Tendinte in plan mondial privind transporturile de marfuri

Tendinte in plan mondial privind transporturile de marfuri

Deoarece scopul principal al activitatii de transport este acela de a asigura o de-plasare cat mai rapida a marfurilor la beneficiar si o conservare cat mai buna a caracteristicilor de calitate pe durata transportului, s-au inregistrat atat in plan intern cat si international urmatoarele tendinte :

modernizarea mijloacelor de transport astfel incat sa se adapteze usor la transporul unor marfuri diversificate ;

dotarea mijloacelor de transport cu instalatii proprii de ridicare -incarcare si manipulare a marfurilor;

dotarea mijloacelor de transport cu instalatii specifice conservarii in conditii speciale a unor marfuri (instalatii frigorifice, de climatizare,etc)

cresterea sigurantei transporturilor de marfuri;

Alegerea modalitatilor de transport este foarte importanta in diminuarea riscurilor ce pot interveni in livrarea marfurilor. Aceste riscuri sunt legate de obicei de:

tipul de transport utilizat;

modalitatea practica de pregatire a loturilor de marfuri pentru transport (paletizare, containerizare, etc.)

amplasarea loturilor in mijloacele de transport;

numarul transbordarilor care intervin intre sediul furnizorului si cel al beneficiarului;

constituirea si dimensionarea optima a stocurilor, atat la producator, cat si la beneficiar.

Multitudinea de probleme existente in activitatea de transport dar, mai ales,

preocuparea pentru diminuarea riscurilor si prevenirea situatiilor generatoare de litigii, a obligat partile implicate in transporturi sa adopte modalitati tot mai complexe si moderne de gestionare a acestei activitati. Astfel, au aparut strategiile de parteneriat. In practica intreprinderilor vest-europene, dar si romanesti, exista trei tipuri de strategii de parteneriat:

strategia internalizarii;

strategia externalizarii;

strategia mezaliantelor;

Strategia internalizarii consta in asigurarea, prin forte proprii, de catre intreprinderile producatoare, a procesului de distributie a marfurilor catre clienti, cu scopul de a asigura servicii conexe clientilor (en-gross-isti, detailisti) si de a patrunde pe noi piete de transport, sau de a castiga noi segmente de piata pe cele deja existente .

Avantajele acestei strategii constau in:

independenta din punct de vedere tehnic a transportatorului fata de furnizori si clienti

posibilitatea de a controla calitatea prestatiilor

nivel optim al valorii adaugate create de producatori;

acces nelimitat la informatiile primite de la furnizori si clienti, etc.

Dezavantajele constatate sunt:

costuri ridicate de coordonare a transportului;

flexibilitatea scazuta a operatiunilor, etc.

Strategia externalizarii consta in asigurarea prin parteneriat a serviciilor de transport comercial destinate clientilor. Parteneriatele se incheie intre intreprinderile de productie pe de o parte si firmele de logistica pe de alta parte .O particularitate a acestei strategii este parteneriatul prin cumpararea pachetelor de servicii logistice, practicat de firmele producatoare de bunuri care doresc sa asigure clientilor lor un nivel de servire ridicat in conditiile unor costuri relativ scazute. Asociatia Europeana de Logistica (AELOG) a evidentiat rezultatele unui sondaj realizat pe 500 de companii europene care au apelat la acest tip de parteneriat. Rata cumpararii serviciilor logistice in Europa in anul 2002 este evidentiata in tabelul nr. 4.1:

Tabelul nr. 4.1.

Sursa: Raportul anual AELOG, 2002

Si pe piata romaneasca unele firme cumpara pachete de servicii logistice, de la firme specializate in modalitati de pregatire a loturilor de marfuri pentru transport (paletizare,grupaje), import-export etc. Alte firme folosesc pentru distribuirea marfurilor catre clienti mijloacele proprii de transport datorita specificitatii produselor (preparate alimentare proaspete sau cu termen de valabilitate limitat.). Strategia externalizarii prezinta pentru intreprinderile care o agreaza (producatoare de logistica sau comerciale), atat avantaje cat si dezavantaje. Avantajele sunt urmatoarele:

costuri relativ reduse ale activitatii de logistica;

servicii de calitate asigurate clientilor;

valorificarea prin parteneriat a celor mai bune competente existente pe piata ;

Dezavantajele care apar sunt:

dependenta mare fata de operatorii logistici;

dificultati in urmarirea calitatii prestatiilor oferite de parteneri;

reducerea la minimum a contractelor directe cu clientii,etc.

Strategia mezaliantelor este agreata de intreprinderile de productie care dispun de mijloace proprii de transport sau de intreprinderi de transport care dispun de o clientela numeroasa. Acest tip de strategie se practica de unele firme vest-europene specializate in transportul confectiilor (din Italia,Germania,etc.) sau de unele firme din Romania, pe segmente de activitati similare dar, avand interese diferite: una din firme poate avea interesul principal de a-si acoperi costurile fixe cu transportul prin asigurarea incarcaturii de retur, in timp ce cealalta are interesul principal de a asigura acoperirea nevoilor tuturor clientilor, cu costuri reduse. Utilizand strategiile parteneriatelor specializate pe transporturile de marfuri, firmele interesate asigura rezolvarea unor probleme de interes comun :

operativitatea prestatiilor de transport a marfurilor;

punctualitatea mijloacelor de transport la locurile de incarcare-descarcare;

incadrarea timpului efectiv de transport in limitele impuse de procesele de productie/distributie, cu efecte favorabile asupra conservarii caracteristicilor de calitate ale marfurilor pana in momentul achizitionarii lor de catre consumatori;

intocmirea corecta a documentelor de transport care insotesc loturile de marfuri ;

gestionarea situatiilor critice care pot apare pe parcursul transportului.