Organizarea contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor pe exemplul schelei boldesti

ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR PE EXEMPLUL SCHELEI BOLDESTI

1 PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRODUCTIE

In extractia titeiului, unitatea productiva este sonda, la care se efectueaza procese de extractie a titeiului din stratul productiv. Productia sondei este strict legata de aceea a ansamblului de sonde care exploateaza acelasi strat dintr-o structura.

La exploatarea unui zacamant petrolifer si la stabilirea regimului de exploatare a sondelor individuale, se tine seama de doua procese strans legate intre ele si dirijate prin interventie exterioara:

- miscarea lichidului si a gazelor sub actiune formelor de energie existente in zacamantul exploatat, din strat in gaura de sonda;

- ridicarea acestora la suprafata.

Conditiile in care se extrage titeiul in regim de lucru al fiecarei sonde, sunt dirijate zilnic in scopul unei extractii cat mai complete, a unei recuperari maxime a titeiului din start, a unei folosiri optime a instalatiilor de extractie.

Procesele prin care se realizeaza ridicarea titeiului la suprafata (titei si apa) pot fi mecanice sau automatizate.

In unele cazuri se folosesc pompe de adancime cu piston de diferite tipuri si forme; in alte cazuri se foloseste energia gazelor comprimate (gazlift) introduse chiar in sonda exploatata pentru ridicarea titeiului; in alte cazuri energia este introdusa prin alte sonde, servind la mentinerea presiunii in strat sau servind la impingerea titeiului din strat catre alte sonde (injectie de apa si gaze); in alte cazuri si in special in perioada initiala de razbire a sondei se foloseste chiar in energia stratului.

Problema principala a extractiei de titei consta in aceea de a mentine regimul stratului si al sondei, adica in a folosi formele de energie din strat in asa mod incat titeiul sa ajunga in cantitati cat mai mari la suprafata.

Folosirea acestei forme de energie din strat se face in mod organizat prin studii si cercetari asupra fiecarei structuri, asupra fiecarui strat.

Rezultatul acestor studii e concretizat in proiecte de exploatare rationala, care determina numarul sondelor necesare a fi forate, regimul lor de productie, durata exploatarii, folosirea energiei stratului sau a energiei exterioare.

Sondele trec prin cele trei sisteme de exploatare: eruptie, gazlift si pompaj.

In timpul eruptiei e folosita energia stratului. Titeiul se ridica singur in gaura sondei datorita energiei care rezulta din expansiunea gazelor dizolvate la presiuni mari care pot depasi 300-400 atm. sau a gazelor libere ce insotesc titeiul.

Amestecul de gaze si titei ,iesind la suprafata este captat in separatoare, de unde gazele sunt separate la presiuni mari 20-30 atm. si folosite in diverse operatii, fie la sonde cu presiune redusa spre a ridica titeiul, fie pentru transportul la distanta.

Inainte de a fi utilizate drept combustibil, gazele sunt trecute prin instalatiile de dezbenzinare, unde se extrage gazolina. Titeiul este dirijat spre statiile de rezervoare, de unde, dupa anumite operatii de decantare si curatire se transporta catre rafinarii.

In timpul extractiei prin gazlift, se foloseste energia gazelor comprimate de statiile de compresoare sau gazele sub presiune separate de la sondele in eruptie. Aceste gaze, dupa ridicarea titeiului, trec prin separator si se reintorc spre a fi din nou comprimate la statiile de compresoare.

In timpul extractiei prin pompaj, titeiul este ridicat la suprafata cu ajutorul pompelor de adancime actionate de tije de pompaj.

Daca prin metode primare de exploatare a unui zacamant de titei nu se poate ajunge decat la un factor de recuperare de 20-25%, in schimb prin aplicarea unor metode secundare, de injectare in strat a unor fluide de la suprafata (apa sau gaze), se poate ajunge la valori de peste 40%.

In cadrul procesului tehnologic de productie au loc:

proces extractie (la sonde );

proces separare titei si gaze (la parcurile de separatoare).

Pe linia de titei au loc:

proces tratare;

proces de depozitare si pompare;

proces transport la rafinarii.

Pe linia de gaze au loc:

proces de dezbenzinare;

proces comprimare gaze;

proces injectie gaze in sonda sau transport pentru consum.

Procesul de extractie insa nu este continuu. In timpul exploatarii se intampla deseori ca tubingul prin care titeiul este ridicat la suprafata sa se parafineze sau pompa de adancime sa se uzeze in partile ei componente (piston, cilindru, supapa) sau sa se astupe caile de drenare a titeiului catre sonda.

In acest caz sonda se opreste fiind necesare operatii de deparafinare, de extragere a tubingului sau a prajinilor de pompare.

Timpul in care sonda este oprita constituie timpul neproductiv ,iar raportul intre timpul productiv si timpul total calendaristic al sondei se numeste coeficient de exploatare.

C_e – coeficientul de exploatare

T_p – timpul productiv

T_tc– timpul total calendaristic

Schema generala a procesului de productie in schela

consum


rafinarie






tubing


coloana de exploatare

Compresoare

Dezbenzinare

Pompe

Depozit

Tratare

In afara procesului exploatarii, mai sunt si alte procese auxiliareexploatarii: procese de interventii preventive, cele care prin anumite interventii periodice (deparafinari) planificate evita opririle accidentale sau procesele de reparatii de fund care sunt insotite de extragerea tubingului sau prajinilor (innisipare , uzura pieselor pompei).

Dar, pe parcursul functionarii unei sonde este necesar sa se faca anumite schimbari ale instalatiei de suprafata pentru a extrage cantitatea optima de titei din strat: schimbari de sistem (inlocuirea extractiei prin gazlift prin pompaj de adancime sau cea de eruptie prin cea de gazlift etc.) sau acelea determinate de imbunatatirea regimului de extractie. Aceste schimbari formeaza schimbari reglementate (opriri de natura tehnica).

In afara de opriri de natura tehnica, in schele se intampla si opriri de natura organizatorica determinate de organizarea defectuasa a brigazilor, lipsa de personal, materiale, tubing si prajini.

2. OBIECTIVELE, FUNCTIILE SI ROLUL CONTABILITATII

DE GESTIUNE

Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este acea parte a contabilitatii care se ocupa, in principal, cu inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe activitati, sectii, sectoare, faze, comenzi, locuri de cheltuieli, produse, decontarea productiei, precum si calculul costurilor de productie al produselor finite, al serviciilor prestate, inclusiv a productiei neterminate.

Contabilitatea de gestiune este o contabilitate interna care ofera managerilor informatii necesare pentru controlul procesului de productie.

In concluzie, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor are ca obiectiv principal inregistrarea cheltuielilor de productie si calculul costurilor astfel incat conducerea sa poate examina conditiile interne ale exploatarii.

Furnizarea informatiilor care stau la baza calcului pretului de vanzare permite evidentierea etapelor exploatarii, prin:

analiza costului exploatarii si observarea evolutiei acestuia;

compararea costurilor prevazute cu cele realizate;

determinarea abaterilor si cauzele acestora;

furnizarea informatiilor pentru unele elemente din activul bilantului.

Pentru a raspunde obiectivelor organizatorice, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este lasata la latitudinea fiecarei intreprinderi, in functie de necesitatile proprii ale acesteia si specificul activitatii.

Obiectivele contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor

Delimitarea obiectivelor contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor porneste de la coordonatele ce definesc costul unitar. Din acest punct de vedere costul constituie o corelatie intre forma baneasca a cheltuielilor efectuate de intreprindere si cantitatea de produse, bunuri, servicii obtinute cu cheltuielile respective, intr-o anumita perioada de timp.

Obiectivele contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor se refera la cele doua coordonate ce definesc costul:

cheltuielile de productie si desfacere, exprimate in bani;

productia care le-a ocazionat;

In cazul cheltuielilor de productie si desfacere, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor cuprinde urmatoarele aspecte principale:

conditiile de formare ale cheltuielilor de productie si desfacere ale intreprinderii, stabilind costurile in raportul in care intervin;

gruparea in functie de factorii care le genereaza si le determina;

metodele de calcul ale contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor;

precizarea scopurilor la nivel microeconomic si de ramura.

In ceea ce priveste cea de a doua coordonata, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor studiaza productia:

sub aspectul activitatii care se desfasoara intr-un anumit cadru organizatoric care serveste la delimitarea cheltuielilor pe sectoare, ramuri.

Ca material concret al consumarii efective ca produse, lucrari, servicii ce se constituie in purtatori de costuri.

In legatura cu locurile de cheltuieli, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor studiaza:

principiile de constituire si delimitare a sectoarelor de costuri;

particularitatile sectoarelor, locurilor, in raport cu factorii care determina numarul, nomenclatura si felul acestora;

raportul centru de cost-cost;

Din punct de vedere al purtatorilor de cost, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor studiaza structura lor la nivelul macroeconomic si microeconomic, posibilitatile si conditiile de comensurare in vederea stabilirii costurilor.

Deci, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se circumscrie la nivelul intreprinderii productive si prestatoare de servicii.

Functiile si rolul contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor

A)   Functiile contabilitatii de gestiune

Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor reprezinta disciplina stiintifica ce are in vedere stabilirea costurilor de productie, precum si tehnica de inregistrare si calculare a costurilor.

Daca contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor indeplineste rolul de stiinta, tehnica inregistrarilor si determinarii costurilor are functiile sale:

Functie previzionala – furnizarea informatiei necesare prestabilirii nivelului si structurii costurilor pe fiecare produs in parte, precum si pentru intreaga productie programata a se fabrica in intreprindere. Aceste costuri trebuie sa fie stabilite in mod stiintific luandu-se in considerare toti factorii

Functia de inregistrare (analiza)analitica curenta – inregistrarea si determinarea cheltuielilor de productie pe baza documentelor justificative, cu ajutorul costurilor. In raport cu cheltuielile urmeaza calcularea indicatorilor pentru a vedea in ce masura au fost indeplinite sarcinile asumate;

Functia de control si analiza comparativa a nivelului cheltuielilor de productie – depinde de indeplinirea celorlalte doua functii.

Functiile contabilitatii de reintregesc si se completeaza reciproc, avand caracter inseparabil.

B)    Rolul contabilitatii de gestiune

Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor are un rol deosebit datorita functiilor sale pentru adoptarea deciziilor, cu atat mai mult, mentinerea competitivitatii in scopul determinarii unor rezultate optime, depinde si se reflecta in costul productiei.

Intrucat furnizeaza informatii privind latura valorica a productiei , contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor creeaza premisele cunoasterii unei parti din cheltuielile materiale, salarii efective la nivelul unei unitati productive.

Informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor au un rol deosebit de important in urmatoarele directii:

- pentru perfectionarea neintrerupta a controlului intreprinderii in procesul de fabricatie, decizii care se adopta in vederea nivelului costului de productie;

- pe linia separarii in procesul de vanzare a acestei parti din volumul productiei marfa, care corespunde cheltuielilor de productie acumulate;

Informatia prezinta un rol deosebit pe linia adoptarii deciziilor, atat pe ansamblu, cat si pe fiecare sectie ( principiul rentabilitatii).

In urmarirea cheltuielilor de productie, pe fiecare produs in parte, se creeaza posibilitatea urmaririi costului in dinamica, precum si compararea cu alt produs fabricat in alte unitati, pentru a observa nivelul de inzestrare tehnica, gradul de calificare al fortei de munca, etc.

Prin contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se stabileste o legatura sistematica intre latura tehnica si cea valorica a activitatii productive. Totodata se rezolva o serie de probleme la nivel de ramura si de economie, cum ar fi:

determinarea cheltuielilor pe ramuri si subramuri ale economiei nationale;

mentinerea unei proportii juste intre ramurile si subramurile economiei nationale;

controlul societatii asupra utilizarii rationale a resurselor materiale si umane de care dispune economia tarii;

se pot orienta cadrele de conducere in economie asupra rentabilitatii noilor intreprinderi.

prin intermediul costurilor se determina eficienta importului si exportului, prin prisma cheltuielilor pe care le implica.

Cheltuielile de productie sunt importante si pentru faptul ca stau la baza formarii preturilor si deci a deciziilor de pret (eficienta importurilor si exporturilor diferitelor marfuri, privita prin prisma cheltuielilor ocazionate de fabricarea marfurilor in cauza).

3. LEGATURA DINTRE CONTABILITATEA DE GESTIUNE SI CONTABILITATEA FINANCIARA

Realizarea obiectivelor fixate de fiecare unitate necesita atat cunoasterea si urmarirea situatiei patrimoniale si a rezultatelor, ca sinteza a activitatii proprii desfasurate si a relatiilor externe cu alte unitati patrimoniale: institutii, banci, Ministerul Finantelor, Institutiile Administratiei Publice cu personalul unitatii, cat si cunoasterea, analiza si controlul gestiunii interne (a activitatii de exploatare) ca urmare a numeroaselor operatii de miscare si transformare, ce au loc continuu in interiorul unitatii in cauza.

Contabilitatea financiara cuprinde, in campul sau de actiune, cunoasterea si prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, atat fata de proprietari cat si fata de autoritatile publice, fata de tertele persoane interesate.

Contabilitatea financiara inregistreaza, pe baza de reglementari oficiale, operatii economico-financiare de majorare si diminuare a patrimoniului unitatii, la care se adauga operatii generate de relatiile externe ale unitatii si de operatiile interne, pentru a stabili rezultatul financiar in mod global si pentru a intocmi lucrarile contabile de sinteza (bilant si contul de profit si pierdere).

Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este o contabilitate de gestiune interna a exploatarii, o contabilitate manageriala, care inregistreaza informatia necesara aprecierii activitatii interne de exploatare a unitatii patrimoniale.

Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor nu se organizeaza in mod unitar pe baza reglementarilor oficiale, ci in mod diferit de la o unitate patrimoniala la alta, in functie de particularitati si de interesul informational al conducerii unitatii respective.

Din compararea principalelor obiective si a limitelor celor doua contabilitati rezulta o serie de asemanari si deosebiri.

Asemanari

1.    Ambele se bazeaza pe principii si reguli care guverneaza in general contabilitatea: principiul dublei inregistrari si principiul dublei reprezentari, motiv pentru care, in ambele contabilitati, informatia trebuie sa fie verificabila;

2.    Informatiile furnizate de cele doua contabilitati stau la baza adoptarii unor decizii;

3.    Ambele folosesc procedeele furnizate de metodele contabilitatii;

Deosebiri

1.    Din punctul de vedere al necesitatii, in timp ce contabilitatea financiara este obligatorie, in ceea ce priveste legislatia juridica si financiara, pentru a prezenta periodic situatia patrimoniala necesitand un volum mare de munca pentru culegerea si preluarea informatiei intr-o forma acceptabila, cu un grad inalt de acuratete, contabilitatea de gestiune este, din punct de vedere al modului de organizare, lasata la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale (volum mai mic de munca, ocazionat cu culegerea, organizarea si transmiterea informatiilor, reducandu-se la strictul necesar al managerilor).

2.    Din punct de vedere al scopului, contabilitatea generala elaboreaza documente financiar-contabile de sinteza pentru utilizatorii externi, iar contabilitatea de gestiune furnizeaza informatii necesare realizarii functiilor managerilor.

3. Din punctul de vedere al utilizatorului informatiei, in contabilitatea financiara acestea sunt utilizate de alte persoane, externe, pe care managerii intreprinderii nu le cunosc personal (actionari, creditori, alte persoane care utilizeaza informatii din documente financiar-contabile); in contabilitatea de gestiune utilizatorii sunt managerii unitatii respective, impreuna cu colaboratorii ce participa la analiza informatiei;

4. Din punct de vedere al continutului informatiei, a structurii:

contabilitatea financiara se structureaza in jurul ecuatiei:

Active = Capitaluri proprii + Obligatii;

Contabilitatea de gestiune cuprinde trei feluri de subcontabilitate, fiecare cu obiectivul ei:

a)    contabilitatea costurilor totale: calculeaza, inregistreaza, determina resursele utilizate in realizarea unei activitati in productia de bunuri si servicii;

b)    contabilitatea previzionala: modul cum cheltuielile, veniturile sau activele difera in raport de faptul cum este organizata si condusa o intreprindere, motiv pentru care informatiile se folosesc la adoptarea deciziilor pe termen scurt, din mai multe alternative;

c)     contabilitatea centrelor de responsabilitate: furnizeaza informatii despre cheltuielile, veniturile, activele fiecarui centru, atat a celor bugetare, prestabilite, standardizate, cat si a celor efective, astfel incat prin comparare se stabileste gradul de performanta al managerului.

Din punct de vedere al principiilor de respectat, in contabilitatea financiara informatiile trebuie sa fie in concordanta cu reglementarile financiar-contabile in vigoare, cu normele legale, pentru ca utilizatorii externi sa fie siguri de corectitudinea lor. Contabilitatea de gestiune poate diferi de la o intreprindere la alta din punt de vedere al continutului si formei de prezentare, intrucat aceasta se poate organiza, realiza, in raport de cerintele oricarui manager, avand un caracter pragmatic.

6. Din punct de vedere al perioadei de timp la care se refera, contabilitatea financiara inregistreaza fenomenele ce au avut loc (contabilitate istorica, a trecutului), contabilitatea de gestiune este atat previzionala, cat si istorica, furnizand informatii in legatura cu indicatorii care se prezinta (estimari pentru viitor), dar si informatii legate de trecut;

7. Din punct de vedere al frecventei raportarii, in contabilitatea financiara raportarile se fac la perioade indelungate, de regula un an, iar in contabilitatea de gestiune, la perioade scurte, chiar si zilnic;

8. Din punct de vedere al sferei de cuprindere a raportarilor, contabilitatea financiara se refera la intreaga intreprindere, in ansamblul ei, iar contabilitatea de gestiune se refera la partile componente ale intreprinderii, sectiei, centre de responsabilitate, produse, etc.;

9. Din punct de vedere al raporturilor juridice, in contabilitatea financiara informatiile gresite, utilizate pot fi atacate in justitie pentru ca sunt publice, iar in contabilitatea de gestiune nu trebuie sa fie in concordanta cu legile si nu sunt publice;

10. Din punct de vedere al preciziei, exactitatii informatiei, in contabilitatea financiara, informatiile sunt mai exacte, dar furnizate la intervale mari de timp si deci, lipsite de operativitate, iar in contabilitatea de gestiune, informatiile au un oarecare grad de aproximare;

11. Dupa modul de exprimare a informatiei, in contabilitatea financiara informatia se exprima in etalon monetar, iar in contabilitatea de gestiune, informatiile se pot exprima atat in etalon cantitativ, cat si valoric;

4. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI

CALCULATIA COSTURILOR

Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor se face in functie de destinatie si importanta productiei care le-a ocazionat, felurile de cheltuieli si particularitatile lor, pentru a raspunde cerintelor gestiunii economice cu ajutorul contabilitatii de gestiune.

Conturile cu ajutorul carora se realizeaza contabilitatea de gestiune sunt conturi de gestiune. Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea generala, unde s-au inregistrat dupa natura lor, pentru a le ordona dupa destinatie, in vederea calculului efectiv al productiei, obtinerea decontarii productiei si stabilirea abaterilor costului efectiv fata de cel prestabilit.

In planul contabilitatii generale, aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9 si au caracteristica principala faptul ca la sfarsitul exercitiului financiar nu apar in bilant intrucat datele si informatiile lor au fost inregistrate deja in contabilitatea financiara.

Aceste conturi au functie contabila mai elastica in ceea ce priveste debitarea si creditarea lor, intrucat modul de organizarea al contabilitatii de gestiune este lasat la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale.

Clasa 9 a conturilor de gestiune cuprinde trei grupe: 90 – „Decontari interne”, 92 – „Conturi de calculatie”, 93 – „Costul productiei”.

Grupa 90 cuprinde urmatoarele trei conturi:

901 – „Decontari interne privind cheltuielile”

902 - „Decontari interne privind productia obtinuta”

903 - „Decontari interne privind diferentele de pret”

Grupa 92 cuprinde urmatoarele conturi:

921 – „Cheltuielile activitatii de baza”

922 - „Cheltuielile activitatii auxiliare”

923 - „Cheltuielile indirecte de productie”

924 - „Cheltuielile generale de administratie”

925 - „Cheltuieli de desfacere”

Grupa 93 cuprinde urmatoarele conturi:

931 – „Costul productiei obtinute”

933 – „Costul productiei in curs de executie”

Metode de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatia

costurilor

Metodele clasice ale contabilitati de gestiune sunt urmatoarele:

metoda globala;

metoda pe faze;

metoda pe comenzi.

Ele apartin metodelor absorbante (full-costing sau totale) si se bazeaza pe gruparea cheltuielilor de productie in cheltuieli directe si indirecte. Aceste metode implica elaborarea dupa aceeasi metodologie, a doua randuri de calculatie privind costul de productie, si anume:

un rand care precede desfasurarea procesului de productie (stabilirea bugetului sau antecalcul, standard, plan)

al doilea rand de calculatie se efectueaza dupa terminarea procesului de productie (cost efectiv, post calculat).

Comparand costul bugetar cu cel efectiv al productiei fabricate, lucrarilor executate, serviciilor prestate se stabilesc diferente favorabile sau nefavorabile ce se vor inregistra in contabilitate.

Schela Jolietipi a optat pentru metoda globala. Productia de baza are ca obiectiv de fabricatie urmatoarele produse: titei, gazolina, gaze. Sectiile auxiliare sunt organizate independent (Abur, Transpoarte, Laborator, Social, R.K., Probe Productie, Toolmen, Pompe canadiene). Toate cheltuielile se identifica pe produsul care le-a generat, ele avand astfel, un caracter direct. Unitatea dispune si de un Sector Administrativ.

In cursul lunii decembrie 2001 s-a produs 1550 tone titei in cadrul sectiilor de baza, costul antecalculat fiind de 902.550 lei /tona.

Situatia cheltuielilor se prezinta in anexa 28.

Decontarea cheltuielilor intre sectiile auxiliare se face prin debitarea contului 923 – „Cheltuieli indirecte de productie” si prin creditarea concomitent si cu aceeasi suma a conului 922- „Cheltuielile activitatii auxiliare”.

----- ----- -------------- ----- ----- --------- ----- -----

923 Cheltuieli indirecte = 922 Cheltuielile activitatilor 1 145 300 603

de productie auxiliare

----- ----- --------- ----- -----

Inregistrarea consumului cu materiale, piese de schimb, obiecte de inventar si echipament, consum de energie, salarii, etc. (conform anexei 28), se face prin debitarea conturilor 922 – „Cheltuielile activitatii auxiliare” si 924 – „Cheltuieli generale de administratie” si prin creditarea contului 901 – „Decontari interne privind cheltuielile” concomitent si cu aceeasi suma care reiese din anexa 28.

Inregistrarea consumului de materiale:

----- ----- --------- ----- -----

% = 901 „Decontari interne 119 516 491

921 „Cheltuielile activitatii de baza”privind cheltuielile” 21 257 292

922 Transpoarte 26 219 883

922 Social                                                                                 694 465

922 R.K.                                                                                     27 308 784

922 P.P.                                                                                     153 846

922 Toolmen                                                                            849 851

922 Pompe canadiene                                                                         30 510 804

924 Cheltuieli generale de administratie                               11 829 465

----- ----- --------- ----- -----

(Inregistrarea in contabilitatea financiara:

602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 „Materiale consumabile 119 516 491)

Inregistrarea consumului de piese de schimb:

-------- ----- ------ ------------

921 „Cheltuielile activitatii de baza” = 901 „Decontari interne privind cheltuielile” 18 497 197

-------- ----- ------ ------------

(Inregistrarea in contabilitatea financiara:

6024 „Cheltuieli privind piese de schimb” = 3024 „Piese de schimb” 18 497 197)

Inregistrarea consumului cu obiecte de inventar si echipamente:

-------- ----- ------ ----- ----- ----

921 „Cheltuielile activitatii de baza” = 901 „Decontari interne privind cheltuielile” 36 897 771

-------- ----- ------ ----- ----- ----

Inregistrarea consumului de energie:

-------- ----- ------ ------- ----- ----- --------- ----- ----

% = 901 „Decontari interne 619 136 861

921 „Cheltuielile activitatii de baza” privind cheltuielile” 470 352 084

922/Abur                                                                                  2 027 491

922/Transpoarte                                                                      111 095

922/Laborator                                                                                      111 095

922/Social                                                                                 449 936

922/P.P.                      66 657

922/Toolmen                333 286

922/Pompe canadiene                                                 646 353

924/Cheltuieli generale de administratie                              145 040 863

-------- ----- ------ -------- ----- ----- ----------------

(Inregistrarea in contabilitatea financiara:

605 „Cheltuieli cu energia” = 4011 „Furnizori interni”619 136 861)

Inregistrarea salariilor:

-------- ----- ------ ------- ----- ----- --------- ----- ----

% = 901 „Decontari interne 793 693 655

921 „Cheltuielile activitatii de baza” privind cheltuielile” 444 625 391

922/Transpoarte                                                                      44 378 298

922/Laborator                                                                                      3 262 348

922/Social                                                                                 65 332 699

922/R.K.                                                                                    47 353 310

922/P.P.                                                                                    35 699 607

922/Toolmen                                                                8 679 124

922/Pompe canadiene                                                                         25 420 800

923/Cheltuieli indirecte 27 199 217

924/Cheltuieli generale de administratie                  91 742 859

-------- ----- ------ ------ ----- ----- --------- ----- ------

(Inregistrarea in contabilitatea financiara:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal - remuneratii datorate”793 693 655)

Inregistrarea obtinerii produsului:

----- ----- --------- ----- ------- -------- ----- ------

931 „Costul productiei” = 902 Decontari interne5 902 550

privind productia obtinuta”

----- ----- --------- ----- ------- -------- ----- ------

(Inregistrarea in contabilitatea financiara:

345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” 5 902 550)

Repartizarea cheltuielilor indirecte:

921 „Cheltuieli din activitatea de baza” =923 „Cheltuieli indirecte” 1 287 333 632

Rezulta costul productiei = 8 945 918 942 lei

Repartizarea cheltuielilor generale:

-------- ----- ------ ----- -------- ----- ------ ---------

921 Cheltuieli din activitatea de baza =924 Cheltuieli generale de administratie396 345 716

-------- ----- ------ ----- -------- ----- ------ ---------

Inregistrarea costului total:

-------- ----- ------ -------- -------- ----- ------ -----

902 Decontari interne privind productia = 921 Cheltuieli din activitatea de baza 9 342 264 651

-------- ----- ------ -------- -------- ----- ------ -----

cost efectiv / tona titei = 9 342 264 651 = 6 027 268 lei / tona

Diferenta intre costul efectiv si costul standard = 6 027 268 – 5 902 550 lei

Inregistrarea abaterii intre costul efectiv si antecalculat

----- ----- --------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- --------

902 Decontari interne privind = 902 Decontari interne124 718

diferentele de pret privind productia obtinuta

----- ----- --------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- --------

(Inregistrarea in contabilitatea financiara:

348 „Diferente de pret la produse” = 711 „Variatia stocurilor” 124 718)

CAPITOLUL VI

ANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR

SI REZULTATELOR LA S.N.P. „TEPROM” S.A.

- SCHELA JOLIETIPI -

6.1. ANALIZA CHELTUIELILOR

Analiza cheltuielilor se realizeaza prin respectarea principiului conectarii la venituri si vizeaza evolutia acestora si factorii determinati in vederea identificarii posibilitatilor de diminuare a lor pentru cresterea rentabilitatii intreprinderii. Pentru aceasta analiza se utilizeaza indicatorul „Cheltuieli la 1000 lei venituri” (C) determinat ca raport intre Cheltuielile totale () si Veniturile totale ().

g_i = structura veniturilor pe categorii

c_i = cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de venituri

mii lei

P_{0/2001 –} P₂₀₀₀ = - 451,58

P_1/2001 -P_0/2001 = 437,83

In 2001 s-au prevazut 545,14 lei cheltuieli la 1000 lei venituri, ceea ce inseamna o programare optimista fata de 2000 cand s-au inregistrat 996,72 lei cheltuieli la 1000 lei venituri. Economistii au mizat pe reducerea cheltuielilor de exploatare prin cresterea rentabilitatii schelei si prin urmarirea stricta a celorlalte categorii de cheltuieli.

In realitate aceasta reducere a cheltuielilor nu a avut loc intr-o asemenea masura, ci doar in valoare de 13,75 lei la 1000 lei venituri, acest lucru fiind explicat prin influentele structurii veniturilor si a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de venituri.

Se evidentiaza faptul ca s-a avut in vedere amplificare eficientei cheltuielilor mai ales pe seama eficientei pe categorii de venituri, care insa a inregistrat o evolutie inversa.

Structura cheltuielilor ocazionate de

Schela Jolietipi pe anul 2000

Structura cheltuielilor ocazionate de

Schela Jolietipi pe anul 2001

Structura veniturilor, ca factori de influenta, explica rezultatul. Fata de 2000, cand acest factor a avut ponderea lui in cresterea eficientei cheltuielilor, in 2001 s-a previzionat o scadere a importantei sale.

Structura cheltuielilor ocazionate la Schela Jolietipi in 2001, comparativ cu 2000 evidentiaza faptul ca ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu amortizarea, respectiv 35% in 2000 si 22% in 2001 cand ocupa locul doi dupa cheltuielile salariale.

Pentru reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a avut in vedere cresterea indicatorilor de utilizare intensiva si extensiva si folosirea rationala a utilajelor, scaderea cheltuielilor cu forajul de exploatare si injectie, rationalizarea investitiilor.

In ceea ce priveste evolutia cheltuielilor la Schela Jolietipi, se poate analiza pe baza graficului urmator:

Evolutia cheltuielilor pe categorii in perioada 1999-2001

(mii lei)

In perioada 1999-2001, cheltuielile de exploatare au inregistrat o evolutie importanta, relevata grafic si valoric dupa cum urmeaza: in anul1999 au inregistrat o valoare de 87.974.208 mii lei, iar in anul 2000 o valoare de 137.770.116 mii lei, deci au crescut cu 56,60%.

Insa anul 2001 a marcat scaderea semnificativa a cheltuielilor de exploatare pana la valoarea de 72.38522 mii lei, ceea ce inseamna cu 47,46%, adica aproape cu jumatate din valoarea anului 2000.

Cheltuielile financiare inregistreaza valori reduse datorita specificului activitatii de productie desfasurata la Schela. Evolutia in anul 2000 fata de 1999 a fost concretizata intr-o crestere cu 116,79%, iar in anul 2001 nu s-au inregistrat cheltuieli financiare.

Cheltuielile exceptionale au fost ocazionate in valori mai mari decat cele financiare, inregistrand urmatoarea evolutie: in 2000 au scazut de la 629302 mii lei la 401770 mii lei, cu 36,15%, iar in 2001 au continuat sa scada pana la valoarea de 176170 mii lei, ceea ce reprezinta o scadere relativa fata de anul 2000 cu 56,15%, iar fata de 1999cu 72%.

6.2. ANALIZA VENITURILOR

Veniturile obtinute in cursul perioadei 1999-2001 de catre Schela de petrol Boldesti din activitatile de exploatare, financiara si exceptionala au inregistrat evolutia prezentata in graficul care urmeaza

Evolutia veniturilor obtinute la Schela Jolietipi in

perioada 1999-2001 (mii lei)

Veniturile din exploatare au inregistrat corelativ cu cheltuielile din exploatare, o crestere in 2000 fata de 1999, cu 58,55%, pentru ca in anul 2001 sa scada cu 47% fata de anul precedent.

Acest fenomen se poate explica prin procesul de schimbare generalizata la sondele Schelei Boldesti a modului de extractie, ceea ce a incetinit productia. Astfel, s-a trecut de la sistemul de extractie prin eruptie libera, la sistemul de extractie prin pompaj si cu gazlift.

Veniturile financiare au o pondere mica in totalul veniturilor datorita specificului obiectului de activitate.

Au inregistrat urmatoarea evolutie: in 2000 au crescut cu 3,39% fata de 1999, iar in 2001 au scazut drastic pana la 77,28% fata de anul precedent.

Veniturile exceptionale au valori mai mari decat cele financiare, dar au scazut in 2000 fata de 1999 cu 7,15%, iar in 2001 au scazut cu pana la 34,68% fata de 2000. Aceasta evolutie denota o scadere a frecventei operatiilor de casare si dezmembrare a mijloacelor fixe: utilaje petroliere si sonde si implicit, o reducere a operatiilor exceptionale de cedare a subansamblelor rezultate din dezmembrarile si casarile de mijloace fixe.