plumb. Calibrul cartusului trebuie sa corespunda cu cel al armei folosite.

La armele de tir se apreciaza distanta de tragere maxima si precizia de lovire, ca urmare a folosirii dispozitivelor de ochire.

Pentru tir mai sunt folosite armele automate si pistoalele.

Articole pentru vanatoare. In acest scop se folosesc arme speciale cu doua sau mai multe tevi.

Arma de vanatoare este compusa din teava, patul armei, bascula, inchizatorul si mecanismul de dare al focului.

Teava armei, confectionata din otel special, poate fi lisa sau cu ghinturi. se caracterizeaza prin lungime si calibru.

Teava cu ghinturi practicate ca niste santuri in spirala in interiorul tevii, imprima glontului o miscare de insurubare in aer, astfel deplasarea lui poate fi mai precisa.

Patul armei, confectionat din lemn de nuc este compus din: ulucul pentru teava, gatul si patu propriu-zis.

Bascula permite indoirea armei si introducerea cartuselor pe teava.

Inchizatorul inchide ermetic cartusele in interiorul tevii iar percutorul loveste capsa cartuselor, care amorseaza explozia pulberii. Gazele de ardere expulzeaza glontul pe teava, imprimandu-i viteza necesara atingerii tintei.

Mecansimul de dare al focului are ca piesa principala tragaciul, care prin apasare cu degetul permite percutorului sa loveasca capsa.

Sortimentul de arme cuprinde: arma de vanatoare cu 2, 3 si 4 tevi; arme de tip TOZ, JZ etc. produse in URSS sau de tip CZ 2B produse in cehoslovacia.

Cartusele armelor de vanatoare sunt compuse din tubul de carton pentru praf si elice , capsa formata dintr-o capsula mica cufulminat de mercur; alice din plum de format sferic bura, o rondea de etanseitate etc. Ele sunt caracterizate prin lungime,diametrul campului si marimea alicelor.

Ca accesorii se folosesc: tocul armei, cartusierele, vergelele si periile pentru curatat teava, masina de incarcat cartuse, luneta de vanatoare, centura cartusiera din piele sau PVC etc.

Diverse articole si accesorii pentru sport. In timpul desfasurarii activitatilor sportive si mai ales in competitii se folosesc: ceasuri, cronometre, fluiere, rulete pentru masurarea lungimii, pompe pentru umflat mingii, trofee sportive etc. 

COMERCIALIZAREA PRODUSELOR FIRMEI

S.C. SPORTVIC S.R.L.

Ordonanta de Guvern nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata prevede :

a) stimularea dezvoltarii activitatii de comercializare a produselor si serviciilor de piata;
b) incurajarea liberei initiative, asigurarea concurentei loiale si a liberei circulatii a produselor si serviciilor de piata;
c) informarea corecta si protejarea intereselor consumatorilor, precum si posibilitatea asigurarii produselor si serviciilor de piata in zonele de vecinatate ale acestora;
d) modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie;
e) promovarea diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare;
f) stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate de comercializare a produselor si serviciilor de piata;
g) sustinerea si ocrotirea activitatii comerciale si de prestari de servicii de piata in zonele defavorizate.

Magazinul este loc de intalnire a trei agenti economici: producatorul, distribuitorul (comerciantul) si clientul (consumatorul).

o      Pentru producator magazinul este locul de desfacere a produsului;

o      Comerciantul exploateaza magazinul pentru a renatbiliza investitiile sale si a asigura intretinerea coeficienta corespunzatoare ;

o      Consumatorul se adreseaza magazinului pentru a-si satisface anuumite nevoi.

Aparatele fotografice trebuie sa fie insotite la comercializare de certificat de garantie semnat si stampilat de producator si vanzator, declaratie de conformitate si carte tehnica ori instructiuni de folosire.

Toate aceste documente vor fi redactate in limba romana, indiferent de tara de origine a produsului.

Obiectivul firmei S.C. SPORTVIC S.R.L. este reprezentat de satisfactia clientilor si atragerea acestora spre fidelitate prin raportul CALITATE-PRET

al produselor .

CAPITOLUL IV

PROTECTIA CONSUMATORULUI

Protectia consumatorilor se inscrie in cadrul politicilor sociale promovate de catre orice stat. Totodata, ea trebuie, datorita importantei pe care o prezinta, sa se constituie intr-o politica de sine statatoare cu obiective, prioritati si insrumente proprii.

In prezent, consumatorul in calitatea sa de purtator al cererii de marfuri a devenit un real partener de piata, ale carui pozitii ocupate in cadrul pietei se consolideaza pe masura dezvoltarii societatii. Comportamentul de cumparare al consumatorilor afecteaza din ce in ce mai multe intreprinderi, organizatii, organisme si institutii; de aceea, consumatorului ii este acordata o atentie din ce in ce mai mare.

Relatiile complexe dintre agentii economici genereaza aspecte extrm de diverse care pot face obiectul unor programe de protectie a consumatorilor. Atat guvernele, cat si alte organisme ce activeaza in domeniul protectiei consumatorilor isi stabilesc anumite structuri si domenii pentru programele lor de protectie a consumatorilor. Dar sunt anumite domenii ale protectiei consumatorilor asupra carora s-au oprit toate guvernele, asociatiile, institutiile si organismele cu implicatii in protectia consumatorilor. Aceste domenii sunt :

-imbunatatirea consumului populatiei prin politicile sociale ale statelor;

-asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor oferite spre vanzare in cadrul pietei;

-asigurarea unui sistem de preturi in concordanta cu cerintele pietei si cu calitatea produselor;

-organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori;

-apararea consumatorilor impotriva practicilor comerciale agresive si a publicitatii mincinoase.

Organizatia Natiunilor Unite a stabilit prin rezolutia 39/248 din aprilie 1985 o serie de "principii directoare" pentru protectia consumatorilor, menite sa asigure guvernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata fi folosit in elaborarea si fundamentarea politicii si legislatiei pentru protectia consumatorilor.

"Principiile directoare" privind protectia consumatorilor,document adoptat de Adunarea Generala a ONU in 1985, este rezultatul eforturilor pe plan international ale Organizatiei Mondiale a Consumatorilor, Consumers International, formata in 1960 de cele cateva asociatii nationale de consumatori existente la acea vreme.

In prezent, Organizatia Mondiala a Consumatorilor cuprinde peste 200 de organizatii membre din aproape toate tarile lumii. Aceste organizatii s-au intalnit in noiembrie 1997 la Santiago, in cadrul celui de-al 15-lea congres mondial, sub deviza "Puteri sporite pentru consumatori in secolul 21. Consumatorii in societatea civila".

Mesajul congresului a fost foarte clar:in toate tarile, oamenii, in calitatea lor de consumatori, joaca un rol crucial in dezvoltarea institutiilor care apar ca urmare a procesului continuu de democratizare si liberalizare economica.

Potrivit acestui cadru, se poate considera ca politica de protectie a consumatorilor vizeaza urmatoarele obiective:

-promovarea unei cooperari internationale in domeniul protectiei consumatorilor;

-facilitarea producerii si distribuirii de produse corespunzatoare cerintelor consumatorilor;

-promovarea eticii producatorilor si distribuitorilor de produse si servicii catre consumatori;

-stabilirea unui sistem de prioritati privind protectia consumatorilor din fiecare tara;

-asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte;

-crearea unui sistem de educare a consumatorilor;

-asigurarea unor posibilitati reale de despagubire a consumatorilor;

-crearea, in fiecare tara, a unor organisme care sa-si asume responsabilitati de protectie a consumatorilor;

-asigurarea libertatii consumatorilor de a se uni in vederea realizarii de actiuni care au drept scop apararea intereselor lor;

-incurajarea si sustinerea concurentei si competitivitatii care sa contribuie la cresterea gamei sortimentale, la preturi avantajoase pentru consumatori.

Organizare protectie consumatorilor sub forma unui proces complex, in care este implicata atat puterea publica, cat si consumatorul insusi, are in vedere:

-legislati asigurata la nivel national si international care sa stea la baza protectiei consumatorilor;

-institutiile publice create special pentru a veghea asupra protectiei consumatorilor din fiecare tara (Oficiul de Protectie a Consumatorilor);

- ministere, departamente, sau alte organisme guvernamentale ce actioneaza in ramuri in care, pe langa obiectivele de baza specifice sectorului in cadrul caruia activeaza, au in sarcina si protectia consumatorilor;

-institute sau centre nationale de cercetare stiintifica;

-organizatiile sau asociatiile de consumatori;

-consiliile consultative de consumatori;

-organizatiile internationale de protectie a consumatorilor.

Incercand un scurt istoric, trebuie mentionat ca toate comentariile legate de politica consumatorista incep cu expresia formulata pentru prima oara de scotianul Adam Smith, in secolul al XVIII-lea aceea ca unicul scop final al produsului este consumul, producatorul fiind subordonat in toate cerintele consumatorilor. Intr-o formulare moderna, se poate spune ca scopul activitatii economice este de a aloca resurse, cat mai eficient posibil, pentru a satisface nevoile consumatorilor.O asemenea actiune conduce direct la ideea de suveranitate a consumatorilor, in ultima instanta, persoana indicata a decide alocarea resurselor fiind consumatorul insusi, ideea in cauza avand suport politic, moral, logic si, nu in ultima instanta, economic. De altfel, in literatura de specialitate, se afirma ca, asa cum in politica democratia consta in asigurarea drepturilor alegatorilor, in economie, o asemenea democratie inseamna asigurarea drepturilor consumatorilor, posibilitatea acestora de a alege.

Conceptul privimd "drepturile consumatorilor" isi are originea, asa cum se mentiona intru-un capitol precedent, in "Carta drepturilor consumatorilor" definita de fostul presedinte al S.U.A. J.F.Kennedy - in martie 1962, sub forma unui mesaj special adresat Congresului american. Desi Carta nu a mai fost definitivata (in acelasi an, presedintele Kennedy a fost asasinat), ea ramane importanta prin conturarea drepturilor fundamentale ale consumatorilor (dreptul de a alege libera, dreptul la informatie, dreptul la petitie si ascultare, dreptul la protectie), dar mai ales prin faptul ca ea a servit drept model de referinta la elaborarea legilor de protectie a consumatorilor ce au aparut in deceniile sapte si opt in S.U.A. si in alte tari din continentul american (Canada, Mexic), cat si in Europa (Belgia, Franta, Germania, Suedia).

In ultimele decenii, problemele protectiei consumatorilor se afla in centrul atentiei teoriei si practicii economice si juridice din intreaga lume.Asemenea probleme, tot mai complexe, prin continut si mai ales prin solutiile reclamate, fac ca teoria protectiei consumatorilor sa fie tot mai mult studiata la nivelul diverselor comunitati internationale si mondiale, guvernamentale si neguvernamentale, colaborat cu stabilirea masurilor necesare pentru crearea cadrului necesar si adecvat, legislativ si institutional, asigurarii unei protectii reale a consumatorilor.

Intr-un asemenea context, comunitatea mondiala, prin cel mai inalt forum al sau - Organizatia Natiunilor Unite, a considerat necesar sa puna in discutia structurilor sale problematica pe care o presupune protectia consumatorilor, adoptandu-se, prin Rezolutia nr.39/248, in 8 aprilie 1985, "Principiile directoare pentru protectia consumatorilor". Potrivit acestui important document "guvernele tuturor tarilor trebuie sa dezvolte, sa intareasca si sa mentina o politica puternica de protectie a consumatorilor, tinand cont de principiile directoare declarate". Forma finala a documentului in cauza este rezultatul unor ample studii, consultari si colaborari ale diferitelor organisme ale Organizatiei Natiunilor Unite cu o multitudine de institutii nationale, dupa studierea legislatiilor elaborate de acestea in domeniul protectiei consumatorilor si dupa discutii si negocieri cu numeroase guverne si ulterior in cadrul Adunarilor Generale din anii 1980 si 1985.

Principiile directoare adoptate de Organizatia Natiunilor Unite sunt menite sa asigure guvernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata fi folosit in colaborarea si consolidarea politicii si legislatiei pentru protectia consumatorilor.

Privite dintr-un asemenea unghi de vedere, principalele obiective asupra carora este necesar sa se concentreze fiecare tara, prin organismele sale guvernamentale si neguvernamentale, trebuie sa urmareasca, in principal, urmatoarele aspecte:

- facilitarea productiei si distributiei de produse corespunzatoare nevoilor si cerintelor consumatorilor;

- incurajarea unor niveluri ridicate ale eticii celor angajati in producerea si distribuirea bunurilor de consum si serviciilor catre consumatori;

- asigurarea tinerii sub control, prin intermediul tuturor organizatiilor nationale si internationale, a practicilor comerciale abuzive care afecteaza consumatorii;

- promovarea unei cooperari internationale in domeniul protectiei consumatorilor;

- incurajarea dezvoltarii conditiilor de piata care sa asigure consumatorilor o gama larga de produse si la preturi avantajoase pentru acestia;

- stabilirea unui sistem de prioritati privind protectia consumatorilor din fiecare tara, conform circumstantelor economice si sociale specifice nivelului de dezvoltare atins, precum si nevoilor caracteristice populatiei statului respectiv;

- protectia consumatorilor fata de pericolele ce afecteaza siguranta si sanatatea lor;

- promovarea si protectia intereselor economice ale consumatorilor;

- asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte, care sa le permita o alegere conform dorintelor si necesitatilor personale;

- crearea unui sistem de educare a consumatorilor;

- asigurarea posibilitatii unei despagubiri efective a consumatorului in cazul ivirii unor daune generale de produse sau servicii achizitionate in cadrul pietei;

- obligativitatea tuturor intreprinderilor ofertante-producatoare sau comerciale - de a se supune legilor si reglementarilor privind protectia consumatorilor din toate tarile cu care au afaceri;

- obligativitatea firmelor de a respecta prevederile standardelor internationale privind protectia consumatorilor ;

- infiintarea in fiecare tara a unor organisme corespunzatoare, care sa creeze si sa aplice, potrivit legilor statului respectiv, politici de protectie a consumatorilor, ce urmeaza sa fie implementate in beneficiul tuturor sectoarelor, in general al intregii populatii si in special al diferitelor categorii de populatie din mediul rural;

- luarea in considerare, la elaborarea politicilor de protectie a consumatorilor, a potentialului pozitiv al institutiilor de invatamant si cercetare - publice sau private;

- asigararea libertatii consumatorilor, precum si a altor grupuri sau asociatii reprezentative, de a se organiza si a-si desemna liderii, care sa le exprime opiniile in procesele de luare a unor decizii si sa le reprezinte interesele.

Prin natura lor, principiile conturate de Organizatia Natiunilor Unite si recomandate guvernelor statelor membre se adreseaza puterii de stat, administratiei publice. Ele pot insa sa constituie un serios suport in stabilirea obiectivelor specifice miscarii de aparare a drepturilor consumatorilor din cadrul fiecarei tari in parte.

Tot in cadrul preocuparilor in domeniul protectiei consumatorilor, trebuie amintita Rezolutia Organizatiei Natiunilor Unite nr.35/63, adoptata in sedinta plenara nr. 83 din 5 decembrie 1980, privind practicile comerciale restrictive (anexa).

Rezolutia cuprinde un ansamblu de principii si de reguli privind controlul practicilor comerciale restrictive, sub forma de reglementari menite sa previna prejudiciile cauzate comertului, in special cel al tarilor in curs de dezvoltare, si sa contribuie la dezvoltarea si ameliorarea relatiilor internationale, pe o baza justa si echilibrata. Asemenea recomandari se adreseaza statelor, inclusiv societatilor transnationale, intreprinderilor, la nivel national, regional si subregional, stabilindu-se si o serie de masuri cu caracter international.

Un deosebit rol in apararea drepturilor consumatorilor il au organismele internationale pentru protectia consumatorilor. Astfel, in anul 1960, a fost fondata Organizatia Internationala a Uniunilor de Consumatori, organism international care reprezinta si sprijina organizatiile consumatorilor din intreaga lume. Organizata ca fundatie nonoprofit, Organizatia Internationala a Uniunilor de Consumatori (I.O.C.U.) reprezinta in prezent interesele a 180 de organizatii dintr-un numar de 70 de tari.

Sprijinul acestei organizatii se manifesta in trei directii:

- promovarea colaborarii intre membri prin schimburi de marfuri, schimburi de experienta etc.;

- extinderea miscarii consumatoriste si sprijinirea organizatiilor consumatoriste nou aparute ;

- reprezentarea intereselor consumatorilor in forurile internationale.

Conducerea I.O.C.U. este asigarata de Adunarea Generala, Consiliul de Conducere si un organism executiv.

Operational, I.O.C.U. este organizat astfel :

- Oficiul central-cu sediul la Londra ;

- Oficiul Regional pentru Asia si Pacific (ROAP);

- Oficiul Regional pentru tarile din America Latina si zona Caraibelor (ROLAL);

- Oficiul Regional pentru Africa (ROAF);

- Programul pentru Economiile de Tranzitie (PROECT);

- Programul pentru Economiile Dezvoltate (PRODEC );

Romania face parte din Programul pentru Economiile de Tranzitie (PROECT), program creat in octombrie 1993 si finantat prin Programul Phare.

Impreuna cu Centrul de Drept al Consumatorilor (CDC), IOCU a fost mandatat de catre Comitetul European de Standardizarea sa-si dezvolte programul CICPP (Institutiile Consumatorilor si Programul de Politica Consumatorista), ambele organisme fiind desemnate sa gestioneze Programul Phare destinat protectiei consumatorilor.

Centrul de Drept al Consumatorilor, ce functioneaza pe langa Universitatea Louvain-Neuve, din Belgia, a fost creat in anul 1978 in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii amintite si are ca obiectiv participarea la realizarea programelor de cercetare in domeniul dreptului consumatorului. El incearca sa impuna dreptul consumatorului intre preocuparile stintifice ale institutiilor de studiere a dreptului din toate statele comunitare, ca si in celelalte state europene.

In Europa miscarea consumatorista are o vechime de circa 200 de ani, ea aparand mai intai ca o notiune, conturandu-se o data cu dezvoltarea stiintei si tehnicii, forma principala de manifestare exprimandu-se prin preocuparile pentru asigurarea si controlul calitatii. In ultimii ani asistam la realizarea unei piete europene unice, caracterizata printr-o deosebita exigenta fata de toti agentii economici ce doresc sa fie prezenti pe o asemenea piata.In prezent , in toate tarile europene dezvoltate, exista o serie de organisme guvernamentale sau neguvernamentale pentru protectia consumatorilor; exista, de asemenea, in unele tari europene si institutii de cercetari in domeniul protectiei consumatorilor, total sau partial subventionate de la buget si care desfasoara o activitate de cercetare, dar si de informare si educare a consumatorilor.

In Germania, lipsesc de fapt organismele guvernamentale pentru protectia consumatorilor, apararea drepturilor acestora fiind preluata de societatea civila. In general, protectia consumatorilor are in vedere 2 servicii de prima insemnatate, respectiv informarea si consilierea,servicii oferite prin Ordmungsamt si prin Consiliul Central de Consiliere a Consumatorilor.

Ordmungsamt-ul este responsabil pentru functia de supraveghere a modului cum se aplica legislatia in domeniul protectiei consumatorilor, atat la nivel federal, cat si al fiecaruia din cele sase landuri in parte, inclusiv de reclame pentru produsele alimentare, de problemele de igiena,de licenta in afaceri si de practici comerciale. Inspectorii de specialitate sunt imputerniciti sa faca verificari, sa aplice amenzi sau, in unele cazuri,sa confiste anumite bunuri suspecte. Sistemul de penalizari administrat este aplicat intr-o procedura ce cuprinde trei etape: avertizarea, aplicarea de amenzi si actionarea in judecata. La nivelul fiecarui land, exista un consiliu de protectie a consumatorilor, iar in localitatile landurilor functioneaza birouri locale de consiliere a consumatorilor, care sunt de fapt organizatii independente, ce incearca sa rezolve diferendele dintre consumatori, pe de o parte si producatori,importatori,comercianti si prestatori de servicii, pe de alta parte.

In Italia, Inspectia Generala Economica se ocupa de respectarea regulilor legale privind protectia consumatorilor, in principal cele referitoare la preturi avand competente in sanctionarea celor gasiti vinovati, inclusiv prin intocmirea documentatiei necesare in cercetarile penale, acolo unde este cazul.

In Belgia, principalele responsabilitati in domeniul protectiei consumatorilor la nivel central revin Inspectiei Generale Economice, departament aflat in structura Ministerului Afacerilor Economice. Inspectia coordoneaza intreaga activitate in domeniul protectiei consumatorilor, avand in structura sa 2 sectiuni speciale responsabile cu investigatiile in domeniu, la nivel national si european, precum si sapte directorate regionale, care actioneaza in provinciile belgiene.

In Suedia consumatorii se bucura de o traditie indelungata, in anul 1986 Parlamentul infaptuind o revedere partiala a acesteia. Institutia centrala insarcinata cu problemele consumatorilor este Consiliul national pentru politicile privind consumatorul,a carei activitate este orientata pe economiile de familie,siguranta produselor, marketingul clasic si clauzele contractuale. Principalele obiective in domeniul consumatorilor au in vedere:

- influentarea starii pietei prin adaptarea bunurilor , serviciilor,metodelor de marketing si a clauzelor contractuale la nevoile consumatorilor;

-perfectionarea functiilor generale cu impact asupra consumatorului;

-informarea generala a consumatorilor.

In Grecia,prima responsabilitate in domeniul comertului o are Directia de Control Tehnic si de Protectie a Consumatorilor,structura sa organizatorica cuprinzand un numar de 5 sectiuni care acopera domeniile privind bunurile de consum,cercetarile si studiile,inspectiile si analizele chimice,precum si protectia si informarea consumatorilor.

In Luxemburg,functiile protectiei consumatorilor se realizeaza exclusiv prin Guvernul central,responsabilitatea adoptarii si aplicarii legislatiei in domeniu fiind impartita intre cateva ministere.

In Marea Britanie, principala responsabilitate in domeniul apararii drepturilor consumatorilor revine autoritatilor locale din districte.Astfel, in Anglia si in Tara Galilor,responsabile de protectia consumatorilor sunt Districtele Metropolitane si Comisiile Comitatelor.In Scotia aplicarea legislatiei privind protectia consumatorilor este in sarcina Consiliilor Regionale, iar in Irlanda de Nord a Departamentului guvernamental pentru dezvoltarea economica.

Fiecare autoritate locala responsabila pentru aplicarea politicii de protectie a consumatorilor este autonoma,coordonarea fiind asigurata de Organismul de coordonare a autoritatii locale pentru alimente si comertul standard (LACOS). Autoritatile responsabile pe probleme legate de exercitarea unui comert corect si protectia consumatorului au cate un Departament de protectie a consumatorilor sau pentru standarde comerciale. Aceste departamente pun la dispozitie servicii complete de consiliere si aplicare a legislatiei, administrand intreaga gama de legi ce guverneaza securitatea produselor si mediului inconjurator, metrologie,comert corect, produse alimentare si protectia consumatorilor.

In fiecare din tarile prezentate, dar nu numai, exista asociatii ale consumatorilor, organisme neguvernamentale si nonprofit care au corespondent la nivel european, respectiv Asociatia europeana, care, la randul ei, are sarcini de lobby si de promovare a drepturilor si protectiei consumatorilor. Asociatia europeana are o componenta eterogena, in cadrul ei facand parte reprezentanti ai miscarii de protectie a consumatorilor, ai miscarii cooperatiste si chiar ai organizatiilor familiale.

In ultimul timp, ca urmare a unor divergente intre reprezentantii miscarii cooperatiste, aceasta nu mai are dreptul de a depune rapoarte care sa faca obiectul discutiilor membrilor Asociatiei ci are doar rol consultativ.

In conditiile in care tot mai multe voci considera ca cele doua organisme comunitate, Consiliul Europei si Comisia Europeana, au creat o suprareglementare in domeniul protectiei consumatorilor, devenind in conceptia acestora o adevarata piedica, s-a creat si o alta organizatie EFLA, cu cinci state membre(Norvegia, Danemarca, Suedia, Elvetia, si Luxemburg), aparand, in acest fel, un nou spatiu economic, neafiliat celui comun. Fiind formata din tari potente din punct de vedere economic, care nu au neaparata nevoie de sprijinul Comunitatii, aceasta organizatie asista la efortul Consiliului si Comisiei Eia act de actiunile in domeniul protectiei consumatorilor ale acestor organisme, fara a se angaja insa la traducerea in fapt a acestora.

Potrivit optiunilor Uniunii Europene este absolut necesar sa se actioneze in domeniul protectiei consumatorilor, deoarece, pe masura ce consumatorii vor beneficia de granite deschise, largite si de o piata competitiva la nivelul Uniunii, trebuie sa creasca grija pentru protejarea si promovarea pe scena europeana a drepturilor legitime ale acestora.

In acest sens, au fost adoptate la nivelul Uniunii Europene o serie de directive care , la nivel national, se transpun in legi, in reglementari cu caracter obligatoriu, ce au in vedere, in principal, securitatea produselor, reclama inselatoare, responsabilitatea producatorilor pentru produsele cu defecte, creditul pentru consumatori, denumirea si etichetarea produselor.

In vederea realizarii optiunilor Uniunii Europene in asigurarea drepturilor si a protectiei consumatorilor, au fost create structuri institutionale corespunzatoare care sa raspunda de problemele consumatorilor, inclusiv de atribuirea unei competente generale si orizontale in domeniul drepturilor consumatorilor unei singure autoritati cu responsabilitati si initiative in domeniu si care coordoneaza actiunile intreprinse de autoritati in aplicarea altor politici.In acelasi timp, au fost create structuri consultative , fie generale, cum este Comitetul Consultativ al Consumatorilor din Uniunea Europeana, fie specifice, care reprezinta interesele consumatorilor si asigura participarea acestora la procesul decizional.Directivele Uniunii Europene privind creditul de consum, clauzele abuzive din contractele incheiate cu consumatorii, calatoriile cu pret forfetar, dreptul de proprietate multipla asupra bunurilor imobiliare cu divizarea duratei de folosinta si contractele incheiate inafara unitatilor comerciale impun noi obligatii ale producatorilor, importatorilor si vanzatorilor.Toate fac parte din responsabilitatile ce definesc mediul legal in care firmele trebuie sa-si desfasoare activitatea pe piata.

In domeniul falsei publicitati,de exemplu, Directiva 84/450/CEE din 10.09.1984 obliga statele membre sa se asigure ca exista mijloacele adecvate si eficiente pentru controlul publicitatii inselatoare, atat in interesul consumatorilor cat si al concurentilor, in general al publicului.

Edificator pentru optiunile Uniunii Europene privind protectia consumatorilor ramane Carta Alba privind pregatirea tarilor asociate din centrul si estul Europei pentru integrarea in piata interna a Uniunii Europene care, precizand conditiile minime absolut necesare in materie legislativa ce trebuie insusite de fiecare tara in parte pentru a asigura functionarea pietei interne, scoate in evidenta obiectivele si masurile ce trebuie intreprinse in vederea asigurarii drepturilor si protectiei consumatorilor, ele referindu-se in principal la:

- protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor;

- protectia intereselor economice ale consumatorilor;

- formarea specialistilor in domeniul protectiei si educarii consumatorilor;

- accesul consumatorilor la justitie;

-crearea si dezvoltarea de asociatii ale consumatorilor si sprijinirea activitatii acestora;

- perfectionarea cadrului legislativ si institutional;

- elaborarea de programe pentru educarea consumatorilor.

Rolul si mai ales realizarile Comunitatii Europene in apararea drepturilor si asigurarea protectiei consumatorilor se pot structura in trei principale domenii:

1. Introducerea unui minim de reguli, de principii directoare, de norme cu caracter obligatoriu, atat pentru fiecare stat membru, dar si pentru celelalte state europene, in conditiile in care acestea din urma ar dori sa se integreze in Piata Europeana Unica, principii ce se constituie intr-un insemnat suport in stabilirea obiectivelor specifice protectiei consumatorilor.

2. Crearea la nivelul Uniunii Europene a unui cadru institutional adecvat protectiei consumatorilor, a unor organisme cu atributiuni in acest important domeniu si, in felul acesta, crearea premiselor ca in fiecare stat in parte sa functioneze organisme guvernamentale sau neguvernamentale pentru protectia consumatorilor.

3. Continua preocupare pentru amortizarea legislatiei si a cadrului institutional in domeniul protectiei consumatorilor, preocupare ce se regaseste atat in activitatea de ansamblu a organismelor Uniunii europene cat si a fiecare tari in parte.

Protectia consumatorilor in Romania - membra UE

In tara noastra exista urmatoarele institutii publice, organizatii si asociatii ale consumatorilor cu atributii de protectie a consumatorilor:

- Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania(APC)

- Centrul de Consiliere si Informare a Consumatorilor Bucuresti,serviciu asigurat de APC Romania;

- Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor;

- Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, organizatie bugetara guvernamentala, inzestrata cu atributii de control, inspectie si sanctionare;

- Oficiul pentru Protectia consumatorilor din Bucurest, care este organul teritorial al Oficiului pentru protectia consumatorilor;

- Oficiul Concurentei.

Orice persoana care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii se numeste consumator.

Drepturile consumatorilor sunt:

dreptul de a alege

dreptul de a fi informat corect asupra produselor si serviciilor si de a fi educati pentru a face o alegere cat mai avantajaoasa

dreptul de a fi in siguranta

dreptul de a se organiza in asociatii pentru protejarea propriilor interese

dreptul de a avea acces la o gama variata de marfuri

dreptul de a fi protejati contra riscului de a cumpara bunuri care le pun in pericol sanatatea

dreptul de a fi despagubiti atunci cand bunurile nu corespund

Aceste drepturi sunt recunoscute de legislatia romaneasca (Ord. Guv. Nr. 21 din 1992 si nr 58 din 2000), iar cine le nesocoteste sufera sanctiuni.

Producatorul de bunuri alimentare trebuie sa informeze consumatorul despre:

- denumirea/marca sa, adresa, cantitatea, termenul de garantie,

- principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitie

- eventualele riscuri ce pot aparea, modul de utilizare, depozitare.

- cazuri in care produsul nu este indicat

Eticheta produselor reprezinta orice material scris, imprimat, ce trebuie sa contina:

- denumirea produsului;

numele si adresa producatorului, distribuitorului sau importatorului inregistrat in Romania;

data durabilitatii minimale/termenul de valabilitate;

cantitatea neta;

conditii speciale de depozitare si folosire,daca este cazul;

locul de origine sau provenienta a produsului;

lista cuprinzand ingredientele folosite,specificand cantitatea

instructiuni de utilizare.

Data durabilitatii minimale reprezinta data pana la care produsul isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare. Aceasta este exprimata de obicei prin sintagma "a se consuma de preferinat inainte de.".

Pentru produsele de folosiinta indelungata, obligatiile producatorilor sunt:

acordarea unor termene de garantie minime pe grupe de produse

asigurarea unitatilor service autorizate, documentatiei de remediere, catalogului pieselor de schimb,etc

supravegherea respectarii conditiilor in care au fost abilitati producatorii pieselor de schimb si unitatile service;

obligatia producatoruli fat de vanzator de a asigura si suporta toate cheltuielile pentru punerea in functiune,intretinerea, repararea acestora, precum si cheltuieli de diagnosticare, montare, ambalare pentru produsele reclamate in cadreul termenului de garantie.

Bunurile de folosiinta indelungata trebuie sa fie insotite la comercializare de certificat de garantie semnat si stampilat de producator si vanzator, declaratie de conformitate si carte tehnica ori instructiuni de folosire. Toate aceste documente vor fi redactate in limba romana, indiferent de tara de origine a produsului.

Cadrul legal si institutional privind

protectia consumatorilor

Principalele proleme cu care se confrunta practica juridica sunt legate de dificultatea crearii unor mijloace cu adebvarat eficace care sa actioneze pentru asigurarea unui echilibru de forte in cadrul relatiei ofertant-consumator. Mijloacele judiciare presupun apelarea la un tribunal de natura civila sau administrativa, ceea ce prezinta numeroase inconveniente pentru consumatori:costul foarte ridicat al justitiei, obstacole de ordin psihologic,etc. Mijloacele parajudiciare sunt organizate de stat sau institutii particulare si se situeaza in afara ordinului jurisdictional. Acestea se impart in: consultatii juridice furnizate consumatorilor gratuit sau la preturi reduse, exercitarea de presiuni asupra ofertantilor si rezolvarea litigiilor prin aducerea fata in fata a consumatorilor si ofertantilor.

Voi prezenta acum cateva acte normative care alcatuiesc cadrul legislativ adecvat privind protectia consumatorilor:

O.G.nr 21/1992 care institutionalizeaza OPC-ul(actualul ANPC)

O.G.nr 19/1992 privind activitatea de standardizare, modificata prin legea nr 11/1994;

O.G. nr 20/1992 ce cuprinde prevederi referitoare la activitatea de metrologie;

H.G.nr 167/1992 privind constituirea si functionarea sistemului national de certificare a calitatii;

H.G.665/1995 privind inlocuirea sau restituirea produselor care prezinta deficiente de calitate;

H.G.784/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare;

Legea nr 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena si sanatate .H.G.nr 23/1995 privind instruirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse de tutun si bauturi alcoolice;