INTRODUCERE

Piata ca mecanism de reglare a functionarii economiei are un impact complex si permanent asupra deciziilor libere si autonome ale agentilor economici privind optiunile in alocarea resurselor, dimensiunea alocarii, respectiv investirii, eficienta utilizarii lor in vederea asigurarii marjei concurentiale, a viabilitatii. In acest context, s-a definit ca necesitate si utilitate, analiza economica financiar-contabila ca instrument de supraveghere a activitatii si performantelor ei, inclusiv cu luarea in considerare a variabilelor probabile ale pietei.

De fapt, o asemenea necesitate si utilitate rezulta din concluziile de-a lungul timpului, ale multor autori, care in esenta, subliniaza ca prin analiza economica financiar-contabila trebuie sa se capete raspuns la intrebari de maniera :

cum se apreciaza structura utilitatilor si resurselor ?

cum sunt asigurate echilibrele financiare de baza ?

daca intreprinderea probeaza o eficacitate suficienta in utilizarea resurselor economice si financiare in procesul de management ?

Raspunsuri la astfel de intrebari, cauta sa obtina oricare utilizator al informatiei, fie el intern (structurile functionale si conducerea intreprinderii), fie extern (banci, organe fiscale, parteneri de afaceri). Ele se regasesc in cuprinsul si sistematica propusa de orice studiu de fezabilitate sau de evaluare economica a intreprinderii.

Evident, elementele primare ale patrimoniului actual conceptual­metodologic al analizei economice financiar-contabile au aparut, cu peste doua secole in urma, o data cu inceputul revolutiei industriale si s-au dezvoltat in ultimii 20 de ani.

Indiferent de domeniul sau de activitate, intreprinderea este considerata astazi, un camp al initiativei personale si loc al inovarii si promovarii.

Problemele principale vizand bazele teoretice - metodologice ale analizei economice financiar-contabile sunt:

Analiza economico-financiara in mecanismele manageriale;

Necesitatea analizei ca metoda a cunoasterii. Tipuri de analiza economica;

Continutul procesului de analiza economico-financiara a intreprinderii;

Pozitionarea analizei in mecanismul managerial;

Factorii care determina schimbari de stare in functiunea microsistemelor;

Analiza diagnostic - rolul in evaluarea si reglarea performantelor economice

financiar-contabile ale intreprinderii;

Metode si tehnici ale analizei economice financiar - contabile;

Utilizatorii rezultatelor analizei economice financiar - contabile.

Metodologia analizei proceselor de management

q       Metode si tehnici de baza utilizate in analiza

Cercetarea fenomenului economic din multiple puncte de vedere implica operarea cu o serie de metode si tehnici specifice sau imprumutate din alte stiinte. Cele doua laturi ale analizei sunt: latura calitativa si latura cantitativa.

Metodele analizei calitative, bazate in mare masura pe abstractia stiintifica, au ca obiect de baza stabilirea elementelor si relatiilor lor structurale, a factorilor si cauzelor care explica fenomenul, a relatiilor de conditionare dintre fiecare factor (element) si fenomenul studiat, precum si dintre factorii (elementele) care actioneaza. Construirea modelelor unor fenomene economice are la baza analiza calitativa.

Analiza cantitativa are rolul de a cuantifica ansamblul relatiilor cauza- efect. Procesual, cele doua tipuri de analiza se intrepatrund intr-un asemenea grad incat, practic, orice analiza cantitativa este prelungita si se rasfrange in analiza si evaluarea calitativa a fenomenului economico-social.

Ansamblul de metode si tehnici ce formeaza metodologia diagnosticarii activitatii economico-financiare este format din: diviziunea si descompunerea rezultatelor, comparatia, stabilirea sistemului factorial-cauzal (pe baza analizei calitative a mecanismului formarii fenomenului), modelarea fenomenului analizat, comensurarea influentelor cu utilizarea diferitelor procedee adecvate analizei, interpretarea, evaluarea generala a functiunii sistemului (generalizarea).

q       Diviziunea si descompunerea rezultatelor

Rezultatele reflectate prin diferiti indicatori sau marimi de calcul ale activitatii intreprinderilor se divid si se descompun pentru a asigura profunzimea studierii faptelor; a se constitui un suport concret al diagnozei fenomenelor petrecute in activitatea intreprinderii, a se localiza rezultatele si cauzele lor in timp si spatiu.

Diviziunea si descompunerea rezultatelor si abaterilor lor sunt de mai multe feluri:

diviziunea dupa timpul de formare a rezultatelor

diviziunea dupa locul de formare a lor si descompunere pe parti

diviziunea dupa elemente, factori, cauze.

Diviziunea in timp permite evidentierea abaterilor de la tendinta generala de desfasurare in timp a rezultatului, de la ritmicitatea proiectata pentru un anumit indicator (de exemplu, asigurarea cu materii prime, materiale la intervale optime, realizarea productiei si distributiei pe decade, luni, trimestre).

Diviziunea rezultatelor dupa locul de formare decurge in mod necesar din functia analizei de semnalare a locurilor unde efectul obtinut nu corespunde conditiilor create, unde exista posibilitati mai largi pentru imbunatirea activitatii, unde se remarca atat rezultate bune cat si deficiente.

Descompunerea in parti componente permite aprofundarea elementelor economice ce compun fenomenul si constituie o conditie pregatitoare unei alte metode specifice de baza respectiv stabilirea legaturilor factorial-cauzale ce se reflecta in starea si miscarea fenomenului.

Exemplu, descompunerea imobilizarilor in corporale, necorporale si financiare, a surselor de acoperire financiara a activelor in proprii si imprumutate, a rezultatului exercitiului inainte de impozitare rezultatul din exploatare, rezultatul financiar si rezultatul exceptional. In acest sens se rea1izeaza descompunerea abaterilor rezultatelor pe factori si cauze, care imbraca forma complexa de analiza a abaterilor, deosebit de importana in managementul intern.

q       Comparatia

Orice rezultat al activitatii manageriale intr-o intreprindere se analizeaza si se apreciaza nu numai ca o marime importanta in sine, ci si in raport cu un criteriu, cu o baza de comparatie.

In conditiile oricarei societati criteriul principal al comparatiei il reprezinta nivelul obiectivelor programate. Dar, in diagnoza economica apar si o serie de alte criterii de comparatie cum ar fi rezultatele perioadei precedente, rezultate ale altor intreprinderi concurente, rezultate al unor intreprinderi din alte tari, normative, standarde, rezultate de laborator etc.

Dupa criteriul care sta la baza, se disting mai multe feluri de comparatii:

comparatii in timp, adica cele efectuate intre rezultatele perioadei raportate si rezultatele penoadei anterioare;

comparatii in spatiu, care pot fi efectuate intre rezultatele unor centre de responsabilitate ale intreprinderii; intre rezultatele obtinute de intreprinderea analizata si alte intreprinderi cu activitate similara;

comparatii mixte, care se bazeaza pe ambele criterii (timp si spatiu);

comparatii in functie de un criteriu prestabilit (program, norme, standarde, etaloane, valori de normalitate, stabilite de structuri specializate bancare, statistice, agentii);

comparatii cu caracter special, pentru care intervin alte criterii in afara de cele de mai sus, (comparatia variantelor in vederea alegerii celei optime).

Conditia esentiala care determina caracterul stiintific al comparatiei o constituie comparabilitatea datelor care trebuie sa aiba un continut omogen, sa fie exprimate intr-un etalon unic, sa fie determinate dupa o metodologie unica.

CAPITOLUL 1

PROCESUL DE MANAGEMENT

1.1. Prezentarea Companiei de Constructii, Comunicatii si Hidrotehnice

Compania de Constructii, Comunicatii si Hidrotehnice S.A. Constanta isi are inceputurile activitatii de specialitate cu cca.50 ani in urma, iar istoricul companiei se poate derula astfel :

Intreprinderea de Constructii Montaj devine in iulie 1953 Intreprinderea 2 TCH Bucuresti cu destinatia executarii de lucrari hidrotehnice pentru modernizarea litoralului Marii Negre.

De la 1 ianuarie 1954 intreprinderea este trecuta in subordinea Ministerului Transporturilor Navale si Aeriene, Directia Generala a Navigatiei Civile si devine Intreprinderea de Lucrari Maritime Constanta.

In 1955 poarta denumirea de "Intreprinderea de Constructii Hidrotehnice Constanta " si executata pana in 1965 lucrari in porturile de pe Dunare, lucrari de cai ferate, lucrari de drumuri, irigatii poduri.

Dupa inaugurarea Canalului Dunare Marea Neagra (1984) se infiinteaza Centrala de Constructii Hidrotehnice care preia toate unitatile de constructii.

Din 1990 Compania de Constructii, Comunicatii si Hidrotehnice cuprinde o Societate Comerciala alcatuita din Grup Santiere Ovidiu, Santiere Cai Comunicatii Constanta precum si aparatul functional (sectia de proiectare, laborator determinare, sector gospodaresc, depozite materiale, cantine, crese, gradinite).

C.C.C.H. este infintata in temeiul Legii 15/1990 si al Legii 31/1990, a HG.nr.80/1990 si este inmatriculata la Oficiul Registrului Comercial, Judetul Constanta sub nr. J13/676/1991.

Este persoana juridica romana, avand forma de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea conform legilor romane si a statutului societatii.

Durata de functionare este nelimitata.

Sediul Societatii este in Romania, Constanta, Aleea Albastrelelor nr.14.

1.2. Obiectul de activitate

- Constructii hidrotehnice fluviale si maritime (ecluze, docuri, hidrocentrale);

- Regularizari de rauri, lucrari portuare, fluviale si maritime;

- Constructii poduri, cai comunicatii si aeroporturi;

- Constructii civile, industriale si agrozootehnice;

- Confectii elemente din beton armat, metalice si de lemn;

- Extractia si prelucrarea produselor de cariera si balastiera;

- Activitate hoteliera, alimentatie publica, servicii turistice;

- Prestatii diverse si comerciale, comert en gross si en detaile;

- Activitati locative, inchirieri spatii.

Capitalul social al societatii are urmatoarea structura :

La data constituirii societatii, capitalul social este in intregime subscris de statul roman, in calitate de unic actionar si varsat in intregime.

Din valoarea totala a capitalului social se transmite:

- 70 % catre FPS cu actul nr. 20013/208/17.05.93.

- 30 % catre FPP cu actul nr. 613/14.04.1993

In cadrul companiei exista "Regulament de Ordine Interioara" care asigura un cadru organizat de munca.

Exista "Contract Colectiv de munca" la nivelul companiei si contracte individuale incheiate cu salariatii. Sunt respectate prevederile contractului colectiv in ceea ce priveste protectia sociala si drepturile acordate salariatilor.

Compania se bucura de relatii contractuale, corecte si de lunga durata, cu tertii si are o finantare bancara echilibrata

Compania este organizata pe formatiuni tehnico-economice cu independenta operativa, tehnologica si economica, constand in :

Un grup de santiere structurat pe nivelul a 3 santiere cu activitati diferentiate, avand ca obiect de baza constructii hidrotehnice si maritime, cai de comunicatie, poduri, terasamente, fundatii speciale, constructii industriale, activitati de productie industriala complexa.

Un laborator pentru determinari complexe, dotat in consecinta.

Un oficiu de proiectare care intocmeaste proiecte de executie si tehnologice pentru toate domeniile obiectului de activitate

O statie de sortare agregate si balastiere la Cernavoda

O baza de productie pentru prefabricate din beton si mixturi asfaltice

Baze tehnice pentru activitati de alimentatie publica si cazare.

Suprafetele de teren afectate companiei au o suprafata de 7,227 ha cu un grad de ocupatie medie de 85%, constand in principal din constructiile definitive cu sedii administrative si de productie ale filialelor.

Procesele de productie ce se deruleaza pe parcursul evolutiei tehnologice, au drept caracteristici fundamentale calitatea, termenul si tehnologii optime in derularea procesului de activitate.

Manualul calitatii, sta la baza calitatii totale aflat in curs de implementare si dezvoltare pe toate ramurile de activitate, iar managementul ecologic se afla in faza de interes raportat la calitatea mediului.

Orice activitate de productie se deruleaza pe baza unei directii de legalizare a procesului de productie, informare si insusire a proiectelor, elaborarea tehnologiilor si a procedeelor de executie in conformitate cu manualul de asigurare a calitatii.

Profesionalitatea C.C.C.H. de-a lungul intregului proces de transformare, fata de care colectivele de constructori au constituit nucleul de fond se regaseste la cel mai inalt nivel de competenta in urmatoarele lucrari reprezentative:

Lucrari de regularizari maluri, consolidari cheuri, lucrari hidrotehnice in zona Corabia, Giurgiu, Ostrov lucrari in porturile Calarasi, Cernavoda, Braila, portul si santierul naval Galati, Tulcea, Sulina, portul Mahmudia,etc.

Lucrari de sistematizare triaje CF Galati, constructii CF Regionala Constanta, Complexul feroviar Sitorman si in portul Constanta -Sud.

Drumuri de acces si modernizari de drumuri nationale in judetul Tulcea, Ialomita, Braila, Constanta totalizand peste 300 km.

Lucrari de modernizare la aeroporturi Mihail Kogalniceanu Constanta, Tulcea si Tuzla.

Lucrari pentru posta si telecomunicatii constand in construirea de oficii postale, relee de televiziune, centrale telefonice.

Lucrari de turism pe litoral la Constanta, Eforie, Mangalia, Naptun, Galati, Tulcea, Sulina.

Dupa 1970 au inceput lucrarile premergatoare celor mai mari investitii din Constanta si Mangalia constand din :

- cheuri de armare, platforme la SN Mangalia

- docuri uscate la SN Constanta si SN Mangalia

- portul tehnic si comercial de la Midia, Combinatul Petrochimic digurile de limitare a platformei, cheuri de transbordare, baza export animale vii si pentru pescuit oceanic.

In anii 1954 -1958 s-a realizarea portul Tomis Constanta.

Tot in 1954 incep lucrarile de dezvoltare spre Sud a portului Constanta, la adapostul digului de larg, executand cheuri, adanciri de bazine portuare, drumuri, cai ferate, cai rulare macarale portuare (peste 3 km) peste 10.000 t uitilaje tehnologice portuare, statii de exploatare, baze tehnice, magazii pentru produse chimice, reprezentand o crestere a capacitatii portuare pana la 12,5 milioane to/an.

Din 1976 au inceput lucrarile de executie ale canalului Dunare Marea Neagra cu ecluzele de la Agigea si Cernavoda, fapt ce a inpus constructia de poduri rutiere si de CF cu importante rampe de acces.

Din 1983 incep lucrarile la Canalul Poarta Alba -Midia.

Au mai fost executate lucrari la portul NADOR in Maroc, pista aeroport la Dakkar - Senegal, porturi si cheiuri in Yemen, Maroc si Libia.

Dupa 1989 C.C.C.H.-ului i se adjudeca constructia Autostrazii Bucuresti -Constanta, tronson Drajna -Fetesti, (36,855 km), concomitent diversificandusi profilul de costructii prin executia sediilor de banci: Banca Comerciala, Banca Agricola, Bankpost, modernizarea sediului BRD Constanta precum si a multiple locuinte private.

Pentru intreaga activitate desfasurata pe parcursul a peste 40 ani companiei i s-a acordat distinctia "ARCH OF EUROPE" de atestare a capacitatii tehnice si profesionale ce o recomanda drept partener competent in realizarea lucrarilor de constructii in tara si strainatate.

S.C. C.C.C.H. S.A intretine relatii de colaborare si cooperare cu orice societate comerciala, sau persoana fizica autorizata in conditiile de asigurare a calitatii.

1.3. Obiectivele companiei

Obtinerea unui profit brut in 1998 de 3% din cifra de afaceri, 5% in 1999 si de 7% in anul 2000 (in preturi comparabile) bazata pe scaderea sistematica a costurilor totale.

Patrunderea pe piata internationala cu lucrari.

Extinderea productiei in domeniul investitiilor proprii.

Reasezarea incepand cu 1999 a proportiei componentelor valorice ale cifrei de afaceri dupa cum urmeaza :

- constructii - 70%

- servicii turistice, supermarket,comert - 21%

- productie industriala pentru terti (prefabricate

din beton si mixturi asfaltice, confectii metalice) - 9 %

Dezvoltarea si modernizarea capacitatii de productie prin :

- Montarea unei instalatii de betoane de 35 mc/h

- Majorarea capacitatii de transport sub 1,5 to

- Majorarea capacitatii de transport auto pentru persoane

- Majorarea capacitatii de transport beton

- Majorarea capacitatii de ridicare pentru lucrari de constructii montaj

- Reducerea consumurilor energetice (electrica, termica)

- Trecerea la consumul butan-gaz (tabara Navodari, Complex Constanta)

Introducerea managementului stiintific in firma prin:

- Implementarea Sistemului Calitatii bazat pe manualul Calitatii, Procedurile de sistem, Procedurile operationale, de executie si instructiunile de lucru aferente tuturor serviciilor/compartimentelor.

- Implementarea noului regulament de organizare si functionare cu definitivarea fiselor posturilor pe baza atributiilor din documentele sistemului calitatii enumerate anterior.

- Dezvoltarea cu caracter prioritar a activitatii de marketing.

Perfectionarea pregatirii salariatilor societatii prin cursuri de calificare, perfectionare.

Obtinerea certificarilor pentru produse, servicii personal prin solicitarea de audituri interne si incheiere de contracte cu organismele autorizate sa efectueze certificarile.

Asigurarea documentatiei tehnice adecvate pentru desfasurarea activitatilor.

Desfasurarea activitatii in cadrul companiei

Activitatile in cadrul S.C. C.C.C.H.-S.A. se desfasoara in baza legislatiei in vigoare, a statutului societatii, a Regulamentului de Organizare si Functionare (ROF) si a Sistemului Calitatii.

Sistemul Calitatii C.C.C.H. este in conformitate cu Legea nr.10/2000, H.G. 261/1994 si SR EN ISO-9000/95 si este bazat pe documentele Sistemului Calitatii si anume: "Manualul Calitatii", procedurile functiilor de sistem, proceduri operationale si de executie, instructiuni de lucru.

Prevederile "Manualului Calitatii" si a celorlalte documente ale sistemului calitatii sunt sarcini obligatorii de serviciu.

Toti salariatii C.C.C.H.-S.A. au obligatia sa execute ordinele si dispozitiile sefului ierarhic. Atunci cand acestea contravin bunului mers al activitatii, calitatii serviciilor/produselor, cheltuielilor stabilite, salariatii au obligatia sa sesizeze forul ierarhic superior celui care a emis dispozitiile.

Toti salariatii C.C.C.H.-S.A. sunt datori sa-si indeplineasca cu rigurozitate indatoririle de serviciu conform prevederilor ROF-ului.

Atributiile fiecarui angajat pana la nivel de maistru sunt prezentate in cuprinsul fiselor posturilor.

Programul de lucru este stabilit de conducerea executiva si respectarea lui este obligatorie.

Contractul Colectiv de Munca si contractele individuale de munca stabilesc raporturile intre administratie si salariati respectiv drepturile si obligatiile reciproce.

Regulamentul de Ordine Interioara (ROI) stabileste regulile de disciplina muncii in Compania de Constructii, Comunicatii si Hidrotehnice -S.A Constanta.

ROI se aplica tuturor angajatilor companiei, indiferent de durata contractului de munca si functia detinuta, celor care lucreaza in unitate ca detasati, studentilor care fac practica in unitate, ucenicilor la locul de munca.

Cei ce lucreaza ca delegati sunt obligati sa respecte pe langa disciplina muncii din unitatea care i-a delegat si regulile de disciplina specifice locurilor de munca din compania de constructii.

Obligatiile conducerii unitatii

In vederea bunei desfasurari a activitatii pentru care este constituita compania, conducerea companiei are urmatoarele obligatii:

a) sa organizeze munca salariatilor in conformitate cu Regulamentul de Organizare si Functionare al Companiei de Constructii, Comunicatii si Hidrotehnice -S.A Constanta;

b) sa precizeze locul de munca si atributiile fiecarui salariat, in raport cu pregatirea sa profesionala si capacitatea sa de munca;

c) sa stabileasca conform Regulamentului de Organizare si Functionare al Companiei sarcinile ce revin fiecarui loc de munca si sa le aduca la cunostinta salariatilor la angajare si periodic, ori de cate ori este cazul;

d) sa mentina numarul angajatilor la nivelul strict necesar realizarii programului propus, stabilitatea lor, ridicarea calificarii si promovarea in raport cu pregatirea si meritele in munca ale fiecaruia;

e) sa asigure salariatilor conditiile materiale necesare desfasurarii normale a activitatii:

- pentru personalul tehnic si de administratie, dotari de birou, rechizite,

conditii normale de lucru;

- pentru personalul de executie: materiale si scule specifice muncii pe care o desfasoara personalul de executie; functionarea utilajelor si instalatiilor si repararea acestora;

- stabilirea instructiunilor pentru functionarea si exploatarea utilajelor si agregatelor din dotare, instructiunile tehnice de lucru si protectia muncii;

- instruirea periodica a angajatilor pentru insusirea normelor de tehnica securitatii muncii, sa afiseze la locurile de munca instructiunile de protectia si igiena muncii;

- prevenirea prin masuri eficiente a accidentelor de munca a bolilor profesionale;

- acordarea conform normativelor in vigoare a echipamentelor de protectie a antidoturilor, materialelor de igiena individuala, conditii de pastrare a imbracamintii personale si a echipamentului de protectie;

acolo unde est cazul sa realizeze dezinfectia si deratizarea periodica sau ori de cate ori conditiile o impun.

f) sa respecte dispozitiile si reglementarile privind timpul de munca, timpul de odihna, munca tinerilor si a femeilor;

g) sa nu scoata nici un angajat din munca in afara cazurilor expres prevazute de lege si sa nu foloseasca angajatii in timpul programului de lucru pentru activitati straine de sarcinile de serviciu;

h) sa mentina disciplina in serviciu controland activitatea angajatilor, luand masuri de rmediere a deficientelor si de sanctionare a abaterilor.

Persoanele care asigura conducerea companiei si cele care asigura conducerea departamentelor, santierelor si a celorlalte subunitati in afara de obligatiile pe care le au in aceasta calitate, au si celelalte indatoriri care revin oricarui angajat.

CAPITOLUL 2

RESURSELE UMANE

2.1. Organele de conducere ale firmei si atributiile lor

Organele de conducere ale firmei si atributiile lor sunt prevazute in Legea nr.31/1990R privind societatile comerciale si in Statutul societatii dupa cum urmeaza:

Adunarea generala a actionarilor

Consiliul de administratie

Comisia de cenzori

Directorul general al societatii

Adunarea Generala a Actionarilor

Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii comerciale care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala. Adunarile generale sunt:

- ordinare

- extraordinare

Adunarera generala ordinara se intocmeste cel putin odata pe an, in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului financiar si are urmatoarele competente pentru dezbatere in sedinta, conform ordinii de zi:

a) aproba structura organizatorica a societatii comerciale si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie.

b) alege membrii consiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, le stabileste remuneratia, ii descarca de activitate si ii revoca.

c) alege directorul general si adjunctii acestuia, le stabileste remuneratia, ii descarca de activitate si ii revoca;

d) stabileste competentele si raspunderile Consiliului de administratie si ale Comisiei de cenzori;

e) stabileste nivelul de salarizare a personalului angajat la societatea comerciala, in functie de studii, munca efectiv prestata cu respectarea limitei minime de salarizare prevazuta de lege;

f) aproba si modifica programele de activitate si bugetul societatii comerciale;

g) hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea de garantii;

h) examineaza, aproba sau modifica bilantul si contul de beneficii si pierderi dupa analizarea raportului consiliului de administratie si al Comisiei de cenzori, aproba repartizarea beneficiilor intre actionari;

i) hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea de filiale, sucursale, agentii;

j) hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului de actiuni si asupra valorii acestora, precum si la cesiunea actiunilor;

k) hotaraste cu privire la modificarea statutului, precum si la transformarea formei juridice a societatii;

l) hotaraste cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea si lichidarea societatii comerciale.

Adunarea generala extraordinara se convoaca la cererea actionarilor ori de cate ori este nevoie de a lua urmatoarele hotarari privind :

a) - marirea capitalului social

b) - schimbarea obiectului de activitate al societatii

c) - schimbarea formei societatii

d) - mutarea sediului societatii

e) - fuziunea cu alte societatii

f) - reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisie de noi actiuni

g) - dizolvarea anticipata a societatii

j) - modificarea contractului de societate si a statutului

Adunarera generala a actionarilor se convoaca de presedintele consiliului de administratie de cate ori este nevoie, convocarea se face cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita pentru adunare, conform Legii31/1990R, se publica in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele locale.

Consiliul de administratie

Prin Presedintele Consiliul de administratie care este si director general angajeaza si concediaza personal si stabileste drepturile si obligatiile acestuia, cu exceptia directorilor executivi care se numesc de catre Consiliul de administratie, dintre persoanele propuse de Presedintele Consiliului.

Societatea comerciala C.C.C.H.-S.A este administrata de catre un consiliu de administratie compus din 5 membrii alesi de adunarea generala a actionarilor pe o perioada de 4 ani.

In prima sedinta Consiliul de administratie alege dintre membrii sai un presedinte si 1-3 vicepresedinti.

Consiliul de administratie se intruneste la sediul societatii, cel putin o data pe luna si ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui sau a unei treimi din numarul membrilor sai, fiind prezidat de presedinte.

Deciziile Consiliul de administratie se iau in prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor, cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.

Dezbaterile au loc conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de presedinte cu cel putin 10 zile inainte. Acestea se consemneaza in procesul verbal de sedinta care se scrie in registru sigilat si parafat de presedintele Consiliul de administratie. Procesul verbal se semneaza de cel care a prezidat sedinta si de secretar.

In relatiile cu tertii societatea este reprezentata de presedintele Consiliul de administratie pe baza si in limitele imputernicirilor date de Adunarea generala a actionarilor, iar in lipsa lui de un vicepresedinte desemnat de Consiliu.

Membrii Consiliului de administratie vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societatii, in interesul acesteia dar numai in limita drepturilor care li se confera.

Consiliul de administratie ia decizii valabile daca sunt prezenti cel putin jumatate din numarul membrilor, si au votat cu majoritatea absoluta a lor prezenti (2/3).

Presedintele Consiliul de administratie este obligat sa puna la dispozitia actionarilor si cenzorilor la cererea acestora, toate documentele societatii.

Administratorii nu pot fara aprobarea AGA sa incheie contracte in baza carora societatea urmeaza a dobandi imobile, instalatii, bunuri destinate a servi la desfasurarea obiectului de activitate la un pret ce depaseste in total sau in parte 10% din capitalul social.

Membrii Consiliului de administratie raspund individual si solidar, dupa caz, fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin infractiuni sau incalcarea dispozitiilor legale pentru greseli in administratie. In aceste situatii vor fi revocati de AGA.

Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:

a) prin presedintele consiliului de administratie, care este si director general, angajeaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile acestora, cu exceptia directorilor executivi care se numesc de catre Consiliul de administratie, dintre persoanele propuse de presedintele consiliului.

b) prin presedintele consiliului de administratie stabileste obligatiile compartimentelor de lucru.

c) aproba operatiunile de incasari si plati

d) aproba operatiunile de cumparare - vanzare de bunuri si mijloace circulante;

e) aproba incheierea si rezilierea de contracte;

f) stabileste tactica si strategia de marketing;

g) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generala a actionarilor

h) supune anual Adunarii generale a actionarilor in termen de 90 zile de la incheierea exercitiului economico-financiar raportul cu privire la activitatea societatii bilantul si contul de beneficii si pierderi pe anul precedent si modul de raportare al profitului, proiectul programului de activitate, proiectul de buget al societatii pe exercitiul financiar urmator.

i) rezolva orice probleme stabilite de AGA

j) stabileste masuri pentru paza bunurilor societatii, asigurarea patrimoniului si a dotarilor luand toate masurile necesare in acest scop, in conformitate cu prevederile legale.

k) asigura legatura permanenta cu sindicatul din societate si cu reprezentantii salariatilor, pentru rezolvarea operativa a problemelor ce apar in scopul desfasurarii optime a procesului de productie.

l) ia masuri potrivit Codului Muncii pentru imputarea pagubelor rezultate din neindeplinirea obligatiilor ce le revin salariatilor societatii.

m) analizeaza modul de salarizare al personalului si ia masuri de aplicare a acelor forme care sa asigure cele mai bune rezultate economice in conformitate cu prevederile legale.

n) negociaza si aproba continutul contractului colectiv de munca.

Comisia de cenzori

Comisia de cenzori este formata din trei membrii si are urmatoarele atributii :

a) in cursul exercitiului economico-financiar, verifica gospodarirea fondurilor fixe si a mijloacelor circulante, existenta titlurilor sau valorilor in proprietatea societatii sau cele primite in cautiune, gaj, depozit, verifica registrele de evidenta contabila si informeaza Consiliul de Administratie asupra deficientelor constatate.

b) convoaca adunarea generala ordinara sau extraordinara cand n-au fost convocate de administrator, cand sunt incalcate dispozitiile legale sau ale statutului.

c) verifica depunerile garantiilor de administrator

d) verifica daca dispozitiile legii, contractul de societate sau statutul sunt respectate si indeplinite de administrator

e) la incheierea exercitiului financiar controleaza exactitatea inventarului, documentele prezentate de Consiliul de Administratie asupra conturilor societatii, bilantului, contului de beneficii si pierderi prezentand catre AGA un raport scris

f) la lichidarea societatii controleaza operatiunile de lichidare

g) prezinta la AGA punctul lor de vedere referitor la propunerile de reducere a capitalului social, modificarea statutului sau obiectul de activitate al societatii.

Cenzorii vor primi o indemnizatie lunara reprezentand un procent din salariul Presedintelui Consiliului de Administratie.

Fiecare cenzor va depune o garantie reprezentand 1/3 din garantia administratorilor.

Comisia de cenzori se intruneste la seediul societatii si ia masuri (decizii) in unanimitate de voturi. Daca nu se realizeaza unanimitatea de voturi, raportul cu divergentele se inainteaza la AGA.

Cenzorii vor fi raspunzatori solidari atat intre ei, cat si impreuna cu administratorii pentru realizarea varsamintelor, existenta reala a dividendelor, tinerea corecta a registrelor societatii, indeplinirea hotararilor Adunarii generale a actionarilor.

Directorul General

Directorul General este presedintele Consiliului de Administratie, si al Consiliului Calitatii. El conduce activitatea curenta a societatii in conformitate cu prevederile normelor legale in vigoare si a Statutului societatii si este ajutat de directorii executivi pe domenii, respectiv investitii-mecanizare, tehnic-productie si economic. Atributiile sale sunt prezentate in fisa postului si in " Manualul Calitatii".

Are in subordine directa Serviciul resurse umane, compartimentul Control Calitate, Protectia Muncii si PSI, Control financiar intern si consilieri (tehnic si juridic).

Director tehnic-productie

Emite ordine de executie pe baza contractelor incheiate.

Urmareste programarea si realizarea lunara a lucrarilor contractate si respectarea graficelor de executie, in conditii de calitate si eficienta economica.

Ia masuri de colectare si valorificare a materialelor refosibile.

Colaboreaza cu ceilalti directori executivi.

Are in subordine directa Serviciul tehnic-productie, Departamentul de constructii si materiale de constructii.

Face parte din Consiliul Calitatii C.C.C.H.-SA

Director marketing -investitii -resurse materiale

Urmareste evolutia cererii pe piata reprezentata de obiectele de activitate inscrise in Statut.

Urmareste proiectarea, ofertarea, contractarea, receptia si decontarea lucrarilor.

Intocmeste propunerile pentru bugetul de venituri si cheltuieli (capitolul venituri), in baza lucrarilor contractate, a celor in curs de contractare si a perspectivelor prezentate de evolutia pietei.

Face propuneri privind necesarul de investitii si le justifica din punct de vedere economic.

Asigura aprovizionarea resurselor materiale necesare realizarii lucrarilor (materiale propriu-zise prefabricate si confectii metalice, utilaje si mijloace de transport)

Raspunde de alimentarea cu energie electrica si termica necesare desfasurarii normale a proceselor de productie.

Organizeaza, coordoneaza si raspunde de activitatea de intretinere, reparatii planificate a masinilor si utilajelor

Ia masuri pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Asigura aplicarea masurilor pentru combaterea si prevenirea poluarii mediului inconjurator (apa, aer, sol).

Raspunde de cunoasterea si aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii si PSI.

Ia masuri pentru realizarea obiectivelor de protectia muncii, prevazute in pachetul de masuri pentru protectia muncii, contractul colectiv si in observatiile scrise ale organelor de specialitate.

Ia masuri preventive pentru evitarea accidentelor, iar daca totusi apar sunt informati factorii de raspundere ai societatii.

Face propuneri de casare a mijloacelor fixe amortizate sau uzate prematur si ia masuri de dezmembrare, reutilizare a unor piese si subansamble si se ingrijeste de organizarea tuturor reconditionarilor.

Asigura pastrarea in bune conditii a patrimoniului societatii.

Directorul economic

Analizeaza evolutia disponibilului din contul curent, din conturile de imprumut comparativ cu limitele de creditare stabilite.

Raspunde de analizele economice, de mentinerea permanenta a capacitatii de plata a societatii.

Analizeaza cheltuielile de productie la nivelul societatii si ia masuri de reducere a acestora.

Analizeaza si ia masuri pentru cresterea rentabilitatii

Organizeaza contabilitatea in cadrul societatii.

Raspunde de intocmirea la timp si in mod corect a bilantului contabil.

Analizeaza activitatea economica financiar-contabila pe baza de bilant, stabilind masuri de eliminare a deficientelor.

Urmareste realizarea profitului si achitarea obligatiilor financiare catre stat, banci.

Analizeaza inventarierea patrimoniului.

Participa la organizarea sistemului informational in societate, urmareste folosirea eficienta a datelor contabilitatii.

Decide alaturi de directrul general, angajeaza societatea prin semnatura in toate operatiunile patrimoniale, avand obligatia de a refuza in conditiile legii pe acelea care contavin dispozitiilor legale.

Organizeaza si exercita controlul financiar preventiv.

Raspunde de intreaga activitate financiar-contabila a societatii.

Are in subordine directa biroul financiar, contabilitate si contabilii de la departamente. Colaboreaza cu celelalte directii.

2.2. Descrierea activitatii serviciilor/compartimentelor din C.C.C.H

Activitatea Serviciului Resurse Umane

Principalele atributii sunt :

Este subordonat Directorului General.

Cu avizul prealabil al acestuia, testeaza si angajeaza personalul in conditiile prevazute in Contractul Colectiv de munca si de normele in vigoare.

Participa la incheierea Contractul Colectiv de munca si a contractelor individuale.

Rezolva problemele curente legate de plata muncii.

Rezolva problemele legate de invatamantul profesional (recalificari, specializari, etc.)

Tine evidenta cartilor de munca.

Intocmeste documentatiile necesare in caz de pensionare sau somaj.

Indeplineste orice alte sarcini pe linie de personal prevazute de normele legale in vigoare dispuse de directorul general.

Activitatea Compartimentului Marketing - Investitii - Resurse materiale

Principalele atributii sunt:

Este subordonat Directorului Marketing -Investitii -Resurse

Participa la intocmirea programelor de lucru lunare.

Intocmeste si transmite Serviciului Aprovizionare necesarul de materiale, carburanti, lubrifianti si altor produse industriale, atat pentru lucrarile de baza, cat si pentru prefabricatele si confectiile executate.

Lanseaza comenzi si urmareste livrarile pentru agregate si prefabricate livrate de terti.

Intocmeste programul de reparatii pentru parcul propriu si transmite necesarul de materiale Serviciului Aprovizionare.

Prospecteaza piata si supune spre aprobare contracte pentru utilajele si mijloacele de transport inchiriate.

Urmareste utilizarea parcului propriu de utilaje si mijloace de transport.

Asigura necesarul de energie electrica.

In colaborare cu seful sectiei PIC, intocmeste si supune spre aprobare costurile de productie pentru produsele sectiei la intern si la terti.

Transmite Serviciului Aprovizionare preturile de livrare catre terti pentru beton, asfalt si alte produse ale sectiei PIC.

Transmite bilunar Serviciului Tehnic si Aprovizionare evolutia preturilor produselor sectiei PIC si a tarifelor pentru utilaje si mijloacele de transport proprii sau inchiriate.

Verifica realitatea stadiilor fizice, raportate de santiere, pentru borderourile lunare de productie.

Asigura prin Statia Utilaj-Transport, casarea si dezmembrarea mijloacelor fixe cu recuperarea elementelor refolosibile si valorificarea prin licitatii.

Activitatea Serviciului Tehnic - Productie - Proiectare

Principalele sale atributii sunt:

Este subordonat Directorului Tehnic-Productie.

Urmareste reactualizarea contractelor functie de evolutia preturilor si tarifelor pe parcursul executiei lucrarilor.

In colaborare cu compartimentul tehnic al santierelor, asigura incasarea productiei executata.

Asigura receptia lucrarilor.

Urmareste recuperarea garantiilor de buna executie.

Intocmeste cartea tehnica a constructiilor.

Participa la analiza pretului de cost, pentru identificarea capitolelor de cheltuieli la care se inregistreaza pierderi.

Colaboreaza cu celelalte servicii pentru urmarirea evolutiei costului lucrarilor de constructii pe parcursul executiei.

Tine evidenta lucrarilor si cheltuielilor legate de organizarea santierelor.

Activitatea Compartimentului Protectia muncii si PSI

Este subordonat Directorului General.

Urmareste efectuarea instruirii la angajare si instruirilor periodice ale personalului pe linie de protectia muncii.

Urmareste respectarea normelor de protectia muncii si PSI pe parcursul executiei lucrarilor si informeaza Directorul General si sefii de santiere asupra abaterilor constatate.

Urmareste dotarea cu echipament de protectie si de lucru.

Intocmeste documentele necesare obtinerii autorizatiilor sanitare de functionare.

Urmareste problemele legate de protectia mediului.

Face propuneri pentru planul de cheltuieli legate de protectia muncii.

Activitatea Compartimentului Asigurarea Calitatii

Stabileste, selectioneaza, proiecteaza un sistem al calitatii adecvat activitatilor S.C. C.C.C.H. S.A. Constanta

Supravegheaza aplicarea si mentinerea Sistemului Calitatii adoptat

Efectueaza audituri interne privind aplicarea si functionarea Sistemului Calitatii adoptat.

Desfasoara actiuni de certificare a sistemului calitatii/produselor/proceselor / personalului, de catre un organism acreditat.

Raspunde pentru omologarea produselor/serviciilor.

Controleaza si gestioneaza documentele Sistemului Calitatii

Activitatea Compartimentului asigurarea calitatii se desfasoara pe baza: MC, a celorlalte documente sistem calitate specifice, a fiselor posturilor si a legilor aplicabile aflate in vigoare

Activitatea Compartimentului Control Financiar Intern

Este subordonat Directorului General.

Indeplineste atributiile prevazute de normele in vigoare.

In cazul sesizarii sau constatarii unor nereguli, ancheteaza cazurile respective si intocmeste propuneri de rezolvare pe care le supune spre aprobare Directorului General.

Colaboreaza cu Directorul Economic si cu cenzorii societatii.

Activitatea consilierilor tehnic -juridic

Consilierul Tehnic este subordonat Directorului General.

Contribuie la luarea deciziilor din sfera de activitate a conducerii executive, la cererea acesteia.

Indeplineste orice alte sarcini stabilite de Directorul General.

Consilier -juridic este subordonat Directorului General.

Indeplineste activitatile legate de respectarea normelor legale privind functionarea societatii.

Reprezinta societatea in procesele intentate de salariati sau terti, persoane fizice sau juridice.

Urmareste recuperarea debitelor societatii de la persoane fizice sau juridice.

Verifica legalitatea contractelor economice incheiate de societate.

Activitatea compartimentelor CTC - Laborator

Este subordonat Directorului Tehnic-Productie.

Informeaza Directorul General si Directorul Tehnic-Productie, respectiv asupra eventualelor deficiente din punct de vedere calitativ constatate la lucrarile executate.

Compartimentul Controlul Tehnic al Calitatii este independent fata de conducerea nemijlocita a productiei din cadrul S.C. C.C.C.H. S.A.. Constanta si este subordonat direct pe linie organizatorica, functionala si de autoritate Directorului General.

Verifica conform planului de control al calitatii si programului propriu de control, procedurile si instructiunile de lucru proprii, calitatea produselor si proceselor in toate fazele pentru ca acestea sa corespunda proiectului, normativelor si standardelor aplicabile.

Actioneaza conform procedurilor specifice in toate cazurile in care constata ca s-au produs defecte de calitate sau abateri de la prevederile proiectelor, normativelor si standardelor aplicabile.

Aduce la cunostinta conducerii societatii deficientele constatate privind calitatea produselor si proceselor controlate.

Compartimentul Controlul Tehnic al Calitatii actioneaza in baza Manualului calitatii (MC), a celorlalte documente sistem calitate specifice, a Regulamentului de organizare si functionare (ROF) si a fiselor posturilor, a legilor, normativelor si standardelor aplicabile aflate in vigoare.

Laboratorul S.C. C.C.C.H. -S. A Constanta este subordonat direct pe linie organizatorica, functionala si de autoritate directorului tehnic-productie al societatii

Laboratorul efectueaza incercari si verificari asupra materialelor inglobate in produsele realizate de companie, precum si asupra produselor finale realizate pentru a preveni folosirea unor materiale necorespunzatoare sau realizarea si livrarea unor produse neconforme.

Laboratorul este acreditat de MLPAT -ISCLPUAT.

Laboratorul poate executa verificari si incercari si pentru terti clienti.

Activitatea laboratorului este reglementata de: MC, MCL, celelalte documente ale sistemului calitatii specifice, ROF - Laborator, fisele posturilor, legi, normative si standarde aplicabile aflate in vigoare.

Urmareste efectuarea, prin laboratorul propriu sau terti, a probelor prevazute in caietele de sarcini.

Urmareste existenta certificatelor de calitate pentru materialele puse in opera.

Face propuneri justificate economic, pentru dotarile de laborator.

Asigura autorizarea societatii pentru existenta analizelor de laborator.

Urmareste atestarea personalului ca responsabili de lucrari, controlor CTC, diriginti de santiere, laboranti.

Urmareste materialele, produsele si procesele din punct de vedere al calitatii acestora.

Activitatea laboratorului se desfasoara conform ROF-Laborator si a Manualului calitatii laborator".

Activitatea Serviciului Financiar-Contabilitate

Este subordonat Directorului economic avand atributiile:

Asigura si raspunde de efectuarea corecta si la timp a calculului privind drepturile salariale efectuarea retinerilor lunare, proprii, rate

Asigura si raspunde de intocmirea corecta si la timp a statelor de plata pentru salariati.

Asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatii fata de buget si alte obligatii fiscale: impozite, taxe

Asigura evidenta in registre a tuturor facturilor de materiale si prestatii primite, repartizarea pe birouri, compartimente pentru confirmarea si intocmirea ordinelor de plata ce se depun zilnic la banca pentru plata

Urmareste permanent circulatia documentelor de decontare cu banca, verifica toate platile si incasarile din extrasele de cont curent si documentele anexa.

Intocmeste planul de credite si de casa pe care le depune la banca finantatoare.

Raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniale.

Asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor privind imobilizarile corporale (mijloace fixe) si calculul amortizarii acestora, mijloace circulante, cheltuieli de productie, rezultate financiare.

Organizeaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale, urmareste definitivarea rezultatelor inventarierii.

Intocmeste lunar balanta de venituri pentru conturile sintetice.

Intocmeste anexele la bilantul contabil, participa la analiza rezultatelor economico-financiare pe baza datelor de bilant si urmareste realizarea sarcinilor ce ii revin.

Participa la organizarea, perfectionarea sistemului informational, aplica masurile de rationalizare si simplificare a lucrarilor de evidenta contabila, de plelucrare a datelor pe calculator.

Executa controlul financiar preventiv conform deciziei date de conducerea societatii.

Tine evidenta pretului de cost pe fiecare lucrare de constructii.

Propune masuri imediate dupa stabilirea cauzelor pentru eliminarea pierderilor.

2.3. Activitatea departamentelor

Activitatea santierelor

Santierele executa lucrarile contractate cu clientii la termen in conditii de calitate si cu realizarea ratei profitului stabilit prin bugetul anual de venituri si cheltuieli.

Numarul de loturi, de gestiuni si de personal administrativ se propune de seful de santier si se aproba de directorul general.

Activitatea tuturor serviciilor/compartimentelor se desfasoara in baza legislatiei in vigoare aplicabile fiecaruia, a "Manualului calitatii" a celorlalte documente sistem calitate specifice a organigramei si fiselor posturilor.

Sefii de servicii/compartimente vor intocmi organigrama serviciului/ compartimentului propriu. Aceasta va fi supusa spre aprobare Directorului General.

Activitatea Statiei de utilaj transport

Principalele sale atributii sunt:

Este subordonat Directorului Investitii-Mecanizare -Resurse

Sectia functioneeaza cu un sector exploatare utilaje (inclusiv mica mecanizare), un sector exploatare transport, un sector reparatii auto si utilaje si Parcul rece (pentru cazare, dezmembrare, recuperare echipamente refolosibile si valorificarea la intern si terti).

Seful de sectie raspunde de intreaga activitate a sectiei pe plan tehnic, economic, protectia muncii, PSI, paza,etc. si este gestionarul tuturor mijloacelor fixe si circulante aflate in dotarea sectiei.

Asigura exploatarea optima a parcului de utilaje si mijloace de transport si serviciu.

Lunar impreuna cu serviciul Mecanizare si Directia economica face analiza pretului de cost si aplica masurile stabilite.

Intocmeste si supune spre aprobare programul de revizii si reparatii conform normelor si lista materialelor necesare (inclusiv pentru cele rezultate din casari).

Bilunar sau ori de cate ori este cazul intocmeste si supune spre aprobare tarifele pentru uz intern si pentru terti.

Asigura aplicarea prevederilor legale privind:

a) respectarea consumului de carburanti si lubrifianti

b) autorizarea ISCIR a utilajelor de ridicat si instalatiilor de presiune

c) autorizarea personalului

d) inscrierea in circulatie si verificare a mijloacelor de transport

e) siguranta circulatiei rutiere

f) asigurarea mijloacelor de transport si a utilajelor si respectarea normelor de protectia muncii si PSI

Asigura calitatea reparatiilor pe durata de garantie.

Inchiriaza utilaje si mijloace de transport la terti cu aprobarea Directorului mecanizare -resurse materiale si urmareste incasarea prestatiilor efectuate.

Sefii de departamente, de servicii/compartimente au obligatia de a instrui suordonatii pana la nivel de sef de echipa asupra continutului si aplicarii ROF la locurile de munca si in relatiile organizatorice, punand accent pe:

- activitatilor pentru care au sarcini si atributii

- continutul fisei postului

- diagrama de relatii pentru productie.

2.4. Drepturile angajatilor din S.C. C.C.C.H. S.A

Odata cu semnarea contractului individual de munca, salariatii devin membrii ai colectivului Companiei de Constructii, Comunicatii si Hidrotehnice -S.A Constanta beneficiind in conformitate cu dispozitiile legale de toate drepturile stipulate in contractul colectiv de munca referitoare la salarii si la celelalte drepturi banesti.

- repaus saptamanal si concediul anual de odihna platit;

- ajutoare materiale in cadrul asigurarilor sociale, in caz de incapacitate temporara de munca, maternitate, pentru ingrijirea copilului bolnav, asistenta medicala;

- program de lucru redus daca lucreaza in conditii vatamatoare si periculoase, sau daca din motive de sanatate organele medicale prescriu un astfel de program;

- sa se adreseze Consiliului de administratie sau organelor de justitie a muncii in cazul masurilor pe care le considera ca aduc prejudicii unor drepturi personale;

- pensie pentru limita de varsta sau din cauza unei invaliditati.

- Obligatiile salariatilor S.C. C.C.C.H.-S.A

In vederea desfasurarii activitatii Companiei C.C.H.-S.A Constanta si indeplinirea sarcinilor de serviciu, toti angajatii au urmatoarele obligatiuni generale:

a) sa respecte cu strictete ordinea si disciplina la locul de munca si sa indeplineasca sarcinile de serviciu ce le revin conform legilor si celorlalte acte normative, contractul individual de munca, Regulamentul de Organizare si Functionare si altor dispozitii privind desfasurarea activitatii in unitate;

b) sa respecte cu strictete programul de lucru stabilit de conducere, folosind integral si cu maxima eficienta timpul de lucru pentru indeplinirea atributiilor de serviciu. In cazul imposibilitatii, din orice motive, a salariatului de a se prezenta la serviciu la ora legala, este obligat ca personal sau prin orice alta persoana sa anunte compartimentul personal al unitatii despre cauza imposibilitatii de a veni la serviciu sau a intarzierii;

c) sa aiba o comportare corecta in cadrul relatiilor de serviciu;

d) sa manifeste atasament fata de companie, sa pastreze secretul activitatii si secretele de serviciu ale acesteia.

e) sa cunoasca si sa respecte procesul tehnologic si de munca stabilit pentru locul de munca in care isi desfasoara activitatea utilizand masinile, utilajele si instalatiile incredintate la parametrii prevazuti in documentatia tehnica;

f) sa foloseasca materiile prime, materialele,energia,sculele si dispozitivele cu respectarea riguroasa a normelor de consum, evitandu-se risipa de combustibil si energie electrica sau termica.

g) sa apere patrimoniul unitatii, fiind interzisa sustragerea bunurilor apartinand acesteia, asemenea fapte pedepsindu-se administrativ sau penal in functie de gravitatea si in conformitate cu legislatia in vigoare.

h) sa instiinteze seful ierarhic superior imediat ce a luat cunostinta de existenta unor nereguli, abateri, greutati sau lipsuri in aprovizionarea locului de munca, cu materialele necesare pentru intretinerea utilajelor, ori de alta natura.

i) sa nu lase fara supraveghere locul de munca, acolo unde utilajele sunt in functiune si sa nu paraseasca locul de munca pana la sosirea schimbului (acolo unde se lucreaza in mai multe schimburi);

In scopul prevenirii accidentelor de munca, salariatii sunt obligati, sa cunoasca si sa respecte intocmai normele de protectia muncii si cele de prevenire a incendiilor.

Se interzice oricarui salariat :

a) prezentarea la serviciu intr-o tinuta necuvincioasa sau intr-o stare necorespunzatoare care l-ar impiedica sa-si indeplineasca in mod normal obligatiile de serviciu;

b) introducerea sau consumarea bauturilor alcoolice in incinta unitatii, a santierelor sau punctelor de lucru;

c) atitudinea jignitoare sau necuvincioasa fata de colegii de munca;

d) executarea de lucrari straine de interesele serviciului indiferent de locul de munca;

e) impiedicarea colegilor de munca de la executarea sarcinilor ce li s-au incredintat;

f) folosirea in interes propriu sau abuziv a mijloacelor de transport apartnand unitatii;

g) lipsa nemotivata de la serviciu;

h) scoaterea din incinta santierului sau a depozitelor prin orice mijloace a uneltelor, echipamentului de protectie sau a altor materiale apartinand unitatii, fara bonuri de iesire eliberate de cei in drept;

i) parasirea anticipata a lucrului sau plecarea fara motive temeinice si fara aprobare, in orele de lucru de la locul de munca. Temeinicia motivelor va fi apreciata in invoirea acordata de conducatorul compartimentului de munca respectiv;

j) compensarea orelor lucrate in zilele de repaus, fara aprobarea prealabila a sefului ierarhic superior, solicitarea de concedii fara plata pentru lipsuri de la serviciu anteriare acestora.

Persoanele incadrate in munca care isi indeplinesc la timp si in cele mai bune conditii sarcinile ce le revin si au o conduita ireprosabila, precum si cei care au realizari deosebite pot primi sau, dupa caz, pot fi propusi sa primeasca potrivit dispozitiilor legale ca recompense prime din profit si alte recompense materiale.

Sanctiuni disciplinare

Incalcarea cu vinovatie de catre cei incadrati in munca indiferent de functia ce o ocupa - a obligatiilor de munca, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza, dupa caz, conform Codului Muncii.

Aplicarea sanctiunilor disciplinare se va putea face numai cu respectarea prevederilor legale.

Sectiunile disciplinare se stabilesc sau se aproba de catre conducatrul companiei sau Adunarea Generala a Actionarilor.

Impotriva sanctiunii disciplinare cel nemultumit poate face plangere in scris in termen de 30 zile de la comunicare.

Plangerea impotriva sanctiunii disciplinare se solutioneaza in termen de 30 zile de catre:

Adunarea Generala a Actionarilor pentru sanctiunile aplicate de directorul general al companiei;

Judecatoria Constanta daca sanctiunea consta in desfacerea disciplinara a Contractului de munca.

CAPITOLUL 3

RESURSELE MATERIALE

Pentru realizarea obiectivelor sale societatea consuma resurse materiale a caror achizitionare si utilizare implica un cost. Analiza isi propune sa determine modul in care au fost utilizate respectivele resurse in scopul justificarii costurilor pe care le-au ocazionat. Desfasurarea oricarei activitati degaja inevitabil resursele care asigura finantarea cresterii sale si rambursarea in viitor a datoriilor contractate.

3.1 Analiza cheltuielilor materiale

In functie de profilul intreprinderii cheltuielile materiale detin o pondere mai mare sau mai mica.

Cheltuielile materiale sunt formate din: cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materiale consumabile, cheltuieli privind energia si apa, precum si alte cheltuieli materiale.

Analiza pe total materiale are ca scop relevarea tendintei care, pentru o seama de servicii, cerinta competitivitatii presupune scaderea lor, ca urmare a progresului tehnic materializat in scaderea consumurilor fizice, folosirii inlocuitorilor mai ieftini dar fiabili.

Pentru exprimarea sintetica se are in vedere si in acest caz indicatorul cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare si respectiv la 1000 lei cifra de afaceri.

Ca model de calcul si analiza folosim formulele:

si respectiv

Abaterea cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri intra sub incidenta nivelului cheltuililor materiale la 1000 lei venituri din exploatare pe categorii corespunzator la 1000 lei cifra de afaceri pe servicii.

Pentru analiza folosim datele din tabelul de mai jos

Indicatorii de cheltuieli

-mil. lei-

Nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri inregistreaza cresteri atat in anul 2000 cat si in anul 2001.

Tinand seama de marimea cresterii inregistrate nu se pune problema calculului de fundamentare a cheltuielilor realizate, dar se pune problema unei diagnosticari, prin care punem in evidenta laturi slabe ale activitatii si implicit necesitatea masurilor de reglare si ameliorare.

3.2. Diagnostic factorial al cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri

Pentru analiza cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri se poate opera cu urmatorul model de analiza:

Exemplific prin:

unde:

S q₁c₀ = volumul efectiv al serviciilor prestate in costuri pentru anul 2000

S q₁p₀ = volumul efectiv al serviciilor prestate in preturi pentru anul 2000

S q₂c₁ si S q₂p₁ respectiv pentru anul 2001

Consider anul 2000 = 0, anul 2001 = 1.

Pentru anul 2001 fata de anul 2000

Cheltuielile materiale au crescut fata de anul 2000 cu 100,47 lei la 1000 lei cifra de afaceri, aceasta explicandu-se prin influenta urmatorilor factori:

r Influenta structurii cifrei de afaceri :

r Modificarea pretului mediu de vanzare al materialelor de constructii

r          Influenta cheltuielilor materiale pe servicii prestate

Tinand seama de faptul ca sensul inflatiei este negativ din punct de vedere economic se admite ipoteza existentei unor disfunctionalitati legate de asigurarea cu resurse materiale, umane si financiare sau existenta unor factori perturbatori in utilizarea lor.

Intrucat cresterea cheltuielilor este determinata in exclusivitate de structura cifrei de afaceri este necesar sa se stabileasca care sunt serviciile care detin ponderea cea mai mare a cheltuielilor materiale si sa se ia masuri de rationalizare a acestora, de eficientizare a consumurilor specifice.

Propuneri :

- economii la cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor, unde trebuiesc analizate critic indeosebi cheltuielile pentru reparatii curente, periodice si capitale, acestea fiind posibile prin depistarea canalelor de risipa care actioneaza in orice domeniu .

- un accent mai mare pe economii la cheltuielile administrativ gospodaresti

- retehnologizarea mijloacelor fixe existente

- achizitionarea unor mijloace de transport mai eficiente

Lista principalelor utilaje si echipamente in dotarea

S.C. C.C.C.H. S.A. CONSTANTA

3.4. Lista de utilaje de constructii, de ridicat si transportat

CAPITOLUL 4

RESURSELE FINANCIARE

STUDIU DE CAZ

Analiza diagnostic a activitatii financiare ca instrument de

management

Analiza inseamna descompunerea sau desfacerea unui obiect sau a unui fenomen in partile componente, in elementele sale simple. Cu ajutorul analizei se cerceteaza lucrurile si fenomenele, se descopera structura lor interna, se stabilesc relatiile de cauzalitate si evident, legile formarii si desfasurarii lor, fapt ce permite nu numai evaluarea starii la un moment dat, dar si miscarea in viitor ca urmare a tendintei, conditiilor noi, actiunii umane colective.

Analiza economica cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic, ceea ce inseamna cercetarea eforturilor angajate intr-o activitate, in primul rand, munca si capitalul in raport cu rezultatele (efectele), respectiv performantele economico-financiare ce se realizeaza fara a exclude din ecuatie echilibrul ecologic. Determinativul "economica' fixeaza caracterul analizei, care poate avea ca obiect nu numai o activitate economica, ci si una tehnica, sociala, administrativa etc. Astfel, la notiunea de 'analiza' se pot asocia termeni care sa indice fie caracterul acesteia (analiza economica, analiza contabila, analiza statistica, analiza statica, anaIiza dinamica, analiza matematica, analiza psihologica etc.), fie obiectul analizei (anliza economica globala a unei intreprinderi, analiza cifrei de afaceri, analiza gestiunii resurselor umane si materiale, analiza cheltuielilor, analiza profitulul, analiza patrimonial-financiara).

Prin analiza economica se intelege analiza unor fenomene economice facuta dupa o metodologie specifica.

Ca un corelativ al analizei apare sinteza, prin care se intelege reunirea partilor, a elementelor unui obiect sau ale unui fenomen intr-un tot. Sinteza este procedura inversa, cand partile componente sunt integrate pentru a forma un tot.

In timp ce analiza presupune o descompunere a unui fenomen, sinteza presupune o examinare a elementelor unui obiect in unitatea sa. Cunoasterea deplina a obiectivelor, a fenomenelor necesita imbinarea intr-o unitate a analizei si sintezei, ca mijloace ale cunoasterii.

In analiza fenomenelor economice un rol insemnat il are puterea de abstractie, fiind exclusa posibilitatea experientelor pure si logica pentru asigurarea unei gandiri corecte.

Complexitatea studierii relatiilor cauza-efect este amplificata in conditiile analizei fenomenelor economice, astfel nu pot fi minimalizate o serie de aspecte din care deriva caracterul complex al analizei cauzale[1] :

- acelasi efect poate fi produs de cauze diferite;

- efecte diferite se pot combina dand o rezultanta a complexului de actiuni sau forte;

- complexitatea si intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea fenomenulul dat, ci si calitatea lui;

- in fenomenul analizat pot aparea insusiri pe care anterior nu le avusese nici unul din elementele fenomenului;

in realitatea obiectiva, insusirile esentiale se combina cu cele neesentiale, secundare sau intamplatoare.

4.2. Pozitionarea analizei diagnostic in mecanismul managerial

Conducerea oricarei intreprinderi, indiferent de formele de proprietate ce-i stau la baza, implica drept componenta esentiala analiza economica cu ajutorul careia se supravegheaza si evalueaza functiunea ei ca sistem.

Pozitionarea analizei realizarii obiectivelor economice in mecanismul managerial, poate fi reprezentata astfel:

Daca se tine seama ca obiectivele activitatii oricarei unitati se circumscriu in functiunile ei, iar asupra lor se exercita atributele conducerii, inseamna ca analiza se constituie intr-un instrument al realizarii tuturor atributelor sau chiar intr-o functie autonoma cuprinzatoare.

Prin urmare, realizarea oricarei functiuni a intreprinderii presupune exercitarea tuturor atributelor conducerii si fiecare din aceste atribute se realizeaza prin intermediul unui anumit tip de analiza.

Calculul si analiza lichiditatii pe baza ratelor de lichiditate

Pentru a calcula si analiza indicatorii ce caracterizeaza lichiditatea intreprinderii, se prezinta in continuare un bilant simplificat al S.C. C.C.C.H. S.A. la nivelul anilor 1999 si 2000.

Bilant simplificat al S.C. C.C.C.H S.A.

- mld lei -

Lichiditatea oricarei societati comerciale se poate aprecia prin mai multi indicatori ce aprofundeaza studiul acesteia, reflectand diferite laturi ale aceluiasi aspect economic.

Lichiditatea patrimoniala

Acest indicator are mai multe forme de exprimare, dupa cum numaratorul si numitorul raportului sunt prezentati mai sintetic sau mai detaliat, asa cum figureaza ca posturi bilantiere sau regrupati dupa diferite criterii, avand totusi aceeasi esenta.

Astfel, lichiditatea patrimoniala reprezinta capacitatea agentului economic de a acoperi obligatiile de plata pe termen scurt cu elemente patrimoniale active ce pot fi, intr-o perioada scurta de timp, transformate in disponibilitati monetare:

A_l

1. L_p = x 100,

D_ts

in care:

L_p - lichiditatea patrimoniala;

A_l - disponibilitati banesti + sume de incasat + titluri de credit + alte elemente de activ - imobilizari de elemente patrimoniale;

D_ts - datorii pe termen scurt (curente si restante).

O alta forma **) de exprimare a lichiditatii patrimoniale echivalenta cu prima este:

D + S_i + T_cn + A_cm

2. C_lp = x 100,

C + D_ts

unde:

C_lp - coeficientul lichiditatii patrimoniale;

D - disponibilitati si alte mijloace banesti;

S_i - sume de incasat;

T_cn - titluri de credit negociabile pe piata;

A_cm - active circulante materiale;

C - credite;

D_ts - datorii pe termen scurt.

In calculul coeficientului de lichiditate nu se vor lua in considerare imobilizarile de fonduri de natura materialelor degradate, inutilizabile, fara miscare, marfuri fara desfacere sau greu vandabile, clienti neincasati in termen de 60 zile, debitori incerti, rate restante etc.

O alta forma a relatiei de calcul a lichiditatii patrimoniale este:

A_c - P_i - S_fpv

3. L_p = x 100,

O_b + C + I

unde:

A_c - active circulante;

P_i - pierderi;

S_fpv - stocuri fara posibilitate de valorificare;

O_b - obligatii;

C + I - credite si imprumuturi.

Lichiditatea se mai prezinta si sub forma de rate de lichiditate generala , sau lichiditate totala, si se exprima prin rapoartele:

Active circulante

4. L_g = x 100

Datorii pe termen scurt

unde: L_g - lichiditate generala.

Active patrimoniale bilantiere lichide

5. L_t = x 100

Pasive bilantiere pe termen scurt

unde L_t-lichiditate totala.

Calculam indicatorul lichiditatii patrimoniale cu relatia 4, iar rezultatele le prezentam in tabelul urmator:

Calculul lichiditatii patrimoniale

- mld lei -

Atata timp cat coeficientul este mai ridicat, lichiditatea patrimoniala este mai mare. Cand acest coeficient este de peste 100 %, agentul economic are o activitate buna intrucat activele lichide depasesc datoriile, iar cand coeficientul este subunitar agentul economic se afla intr-o situatie nesatisfacatoare, deoarece acesta a imobilizat o parte din fondurile provenite din creantele pe termen scurt si alte datorii.

In general lipsa de lichiditate se reflecta prin plati restante fata de furnizori, buget, credite restante fata de banca. Daca agentul economic are un coeficient de lichiditate subunitar si un volum ridicat de credite restante este riscant sa se mai acorde credite.

In cazul analizat coeficientul lichiditatii patrimoniale este situat peste nivelul considerat normal (1 sau 100 %), dar tendinta e de scadere fata de anul precedent datorita cresterii datoriilor pe termen scurt intr-un ritm mai rapid decat activele circulante.

Cresterea datoriilor pe termen scurt se explica prin cresterea componentelor sale, adica a datoriilor fata de personalul propriu cat si cele fata de stat sau alte institutii.

Pentru o imagine mai completa a lichiditatii se tine cont si de alti indicatori ca: viteza de rotatie in zile a stocurilor, a clientilor si furnizorilor, fondul de rulment in zile cifra de afaceri etc.

Indicatori

Din cele aratate mai sus, constatam ca lichiditatea a scazut, desi viteza de rotatie a fondului de rulment exprimat in zile cifra de afaceri a crescut ca si fondul de rulment, dar pe ansamblu totusi, valoarea lichiditatii este buna.

Daca raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt reflecta in sens larg lichiditatea patrimoniala, generala sau totala, pentru exprimarea lichiditatii in sens restrans se gasesc si alte relatii de calcul, cum ar fi:

Raportul dintre valorile realizabile si disponibile si datoriile pe termen scurt

Valori realizabile si disponibile

L_a = ----------------

Datorii pe termen scurt

Acest raport este intalnit sub denumirea de rata de lichiditate mai indepartata , de grad de lichiditate curenta (trezoreria curenta), cat si de lichiditate imediata.

Vom considera aceasta relatie ca fiind lichiditatea mai indepartata exprimata si sub forma:

Active pe termen scurt - Stocuri

L_a = --------------

Pasive pe termen scurt

sau

Creante + Disponibilitati banesti

L_a = --------------

Datorii pe termen scurt

Aceasta forma de lichiditate se poate stabili atat ca marime relativa (procent sau coeficient), cat si ca marime absoluta (diferenta intre numarator si numitor), caz in care valoarea normala trebuie sa fie pozitiva, iar in primul caz sa fie supraunitara.

Calculul lichiditatii mai indepartate

- mld lei -

Se remarca un nivel al lichiditatii sub cel normal (1 sau 100%) de 0,86, ceea ce reflecta o situatie satisfacatoare a acestui indicator, tendinta sa fiind de crestere fata de anul precedent cu 0,06 %.

Aceasta tendinta se datoreaza in primul rand cresterii valorilor disponibile intr-un ritm de 185 % fata de 1999, ceea ce determina o influenta pozitiva asupra lichiditatii analizate mai sus. Dar aceasta crestere a valorilor disponibile nu a putut reduce din influenta negativa a valorilor realizabile pe termen scurt care au inregistrat o crestere de 363.850 mld lei reprezentand 16 %, pentru ca, dupa cum se stie, creantele au un grad de lichiditate mai redus decat disponibilitatile banesti.

La fel si datoriile pe termen scurt au avut o influenta negativa asupra coeficientului de lichiditate, prin cresterea acestora cu 1.343.426 mld lei reprezentand 39 %.

Modificarea proportiilor intre creante si disponibilitati fata de anul precedent poate fi considerata nefavorabila, punand in pericol lichiditatea firmei pe perioada urmatoare.

Forma cea mai restransa de exprimare a lichiditatii firmei este:

Valori disponibile

L_i = --------------

Datorii pe termen scurt

Aceasta relatie este mentionata in studiile de specialitate sub denumirea de lichiditate imediata , dar si ca grad de lichiditate sau trezorerie rapida .

In continuare, vom adopta denumirea de lichiditate imediata pentru a exprima relatia intre disponibilitatile banesti (trezoreria) si datoriile pe termen scurt.

Lichiditatea imediata se poate calcula de asemenea ca procent sau coeficient, nivelul considerat normal fiind de 1 sau 100 %.

Privind modul de exprimare a lichiditatii imediate (L_i) exista pareri potrivit carora aceasta se poate exprima astfel:

Total activ - Imobilizari - Pierderi

L_i = -----------------------

Obligatii totale + Credite bancare si imprumuturi

Acest mod de exprimare al lichiditatii imediate coincide cu relatia lichiditatii patrimoniale, deci nu se face o delimitare reala intre cei doi indicatori de exprimare a lichiditatii.

Vom calcula si analiza lichiditatea imediata dupa modelul primei relatii.

Calculul lichiditatii imediate

- mld lei -

Lichiditatea imediata este de 0,31 % (31 %), ceea ce reprezinta un nivel bun, peste cel considerat satisfacator (limita minima este de 0,2 respectiv 20 %), datoriile curente fiind acoperite in proportie de 31 %, prin valori disponibile existente in conturi la momentul respectiv, restul putand fi acoperite prin creante si stocuri.

Tendinta de crestere a lichiditatii imediate de la 0,15 la 0,31 reprezinta un aspect favorabil si se explica prin cresterea datoriilor pe termen scurt intr-un ritm mai scazut (139 %) fata de ritmul de crestere al valorilor disponibile (285 %) comparativ cu anul precedent.

Cresterea datoriilor pe termen scurt constituie un aspect negativ, desi exista posibilitati reale de acoperire a acestora prin creante sau stocuri.

Cresterea disponibilitatilor banesti este determinata structural de cresterea cuantumului detinut in conturi la banci fata de 1999, iar in total active circulante de micsorarea ponderii in favoarea creantelor.

4.4. Calculul si analiza solvabilitatii si a capacitatii de plata la C.C.C.H. S.A.

Una din principalele componente ale bonitatii unui agent economic este solvabilitatea, care arata gradul in care capitalul social asigura acoperirea datoriilor.

Solvabilitatea intreprinderii poate fi exprimata cu ajutorul mai multor rate:

Solvabilitatea patrimoniala (S_p) se exprima prin relatia:

Capital social

S_p1 = x 100

Capital social + Credite totale

in care creditele totale sunt alcatuite din cele trei categorii de credite: pe termen scurt, mediu si lung. In baza acestui coeficient, solvabilitatea patrimoniala se apreciaza ca este buna cand nivelul sau se apropie de 100 % cu mentiunea ca limita minima poate fi de 50 % spre a se putea acorda noi credite. Banca in afacerile ei accepta in acordarea unui credit un procent de 70 %. In literatura de specialitate solvabilitatea patrimoniala se mai poate stabili pe baza relatiei:

Capital propriu

S_p2 = x 100

Capital propriu + Credite bancare

sau:

Capital social + Rezerve

S_pr = x 100

(Capital social + Rezerve) + Credite pe termen scurt, mediu si lung

O solvabilitate buna se situeaza intre 40 - 60 %, limita minima fiind de 30 %. Intr-o alta acceptiune , solvabilitatea patrimoniala este raportul intre capitalul propriu si totalul pasivelor din bilant. Vom folosi aceasta ultima acceptie a solvabilitatii patrimoniale pentru analiza.

Gradul de solvabilitate (G_s) se poate stabili printr-unul din rapoartele:

Capital propriu

G_s1 = x 100, sau:

Capital strain

Capital strain

G_s2 = x 100 sau:

Capital propriu

Capital propriu

G_s3 = x 100

Datorii + Capital propriu

Coeficientul capacitatii de plata (solvabilitate imediata) - formulele:

b b + C

K_p = x 100 sau K_p = x 100 , unde:

O_b O_b

b - disponibilitati banesti efective (in numerar si banca);

C - credite care se vor plati pana la sfarsitul perioadei;

O_b - plati exigibile imediate.

Compania are o situatie financiara normala in privinta capacitatii de plata, in cazul in care gradul de solvabilitate este mai mare cel putin egal, cu 100. Pentru caracterizarea starii de solvabilitate se foloseste si termenul de trezorerie

In analiza solvabilitatii poate fi pusa si problema gradului de asigurare a intreprinderii, cu disponibilitati banesti, calculat ca raport intre disponibilitatile banesti si activele circulante totale.

Din practica a reiesit ca existenta unor disponibilitati banesti in proportie de 3 % si 5 % din activele circulante, asigura necesarul zilnic curent pentru a satisface platile normale imediate ale firmei.

Existenta unui nivel mai ridicat nu constituie un semnal care sa impuna masuri de redresare. In schimb, nivelul mai redus al gradului de asigurare cu disponibilitati banesti implica accelerarea ritmului incasarilor.

Situatia solvabilitatii si a capacitatii de plata la S.C. C.C.C.H. S.A.

- mld lei -

* Capacitatea de plata sau solvabilitatea imediata, conform relatiei de definire este identica cu lichiditatea imediata sau trezoreria.

Rezulta ca solvabilitatea patrimoniala calculata pe baza capitalului propriu si a creditelor bancare are valoarea de 91,6 %, in scadere fata de 2000 (92,4 %), dar care reprezinta o solvabilitate foarte buna care in cazul solicitarii de credite, constituie o garantie reala a rambursarii acestora.

Gradul de solvabilitate are un nivel de 81,7 % in scadere fata de anul precedent, dar reflecta o situatie buna a solvabilitatii datorat unui grad de indatorare redus, deci un grad de autonomie financiara ridicat.

In privinta capacitatii de plata (solvabilitatii imediate), datoriile (platile) exigibile pe termen scurt sunt acoperite in proportie de 31 % din disponibilitatile banesti aflate in conturi in banci si in contul "Casa" iar fata de anul precedent, tendinta este de crestere, aspect ce trebuie luat in considerare in deciziile financiare.

In analiza solvabilitatii se pune si problema gradului de asigurare a intreprinderii cu disponibilitati banesti. In urma analizei acestuia constatandu-se existenta unor disponibilitati banesti intr-o proportie de 20,3 % din activele circulante, asigurand in mod necorespunzator necesarul zilnic curent pentru a satisface platile normale imediate ale firmei.

Privita restrictiv, solvabilitatea generala este buna, avand la baza o activitate eficienta, soldata cu profit raportata la capitalurile investite, ce reflecta o eficienta utilizare a acestora.

Putem aprecia ca existenta creditelor bancare de orice fel, au determinat un nivel satisfacator al solvabilitatii care favorizeaza activitatea firmei. Apelarea la aceste credite, intr-o proportie moderata, rentabilizeaza activitatea intreprinderii.

Este de preferat deci, un grad de solvabilitate mai redus la un nivel de 50-60 % care sa reflecte si prezenta creditelor bancare si care pot determina o rentabilitate a intregii activitati. Neapelarea la credite bancare, sporeste efectul propriu al intreprinderii in desfasurarea activitatii, determinand un efect financiar redus, o rentabilitate aproape nula, impiedicand dezvoltarea viitoare a acesteia, supunand-o riscului de faliment.

4. 5. Analiza rentabilitatii la S.C C.C.C.H. S.A.

Conceptul de rentabilitate

In cadrul fiecarei firme se stabileste masa profitului, cu mentiunea ca aceasta nu este suficienta pentru aprecierea gradului de eficienta, profitabilitatea sau rentabilitatea activitatii. In asemenea conditii, este necesara determinarea ratei profitului, sau rentabilitatii, deoarece aceasta ofera informatii firmelor, cu privire la mersul activitatii afacerilor, permite acestora sa faca analize si sa stabileasca strategii prin care sa urmareasca maximizarea profitului.

Rentabilitatea poate fi definita ca o capacitate a intreprinderii de a produce un surplus peste nivelul cheltuielilor, masurandu-se cu ajutorul profitului, in suma absoluta, si a ratei acestuia.

Rentabilitatea este o notiune destul de generala, masurand raportul dintre rezultate si mijloace . Optimizarea mijloacelor este pusa in relatie directa cu obiectivul intreprinderii.

Un anumit nivel al rentabilitatii este necesar pentru mentinerea si cresterea potentialului economic al firmei, cointeresarea actionarilor, angajatilor, creditorilor si statului.

Desi rentabilitatea reflecta, intr-o forma sintetica, eficienta intregii activitati economice a intreprinderii, intre notiunile de rentabilitate si de eficienta economica nu poate fi pus semnul egalitatii. Eficienta economica este mai cuprinzatoare decat rentabilitatea, reprezentand cea mai generala categorie care caracterizeaza rezultatele ce decurg din utilizarea, sau economisirea unor resurse (umane, materiale sau financiare) intrate sau neintrate in circuitul economic. Sensul general al conceptului de eficienta este acela de a avea calitatea de a produce efectul util scontat.

Rentabilitatea constituie una din formele de exprimare a eficientei economice si anume, o forma sintetica realizata cu ajutorul categoriilor valorice. Calculele de rentabilitate se pot efectua utilizand ca rezultat (efect) nu numai profitul net ci intregul venit, deci profitul brut (care cuprinde si datoriile financiare si impozitele).

Rata rentabilitatii este o marime relativa ce exprima gradul in care capitalul, sau folosirea resurselor intreprinderii aduc profit si, se exprima in procente. In ansamblul indicatorilor economico-financiari rata rentabilitatii se situeaza printre cei mai sintetici indicatori de eficienta ai activitatii intreprinderii.

Indicatorul rata rentabilitatii, ca indicator de eficienta, poate capata forme diferite, dupa cum se ia in considerare profitul brut sau net la numarator sau se schimba baza de raportare, care exprima efectul sau cheltuiala (resurse consumate, capitaluri, costurile unor factori ai procesului de productie sau costul mai multor factori, valoarea productiei vandute la pret de vanzare etc.).

Categorii de rate ale rentabilitatii

Principalii indicatori, prin care se poate analiza rata rentabilitatii, vor fi prezentati in continuare urmarindu-se aspecte referitoare la semnificatia, modul de calcul si analiza economico-financiara a acestora.

Rata rentabilitatii economice

Rentabilitatea economica este o problema fundamentala, masurand eficienta activului economic si apare ca o rentabilitate intriseca care nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor, fiind independenta de politica de finantare promovata de intreprindere si de sistemul fiscal.

Pentru obtinerea cifrei de afaceri intreprinderea mobilizeaza un oarecare activ economic, din care se degaja un excedent de exploatare, cu mentiunea ca din aceasta confruntare rezulta rentabilitatea economica.

Raportul general care reflecta rentabilitatea economica (R_e) poate fi redat astfel:

Excedent de exploatare

R_e = x 100

Activ economic

Excedentul exploatarii poate fi brut si net, dupa cum si activul economic poate fi brut si net.

Excedentul brut (E_be) reprezinta diferenta dintre incasari si cheltuieli de productie (mai putin amortismentul), reflectand rezultatul economic brut al intreprinderii determinat numai de activitatea de exploatare.

Excedentul net (E_ne) se obtine scazand din excedentul brut amortizarea.

Pe baza excedentelor exploatarii (brut si net) si a activului economic brut si net (A_eb si A_en) putem calcula rentabilitatea bruta si neta (R_eb si R_en) astfel:

E_be E_ne

R_eb = x 100 R_en = x 100

A_eb A_en

In aceste relatii activul economic brut se obtine din insumarea elementelor de imobilizari, neinfluentate de amortizare, cu necesarul fondului de rulment, iar activul economic net se calculeaza prin deducerea amortizarii din activul economic brut. Rentabilitatea economica bruta este adesea folosita in analize externe deoarece nu este perturbata de deciziile de amortizare, permitand sa se compare eficienta mai multor intreprinderi din acelasi sector de activitate sau din sectoare diferite.

Rata rentabilitatii economice se mai poate exprima ca raport dintre excedentul (profitul) brut de exploatare si totalitatea capitalurilor investite, astfel:

Excedent brut

de exploatat Excedent brut de exploatare

R_eb = =

Capitaluri Active fixe + Nevoia de fond + Disponibilitati

investite brute de rulment banesti

si

Profit din exploatare

R_en =

Capitaluri investite

Rata rentabilitatii economice este definita ca raport intre rezultatul (profitul) exercitiului, inainte de deducerea sarcinilor financiare si impozitelor, (P_tb) si capitalul permanent (capital propriu si capital imprumutat pe termen mediu si lung) (K_p) conform relatiei:

P_tb

R_e = x 100

K_p

Vom adopta, ca model de calcul a ratei rentabilitatii economice numita si rata rentabilitatii de exploatare, urmatoarele relatii:

Rezultatul exploatarii (RE) E_be

R_e = si R_e =

Activ total (A_t) A_t

unde:

E_be = Valoarea + Subventii de - Cheltuieli cu - Impozite,taxe,varsaminte asimilate

adaugata exploatare personalul (exclusiv T.V.A. si impozit pe profit)

Deoarece rezultatul exploatarii este reflectat distinct in contul de "profit si pierdere" iar activul total in "bilantul contabil", vom proceda la calculul excedentului brut al exploatarii, indicator considerat sold intermediar de gestiune.

Calculul excedentului brut al exploatarii

- mld lei -

NOTA: Acest calcul al excedentului brut de exploatare a fost realizat pe baza

"Situatiei soldurilor intermediare de gestiune".

Dupa cum se observa s-a obtinut un excedent de exploatare de 3.907.940 mld lei. Rezultatul exploatarii este profit in valoare de 2.905.656 mld lei astfel incat aceasta rata, a rentabilitatii economice, are valoare pozitiva demonstrand ca activitatea de exploatare desfasurata de S.C. C.C.C.H. S.A. este rentabila, soldandu-se cu profit.

Pentru a putea interpreta rentabilitatea economica este util sa se descompuna in urmatorul produs de rate componente:

E_be E_be CA RE RE CA

R_e = x ; R_e = x unde:

A_t CA A_t A_t CA A_t

A_t - activ total;

CA - cifra de afaceri (vanzari);

RE - rezultatul exploatarii

E_be - excedent brut de exploatare.

Din aceasta descompunere rezulta ca rentabilitatea economica depinde de marja bruta sau neta exprimata prin raportul:

E_be / CA (RE / CA) ,

iar pe de alta parte depinde de rata de rotatie a activului economic (total).

Descompunerea rentabilitatii economice (de exploatare) evidentiaza influenta a doi factori:

- un factor cantitativ (marja de acumulare), care exprima intr-un fel productivitatea, in raport cu cifra de afaceri, adica eficacitatea comerciala a intreprinderii;

- un factor calitativ (rata de rotatie a activului) care exprima gradul de utilizare a resurselor intreprinderii.

Ca urmare majorarea ratei rentabilitatii economice poate fi realizata fie prin cresterea marjei de acumulare, fie prin cresterea rotatiei activului economic, fie prin ambele cai.

Rata rentabilitatii economice mai poate fi definita prin trei rate diferite:

a. rata rentabilitatii economice a activului total:

Rezultatul (profitul) exercitiului inaintea impozitarii

R = x 100

Activ total

b. rata rentabilitatii economice a exploatarii (a resurselor ocupate):

Rezultatul exploatarii

R = ^{__________ ______ ____ _____} x 100

Active de exploatare

c. rata rentabilitatii economice a activitatii curente (exploatare si financiare)

Rezultatul curent

R = ^{__________ ______ ____ __________ ______ ____ ___} x 100

Activ imobilizat + Necesar de fond de rulment

Aceasta rata echivaleaza de fapt cu rata capitalului investit.

Vom analiza rata rentabilitatii activului total pe baza rezultatelor din tabelul

de mai jos.

Situatia ratei rentabilitatii economice

- mld lei -

Din datele prezentate in tabelul de mai sus se remarca o rata de rentabilitate de 16,3 %, in crestere fata de anul precedent (15,6 %), a carei valoare este satisfacatoare, reflectand faptul ca intreprinderea a reusit sa-si acopere cheltuielile antrenate pentru desfasurarea activitatii, activul economic fiind eficient. Acest nivel al ratei se datoreaza rezultatului exploatarii, care constituie un profit de 2.905.656 mld lei, rezultatele financiare si exceptionale contribuind, intr-o mai mica masura, la majorarea rezultatului brut al exercitiului.

In concluzie, rata rentabilitatii economice reflecta, prin nivelul sau, o situatie favorabila privind performantele economico - financiare ale intreprinderii.

Rata rentabilitatii financiare

Rentabilitatea financiara exprima scopul final al actionarilor de a fi remunerati cu o parte cat mai substantiali din profit. Totodata, aceasta rata masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor intreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii societatii prin acordarea de dividende catre acestia, si prin cresterea rezervelor, care de fapt, reprezinta o crestere a averii acestora.

Cu toate ca aceasta rata este foarte utilizata, ca instrument de analiza financiara, trebuie sa se tina cont de inconvenientele metodologice ale determinarii profitului net: regimul de calcul al amortizarii si provizioanelor, cel al cheltuielilor deductibile din materia impozabila etc.

Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si, de aceea, este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii societatii.

Rata rentabilitatii financiare este dependenta de structura capitalurilor, adica de proportia care exista intre capitalul imprumutat si capitalul propriu. Acest raport se numeste "parghie financiara" si influenteaza rata rentabilitatii financiare.

Putem conchide ca rata rentabilitatii financiare este cea mai aproape de eficienta reala profitul net fiind in mai mare masura al firmei, iar capitalul real reprezentand efortul real al proprietarilor.

Rata rentabilitatii financiare (R_f) se calculeaza ca raport procentual intre profitul net (P_n) si capitalurile proprii (C_pr):

P_n

R_f = x 100

C_pr

Aceasta este cea mai folosita relatie pentru conceptul de rentabilitate financiara, pe baza careia vom calcula rata respectiva.

In afara de aceasta rata, a rentabilitatii financiare a capitalului propriu, mai este mentionata si o rata a rentabilitatii financiare, a capitalului permanent, calculata prin raportul :

Raportul (profit) curent

R_f = ^{__________ ______ ____ ___} x 100

Capitalul permanent

unde:

- rezultatul (profitul) curent reprezinta suma rezultatelor exploatarii si a celui financiar;

- capitalul permanent este suma intre capitalul propriu si imprumuturi pe termen mediu si lung.

Acest ultim model de calcul al rentabilitatii financiare este mult mai utilizat, mai ales in strainatate (este practicat de Banca Frantei).

Rata rentabilitatii financiare (a capitalurilor proprii) poate fi descompusa in mai multe rate componente, astfel:

P_n P_n CA

R_f = x ^__________ unde: CA - cifra de afaceri;

C_pr CA C_pr

P_n

- rata marjei nete (rentabilitatea comerciala);

CA

CA

- rotatia capitalurilor proprii.

C_pr

O alta descompunere, mai detaliata, poate evidentia si structura capitalurilor, astfel:

P_n P_n CA K_i

R_f = x x unde:

C_pr CA K_i C_pr

K_i - capitaluri investite;

CA

- rotatia capitalurilor investite;

K_i

K_i

- structura capitalurilor.

C_pr

In felul acesta se evidentiaza dependenta rentabilitatii financiare de rata marjei nete de rentabilitate (rentabilitatea comerciala), de rotatia capitalurilor si de structura finantarii din timp a investitiilor intreprinderii.

Aceasta ultima relatie de descompunere a rentabilitatii financiare se mai poate reprezenta si sub forma urmatoare, echivalenta cu cea anterioara, dar cu semnificatie economica diferita:

P_n P_n CA A_e

R_f = x x unde:

C CA A_e C_pr

A_e - activul economic;

P_n CA

x - Rentabilitate economica;

CA A_e

A_e Datorii

= 1 + ^{_______________} unde:

C_pr C_pr

Datorii

- Coeficientul de indatorare

C_pr

Se ajunge astfel la efectul de levier.

In evaluarea bonitatii unei societati comerciale, bancile utilizeaza, pentru aprecierea rentabilitatii acesteia, o rata a rentabilitatii, apropiata ca exprimare de rentabilitatea financiara, numita "rata capitalului social" (R_cs), calculata prin relatia:

Profit net

R_cs = ^{__________ ______ ____ _________________} x 100

Capital social varsat + Rezerve

O vom calcula, si pe aceasta, alaturi de rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii, in tabelul ce urmeaza:

Calculul rentabilitatii financiare si a rentabilitatii capitalului social

- mld lei -

* Rentabilitatea economica calculata in tabel nu este identica cu cea din paragraful anterior aceasta fiind evidentiata pe seama profitului net.

Analizand datele de mai sus, se remarca valori ale rentabilitatii financiare (si a capitalului social) peste 1 %.

Aceasta releva faptul ca la o sporire a capitalului propriu, fata de perioada precedenta, eficienta sa a crescut. Astfel intreprinderea se afla intr-o situatie favorabila, atentia sa indreptandu-se catre rentabilitatea activitatii desfasurate, dezvaluind o politica financiara corespunzatoare.

Societatea comerciala analizata prezinta bonitate, pentru banci in cazul solicitarii de credite, atata timp cat rentabilitatea sa se afla peste 1 % (punct critic).

Rentabilitatea financiara se poate analiza si structural, pe elemente de descompunere, chiar daca se opereaza cu valori mici. Astfel, asupra rentabilitatii financiare, o influenta mai mare a avut-o rotatia capitalurilor proprii, fata de rata marjei nete; in cazul celorlalte descompuneri ulterioare, cea mai mare influenta a avut-o rentabilitatea economica.

Rata rentabilitatii comerciale

Rata rentabilitatii comerciale (R_c) este legata de politica de preturi si vanzari si de marja bruta ce se adauga la pretul de cost al marfurilor vandute putandu-se calcula, ca raport, intre rezultatul exercitiul financiar si cifra de afaceri evaluata, in preturi de vanzare, fara T.V.A.

E_be Profit net

R_c = x 100 sau R_c = x 100 , unde:

CA CA

E_be - excedentul brut al exploatarii;

CA - cifra de afaceri.

Un nivel optim al rentabilitatii se considera a fi peste limita de 10 %.

Aceasta rata este independenta de structura financiara, de amortizare si de incidenta impozitului pe profit, factori ce influenteaza, in mod direct, nivelul ei fiind: structura productiei, costurile si preturile.

Modul de exprimare a ratei rentabilitatii comerciale se prezinta astfel :

aqvp - aqvc aqv (p - c)

R_c = x 100 sau R_c = x 100 in care: aqvp aqvp

qvp - volumul fizic al vanzarilor exprimat in preturi;

qvc - volumul fizic al vanzarilor exprimat in costuri.

Rentabilitatea comerciala (exprimata in coeficient) mai este denumita "rata de marja" si poate fi exprimata ca marja bruta sau neta, dupa cum rezultatul, care se raporteaza, este excedent brut al exploatrii sau profit net.

Se intalneste si o marja comerciala, ca indicator de exprimare a rentabilitatii in marime absoluta, fiind calculata ca diferenta dintre valoarea marfurilor vandute si costul aferent vanzarilor, aceasta reprezinta un sold intermediar de gestiune, si este parte componenta a situatiei cu acelasi nume situatie care, in fond, reprezinta o extensie a contului de "profit si pierdere".

Calculul ratei rentabilitatii comerciale

Nivelul rentabilitatii comerciale se afla in jurul nivelului optim de 10 %, in scadere fata de 2001 cu 1,65 %, datorita cresterii cifrei de afaceri si a produsului net. Ambele elemente ale relatiei au evoluat valoric, ritmul de crestere al cifrei de afaceri (147,83 %) fiind superior celui privind profitul net (127 %), rata respectiva exprima un rezultat satisfacator, in comparatie cu volumul cifrei de afaceri, reflectand eficienta activitatii comerciale a intreprinderii.

Marja comerciala, in marime absoluta, a inregistrat o crestere substantiala valorica, ceea ce demonstreaza ca rata rentabilitatii comerciale se datoreaza activitatii de desfacere de marfuri.

In concluzie, se poate afirma faptul ca, S.C. C.C.C.H. S.A. se afla intr-o situatie buna, caracterizata prin rate de rentabilitate favorabile, profitul obtinut ca urmare a desfasurarii activitatii fiind semnificativ, raportat la volumul mijloacelor angajate.

Rata rentabilitatii resurselor avansate (ocupate)

Rata rentabilitatii resurselor avansate (ocupate) (R_ra) se stabileste ca raport intre rezultatul curent al exercitiului si capitalul avansat (fix si circulant):

R_ce

R_ra = x 100 in care:

A_f + A_c

A_f - active imobilizate (fixe);

A_c - active circulante;

R_ce - rezultatul curent al exercitiului.

Un asemenea model este asemanator cu rata rentabilitatii economice, deci reflecta performanta economica a intreprinderii si, in consecinta, interesele investitorilor sunt legate, in mod deosebit, de un asemenea model.

Aceasta rata a rentabilitatii resurselor (fondurilor) avansate mai este exprimata si prin relatia:

Profitul brut

R_ra = x 100

Active fixe + Active circulante

si se apreciaza ca este in masura sa exprime mai riguros gradul eficientei economice, maximizarea rezultatelor optimizandu-se in raport cu fondurile ocupate in procesele economice, si nu cu cele consumate. Vom calcula aceasta rata prin ambele relatii:

Calculul rentabilitatii resurselor (fondurilor) avansate

- mld lei

NOTA: S-a considerat rezultatul curent al exercitiului ca suma a rezultatelor financiare si a

exploatarii. Profitul brut reprezinta rezultatul brut al exercitiului.

Pe baza datelor, din tabelul de mai sus, se remarca o crestere a ratei fata de anul 2000, cu aproape 1 % si exprima niveluri ale ratei fondurilor avansate peste 1 %, reflectand valorificarea judicioasa a acestor resurse soldata cu un profit semnificativ. Astfel, compania se gaseste intr-o situatie buna, cu perspective de crestere a rentabilitatii.

Rata rentabilitatii fondurilor consumate (a costurilor)

Rata rentabilitatii fondurilor consumate (a costurilor) (R_rc) se stabileste ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri a intreprinderii si costul productiei vandute:

P_r aqvp - aqvc

R_rc = x 100 sau R_c = x 100,

aqvc aqvc

unde:

P_r - profitul aferent cifrei de afaceri;

aqvc - costul productiei vandute;

aqvp - volumul productiei exprimat in preturi (fara T.V.A.).

In acest model apar urmatorii factori care influenteaza rata rentabilitatii:

- structura productiei vandute;

- costurile de productie;

- preturile de vanzare.

Volumul productiei nu are influenta directa, pentru ca actionand si asupra numitorului si asupra numaratorului in aceeasi proportie, influenta sa devine nula asupra ratei rentabilitatii, influeniand insa indirect si invers proportional prin costuri.

Aceeasi rata mai este intalnita, in literatura de specialitate, si sub forma:

Profitul brut

R_rc = ^{__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______} x 100

Volumul productiei la pret de cost

Se apreciaza ca acest indicator exprima, in mod sintetic, calitatea activitatii desfasurate. Rata rentabilitatii fondurilor consumate va fi calculata prin cea de-a doua formula.

Calculul rentabilitatii fondurilor consumate

- mld lei -

NOTA: S-a considerat ca volum al productiei, la pret de cost, costul intregii activitati

desfasurate.

Pe baza datelor de mai sus se deduce faptul ca profitul brut, obtinut in urma desfasurarii intregii activitati, justifica cheltuielile facute, de societatea comerciala analizata, rentabilitatea acestor costuri fiind satisfacatoare.

Cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii au crescut atat ca marime absoluta cat si ca rata de eficienta a acestora (in comparatie cu veniturile obtinute). Aceasta evolutie a cheltuielilor a contribuit la reducerea rentabilitatii costurilor, de la 16,94 % in 2000 la 14,91 % in 2001, constituind un aspect nefavorabil.

Profitul brut a crescut, fata de anul precedent, dar ritmul de crestere al acestuia (127%) a fost inferior, celui al cheltuielilor (144,32 %), ducand la scaderea ratei rentabilitatii fondurilor.

Pe ansamblu, situatia rentabilitatii costurilor, este satisfacatoare, exprimand deficienta activitatii, finalizarea acesteia prin profit.

PATRIMONIUL NET

INCHEIAT LA 31.12.2001

CIFRA DE AFACERI ANUALA

PE DOMENII DE ACTIVITATE

AFERENTA EXERCITIULUI FINANCIAR

Compania de Constructii Comunicatii si Hidrotehnice S.A Constanta are:

Capitalul social Milioane lei subscris 14176,5

Milioane lei varsat 14176,5

Cifra de afaceri pe ultimi 3 ani in milioane lei

- milioane lei-

CIFRA DE AFACERI

REALIZATA DIN CONTRACTE PE

PERIOADA 1996-2001

Pentru cresterea rentabilitatii compania de constructii poate interveni asupra ambelor elemente, care compun relatiile de exprimare a ratelor de rentabilitate, si anume: asupra profitului, sub orice forma s-ar afla acesta, si asupra mijloacelor, angajate in desfasurarea activitatii economice, respectiv asupra indicatorilor de capital (capitaluri proprii, capitaluri investite, active totale, capitaluri permanente). Astfel se poate opta pentru masuri de crestere a rentabilitatii (rezultatului) si pentru reducerea efortului sau, pentru cresterea acestuia intr-o masura mult mai mica decat a rezultatului (profitului). 

In actiunea de majorare a rentabilitatii se urmaresc, mai ales, caile de crestere a profitului, acesta fiind expresia cea mai concludenta a eficientei activitatii.

CAPITOLUL 5

RESURSELE INFORMATIONALE

5.1. Sistemul informational

Norbert Wiener preciza: "in absenta unor metode standard de calcul sigure, rolul judecatii expertilor in aprecierea factorilor sociologici, antropologici si economici este atat de mare, incat un novice care inca nu a acumulat uriasa experienta insusita de catre experti, nu are ce face in acest domeniu[2].

In functie de diferite criterii se pot distinge mai multe tipuri ale analizei economice:

a) Dupa raportul intre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenului, se disting doua tipuri fundamentale: analiza post-factum, post-operatorie, respectiv analiza realizarii obiectivelor cunoscuta in teoria si practica mondiala ca instrument de 'supraveghere si reglare' a functiunii intreprinderii si analiza previzionala sau prospectiva.

Analiza realizarii obiectivelor presupune cercetarea rezultatelor unei activitati potrivit relatiilor cauzale, relevarea modului de executare a obiectivelor autoprogramate.

Uneori, din Iipsa de intelegere a ceea ce inseamna post-factum in procesul cunoasterii si actiunii se incearca minimalizarea unei astfel de analiza. Ori, chiar si simplul motiv de a cunoaste daca fenomenul produs s-a incadrat sau nu in limitele normale presupune analiza lui dupa ce a avut loc. Oportunitatea cunoasterii este data si de necesitatea evaluarii si actiunii imediate sau dupa un interval de timp mai mare sau mai mic.

Analiza post-factum priveste prezentul si trecutul, iar analiza previzionala priveste viitorul.

Ca tip de analiza post-factum, care se poate imbina si cu analiza prospectiva, in literatura si practica in domeniu se intalneste si analiza diagnostic prin care se obtin aprecieri asupra ansamblului performartelor economico­financiare ale unei intreprinderi, asupra unei structuri de tipul functiunilor (functiunea productiei, comerciala, personal), centrelor de responsabilitate sau asupra unui segment al activitatii (solvabilitatea).

Analiza previzionala presupune determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarii factorilor (a relatiilor de cauzalitate), a actiunii lor in perspectiva (inclusiv cu luarea in considerare si a altora decat cei cunoscuti).

Cele doua tipuri de analiza prezinta particularitati determinate de faptul ca analiza post-factum se bazeaza pe variabile-cunoscute, certe, pe cand analiza previzionala pe variabile presupuse, incerte. De aici deriva o serie de aspecte metodologice diferite. In cadrul analizei post-factum se studiaza o singura varianta a fenomenului - varianta de executie si se prevaleaza legaturile de tip functional, pe cand in cadrul analizei previzionale pot fi studiate, mai multe variante si apar frecvent legaturi de tip stocastic.

Analiza previzionala constituie o etapa premergatoare, hotaratoare in elaborarea strategiei activitatii economice. Ea este utilizata de catre centrele de decizie economica pentru stabilirea obiectivelor ce se au in vedere a fi atinse intr-o perioada viitoare. In economia de piata nu se poate angaja o investitie fara calculele necesare, inclusiv cu scenarii de previziune a rezultatelor.

b) Din punct de vedere al urmaririi insusirilor esentiale sau al deterinarilor cantitative ale fenomenelor, se disting doua tipuri de analiza: analiza calitativa si analiza cantitativa.

Analiza calitativa urmareste esenta fenornenului, insusirile sale de baza, factorii care sunt de aceeasi natura cu fenomenul si il determina. Potrivit principiului descompunerii in trepte, in procesul de analiza se trece de la o esenta mai putin profunda catre alta mai profunda. Cu alte cuvinte, se petrece un proces de 'purificare' trecand de la factori calitativi mai putin puri catre factori mai puri. Abordarea sistemica a fenomenelor, cercetarea lor cibernetica constituie cai de realizare a analizei calitative. Rolul analizei calitative il constituie elaborarea de modele in care sunt prinse elementele esentiale ale fenomenului.

Analiza cantitativa presupune cercetarea fenomenului prin determinari comensurative exprimate prin greutate, grad, suprafata, volum, numar, durata etc.

In analiza cantitativa isi gasesc un camp tot mai larg de aplicatii metodele matematice moderne. Este de necontestat ca succesul aplicarii metodelor matematice in comensurarea fenomenelor economice, a influentelor diferitilor factori este conditionat de modelarea proceselor economice pe baza analizei calitative.

Campul de aplicare a metodelor matematice este creat de analiza calitativa, ceea ce inseamna ca aceasta trebuie sa devanseze analiza cantitativa. Ar fi lipsita de sens incercarea de promovare a unor produse pe o piata sau alta fara a lua in considerare factorii demografici, de cultura si credinta, nivel de dezvoltare, factori climaterici. Exista suficiente exemple din care rezulta ca solutiile oferite de metodele matematice nu au putut fi aplicate in practica datorita unor vicii ale modelarii generate de insuficientele analizei calitative.

c) Dupa nivelul la care se desfasoara analiza, distingem: analiza microeconomica si analiza macroeconomica.

Analiza microeconomica este aceea care se desfasoara la nivelul agentului economic, respectiv la scara intreprinderii (prin definitie generala) si elementelor ei ca sistem. Analiza microeconomica studiaza comportamentul individual sau al intreprinderilor in activitatea economica si rezultatele obtinute, releva factorii care determina orientarea in investirea capitalului sau, in utilizarea resurselor, in crearea si fabricarea produselor, in realizarea diferitelor feluri de prestatii etc.

Analiza macroeconomica studiaza fenomenele la nivelul ramurii, al economiei nationale sau al economiei mondiale, operand preponderent cu marimi globale sau agregate ca de exemplu, produsul national brut, produsul intern brut, rata medie a rentabiIiatii pe sector de activitate etc.

d) Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor se disting: analiza statica si analiza dinamica.

Analiza statica studiaza fenomenele la un moment dat, relevand relatiile dintre elementele si factorii care determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat. Notiunea de static nu este legata de natura fenomenului, ci de modul de efectuare a analizei, deoarece fenomenele economice prin natura lor nu pot fi statice.

Analiza dinamica cerceteaza fenomenele economice in schimbarea lor, relevand pozitia lor intr-un sir de momente. Analiza dinamica scoate in evidenta legatura dintre pozitiile care sau succedat sau se vor succeda ale fenomenului, pe baza cercetarii factorilor care determina schimbarile pozitionale.

e) Dupa criteriile de studiere a fenomenelor: analiza economica si analiza tehnico-economica (care imbina criteriul tehnic cu cel economic). Se pot realiza si alte combinari cum ar fi: analiza socio-economica, analiza ecologico-economica.

f) In functie de delimitarea obiectivului analizei se pot stabili urmatoarele tipuri: analiza pe unitati organizatorice sau sisteme de agregare (intreprinderi, concerne, corporatii, holdinguri). Ca analiza complexa sau ca analiza pe probleme (analiza profitabilitatii, analiza patrimoniului si echilibrelor financiare, analiza riscului financiar etc.).

g) In functie de orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenul.

Toate tipurile mai sus mentionate se realizeaza ca: analize pe termen scurt (pana la un an, care sunt frecvente in managementul intern, operativ) si analize pe termen lung (peste un an) implicate in deciziile strategice.

5.2. Functiile procesului managerial - informational

functia informationala a centrelor de decizie economica privind situatia economico-financiara, pozitionari ale unor stari comparativ cu standarde, normative, bugete, nivele ale concurentei pe diferite piete;

functia de evaluare a valorificarii potentialului tehnico-economic al sistemului intreprindere;

functia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta atat in stadiul preevaluarii potentialului (capacitatii de oferta) corelat cu cererea bunurilor si serviciilor, cat si in stadiul executiei (evaluare si decizie in conditiile functiunii reale);

functia de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului;

functia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-financiar care presupune analiza relatiilor cu bancile de la care se fac imprumuturi, cu furnizorii, creditorii, cu sistemele de impozitare a veniturilor, surse de valori.

Compania actioneaza ferm pentru realizarea sigura a programelor informatice specifice si aplica pe calculatorele din dotare:

proceduri ale functiilor sistemului integrat

proceduri/instructiuni tehnice de executie

proceduri/instructiuni tehnice de control

controlul prelucrariii documentelor

procesarea produselor/serviciilor furnizate de beneficiari

controlul proceselor privind executia lucrarilor, produselor si serviciilor

Schema privind modelul operational al analizei diagnostic a

activitatii manageriale financiar-contabile

CONCLUZII

Managementul firmei utilizeaza in mod frecvent analiza propriilor rezultate si performante financiare prin raportare la rezultatele inregistrate la nivelul compartimentelor de activitate.

Pentru toate categoriile de analiza economica si financiara (post- factum curenta previzionala, statica, dinamica, cantitativa si calitativa, etc.) societatea a obtinut eficienta economica ridicata la nivelul fiecarei activitati sau operatiuni (aprovizionare, productie, etc.).

Informatiile rezultate, in urma analizelor efectuate asupra societatii constituie baza de fundamentare a unui diagnostic economico - financiar si a masurilor ce pot fi luate, pentru imbunatatirea performantelor intreprinderii.

Astfel, pe componente ale bonitatii, situatia societatii este urmatoarea:

Lichiditatea, dimensionata pe baza mai multor rate (lichiditate patrimoniala totala, mai indepartata, imediata), a inregistrat un nivel bun, situat peste cel considerat optim, reflectand capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile de plata pe termen scurt cu elemente patrimoniale active ce pot fi, intr-o perioada scurta, transformate in disponibilitati monetare.

Desi nivelul acesteia este optim, fata de perioada anterioara, lichiditatea a inregistrat fluctuatii, astfel:

lichiditatea patrimoniala a scazut de la 168,0 % la 153,7 %, datorita cresterii datoriilor pe termen scurt intr-un ritm mai rapid decat activele circulante.

lichiditatea mai indepartata a inregistrat o crestere fata de anul 2000 cu 0,06 %, reflectand o situatie satisfacatoare a acestui indicator.

Aceasta crestere s-a datorat, in primul rand, valorilor disponibile mai ridicat decat cel al valorilor.

lichiditatea imediata a crescut, fata de anul precedent, cu 16 % acest fapt fiind explicat prin cresterea datoriilor pe termen scurt intr-un ritm mai scazut, fata de ritmul de crestere al valorilor disponibile, comparativ cu anul precedent.

Aceste fluctuatii se datoreaza urmatorilor factori:

Majorarea datoriilor pe termen scurt

Cresterea activelor circulante totale care constituie un aspect pozitiv in evolutia indicatorului analizat.. Scaderea ponderii creantelor si stocurilor in total active circulante influenteaza in sens pozitiv indicatorul de lichiditate.

Cresterea trezoreriei, fata de perioada precedenta, influenteaza lichiditatea in sensul cresterii, permitand asigurarea necesarului de exploatare cat si obtinerea unui excedent de trezorerie.

Solvabilitatea intreprinderii a inregistrat un nivel bun, in scadere fata de anul precedent, acest lucru neconstituind un motiv de ingrijorare, ceea ce reflecta capacitatea intreprinderii de a-si achita toate obligatiile banesti imediate si indepartate fata de terti.

Nivelul solvabilitatii societatii comerciale constituie un aspect favorabil, in analiza acesteia si a bonitatii, si se datoreaza actiunii urmatorilor factori:

Cresterea valorii capitalurilor proprii cu 17,6 %, fata de anul 1999, prin cresterea componentelor acestora. Acest factor a avut influenta cea mai puternica, asupra nivelului solvabilitatii, detinand ponderea cea mai insemnata in capitalul permanent.

In concluzie, solvabilitatea influenteaza pozitiv bonitatea firmei, in sensul imbunatatirii acesteia, ca si lichiditatea de altfel. Acesti doi indicatori, din componenta bonitatii, reprezinta principalele atuuri ale intreprinderii, in cazul apelarii la credite bancare, in favoarea acordarii acestora.

Rentabilitatea, constituind elementul principal al bonitatii intreprinderii, a inregistrat un nivel bun ce reflecta performante economico - financiare ridicate.

Astfel rentabilitatea, sub orice forma a fost analizata (categoriile de rate de rentabilitate), a avut valori cuprinse intre 10 % si 17 % ceea ce reprezinta un aspect pozitiv.

Situatia reflectata de aceste valori este una de folosire completa a capitalurilor angajate in desfasurarea obiectului de activitate, astfel incat veniturile obtinute au acoperit nivelul cheltuielilor efectuate.

Tendinta rentabilitatii a fost de crestere, fata de anul precedent, datorita urmatorilor factori:

Capitalurile intreprinderii (sub orice forma) au inregistrat o crestere accentuata, in decursul perioadei de analiza, ceea ce constituie un element de apreciere pozitiva, si alaturi de evolutia profitului au determinat o rentabilitate ridicata. Acest factor, cu influenta directa asupra rentabilitatii, trebuie sa faca obiectul unei actiuni de crestere a acesteia.

Concluzia generala, este aceea ca S.C. C.C.C.H. S.A. prezinta o bonitate ridicata, datorata nivelului celor trei componente ale acesteia.

In acest scop, conducerea societatii comerciale, trebuie sa acorde o atentie deosebita aspectului previzional, solicitand organelor subordonate competente acordarea importantei cuvenite, in special documentelor previzionale uzuale cum ar fi : "bugetul de venituri si cheltuieli", "bugetul trezoreriei".