Piata monetara si politica monetara in Romania

Piata monetara si politica monetara in Romania

Conceptul de piata monetara in Romania este, in esenta, similar cu conceptul general, asa cum a fost analizat in paragrafele anterioare. El este insa influentat de procesul complex al tranzitiei la economia de piata concurentialfunctionala, de transformarile fundamentale din societatea romaneasca in aceasta perioada de reforma economica specifica.

Politica monetara reprezinta ansamblul obiectivelor, instrumentelor, masurilor si metodelor prin care autoritatile publice abilitate cauta sa influenteze conditiile macroeconomice prin ajustarea cererii si ofertei de bani. Autoritatilemonetare au la dispozitie trei optiuni principale: suplimentarea ofertei de bani prin tiparirea acestora (o asemenea operatiune este folosita mai rar in prezent); controlul nemijlocit asupra detinerilor de bani in sectorul monetar; operatiuni de open market.

Obiectivul fundamental al politicii monetare in constituie stabilitatea preturilor impreuna cu limitarea inflatiei si mentinerea valorii interne si externe a monedei. Responsabilitatea infaptuirii acestor obiective revine Bancii Nationale. Tinta monetara principala in prezent pentru Romania este adoptarea Euro,intrarea in zona euro, in Euroland in intervalul 2012-2014. Aceasta presupune parcurgerea unor etape obligatorii. Prima este modificarea strategiei monetare prin trecerea la tintirea inflatiei. A doua etapa este intrarea in sistemul ERM-2 (Mecanismul Ratei de Schimb-2), care inseamna banda larga, in care cursul deschimb poate sa oscileze cu ±15% fata de un curs privat. A treia etapa, si ultima, este intrarea cursului in banda ingusta in care fluctuatia sa fie ±2,25%. Daca timpde doi ani moneda noastra nu iese din tunelul ingust, se poate adopta euro. Pentru atingerea acestei tinte trebuie realizate intocmai un set de criterii de convergenta nominala si reala.

Instrumentele politicii monetare sunt directe si indirecte. Instrumentele directe sunt acelea care permit influentarea nemijlocita a utilizarilor si detinatorilor de moneda, inclusiv institutiile financiare. Cele mai importante instrumente directe sunt: incadrarea creditului, fixarea administrativa a unor rate ale dobanzii si controlul asupra ratei de schimb.

Instrumentele indirecte sunt acelea folosite de Banca Nationala in relatiile cu celelalte banci si cu agentii nonfinanciari. Traditional aici se includ instrumentele care permit controlul asupra costului si asupra cantitatii de moneda centrala.

In conditiile actuale prin politica monetara a Romaniei se promoveaza ca tendinta dominanta, masurile restrictive, autoritatile monetare decidente avand convingerea ca astfel inflatia poate fi restransa.

Transformarea structurala a proprietatii, a organizarii, a conducerii, a mecanismelor activitatii se afla in relatie nemijlocita cu starea si evolutia pieteimonetare si a politicii monetare romanesti.

In acest context, piata monetara din Romania a inregistrat dupa 1989 mai multe caracteristici, cum ar fi:

a) criza structurii economiei nationale a dus la o criza a pietei monetare, manifestata prin deficitul bugetului de stat, restrangerea surselor de alimentare a veniturilor bugetare, evaziunea fiscala, satisfacerea in proportii modeste a cheltuielilor elementare din domeniul sanatatii si prevederilor sociale, al invatamantului, al cercetarii stiintifice, al culturii si al apararii nationale;

b) practicarea de catre banci a unor dobanzi foarte ridicate, care au lezat puternic activitatea economica, indeosebi productia de bunuri economice;

c) existenta blocajului financiar pentru un numar important de intreprinderi, care duce la diminuarea considerabila a productiei, dezechilibrandu-se raportul dintre oferta si cererea de bunuri economice, cu consecinte nefavorabile asupra preturilor si, in ultima analiza, asupra standardului de viata al populatiei;

d) manifestarea unei evidente inflatii galopante generate de criza structurala, de criza demografiei, de criza bugetului de stat, de liberalizarea absoluta a adaosului comercial si de lipsa de preocupare pentru reducerea costurilor;

e) infaptuirea lenta a privatizarii in domeniul sistemului bancar;

f) folosirea in proportie importanta a unor imprumuturi contractate in strainatate, in scopuri neproductive, sporind caracterul contraproductiv al datoriei externe.

Asemenea aspecte trebuie avute in vedere in organizarea, structurarea si functionarea rationala a pietei monetare in ansamblul ei si a fiecarei componente a acesteia. Institutiile principale ale pietei monetare in Romania au fostrevitalizate in ultimul deceniu, intr-un context de mare complextitate, marcat de trecerea la un nou sistem economic, actionandu-se pentru:

- abandonarea sistemului de tip preponderent monobancar, potrivit caruia Banca Nationala a Romaniei executa rolul de emisiune monetara si de adaptare pasiva la cererea de moneda a agentilor economici. Astfel, era exclusa sansa ca prin manevrarea ratei dobanzii sa se asigure in cea mai mare masura mobilizarea economiilor banesti ale populatiei si satisfacerea solicitarilor de credite;

- urmarirea crearii si dezvoltarii unui sistem bancar cu doua trepte: una prezentata de Banca Nationala a Romaniei si alta reprezentata de bancile comerciale, institutiile financiare si societatile de asigurari;

- perfectionarea cadrului legislativ si operational-functional pentru adaptarea statutului de organizare si functionare a Bancii Nationale a Romaniei laexigentele economiei cu piata concurential-functionala. Concomitent seamelioreaza substantial reglementarile privitoare la fondarea de noi banci, lamanagementul bancar, la pregatirea si perfectionarea profesionala, comportamentala si morala a personalului din sistemul monetar-financiar.