Igiena si securitatea in munca - feroviar

IGIENA SI SECURITATEA IN MUNCA - FEROVIAR

Sanatatea si securitatea muncii

o      Prevederi generale

(1) Instructiunile proprii de securitate si sanatate a muncii sunt aplicabile in cadrul activitatilor desfasurate pe infrastructura feroviara publice, atit pentru activitatile specifice caii ferate, cuprinzand masuri de prevenire a evenimentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, stabilite pe baza evaluarii nivelului factorilor de risc la accidentare si imbolnaviri profesionale pentru fiecare loc de munca (functie), necesare desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate, cat si pentru agentii economici care presteaza activitati pe infrastructura feroviara publica.

Scopul instructiunilor proprii este acela de a informa cat mai detaliat pe toti lucratorii despre:

a) factorii de risc existenti in cadrul unei sarcini de munca.

b) pericolele la care se pot expune prin nerespectarea reglementarilor de prevenire a accidentelor;

c) regulile minime dar absolut necesare de contracarare a factorilor de risc existenti;

d)EIP necesar reducerii actiunii factorilor de risc asupra executantilor;

e)materialele egienico-sanitare necesare: acordarii primului ajutor in cazul producerii de accident (truse sanitare de prim ajutor) si a igienei personale dupa executarea lucrarilor ;

f) masurile organizatorice si tehnice ce trebuie stabilite de catre conducatorii de unitati si subunitati cu ocazia organizarii proceselor de munca;

g) masurile tehnice ce trebuie realizate (luate) de conducatorii formatiilor de lucru inainte de inceperea sarcinii de munca ;

h)reguiile ce trebuie respectate de catre executanti in timpul

lucrului pentru prevenirea accidentelor ;

i)reglementarea modului de lucru in cadrul contractelor de executie, a lucrarilor cu alti prestatori de servicii din afara infrastructura feroviare publice; j)reglementarea modului de lucru in cadrul contractelor de acces pe infrastructura feroviara publica a operatorilor

o      Domeniu de aplicare

Prezentele instructiuni proprii sunt aplicabile activitatilor desfasurate pe infrastructura feroviara publica.

Agentii economici care efectueaza sau presteaza activitati pe infrastructura feroviara publica sau in comun cu lucratoril caii ferate, vor incheia conventii de securitate si sanatate in munca (anexe la contractele de prestari servicii sau sub forma de act aditional) prin care se vor stabili raspunderile si masurile de securitate si sanatate a muncii ale fiecarei parti, precum si modal de comunicare, tratare si inregistrare al evenimentelor de munca (accidentelor de munca);

. Prezentele instructiuni proprii nu sunt limitative si se vor completa cu prevederi din reglementarile nou aparute s1 din conditiile concrete de lucru;

Prevederile prezentelor instructiuni proprii, se aplica cumulativ cu celelalte reglementari specifice activitatii pe calea ferata.

o      Inventarierea factorilor de risc

Factori de risc sunt determinati de cele 4 elemente ale sistemului de munca:

a) mediul de munca

b) mijloacele de productie

c) sarcina de munca

d) executantu sarcinii de munca

Principalii factori de risc determinate de mediul de munca sunt:

a).temperatura ridicata (vara) sau scazuta (iarna) a aerului (mediul ambient de munca).

b).umiditate ridicata.

c).calamitati naturale (vant, viscol, ploi sau zapada abundente, etc).

d).zgomot.

e).deplasare pe terasamentul CF sau pe teren accidental. f).nivel de iluminat scazut pe timp de noapte.

Principalii factorilor de risc, determinate de mijloacelor de productie, care pot avea o actiune semnificativa asupra lucratorilor sunt urmatorii:

a)deplasari ale mijloacelor de transport;

b)suprafete cu contururi periculoase (intepatoare, taioase, alunecoase, etc);

c) recipienti sub presiune;

d)electrocutare prin atingere directa a elementelor instalatiilor sau aparatajelor aflate sub tensiune,

e)electrocutare prin atingere indirecta a partilor metalice care, in mod normal nu sunt sub tensiune electrica insa, pot fi puse accidental sub tensiune, printr-o defectiune a izolatiei, conturnarea spatiilor izolante, etc;

f) zgomot, vibrati , trepidatii.

Principalii factori de risc determinati de specificul sarcinii de munca sunt urmatorii:

a).executarea unor lucrari in gabaritul de liberd trecere al caii ferate;

b).traversarea si deplasarea printre liniile caii ferate si in lungul acestora, cu pericol de surprindere si lovire de catre materialul rulant in miscare;

c).interventii cu maxima operativitate la instalatii ziua sau noaptea, indiferent de starea timpului, temperatura aerului, anotimp, relief, nivel de iluminare, etc.

d).efectuarea unor lucrari cu instalatiile de siguranta circulatiei in functie.

e).imposibilitatea intreruperii tensiunii electrice, etc.

f).Iucrul la inaltime.

g).suprasolicitare psihica ridicata determinata de necesitatea asigurarii calitatii lucrarilor si interventiilor la instalatiile de siguranta circulatiei.

h).suprasolicitare fizica determinate de pozitii vicioase de lucru (in genunchi, rasucit, aplecat, etc.).

Principalii factori de risc specifici executantului

determinate de limitele capacitdtilor omului sunt urmatorii:

a).efectuarea defectuoasa a unor operatii in cadrul sarcinii de munca,

b).utilizarea gresita sau incompleta a mijloacelor sau dispozitivelor de protectie si a EIP;

c).pornirea, oprirea sau interventia la echipamente pentru care nu este autorizat;

d).neefectuare sau efectuarea incompleta a unor operatii indispensabile prevenirii accidentelor;

e).efectuarea unor operatii in afara sarcinii de munca care pot deveni periculoase;

f).efectuarea sarcinii de munca in stare necorespunzatoare (oboseala, consurn alcool, influenta medicamente, etc.).

o      Masuri de prevenire

Pentru contracararea efectelor factorilor de risc asupra lucratorilor, prin planul de prevenire si protectie se stabilesc masuri organizatorice, masuri tehnice si masuri igienico-sanitare:

o      Masuri tehnice

Pentru evitarea surprinderii echipelor care lucreaza in linie de catre trenurile in circulatie, lucrarile trebuie organizate prin realizarea urmatoarelor masuri:

(1).verificarea asigurarii materialului rulant oprit pe linii prin mentinerea pe loc cu frane de mand sau saboti de mana, dupa caz.

(2).plantarea de discuri rosii, pentru inchiderea liniei, respective de semnalizare a locului unde echipele efectueaza lucrarile.

Pentru asigurarea deplasarii si accesului lucratorilor la locurile de munca, in incinta unitatilor sau subunitatilor, trebuie stabilite si marcate caile de acces si deplasare. Schitele acestora trebuie afisate si aduse la cunostinta lucratorilor sub semnatura.

La toate locurile de munca trebuie asigurat microclimatul in spatiile de lucru, prin ventilatie naturala, incalzire, etc.

Asigurarea iluminatului corespunzator in spatiile de lucru destinate lucratorilor, cu corpuri de iluminat dirijate astfel incat sa evite oboseala, precum si la exterior printre lini, unde se efectueaza lucrari le de interventie, intretinere sau reparatii.

Asigurarea la locurile de munca a apei potabile si apei necesare igienizarii locurilor de munca si a igienei, personale.

Asigurarea masurilor specifica executarii lucrarilor in zona caii ferate electrificate.

Asigurarea intretinerii,verificarii si repararii (mentenanta) a echipamentelor de munca.

Asigurarea mijloacelor de comunicatie pentru lucratorii care isi desfasoara activitatea in conditii de izolare.

o      Masuri igienico-sanitare

- Asigurarea gratuita a materialelor igienico-sanitare pentru ingiena corporala conform CCM

- Asigurarea truselor sanitare de prim ajutor

- Efectuare igienizarii spatiilor de lucru si a grupurilor sociale

- Asigurarea lenjeriei si igienizarii acestora pentru serviciul de incazarmare

o      Atributiile conducatorilor locurilor de munca

La intrare in serviciu, trebuie sa verifice daca lucratorii:

a).sunt in stare normala din punct de vedere fizic.

b).sunt dotati cu sculele si dispozitivele de protectie

necesare lucrarilor.

c).sunt dotati cu EIP adecvat lucrarii respective.

d).nu sunt sub influenta bauturilor alcoolice.

La inceperea efectiva a lucrului, trebuie sa ia masurile de prevenire si protectie stabilite fara a omite urmatoarele:

a).intocmirea formalitatilor de lucru prin solicitarea inchiderilor de linie, scoaterilor de sub tensiune a instalatiilor electrice, consemnare in evidentele, operative stabilite ;

b).montarea discurilor rosii sau paletelor de semnalizare si

instalarea dispozitivelor de protectie prevazute (cabluri ocolitoare, eclisare macaze, etc.) , dupa caz.;

c).informarea scurta a lucratorilor privind conditiile tehnice de desfasurare a lucrarii (cele realizate la punctul b).

d).instruirea de scurta durata privind regulile specifics de SSM, fara consemnarea de articole.

e).verificarea dotarii fiecarui lucrator cu EIP.

In timpul executarii este necesara supravegherea permanenta a lucrarii, astfel:

a) urmamarirea mentinerii conditiilor tehnice luate la inceperea lucrarilor b).respectarea de catre lucratori a regulilor stabilite initial

b).in cazul aparitiei unui pericol iminent sau a nerespectari regulilor stabilite se va intrerupe lucrul retrage executantii se vor remedia deficientele.

Sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;.

I I

Sa coopereze, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fard riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate.

o      Metodologia inctocmirii intructajelor

Generalitati

Organizarea si desfasurarea activitatilor de intruire, examinare si autorizare in domeniul securitatii si sanatatii muncii, se realizeaza in conformitate cu prevederile din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, a Hotararii Guvernului nr. 1425/2006 si a reglementarilor interne.

Intocmirea tematicilor

Tematicile vor fi intocmite pe meserii (functie) sau grupe de meserii, ale caror activitate se desfasoara in conditii similare, iar locratorii sunt supusi acelorasi factori de risc.

Materialele de prelucrat, se vor repartiza uniform si judicios pe teme inlantuite logic, astfel incat, pe parcursul unui ciclu de instruire (un an) sa fie prelucrate in intregime,

Pentru instruirea introductiv generala va cuprinde:

a) extrase din legislatia SSM

b) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii si consecintele nerespectarii masurilor de prevenire.

c) masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

Tipurile de instructaj

Instruirea in domeniul SSM a lucrarilor de a calea ferata, cuprinde:

a) instruirea introductiva generala ;

b) intruirea la locul de munca ;

c) intruirea periodica ;

d) intruirea la inceperea lucrului ;

Durata si periodicitatea instructajelor

a) la angajare 8 ore cu completarea in fise ;

b) 8 ore ;

c) la 3 luni daca muncitorul a lipsit mai mult de 30 de zile lucratoare ;

d) de cate ori este nevoie ;

Desfasurarea instructajelor

Se face lucratorilor la angajare, detasati de la o unitate sau subunitate la alta, delegate de la o unitate sau subunitate la alta.

Se efectueaza de catre lucratorul desemnat, din unitate sau subunitate, durata fiind de 8 ore, cu consemnare in fisa individuala de instruire.

Continutul instruirii trebuie sa fie in conformitate cu tematica intocmita de lucratorul desemnat si aprobata de angajator.

Se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza de teste.

Rezultatul verificirii va fi consemnat in fisa de instruire; nu vor putea fi angajati lucratorii care nu si-au insusit cunostintelc prezentate la instruire.

Se face dupa instruirea introductiva-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precun si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui lot de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.

(1) Se face tuturor lueratorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul unitatii sau subunitatii.

Se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in grupe de maximum 20 de persoane.

Durata instruirii este de 8 ore.

Se va efectua pe baza tematicii intocmite de catre

lucratorul desemnat din subunitate in colaborare cu conducatorul locului de munca si aprobate de catre angajator, fiind pastrata la persoana care efectueaza instruirea.

Inceperea efectiva a activitii la locul de munca de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza in fisa de instruire individuala.

Este interzisa admiterea la lucru fara confirmarea sefului unitatii.

Se face tuturor lucratorilor ai are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul SSM.

Se efectueaza de catre conducatorul locului de munca (sef divizie, serviciu, birou, sectie, regulator circulatie, statie cale ferata, district) sau inlocuitorul de drept a acestuia, numit prin decizie. Intervalul dintre doua instruiri periodice pentru sonalul de executie este de 3 luni cu durata de. 2 ore.

Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice este de 12 luni, cu durata de 2 ore.

Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si prin sondaj de catre angajator, lucratorul desemnat, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmand astfet ca instruirea a fost facuta corespunzator.

Se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice

Se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre lucratorul desemnat in colaborare cu conducatorul locului de munca, si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana cand efectueaza instruirea.

Se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:

a)cand un lucrator a lipsit paste 30 de zile lucratoare,

b)cand au aparut modificari ale prevederilor de SSM privind activitati

specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor

proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de not riscuri in unitate;

c)la reluarea activitatii dupa un accident de munca;

d)la executarea unor lucrari speciale;

e)la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;

f)la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;

g)la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre lucratorul desemnat in colaborare cu conducatorul locului de munca si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.

Inaintea inceperii lucrului conducatorul de munca sau de formatie, va efectua intregului personal din subordine o intruire de scurta durata, asupra conditiilor in care urmeaza sa se desfasoare lucrul, insistand asupra situatiilor pe care cei prezenti nu l ecunosc sau prezinta un anumit grad de pericol.

Consemnarea se face in documentele justicative asupra prezentei la lucru

In timpul desfasurarii activitatilor conducatorului acesteia va efectua, ori de cate ori este necesar, instruirea lucratorilor din subordine asupra modului corect si nepericulor de executare a sarcinilor d emunca, punand accentul pe partea practica.

Verificarea cunostintelor

Examinarea tuturor lucratorilor privind cunostintele in -Ionicniul securitaii si sanatatii in munca se va efectua corespunzdtor programului de examinare aprobat de angajator si intocmit de catre fiecare compartiment in parte, dupd caz (divizie/serviciu/oficiu).

Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se va ofectua pe baza programului anual de examinare medicala intocmit in colaborare cu serviciul de medicina muncii asigurat pe baza de contract de prestari servicii.

Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor care poseda carnet de conducere categoria 'B' si care conduc autovehiculele societatii se va face conform prevederilor legate privind posesorii carnetelor de profesionisti (anual).

Fisa emisa in urma controlului medical de unitatea sanitara se va depune la serviciul resurse umane.

Se autorizeaza lucratorii pentru urmatoarele categorii de activitati:

a) lucru la inaltime;

b) lucru in conditii de risc electric (eletrician) ;

c) montarea corpurilor abrasive.

Pentru activitatea santiereleor mobile sau temporare se vor numi si autoriza lucratori in functia de coordonator de securitate conform cerintelor legale (HG 300/2006 si ORD. 242/2007)

Completarea fiselor idividuale

Fiecare lucrator, va avea o singura fisa individuala, care trebuie sa-l insoteasca in cazul mutaarii la un nou loc de munca, in cadrul aceleiasi unitati sau subunitati, fara a fi necesara intocmirea unei noi fise.

Fisele "in continuare" se vor completa la toate rubricile privind instructajul la angajare, prin copiere integrala din fisa originala (incheiata), cu semnatura lucratorului (pentru confirmarea efectuarii instructajelor la angajare), cu formula "conform cu originalul", semnatura si stampila sefului de unitate in functie.

In cazul in care, rubricile noilor fise nu sunt suficiente pentru completarea integrala a metarialelor predate la instructajul la angajare, acesta se va consemna pe primele pozitiii prevazute pentru instrucatajul periodic.

o      Prevederi specifice CF

Generalitati

Prezentele instructiuni contin reguli minime pentru prevenirea accidentelor de munca si sunt intocmite, conform Legii 90/1996, prin concretizarea prevederilor din NGPM, NSPM sau alte reglementarilor la conditile specifice de lucru.

Scopul instructiunilor este acela de a informa cat mai detaliat pe toti salariatii despre factorii de risc existenti in cadrul unei sarcini de munca;

- pericolele la care se pot expune prin nerespectarea reglementarilor de prevenire a accidentelor;

- regulile minime dar absolut necesare de contracarare a factorilor de risc existenti;

EIP necesar reducerii actiunii factorilor de risc asupra executantilor;

- EIL necesar reducerii murdaririi corpului sau imbracamintei personala a salariatilor;

materialele igienico-sanitare necesare, igienei personale dupa executarea lucrarilor;

masurile organizatorice si tehnice ce trebuie stabilite de catre conducatorii de unitati cu ocazia organizari proceselor de munca;

masurile tehnice ce trebuie realizate (luate) de conducatorii locurilor de munca inainte de inceperea lucrului;

- regulile ce trebuie respectate de catre executanti in timpul lucrului pentru prevenirea accidentelor.

Instructiunile sunt aplicabile in cadrul activitatilor desfasurate pe infrastructura feroviara publica.

Prezentele instructiuni se pot complecta si cu alte prevederi reiesite din conditiile concrete de lucru.

Prevederi privind lucrul in zona caii ferate electrificate

Conducatorii tuturor unitatilor si subunitatilor caii ferate precum si toti agentii economici sunt obligati sa intruiasca lucratorii privind lucrul in zona caii ferate electrificate.

Prevederi pentru lucrarile la instalatiile SCB

Conditii de executare

Masuri de securitate necesare

Persoane raspunzatoare de securitatea muncii

Autorizatia de lucru

Unitatea ...........

Subunitatea........

CONVENTIE DE LUCRU

CAP. A - SCOATEREA DE SUB TENSIUNE A LINIEI DE CONTACT:

1. Conform solicitarii nr....... a....., se dispune:

a) scoaterea de sub tensiune a liniei de contact aferenta zonei de lucru: ......

b)Separarii electrice la:........

c) Legaturile la pamant (sina) ........

d)Legaturile la pamant (sina) pentru protectia frontului de lucru se executa de catre:.......

2.Emitent...... 3. Admitent........

Semnatura ...... Semnatura ........

Nr. conv. telefon ........

CAP. B - ADMITERE LA LUCRU

1. Am legat la pamant (sina) ..........

2. Sa asigurat gabaritul de libera trecere la data....... Ora ....

3. Seful formatiei de lucru a fost instruit asupra limitelor prontului de lucru.

4. Aprobarea de inceperii a lucrarii sa dat sefului formatiei de lucru la data .....ora ..... Prin transmitere directa.

5. Subsemnatul ..... Sef formatie de lucru confirm urmatoarele

a) In zona de lucru linia de contact a fost scoasa de sub tensiune si legata la sina

b) Am luat la cunostinta de executarea lucrarii

6. Amitent ......... 7. Sef formatie...........

Semnatura ......... Semnatura ...........

CAP.C - DESFASURAREA LUCRARII

Subsemnatii, executanti confirmam ca am fost intruiti asupra continutului lucrarii, riscurilor instalatiei si cele ale tehnologiei de lucru, am primit pentru fiecare sarcinile concrete de lucru si le-am inteles .....................................................

CAP. D FORMALITATI LA TERMINARTEA LUCRARII

1. Subsemnatul ............ Sef lucrare, declar urmatoarele:

a) Lucrarea a fost incheiata, sculele si materialele s-au strans iar membri formatiei au fost evacuati din zona de lucru.

b) comunicarea privind terminarea lucrari si posibilitatea punerii sub tensiune a instalatiei a fost transmisa la data de ..... ora ...... prin transmitere directa admitentului.........

Admitent ........... Sef formatie lucru..........

Semnatura.......... Semnatura ............

Se interzice sa se intrerupa continuitatea circuitului de retur al curentului de tractiune, fara ca in prealabil sa se sunteze locul respectiv cu un cablu cu sectiunea de min. 50 mm2.

(1) Toate punctele cu pericol de accidentare, vor fi identificate, inventariate, prelucrate cu toti lucratorii subunitatii la instruire si se vor stabili masuri tehnice de prevenire.

(2) Punctele periculoase vor fi semnalizate (marcate) prin vopsire in culori conventionale, imprejmuiri, montarea de placute avertizoare etc, dupa^- caz.

La pozarea cablelor sau montarea conductoarelor aeriene pe poduri si viaducte, se vor lua masuri contra caderii de la indltime a angajatilor^. Conducatorul lucrarii va indica - inaintea inceperii lucrului locul de refugiu al fiecarui muncitor, la trecerea trenurilor.

Lucrarile de intretincre si reparatii la cablurile SCB se executa numai cu scoaterea conductoarelor cablului de sub tensiune. Nu se vor incepe lucrarile pana cand conducatorul acestora nu va controla personal ca scoaterea de sub tensiune s-a facut pe intregul cablu si s-au luat toate masurile de prevenire pentru a nu fi repus accidental sub tensiune.

Pentru identificarea conductoarelor in cabluri se interzice

utilizarea camasii, armaturii sau a pamintului, ca retur al circuitului de identificare. Ca retur se va utiliza numai un conductor din cablu.

Cand se lucreaza la cablul supus unei inductii periculoase, camasa sau armatura cablului nu vor fi taiate inainte de a se fi stabilii o legatura rnetalica de continuitate intre cele 2 parti care vor fi separate prin taietura. Se vor utiliza unelte si EIP electroizolante.

in cazurile in care se lucreaza in conditii meteorologice nefavorabile (pe ceata, viscol, ploaie. etc) si in locuri cu vizibilitaic redusa, lucratorii vor fi cel putin cate doi, unul efectuand lucrarile propriu-zise, iar celalalt va supraveghea circulatia trenurilor, astfel incat din timp si in orice moment, sa-si posta avertiza colegul asupra apropierii vehiculelor si sa-i comunice in ce directie sa se retraga.

La lucrarile pe sernnale este interzis a se ridica sau a se cobori piesele sau utilajele de lucru direct cu bratele sau prin aruncare; operatia se exccuta numai cu ajutorul franghiilor.

Se interzice urcarea pe stalpi sau pe catargele semnalelor in statiile unde exista pericolul depasirii gabaritului si de lovire a personalului de catre materialul rulant. Trebuie luate masuri de protectie a linici de catre un agent care va semnala din timp orice apropiere a trenurilor, mentinandu-se legatura cu IDM pentru a se lucra numai in pauzele libere de circulalie.

Lucrarile la circuitele SCB care functioneaza cu (ensiuni mai marl de 110 V vor fi executate numai cu scoaterea de 4uh tensiune a acestor circuits.

La panoul de sigurante unde s-au scos de sub tensiune se va monta o placa avertizoare cu inscriptia: 'Nu cuplati. Se lucreaza la circuite'.

Scoaterea de sub tensiune si cuplarea din nou a tensiunii se vor face la dispozitia conducatorului lucrarii personal.

Partite din instalatii la care se lucreaza se vor lega la pamant. Nu se va incepe lucrarea decat dupa ce. in prealabil, s-a verificat ca legatura la pamant a lost f^-acut, ca este corect realizata si ca nu exista tensiune.

Se va lucra cu unelte cu manerul clectroizolant.

Lucrarile la circuitele releelor sau partilor electrice cu tensiune de pana la 110 V pot fi executate cu instalatii sub tensiune; in acest caz se va lucra cu EIP, cu unelte electroizolante.

In timpul lucrarilor la instalatiile interioare sunt interzise: a).atingerea elementelor sub tensiune (indiferent de valoarea acesteia) direct cu mana sau cu corpul.

b).utilizarea de unelte necorespunzatoare sau cu partite electroizolante deteriorate.

c).curatarea instalatiilor sau pardoselilor cu materiale usor volatile sau inflamabile.

d)Furnatul.

e).Iucrul fara EIP adecvat.

f).Iucrul la instalatifle electrice cu mainile umede sau unsuroase.

g).blocarea locurilor de acces cu materiale sau piese.

Curatarea prafului de pe instalatii se va face numai cu ajutorul unor pensule cu coada izolanta sau cu ajutorul aspiratoarelor de praf la care gura de aspiratie trebuie sa fie izolata.

Paravanele sau ingradirile de protcelie a instalatiilor aflate sub tensiune vor fi legate la priza de pamant.

EIP electroizolant folosit Ia lucrarile de intretincre verificare si masuritori va fi verificat periodic de catre PRAM.

In salile cu echipamente se vor utiliza numai scari duble, cu talpi corespunzatoare asigurate impotriva alunecarii si impotriva deschiderii accidentale. Este initerzis rezemarea scarilor direct de instalatii.

In timpul lucrul la inaltime sau pe scara este interzisa aruncarea uneltelor sau pieselor de jos in sus sau invers.

Deblocarea, ungerea si gresarea angrenajelor nu se voi efectua direct cu mana, ci numai cu scule sau dispozitive adecvate.

Sunt interzise improvizatiile de ^orice fel in instalatiile electrice indiferent de tensiunca de alimentare. Se vor folosi numai sigurante calibrate, iar pentru asigurarea contactului de fund este interzisa utilizarea de adaosuri metafice, monede, etc.

In fata tablourilor dc alimentare si de distributie vor fi puse covoare de cauciuc electroizolante.

Cordoanele de alimentare si ale aparatelor de masura, ale ciocanelor de lipit electrice, etc, trebuie sa fie bine izolate, fara purti libere de izolatie, dotate cu dispozitive corespunzatoare de conectare la sursa de energic clectrica.

In salile de relee este interzisa folosirea sau pastrarea oricaror sortimente de produsc petroliere usor inflarnabile (benzine toluen, acetone, etc).

Bornele sub tensiune aflate pe panoul de distributie precurn si intrerupatoarele vor ti protejate cu capac din material electroizolant. Acestea vor fi in asa fel montate incat cutitele mobile sa nu fie sub tensiune atat timp cat intrerupatorul este deschis.

Toate lucrarile la instalatii1e SCB exterioare trebuie executate cu respectarea prevederilor privind lucrul in gabaritul CF, intre linii, in apropierea liniei de contact sau in legatura cu circulatia si manevra trenurilor, dupa caz.

Inainte do inceperea lucrului la aparatajul SCB exterior, pentru actionarea macazelor etc.. trebuie obtinut acceptul IDM cu inscrierea in RRISC.

Lucrul la cabluri sau aparatajul exterior alimentare cu tensiune mai mare de 60V se va face numai cu intreruperea alimentarii si asigurarea ca aceasta nu poate fi facuta necontrolat sau de personal neautorizat, folosind incuietori, placate avcrtizoare etc.

Se interzice stalionarea langa compensatoare atunci cand se fac probe derupere a transmisiei pentru a se evita lovirea prin caderea bratelor accstora.

La lucrarile de verificare, intretinere si curatare a macazelor centralizate si a franelor de cale, vor fi respectate si urmatoare1e:

a).nu vor incepe lucrarile decat dupa ce au anuntat IDM sau pe agentul care manevreaza macazele de la masa sau coloana do manevra, pentru ca acestia sa nu manevreze macazele fara a aviza la randul lor pe executanti.

b).nu vor incepe lucrarile decat dupa ce au introdus intre limbile macazelor pene de protectie pentru blocare.

c).nu vor incepe lucrarile la franele de cale decat dupa ce s-a realizat intreruperea posibilitalii manevrarii acestora, pe parcursul lucrarilor.

d).la curatirea cu aer comprimat se vor utiliza manusi si ochelari de protectie.

e).lucratorii se vor indeparta din timp de linie cand se apropie trenurile sau convoaiele de manevra, fiind interzis a se mai executa lucrari la macaze si frane atata timp cat peste acestea se gaseste material rulant.

f).vor fi atenti la trecerea materialului rulant peste macazele sau franele de cale langa care se gasesc, pentru a nu fi loviti de incarcaturile care eventual depasesc gabaritul.

g).nu se vor inlatura blocarile franei de cale sau macazelor decat dupa retragerea uneltelor si lucratorilor.

Macazele si franele de cale vor fi curatate numai cu scule speciale (razuitoare, maturi, etc.) si niciodata direct cu mana, spre a se evita prinderea si strivirea mainii la o schimbare neprevazuta a pozitiei.

Pentru curatarea papucilor de alunecare a acelor macazului si a partilor componente ale franelor de cale, precum si pentru ungerea lor se vor utiliza scule speciale de curatare sau ungere, cu coada lunga

In timpul executarii lucrarilor la macazele centralizate se vor respecta urmatoarele prevederi:

a).nu se vor atinge direct cu mana elementele aflate sub tensiune.

b).nu se va intervenii la elementele mobile din electromecanism, daca exista posibilitatea manevrarii acestora.

c).este interzisa efectuarea verificarilor functionale si de concordanta data nu au fost indepartate toate materialele si sculele folosite si nu au fost indepartati si lucratorii.

Este interzis a incepe lucrarile de revizie si reparare a

electromecanismelor de macaz pana nu se executa:.

a).intreruperea circuitului de actionare.

b).intreruperea alimentarii circuitului de cale _'in care este cuprins macazul la care se lucreaza sau intreruperii circuitului de control.

Lucrarile de revizie bianuala de verificare a partilor ascunse trebuie executate si cu respectarea urmatoarelor:

a).conducatorul echipei complexe (linii) trebuie sa coordoneze si sa supravegheze unitar desfasurarea lucrarilor, prin stabilirea agentilor si mijloacele de semnalizare;

b).conducatorul formatiei SCB trebuie sa supravegheze ca la manevrarea macazului sa nu se accidenteze lucratorii echipei complexe.

c).La utilizarea generatoarelor de sudura trebuie respectate si instructiunile proprii pentru sudarea metalelor, evitand manipularea pieselor incinse.

In cadrul lucrarilor la franele de cale se vor respecta si urmatoarele:

a).inlocuirea lamelelor de franare se va face in formatie de cel putin sase persoane, dintre care unul este conducatorul lucrarii;

b).ridicarea pieselor grele se va face cu mijloace mecanizate;

c).verificarea si repararea instalatiilor de presiune se vor face

cu respectarea prescriptiilor tehnice ISCIR specifice.

Masuratorile clectrice care se efectueaza la sectiunile izolate, la circuitele de cale, picheti, distributori, dulapuri exterioare, semnale luminoase si coloane de manevra se vor face numai din afara caii, cu cordoane suficient de lungi si binse izolate electric, iar executantul trebuie sa poarte echipament de protectie electroizolant.

Este interzisa interventia la aparatajul SCB (macaz, bariera, semnal mecanic, etc.) in timpul rnanevrarii acestora, pentru reglaje, masuratori, remedieri, etc.

Lucrarile la sina sau la instalatiile care sunt in legatura cu returul curentului de tractiune vor fi executate numai dupa ce s-a realizat verificarea continuitati circuitului de retur. In cazul cand se constata o intrerupere a circuitului de retur, nu se va incepe lucrul decat dupa ce s-a cerut si s-a obtinut scoaterea de sub tensiune a liniei de contact.

In cadrul lucrarilor la circuitele de cale se interzice demontarea elementelor care asigura returul curentului de tractiune, ca: bobine de joanta, funii, conexiuni, legaturi ehipotentiale, impamtari, etc. Daca lucrarile impun acest lucru se va scoate de sub tensiune linia de contact.

Se interzice deconectarea de sina a unui singur conductor al bobinei de joanta, fara conectarea in prealabil a ambelor sine la mediana bobinei dc joanta a sectiunii vecine.

Se interzice, ca in timpul lucrarilor sa se deconecteze circuitele de cale dintre transformatorul de izolare si bobina de joanta, fara o prealabila scurtcircuitare a infasurarii bobinei de joanta care este in legatura cu acesta.

La urcarea pe semnale, pe console si pe pasarelele semnalelor luminoase este interzisa apropierea la distanta mai mica de 1,5m fata de linia de contact, cu oricare parte a corpului sau cu diverse scule, dispozitive, materials, etc.

Pentru lucrarile la barierele centralizate se vor realiza acoperirea si semnalizarea echipelor privind circulatia auto peste pasaje.

La lucrarile de manipulare, de intretinere si de reparare a acumulatoarelor se va folosi EIP antiacid prevazut in CCM. Pentru protejarea ochilor se vor purta, in mod obligatoriu ochelari de protectie.

La montarea si demontarea baterillor de acumulatoare pentru reparatii, se va lucra cu deosebitd atentie, pentru a se evita stropirea corpului si a hainelor cu electrolit.

Placile de plumb defecte si alte materiale defecte, care se scot din acumulatoare nu vor fi depozitate in itelier, ci vor fi transportate in locuri special destinate.

Este interzis transportul elementelor de acumulator deschise, umplute cu electrolit.

Depozitarea recipientilor cu acizi se va face in incaperi amenajate, separate de alte cladiri sau locuri de munca, avand aerisire naturala permanenta.

Acizii imprastiatii se neutralizeaza cu lapte de var. Pe locul respectiv se pune un strat de nisip sau de cenusa.

La prepararea solutiei de electrolit, vor fi respectate urmatoarele reguli minime:

a).acidul se va turna din damigene in vase de stic1a cu o deosebita atentie ca sa nu se verse sau sa sara stropi.

b).acidul se va turns foarte incet si treptat in vasele cu apa distilata, agitand permanent - solutia cu un bastonas de sticla sau de ebonita; ESTE STRICT INTERZIS SA SE TOARNE APA DISTILATA IN ACID.

Daca intamplator au saris stropi de acid sulfuric pe piele locul atins se va spala imediat cu molta spa ai apoi se va tampona cu o solutie de bicarbonat de sodiu (2%). Hainele vor fi tamponate cu aceeasi solutie.

Se interzice fumatul sau introducerea oricarei surse de foc cu flacara deschisa in incaperea acumulatoarelor. Se interzice categoric intrarea persoanelor straine in aceasta incapere.

Este interzis a se pasta alimente sau a se manca in salile de acumulatoare sau in timpul lucrului la acumulatoare.

In apropierea locului de reparare a acumulatoarelor mari, stationare, se va infiinta un punct dotat cu trusa sanitara si cu mijloace contra accidentelor provocate de contactul cu acid sulfuric, hidrat de potasiu, plumb, etc.

o      Protectia impotriva substantelor si produselor periculoase

Este obligatorie marcarea tuturor rezervoarelor, conductelor sau ambalajelor care contin substante periculoase (toxice, inflamabile, explozive) prin semne conventionale specifice pericolului respectiv.

Se interzice folosirea surselor de iluminat in constructie normala sau a flacarii deschise la interiorul cisternelor care contin sau au continut fluide inflamabilesi/sau explozive.

o      Masuri de prim ajutor pentru accidentatii prin electrocutare si accedentari din alte cauze

Instalatiile electrice prezinta un pericol de accidentare electrica(electrocutare), in special in cazul executarii de lucrari direct in aceste instalatii sau in vecinatatea lor.

Electrocutarea provoaca intotdeauna arsuri, insotite sau nu de rani deschise, oprirea respiratiei sau a inimii, urmate de pierderea cunostintei.

Generalitati

Locurile de trecere peste C.F. trebuie sa fie bine stabilite, amenajate pentru aceasta si seninalizate corespunzalor

Schita unitatii cu caile de acces si deplasare, precum si cu locurile periculoase marcate vizibil va fi afisata si adusa la cunostinla angajatilor sub semnatura.

Trecerea peste liniile de cale ferata se va face numai dupa ce persoanele s-au asigurat ca nu se apropie vehicule in miscare.

Traversarea liniilor de cale ferata se va face prin tunele pietonale, pasarele sau prin orice alt loc de trecere special amenajat si destinat acestui scop.

Trecerea peste linii trebuie sa se faca perpendicular pe axa liniei si la o distanta de minimum 5 m de tampoanele materialului rulant aflat in stationere.

Trecerea peste liniile ocupate cu vagoane trebuie sa se faca numai prin gheretele sau platforme de frana.

Trecerea peste linii, acolo unde vizibilitatea este inipiedicata de cladiri sau instalatii, trebuie sa se fara cu mare atentie, observandu-se mai intai daca nu se apropie un tren sau vreun vehicul.

Traversarea liniilor duble sau multiple trebuie sa se faca cu atentie si la circulatia pe liniile vecine.

(1) Mersul de-a lungul liniilor trebuie sa se faca numai in afara firelor caii, cu respectarea gabaritului de libera trecere si cu atentie la circulatia pe liniile vecine.

(2) Prin exceplic,in cazul liniilor duble, se va putea merge pe linia pe care circulatia se face in sens contrar celui de mers al salariatului, acesta trebuind sa fie atent sa nu fie surprins, de vreun tren care ar circule pe "falsa'.

Stationarea sau circulatia personalului intre firele caii, este permisa numai pe durata de timp strict necesara realizarii sarcinilor de serviciu, dar cu mare atentie la circulatia materialului rulant in ambele sensuri de mers, precum si la eventualele obstacole (gropi de cenusa, inimi de incrutisare, bare de conexiune etc.).

La traversarea peste liniile caii ferate se interzice:

a)         trecerea prin fata trenurilor, locomotivelor sau altor vehicule in mincere (care se apropie);

b)         trecerea peste macazuri si peste inimile de incrucisare ale acestora.

Prin exceptie, la trecerea, ca sarcina de serviciu, peste macazuri si inimi de incrucisare personalul nu trebuie sa puna piciorul pe sina, intre ac ai contraac, intre sina si contrasina sau intre piesele inimii de incrucisare, trebuind sa evite atingerea partilor metalice ale caii;

c)         trecerea pe sub vagoane;

d)         trecerea peste tampoane sau aparate de cuplare;

e)         trecerea printre tampoanele materialului rulant care stationeaza daca nu au intre ele o distanta de cel putin 10m.

La trecerea peste linii cat si la circulatia printre linii angajatii nu trebuie aiba urechile acoperite de sepci, caciuli, glugi, gulere ridicate, pentru a nu fi impiedicata perceperea semnalelor acuslice sau a zgomotelor produse de materialul rulant in miscare.

Toate constructiile din zona caii ferate care au usile spre linii si sunt situate la o distanta mai mica de 6 m (masurata din axa liniei cea mai apropiata) vor fi prevazute cu balustrade de protecfie in fata usii, pentru a impiedica accesul direct la linii.

Liniile, peroanele, platformele si caile de acces si deplasare aflate in incinta oricarei unitatie trebuie sa fie bine intretinute si in stare perfecta de curatenie.

Este interzisa depozitarea intre linii, pe pefoane, pe platforme sau in imediata alor apropiere, a zgurii, zapezii, ghetii, materialelor, bagajelor sau a altor obiecte. Fac exceptie bagajele sau obiectele care trebuie reincarcate in alt tren, situatie in care acestea trebuie aranjate in stiva, in afara cotei de gabarit si fara blocarea cailor de acces.

In incinta unitatilor, amplasarea echipamentelor tehnice si/sau a materialelor si piselor de schimb necesare activitatilor de exploatare feroviara se va face numai cu acordul scris al sefilor unitatilor interesate.

Ramele gropilor de cenuse si a le canalelor de revizie trebuie vopsite in alb, iar puturile de vizitare si gurile canalelor se vor acoperi cu capace rezistente.

Locurile periculoase, din incinta subunitatilor de cafe ferate, care nu pot fi evitate, trebuie semnalizate, iluminate pe timpul noptii si vopsite cu dungi galben-negru alternativ.

In cazul in care datorita executarii unor lucrari, apar locuri periculoase necunoscute, conducatorii lucrarilor au datoria de a sesiza, in scris, conduccrea subunitatilor CF despre existenta acestor locuri, luand totodata, masuri pentru semnalizarea lor, pana la indepartarea starii de pericol.

(1) Agentii economici care efectueaza tramporturi si conlucreaza cu calea ferata sunt obligati sa-si instruiasca personalul propriu zis asupra prevederilor prezentelor norme specifice.

(2) Cu toti agentii economici care lucreaza pe infrastructura feroviara vor incheia, oblioatoriu, conventii pe linie de securitate a muncii.

Transporturile militare pe calea ferata vor fi insotite de personal instruit de untatile militare carora le apartin, cu privire la prevederile normelor specifice de protectie a muncii pe calea ferate.

Metoda Shaeffer

Aceasta metoda este cea mai recomandata a fi intrebuintata, cu exceptie cazurilor in care victima are rani grave sau fracture in zona toracelui sau a coloanei vertebrate, card se recomanda a se intrebuinta metoda Sylvester.

Tehnica metodei Schaeffer este urmatoarea:

Se culca victima cu fata in jos, cu bratele intinse in lungul capului (eventual una din maine se aseaza sub cap), pe un sol tare.

Se recomada sa fie lasat capul victimei in jos fara a se exagera, in afara cazului in care obrazul este viu colorat (caz in care capul se va tine la orizontala).

Capul va fi intors intr-o parte, astfel incat, pe de o parte, nasul si gura victimei sa fie degajate, pentru a nu se impiedica respiratia artificiala, iar pe de alta parte, pentru ca cel care ajuta la executarea respiratiei artificiale sa poata interveni:

la menjinerea gurii deschise, cu ajutorul unui dispozitiv special;

- sa verifice daca limba nu astupa laringele (daca nu a fost inghitita);

- sa inlature din gura, gat si nas mucozitatile care ar impiedica respiratia;

- sa inlature resturile care ar proveni din starea de voma a victimei.

Salvatorul se asaza in genunchi, calare paste victima, avand coapsele acesteia intre genunchii sal. El isi intinde bratele in asa fel incat degetele mari sa fie paralele cu coloana vertebrala, la 3 cm de o parte si de alta a acesteia, si isi resfira restul degetelor ale caror extremitati vor atinge partea dintre coaste si solduri, degetele mici fiind asezate la 3 cm sub ultimele coaste. Se apasa progresiv si cu toata greutatea pe torace provocandu-se expiratia, apoi se inceteaza a se mai apasa, lasandu-se insa mainile in locul unde au fost asezate: in acest moment, prin elasticitatea toracelui, care revine la pozilia initiala, se produce inspiratia. Se execute 12.15 apasari pe minut, evitandu-se miscarile brute si fara a accelera cadenta, ritmul respiratiei impuse victimei va fi aceladi cu cel al respiratiei normale a salvatorului.

Metoda Sylvester

In cazul in care victima prezinta rani sau fracturi (in special fracturi in zona toracica sau la coloana vertebrala), care nu permit asezarea cu spatele in sus, se va aplica metoda Sylvester.

Victima trebuie deranjata cat mai putin, ceea ce se realizeaza prin asezarea ranitului pe sparte si efectuarea respiratici cu ajutorul bratelor. Caput va sta aplecat intr-o parte si va fi supravegheat in aceleasi conditii ca si la metoda Schaeffer.

Salvatorul se asaza in genunchi la capul victimei si apuca strans antebratele victimei. Operatia comporta doi timpi: expiratia si inspiratia.

- Timpul de expiratie: tinand bine bratele victimei, salvatorul se apleaca inainte, astfel incat sa aseze bratele acesteia pe partea inferioara a pieptului.

Timpul de inspiratie: salvatorul se retrage inapoi, asezandu-se pe calcaie, ridica bratele victimei de fiecare parte si deasupra capului, pentru a le duce apoi pana la sol.

Aceasta operatie se repeta intr-o cadenta de 1215 ori pe minut.

Metoda Sylvester - Brosch

Pentru aplicarea acestei metode, victima va fi asezata pe spate, pumamdu-i-se sub gat, la nivelul omoplalilor, un rulou facut dintr-o haina. Acest rulou nu trebuie sa aiba o grosime mai mare de 810 cm si trebuie astfel asezat (nici prea sus fata de ceafa si nici prea jos sub torace), incat sa permita inclinarea capului pe spate (in hiperextensie).

Salvatorul va sta in pozilia 'ghemuit' la capul victimei, cu un singur genunchi la pamant. El va prinde bratele victimei, de la incheietura mainilor, astfel incat sa-i poata roti bratele de la piept pe deasupra capului si apoi in jos, pana ce vor atinge pamantul.

Operatia de respiralie artificiala cuprinde doi timpi - inspiratia si expiratie.

Timpul de expiratie se realizeaza prin asezarea antebratelor victimei pe piept, putin sub regiunea mamelara, unde se apasa puternic.

Pozitia salvatorului devine sensibi verticala, prin fandarea din genunchi.

Timpul de inspiratie se realizeaza prin ridicarea mainilor victimei si trecerea lor prin rotire, pe deasupra capului acesteia, pana vor fi facute sa atinge sotul. Atingerea mainilor de sol creeaza o tractiune a muschilor pectorali si a ligamentelor de la umeri, producand o inspiratie activa.

Fiecare ciclu complet se realizeaza de 12. 15 ori pe minut.

Apararea impotriva incendiilor si situatiilor de urgenta

o      Apararea impotriva incendiilor - Legea nr. 307/2006

(1) Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate si realizate potrivit prezentei legi, in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a incendiilor si asigurarii interventiei operative pentru limitarea si stingerea incendiilor, in vederea evacuarii, salvarii si protectiei persoanelor periclitate, protejarii bunurilor si mediului impotriva efectelor situatiilor de urgenta determinate de incendii.

(2) In sensul prezentei legi, termenii si expresiile referitoare la situatii de urgenta, factori si tipuri de risc, interventie operativa si evacuare au intelesul prevazut in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 15/2005, iar termenii si expresiile specifice apararii impotriva incendiilor au urmatorul inteles:

a) autorizatie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, in baza legii, de inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti, prin care se certifica, in urma verificarilor in teren si a documentelor privind realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor, indeplinirea cerintei esentiale - securitate la incendiu - la constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari; autorizatia de securitate la incendiu confera persoanelor fizice sau juridice, detinatoare ale constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari, dreptul de a le edifica, de a le pune in functiune si de a le exploata din punctul de vedere al indeplinirii cerintei esentiale - securitate la incendiu;

b) aviz de securitate la incendiu - actul emis, in baza legii, de inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa verificarea de conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare a masurilor de aparare impotriva incendiilor, adoptate in documentatiile tehnice de proiectare, pentru indeplinirea cerintei esentiale - securitate la incendiu - a constructiilor, instalatiilor si altor amenajari;

c) incendiu - ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care produce pierderi de vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata in scopul intreruperii procesului de ardere;

d) cauza a incendiului - suma factorilor care concura la initierea incendiului, care consta, de regula, in sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum si imprejurarile determinante care au dus la izbucnirea acestuia;

e) mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor - sisteme, instalatii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substante si autospeciale destinate prevenirii, limitarii si stingerii incendiilor;

f) operatiuni de lunga durata - interventiile pentru stingerea incendiilor si eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durata mai mare de 4 ore;

g) organizare a interventiei in caz de incendiu - ansamblul masurilor tehnico-organizatorice necesare stabilirii fortelor, responsabilitatilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor si procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea si salvarea persoanelor si animalelor, protectia bunurilor si vecinatatilor, precum si pentru stingerea incendiilor;

h) pericol iminent de incendiu - situatia creata de cumularea factorilor care concura la initierea incendiului, declansarea acestuia fiind posibila in orice moment;

i) schema cu riscurile teritoriale - documentul intocmit de inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice, precum si resursele estimate pentru gestionare;

j) plan de analiza si acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile potentiale dintr-o unitate administrativ-teritoriala, masurile, actiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor respective;

k) prevenirea incendiilor - totalitatea actiunilor de impiedicare a initierii si propagarii incendiilor, de asigurare a conditiilor pentru salvarea persoanelor si bunurilor si de asigurare a securitatii echipelor de interventie;

l) raport de interventie - documentul operativ de informare si analiza statistica in care se inscriu datele esentiale constatate la locul interventiei privind amploarea si intensitatea incendiului, cauza probabila a acestuia, efectele produse, desfasurarea interventiei, fortele participante si timpii operativi realizati;

m) stingere a incendiilor - totalitatea actiunilor de limitare si intrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee si mijloace specifice;

n) utilizator - persoana fizica sau juridica ce foloseste un bun, cu orice titlu, in interesul sau, al altuia sau in interes public;

o) scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evolutia unui incendiu in timp, identificand evenimentele-cheie care il caracterizeaza si il diferentiaza de alte incendii posibile intr-o incinta.

Apararea impotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, national, cu caracter permanent, la care sunt obligate sa participe, in conditiile prezentei legi, autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si toate persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul Romaniei.

(1) Coordonarea, controlul si acordarea asistentei tehnice de specialitate in domeniul apararii impotriva incendiilor se asigura de Ministerul Administratiei si Internelor, la nivel central prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, iar la nivel local prin inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti.

(2) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, denumit in continuare Inspectoratul General, elaboreaza strategia nationala de aparare impotriva incendiilor, care se prezinta Guvernului spre aprobare de catre ministrul administratiei si internelor.

(3) Inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, denumite in continuare inspectorate, isi exercita atributiile specifice in zone de competenta stabilite prin hotarare a Guvernului.

(4) Managementul situatiilor de urgenta determinate de incendii se asigura prin componentele Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta.

(1) Autoritatile administratiei publice locale asigura aplicarea masurilor privind activitatile de aparare impotriva incendiilor, cuprinse in planurile de analiza si acoperire a riscurilor, ce se intocmesc la nivelul localitatii si judetului.

(2) Planurile de analiza si acoperire a riscurilor se actualizeaza anual.

(3) Metodologia de elaborare si structura-cadru a planului de analiza si acoperire a riscurilor se aproba prin ordin al ministrului administratiei si internelor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(4) Prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii asigura, dupa caz, elaborarea planurilor de analiza si acoperire a riscurilor la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale pe care le reprezinta.

Persoanele fizice si juridice raspund, potrivit legii, de stabilirea si aplicarea masurilor de aparare impotriva incendiilor, precum si de consecintele producerii incendiilor.

o      Risc de incendiu, cai de acces - OMI 775/1998

Ordinul 775 din 22 iulie 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor

Sectiunea 1: Riscul de incendiu

Art. 11 (1) Riscul de incendiu este criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor, determinata de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere, in anumite imprejurari, in acelasi timp si spatiu.

(2) Identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu se fac conform legii si potrivit reglementarilor specifice.

(3) Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii, incaperi, compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii tehnologice, asigurandu-se incadrarea in nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunzator reglementarilor specifice.

(4) Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic), mediu (mijlociu) si ridicat (mare). In situatiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului de incendiu poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare).

(5) Se recomanda reducerea pe cat posibil a nivelului riscului de incendiu.

(6) Depasirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementari specifice sau in documentatiile tehnice si in scenariile de siguranta la foc, prevazute la art. 7 alin. (1) si (2), este, de regula, interzisa, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, cand se impune luarea masurilor compensatorii de aparare impotriva incendiilor.

Sectiunea a 2-a: Rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc

Art. 26 (1) Caile de acces, de evacuare si interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii prin elemente de constructii cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad, dupa caz, cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare.

(2) Pentru accesul si evacuarea copiilor, persoanelor cu handicap, bolnavilor si a altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure in caz de incendiu, se adopta solutii si masuri adecvate.

(3) Ascensoarele special destinate pentru interventii in caz de incendiu se prevad si se realizeaza potrivit reglementarilor tehnice, asigurand accesul fortelor de interventie pe durata stabilita in scenariile de siguranta la foc.

Art. 27 (1) Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incintele agentilor economici si ale institutiilor, in zonele locuite, precum si intre localitati este obligatorie conform reglementarilor tehnice.

(2) In locurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice anotimp.

(3) Caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie.

(4) Prevederea si realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie si salvare de la inaltimi langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice si scenarii de siguranta la foc sunt obligatorii.

(5) Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc.

Sectiunea a 5-a: Instalatii aferente constructiilor si instalatii tehnologice

Art. 28 (1) Instalatiile aferente constructiilor (electrice, de apa, incalzire, ventilare, conditionare, canalizare, paratrasnet etc.) si instalatiile tehnologice se proiecteaza, se executa si se exploateaza potrivit reglementarilor tehnice si masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor, astfel incat acestea sa nu constituie surse de izbucnire a incendiilor si/sau de propagare a focului.

(2) Instalatiile prevazute la alin. (1) trebuie sa corespunda destinatiei, tipului si categoriei de importanta a constructiei, precum si nivelului de risc de incendiu, sa aiba nivelul de protectie corespunzator mediului in care sunt amplasate si sa respecte prevederile din normele generale si specifice de prevenire si stingere a incendiilor.

Art. 29 Instalatiile tehnologice se pun in functiune si se exploateaza cu respectarea stricta a instructiunilor si regulilor de utilizare, precum si a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite de proiectantii si de producatorii respectivi.

Art. 30 (1) Instalatiile de ventilare sau conditionare, precum si cele de transport pneumatic se proiecteaza, se realizeaza si se exploateaza astfel incat, in functionare normala, partile componente (echipamente, motoare, angrenaje, tubulatura etc.) sa nu genereze surse care pot aprinde substantele vehiculate prin acestea si sa nu faciliteze propagarea incendiului.

(2) Traseele instalatiilor de ventilare, conditionare sau transport pneumatic din constructiile cu risc de incediu sau explozie, precum si cele din salile aglomerate ori din incaperile cu bunuri de mare valoare sau de importanta deosebita vor fi independente si complet separate de traseele pentru alte spatii.

(3) Se interzice evacuarea prin aceeasi instalatie de ventilare, conditionare sau transport pneumatic a substantelor care, in amestec sau prin combinatie chimica, pot produce incendii ori explozii.

Art. 31 Constructiile, instalatiile de productie, precum si zonele din vecinatatea acestora, in care se pot degaja vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevad, conform reglementarilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor si, dupa caz, de inabusire, inertizare sau evacuare fortata a acestora, in vederea preintampinarii acumularii de concentratii periculoase, precum si pentru semnalizarea situatiei create.

Sectiunea a 6-a: Echiparea si dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor

Art. 32 Constructiile si instalatiile tehnologice se echipeaza cu sisteme, instalatii, dispozitive, aparate si alte mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice.

Art. 33 Pentru realizarea protectiei eficiente impotriva incendiilor, la stabilirea categoriilor, tipurilor si parametrilor sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, aparatelor si altor mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la dimensionarea, amplasarea si realizarea acestora se va tine seama de urmatoarele conditii:

a) controlul riscurilor de izbucnire, precum si al dezvoltarii si propagarii incendiilor in zona protejata;

b) compatibilitatea intre mijloacele tehnice prevazute, precum si intre acestea si caracteristicile mediului protejat;

c) complementaritatea reciproca in indeplinirea rolurilor, in caz de incendiu, precum si aportul serviciului de pompieri;

d) asigurarea unui raport optim intre instalatiile, sistemele si dispozitivele cu actionare manuala si cele cu functionare automata;

e) corelarea intrarii si mentinerii in functiune, precum si a fiabilitatii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu timpii corespunzatori de siguranta la foc si, dupa caz, cu timpii operativi de interventie;

f) prevederea, dupa caz, a posibilitatilor de alimentare si prin mijloace mobile a instalatiilor de stingere, inclusiv a coloanelor uscate, precum si constituirea rezervelor normate;

g) asigurarea conditiilor care sa permita efectuarea operatiunilor si lucrarilor de verificare, intretinere si reparare, conform instructiunilor;

h) utilizarea numai a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor omologate, avizate si agrementate tehnic si care indeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii;

o      Foc deschis - fumat - cai de acces - OMI 1023/1999

Ordinul 1023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001

Ministru de interne,avand in vedere prevederile art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, ale Ordonantei Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, ale Hotararii Guvernului nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor si ale Ordinului ministrului de interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, in temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, emite urmatorul ordin:

Art. 1 Se aproba Dispozitiile generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor DG P.S.I.-001, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2 Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3 Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor DG P.S.I.-001 atrage raspunderea, potrivit legii.

Art. 4 Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare la 30de zile de la data publicarii.

Sectiunea 1: Scopul dispozitiilor generale

Art. 1 Prezentele dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001 stabilesc, pe baza Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, regulile si masurile care trebuie aplicate la organizarea si desfasurarea activitatilor de ordine interioara pentru a preveni aparitia conditiilor favorizante producerii de incendii si pentru a limita consecintele acestora.

Art. 2 Principalele conditii care favorizeaza producerea de incendii constau in prezenta, in anumite imprejurari determinate, in acelasi timp si spatiu, a materialelor si substantelor combustibile, precum si a surselor potentiale de aprindere.

Sectiunea a 2-a: Sfera de cuprindere

Art. 3 Ordinea interioara, din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, reprezinta ansamblul dispozitiilor care trebuie stabilite, aplicate si respectate in incinta agentilor economici, institutiilor si gospodariilor populatiei, precum si in zonele culturilor agricole si cu vegetatie forestiera, inainte, in timpul si la terminarea unor activitati caracterizate prin factori de risc de incendiu specifici.

Art. 4 Prin dispozitiile generale de prevenire si stingere a incendiilor privind ordinea interioara se reglementeaza:

a) lucrarile cu foc deschis;

b) fumatul;

c) asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventie;

d) colectarea deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor combustibile, precum si distrugerea acestora;

e) efectuarea de lucrari premergatoare in timpul sezonului rece si in perioadele caniculare si secetoase.

Sectiunea a 3-a: Definitii - Terminologie

Art. 5 (1) Prin foc deschis, in sensul prezentelor dispozitii generale, se intelege arderea in aer liber, respectiv acea ardere care nu se desfasoara intr-un spatiu inchis de combustie. Pot fi incluse in aceasta categorie flacara produsa de: brichete, chibrituri, lumanari, lampi sau aparate de gatit, aparate de lipire, taiere, sudura etc., focul facut in aer liber in scop de incalzire sau pentru arderea de resturi menajere ori vegetale, precum si flacara care apare in urma unor reactii chimice.

(2) In categoria foc deschis se includ si materialele in stare incandescenta, aflate in situatii deosebite, cum sunt: improscarile, deversarile, rasturnarile, stationarile etc., care pot provoca incendii datorita radiatiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile.

Art. 6 Fumatul este activitatea care presupune existenta unui mijloc de aprindere (chibrit, bricheta) a tigarii, trabucului sau pipei si a restului ce ramane la terminarea procesului de fumat: rest de tigara (muc), de trabuc, scrum de pipa etc.

Art. 7 (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie cuprind intrarile si iesirile in si din incinta agentilor economici, institutiilor, la cladirile industriale si civile, alte amenajari, precum si drumurile sau caile de circulatie din interiorul acestora, inclusiv intrarile la cladiri, la prizele de apa de la bazine sau rauri, culoarele de circulatie dintre stive sau dintre depozite exterioare, traversarile de cale ferata.

Caile de acces, de evacuare si de interventie sunt destinate sa asigure:

a) evacuarea nestingherita si in conditii de siguranta a persoanelor aflate in pericol si a bunurilor materiale;

b) accesul in tot timpul anului al masinilor, utilajelor si al personalului care actioneaza la stingerea incendiului sau la salvarea persoanelor si a bunurilor.

(2) Pe teritoriul localitatilor, in aceasta categorie se includ si arterele destinate circulatiei rutiere, drumurile judetene sau nationale.

Art. 8 (1) Deseurile si reziduurile combustibile sunt resturi care provin din prelucrarea materialelor si a produselor combustibile sau din operatiuni de conditionare si curatare a diverselor tipuri de produse, echipamente si utilaje. In aceasta categorie intra si depunerile de produse inflamabile si de grasimi sau de uleiuri pe elementele componente ale instalatiilor de ventilare si exhaustare, precum si scaparile necontrolate de fluide combustibile.

(2) Deseurile si reziduurile combustibile se colecteaza pentru:

a) reintroducerea acestora in diferite procese productive;

b) distrugerea organizata, in anumite conditii.

(3) Ambalajele sunt luate in considerare datorita naturii constructive a acestora (hartie, carton, lemn, cauciuc, PVC, textile, mase plastice etc.).

Art. 9 Lucrarile premergatoare si in timpul sezonului rece sunt ansambluri de activitati care trebuie sa se desfasoare la instalatiile si sistemele la care este necesar sa se asigure buna functionare in timpul anotimpului in care se inregistreaza temperaturi scazute. Acestea se refera intotdeauna si la activitatile care vizeaza inlaturarea efectelor inghetului si caderilor abundente de zapada.

Art. 10

Sezonul canicular si secetos este acea perioada din cursul unui an cand, pe parcursul mai multor zile consecutive, se inregistreaza temperaturi de peste 35⁰C si lipsa de precipitatii, situatie care favorizeaza cresterea numarului de incendii si a consecintelor negative ale acestora.

Focul deschis

Art. 19 (1) Focul deschis se foloseste, de regula, in scopuri utilitare, pentru gatit, incalzit sau in scop distractiv, cum ar fi focul de tabara, focul pentru arderea miristilor, focul pentru arderea gunoaielor si deseurilor, focul pentru incalzire in hale industriale si cladiri in constructie.

(2) Se interzice lasarea fara supraveghere a focului deschis. Scapat de sub control, focul deschis se poate propaga la materialele si elementele combustibile din apropiere.

Art. 20 (1) In aer liber principalul factor favorizant in propagarea focului il constituie vantul, prin directia si viteza sa.

(2) Alti factori favorizanti in propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile in apropiere (ierburi, frunze, capite de fan sau resturi vegetale, constructii din lemn etc.) si configuratia terenului care poate determina crearea curentilor de aer.

(3) Daca temperatura flacarii depaseste 700 - 800⁰C, fenomenul principal implicat in propagarea focului il constituie radiatia termica a flacarii.

Art. 21 (1) Alt mod de propagare a focului il constituie gazele fierbinti degajate de ardere.

(2) Propagarea focului se poate face si prin scanteile sau particulele incandescente degajate de ardere si purtate de vant sau de curentii de aer.

Sectiunea a 3-a: Fumatul

Art. 22 (1) Incendiile produse de fumat se datoreaza atat flacarii (chibrit, bricheta) utilizate pentru aprinderea tigarii, pipei sau trabucului, cat si restului ce ramane la terminarea procesului de fumat.

(2) Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins si aruncat la intamplare poate initia incendierea materialelor usor inflamabile, cum sunt: paiele de grau (cand gradul de uscare este avansat si curentii de aer favorabili), resturi de hartie si lichide inflamabile, aflate in vase deschise sau imprastiate.

(3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera potential exploziva si in incaperi inchise in care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind, de regula, instantanee.

Art. 23 (1) Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa intre 550 si 600⁰C, iar timpul de ardere difera in functie de calitatea tigarii, fiind cuprins intre 7,5 si 12 minute.

(2) Analizand aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de tigara aprinsa, experimental s-au obtinut urmatoarele rezultate:

a) materialele din bumbac 100% se aprind in 30 de secunde si ard mocnit in continuare;

b) materialele tip bumbac 67% se aprind dupa 6-7 minute;

c) materialele tip bumbac 50% (PE 50%) se aprind dupa 5-10 minute si ard mocnit pe portiuni limitate;

d) materialele realizate in intregime din fire si fibre sintetice (relon, viscoza, PE, PA) se termodegradeaza sub forma de topitura care nu se aprinde;

e) materialele de origine animala (lana, matase naturala) se termodegradeaza si nu favorizeaza arderea mocnita; f) vatelina se carbonizeaza fara a prezenta puncte de incandescenta si fara a se aprinde;

g) zegrasul se aprinde mocnit, influentand aprinderea celorlalte elemente de tapiterie cu care se afla in contact;

h) rumegusul arde mocnit 2-3 ore, dupa care, cu probabilitate scazuta, are loc aprinderea cu flacara;

i) talasul de lemn se aprinde, in cazuri rare, dupa 1-2 ore;

j) hartia se aprinde in circa 30-45 de minute;

k) paiele si fanul se aprind, numai in stare uscata, in 30-45 de minute;

l) litiera de padure (frunze, produse vegetale etc.) se aprinde dupa 2-2,5 ore, in functie de umiditate.

(3) In cazul tigarilor aprinse sau al resturilor acestora, fenomenul de aprindere depinde de numerosi factori, cum sunt: curentii de aer, umiditatea, posibilitatea acumularii caldurii, modul de dispunere a materialelor combustibile, posibilitatea realizarii aportului de aer proaspat.

(4) Prin urmare, la marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara de 1-3 ore de ardere mocnita, care este cea mai probabila in considerarea tigarii drept sursa de aprindere in cazul producerii unui incendiu.

Sectiunea a 4-a: Caile de acces, de evacuare si de interventie

Art. 24 In privinta cailor de acces, de evacuare si de interventie intereseaza starea acestora, practicabilitatea si identificarea lor cu usurinta, elemente esentiale in scurtarea (reducerea) timpilor operativi de interventie, in special a timpului de deplasare (T₃) si a timpului normalizat de evacuare (T_ne).

Art. 25 Mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror

situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta reprezinta cerinte fundamentale referitoare la aceste cai.

o      Situatii de urgenta

Eveniment exceptional, cu caracter nonmilitar, care, prin amploare si intensitate, ameninta viata si sanatatea populatiei, mediul inconjurator, valorile materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate;

II. IDENTIFICAREA INSTALATIILOR CT DE PE RAZA DISTRICTULUI

1. INSTALATII DE ASIGURARE CU INCUIETORI CU CHEI

Instaltii de asigurare cu incuietori cu chei fara bloc - Nu este cazul

o      Panouri de agatare a cheilor- Nu este cazul

o      Asigurarea cu tablouri mecanice - ATM - Nu este cazul

o      Instalatii de asigurare cu incuietori cu chei cu bloc - SBW- Nu este cazul

2. INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRODINAMICA - CEM- Nu este cazul

3. INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRODINAMICA - CED

Instalatii CED de tip CR2 - Medgidia Est, PC 2

Instalatii CED de tip CR3 sau cu comanda similara Medgidia PC 1

Instalatii CED cu post de comanda informatizat - Nu este cazul

Mese de manevra sau coloane de manevra - Nu este cazul

4. INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRONICA - CE

Instalatii CE de tip ESTW L90 RO - ALCATEL - Mircea Voda, Saligny Est

Instalatii CE de tip SISMIS-W - SIEMENS - Nu este cazul

5. INSTALATII DE MECANIZARE SI AUTOMATIZARE A COCOASELOR DE TRIERE

Instalatii MACT de tip sovietic MAMT-GAT - Nu este cazul

Instalatii MACT de tip GSIIA - WSSB - NU este cazul

6. INSTALATII IN DEPENDENTA CU INSTALATIILE CT

Instalatii de bloc de linie

o      Bloc de linie automat - BLA - Cernavoda Pod - Saligny Est, Saligny Est - Mircea Voda, Mircea Voda - Medgidia, Medgidia - Dorobantu si Medgidia - Medgidia Est din care BLA 4I

o      Bloc de linie simplificat - BLAS - Nu este cazul

o      Bloc de linie semiautomat cu relee - BLSAR - Nu este cazul

o      Numarator de osii - ZP30C- Nu este cazul

Instalatii de semnalizare automata a trecerilor de nivel

o      SAT - Nu este cazul

o      BAT, de tip U-75 - Nu este cazul

o      BAT, de tip M-77 - Mircea Voda

Instalatii pentru controlul automat al vitezei trenurilor si autostop din cale

o      Instaltii de tip INDUSI - Pe toata raza districtului

o      Instalatia de tip ETCS cu EUROBALIZE - Nu sa finalizat

Instalatii pentru controlul electric al liniilor din statii - CELS - Nu este cazul