Problema stabilirii traseelor de transport

Intr-o forma simplificata, problema stabilirii traseelor de transport (pe scurt problema STT) se enunta astfel:

O firma urmeaza sa livreze un produs ma multor clienti P₁,P₂, . ,P_n in cantitatile q₁,q₂, . ,q_n­. Livrarile se fac de la un deposit al firmei, notat P₀, folosindu-se pentru aceasta un parc de mijloace de transport de diferite capacitati. Fie T₁, T­₂, . T_n tipurile acestor vehicule diferentiate atat prin capacitatile lor c₁, c₂, . ,c_n cat si prin numarul s₁, s₂, . .,s_n de unitati disponibile pentru efectuarea transporturilor, iar d₁, d₂, . ,d_n sunt distantele de la depozitul P₀ la clientii 1,2, . ,n. Prin contract, cererea fiecarui client trebuie onorata la un singur transport. Fiecare vehicul inclus in programul de livrari pleaca de la depozitul P₀ incarcat sau nu la capacitatea maxima, viziteaza succesiv un numar de clienti si dupa ce se goleste se intoarce la deposit pentru o eventuala noua incarcare si trimitere pe teren.

Se pune problema stabiliri traseelor de vizitare ale clientilor, a tipului si numarului de mijloace de transport necesare satisfacerii tuturor cererilor astfel incat distanta parcusa de vehicule sa fie minima.

Problema STT este una din cele mai complexe probleme de optimizare combinatoriala. Problema devine si mai complicata daca - asa cum se intampla in realitate - livrarile trebuie effectuate in anumite ferestre de timp specificate de clienti. Ea este o generalizare a problemei comisvoiajorului. Intr-adevar, daca ar exista un singur mijloc de transport a carui capacitate acopera suma tuturor cererilor clientilor atunci STT se reduce la determinarea ordinii in care clientii sunt vizitati astfel incat distanta totala parcursa sa fie minima (vezi figura 5.1)

a)     Cu un singur vechicol de capacitate "infinita" este suficient un singur traseu. Problema de optimizare consta in a gasi traseul de lungime minimal!

Figura 5.1

b)     Cu mijloace de transport de capacitati "mici" sunt necesare mai multe trasee. Problema este de a gasi aceste trasee astfel incat suma lungimilor lor sa fie minima!

Rezolvarea exacta a unei probleme STT este o chestiune foarte dificila chiar si in situatiile in care numarul clientilor este ralativ mic. Au fost propuse un numar de metode exacte de rezolvare a problemei STT dar eficacitatea lor - pe probleme reale, de dimensiuni mari - este destul de redusa. Mult mai attractive s-au dovedit metodele euristice, capabile sa ofere in timp util si cu un effort de calcul rezonabil solutii acceptabile. Un exemplu de metoda de rezolvare aproximativa este procedura Clarke - Wright, descrisa succint in continuare:

La start se considera ca fiecare client este aprovizionat direct de la deposit mijloc de transport special detasat sa faca acest lucru. (vezi figura 5.2)

Figura 5.2

Vor fi atatea trasee cati clienti exista. Distanta totala de parcurs va fi:

D=2(d₁+d₂+ . d_n) unde d_i este distanta de la depozitul P₀ la clientul P_i

In continuare se incearca concatenarea acestor trasee in scopul reducerii distantei totale.

a) b)

Figura 5.3

In care apar doua trasee de lungime D, D`. conform ipotezelor fiecarui traseu este repartizat unui singur vehicol a carui capacitate acopera suma comenzilor clientilor de pe traseu. In fiecare traseu s-au pus in evidenta doi clienti P_i, P_j vecini cu depozitul P₀ (relative la un traseu dat un client se va numi vecin cu P₀ daca el este fie primul fie ultimul client vizitat; doi clienti se vor zice vecini daca in traseul dat ei sunt vizitati consecutive). In figura 5.3.a au fost pusi in evidenta clientii i si j, fiecare din alt traseu si care sunt vecini cu depozitul 0. In plus, unul din ei este primul client vizitat iar celalalt este ultimul. Concatenarea este ilustrata in figura 5.3.b. Din figura se vede ca lungimea rezultat este egala cu

(5.1.)

unde:

s_ij=d_i+d_j-d_ij

d_ij fiind distanta dintre P_i si P_j. Marimile s_ij, 1 ≤ i ≠ j ≤ n se numesc generic reduceri.

Este evident ca: s_ij ≥ 0 si s_ij = s_ji

Din (5.1) rezulta atunci ca, prin concatenarea a doua trasee distanta totala parcursa se micsoreaza.

Revenind la figura 5.3.a. fie Q si Q' totalurile cererilor clientilor de pe cele doua trasee. Cum fiecare traseu este deservit de un singur mijloc de transport este clar ca pe cele doua trasee sunt fixate doua vehicule ale caror capacitati de transport - eventual diferite - acopera cantitatile Q si Q'.

Deoarece la un moment dat pot exista mai multe concatenari admisibile are prioritate cea care produce cea mai mare reducere a distantei totale de parcurs.

Procesul se opreste in momentul in care nu mai exista concatenari admisibile.

Exemplu: Se considera o firma de distributie care trebuie sa livreze marfa unui numar de supermarketuri din Romania. Trebuie stabilite traseele de transport a marfii stiind capacitatile masinilor care fac aprovizionarea de la depozitul firmei care se afla in Constanta. Numarul de magazine care trebuiesc servite este de 12 si anume: Metro Otopeni, Metro Voluntari, Metro Ploiesti, Metro Sibiu, Metro Timisoara, Metro Brasov, Metro Severin, Metro Bacau, Metro Mures, Metro Brailat, Metro Galati, Metro Satu Mare. Fiecare supermarket necesita un numar de cutii de marfa, ca in tabelul urmator. Coloana ID reprezinta numele prescurtat al magazinelor (vezi tabelul 5.1.):

Tabel 5.1.

In contract cu firma care are in intretinere masinile cu care se face livrarea sunt puse la dispozitie masini cu capacitatea de 4500kg de marfa,

Pentru ca masinile cu care se face distributia nu sunt ale firmei se intentioneaza ca numarul de masini folosite sa fie cat mai mic. Trebuie construit un traseu minim care sa cuprinda toate supermarketurile. Care este ordinea vizitarii celor 12 supermarketuri?

Se considera reteaua din figura urmatoare care reprezinta pozitionarea supermarketurilor care trebuie vizitate (vezi figura 5.4.)

Distantele d_i de la deposit la supermarketul i, ca si distantele d_ij dintre supermarketuri si reducerile s_ij=d_i+d_j-d_ij sunt date in tabelul 5.2.

La start se presupune ca fiecare client este servit de o singura masina care face traseul deposit → magazin → depozit, vor fi 12 trasee insumand 2(d₁+d₂+ . +d₁₂)=12216 km si implicand 12 vehicole a caror capacitate a fost folosita partial.

Tabel 5.2.

Iteratia 1: Cea mai mare reducere s_3,12=1392. Concatenam traseele P₀ → P₃ → P₀ si P₀ → P₁₂ → P₀ in traseul P₀ → P₃ → P₁₂ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 1392 km. pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=800+1500=2300 kg. Raman 11 trasee insumand 12216-1392=10825 (vezi tabelul 5.3.)

Iteratia 2: Cea mai mare reducere s_1,3=1065. Concatenam traseele P₀ → P₁ → P₀ si P₀ → P₃ → P₁₂ → P₀ in traseul P₀ → P₁ → P₃ → P₁₂ → P₀. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=2300+2200=4500 kg. Numarul de trasee si de vehicole folosite s-a redus la 10 insumand 10825-1065=9760 (vezi tabelul 5.4.)

Figura 5.3

Figura 5.4

Iteratia 3: Cea mai mare reducere s_8,9=847. Concatenam traseele P₀ → P₈ → P₀ si P₀ → P₉ → P₀ in traseul P₀ → P₈ → P₉ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 847 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=1600+1600=3200 kg (vezi figura 5.5.). Reducerea este de 9760-847=8913.

Iteratia 4: Cea mai mare reducere ramasa s_6,11=807. Concatenam traseele P₀ → P₆ → P₀ si P₀ → P₁₁ → P₀ in traseul P₀ → P₆ → P₁₁ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 807 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=700 + 500=1200 kg (vezi figura 5.6.) Reducerea traseului este de 8912-807=8106

Iteratia 5: Cea mai mare reducere s_9,11=523. Concatenam traseele P₀ → P₈ → P₉ → P₀ si P₀ → P_6­ → P₁₁ → P₀ in traseul P₀ → P₆ → P­­₁₁ → P₉ → P₈ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 523 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=1200+3200=4400 kg (vezi figura 5.7.). Se realizeaza o reducere de 8106-523=7583.

Figura 5.5

Figura 5.6

Figura 5.7

Iteratia 6: Cea mai mare reducere s_4,10=516. Concatenam traseele P₀ → P₄ → P₀ si P₀ → P₁₀ → P₀ in traseul P₀ → P₄ → P­­₁₀ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 516 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=1100+1800=2900kg (vezi figura 5.8.). Se realizeaza o reducere de 7583-516=7067.

Iteratia 7: Cea mai mare reducere posibila s_2,7=385. Concatenam traseele P₀ → P₂ → P₀ si P₀ → P₇ → P₀ in traseul P₀ → P₂ → P­­₇ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 385 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=300+1400=1700 kg (vezi figura 5.9.). Se realizeaza o reducere de 7067-385=6682.

Iteratia 8: Cea mai mare reducere admisibila s_5,7=377. Concatenam traseele P₀ → P₅ → P₀ si P₀ → P₇ → P₂ → P₀ in traseul P₀ → P₅ → P­­₇ → P₂ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 377 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=1700+900=2600 kg (vezi figura 5.10.). Se realizeaza o reducere de 6682-377=6305.

Figura 5.8

Figura 5.9

Figura 5.10

Traseul parcurs va arata astfel:

Distanta totala parcursa este de 6305 km.

S-a obtinut o reducere de 12216-6305=5911 km.

CAPITOLUL II Prezentarea firmei: "DHL International Romania"

3 in 1: Istoria noului DHL

DHL
DHL, fondat in anul 1969, este pionierul industriei de curierat expres aerian, realizand primul transport de acest tip intre San Francisco si Honolulu. Succesul companiei s-a bazat pe ideea inovatoare de a transmite documentatia unui transport cargo obisnuit pe calea aerului facilitand astfel procesul de import. Reteaua DHL s-a dezvoltat foarte repede. Din Hawaii compania s-a extins catre Orientul indepartat si coasta Pacificului, apoi in Orientul Mijlociu, Africa si Europa. In doar patru ani DHL a ajuns sa furnizeze servicii pentru 3000 de clienti si sa aiba 300 de angajati. Pana in 1977 si-a largit gama de servicii si a inceput sa livreze colete mici si documente. 1982 a insemnat o dezvoltare substantiala datorita extinderii doar in cest an in alte 30 de tari si teritorii. In anul urmator a fost prima companie de curierat expres care si-a deschis birouri in Europa de Est, iar in anul urmator a fost din nou prima companie de acest domeniu care opereaza in China. Spiritul de pionierat al DHL face parte dein cultura companiei . Astazi DHL opereaza in peste 220 de tari si teritorii, iar in anul 2002 avea peste un milion de clienti.

Danzas
Danzas a fost infiintata in 1815. Dupa ce a luptat pentru Napoleon La Waterloo, Louis Danzas s-a alaturat companiei de transport Michel l'Eveque din St-Louis. In 1840 Louis Danzas a devenit coproprietar al acestei companii, iar in 1846 Danzas&l'Eveque a primit insarcinarea de a efectua transporturile postale de la Hanovra la New York. In anul urmator au realizat prima lor achizitie, iar in 1854 au deschis prima filiala din Elvetia, la Basel. In 1920. A fost prima companie care a adoptat transportul aerian si a inceput sa ofere servicii de cargo aerian intre Franta si Anglia. In 1939 agentia de turism Danzas din Franta a organizat emigrarea refugiatilor, in principal evrei, din Germania. In 1962 compania deschide primul terminal de cargo din Paris. In 1993 disparitia granitelor intre tarile Uniunii Europene a afectat vanzarile companiei ceea ce a constituit un motiv pentru initierea unor masuri de modernizare. In 2000 fuziunea dintre Danzas Intercontinental si Air Express International Corporation s-a format cel mai mare grup furnizor de servicii internationale de tip cargo aerian din intreaga lume si unul dintre cei cinci lideri mondiali ai pietei de cargo maritim ce opera in peste 150 de tari.

Deutsche Post Euro Express
Euro Express a fost infiintat de catre Deutsche Post in 1998 pentru a oferi servicii de curierat rutier.

Despre DHL

Numarul unu in domeniul curieratului expres si al logisticii

Structura si echipa de conducere a DHL a fost schimbata la inceputul anului 2003. Programul STAR lansat de grupul Deutsche Post a considerat ca este mai eficient ca o singura marca puternica sa inglobeze toate serviciile sale de curierat expres si logistica. Astfel, au fost integrate serviciile companiilor Danzas and Deutsche Post Euro Express, ce apartin aceluiasi grup, sub acelasi brand. DHL detine acum patru divizii:

• DHL Express
• DHL Freight
• DHL Danzas Air & Ocean
• DHL Solutions

Compania are acum o gama larga de produse si servicii integrate, oferind solutii complete de curierat expres si logistica provenind dintr-o singura sursa.

Din alaturarea punctelor forte ale celor trei companii din care a fost alcatuit noul DHL a rezultat o prezenta puternica a industriei de logistica si transport:

DHL este liderul pietei de curierat aerian expres, ce opereaza in peste 220 de tari si teritorii, iar in 2002 avea 71, 000 de angajati. Chiar daca principalul obiect de activitate al DHL este transpotul de documente si colete, DHL ofera solutii logistice si de comert electronic pentru diverse ramuri ale industrilor de automobile si sanatatii precum si solutii adaptate cerintelor clientilor globali.

Danzas este liderul mondial al furnizorilor le solutii de logistica IT ce opereaza in 150 de tari. Punctele sale forte constau in solutii inovatoare adaptate nevoilor clientilor in domeniul transportului international cargo maritim si aerian, al transportului european rutier, in solutii logistice si de comert electronic.

Euro Express este reteaua de transport si distributie din Germania si Europa apartinand Deutsche Post, ce ofera servicii complete si de incredere de curierat rutier atat persoanelor fizice cat si celor juridice.

ISTORIA DHL

Adrian Dalsey, Larry Hillblom si Robert Lynn (D, H, si L) au creat o industrie cu totul noua, lansand serviciul door-to-door intre San Francisco si Honolulu.

Extinderea operationala continua prin acoperirea Insulelor Filipine, in Bazinul Pacific, dechiderea centrelor DHL din Marea Britanie, Irlanda si Europa de Vest.

Serviciul devine operational si in Japonia, Hong Kong, Singapore, si Australia.

DHL se extinde in Europa folosindu-se de experienta acumulata in industria transportului aerian expres.

DHL incepe operarea in Orientul Mijlociu si devine o prezenta puternica in Arabia Saudita.

America Latina si Canada sunt adaugate retelei DHL.

Serviciul devine operational in Mexic si Caraibe.

DHL devine operational in Africa.

DHL este prima companie de curierat rapid aerian care ofera servicii in tarile Europei de Est. DHL deschide centrul de sortare pentru SUA in cadrul Aeroportului International Cincinatti.

DHL isi incepe activitatea in Romania ca agent.

DHL deschide centrul de sortare european in Bruxeles, Belgia.

DHL formeaza un joint venture cu Republica Populara Chineza si este prima companie de curierat aerian expres international care ofera servicii in aceasta tara.

Se formeaza DHLNET, o retea globala foarte rapida de comunicare folosita pentru urmarirea electronica a expedierilor.

Centrul de sortare din Bruxeles devine un 'supercentru' pentru a tine pasul cu cresterea rapida a expedierilor internationale.

DHL formeaza o alianta strategica de afaceri cu Japan Airlines, Lufthansa, si cu compania comerciala Nissho Iwai.

DHL incepe operarea sub nume propriu in Romania.

DHL incepe operarea in Albania, Insulele Faroe, Groenlanda, si noile state din CSI. DHL este prima retea de curierat rapid aerian care reincepe operatiunile in Kuweit dupa Razboiul din Golf.

DHL anunta un program de investitii de 1.25 miliarde $ pe durata a patru ani. Investitiile vor fi orientate spre sistemele de manipulare, automatizare, sedii operationale, comunicatii si tehnologie informatica.

DHL introduce un nou serviciu, destinat noii piete unice formate in Uniunea Europeana.

DHL deschide noi sedii operationale si centre pentru relatii cu publicul in Atena, Bombay, Delhi,Hong Kong, Kuala Lumpur, Moscova, Osaka si Sydney.

DHL deschide un centru de sortare regional in Bahrain, care devine unul dintre cele mai mari centre de sortare de acest gen din lume. Aceasta extindere permite manevrarea mai eficienta a expedierilor si livrarea mai rapida a acestora in 16 tari din Orientul Mijlociu.

DHL sarbatoreste a 25-a aniversare.

DHL lanseaza propriul site web.

DHL introduce la centrul de sortare din Bruxelles un nou sistem automat de sortare.

Deutsche Post achizitioneaza 25% din actiunile DHL.

DHL implineste 30 de ani.

DHL investeste 1,4 Miliarde USD in 44 de avioane noi.

Deutsche Post isi mareste cota de actionariat la 51%.

DHL este prima companie de curierat international expres care primeste certificatul de acreditare a managementului calitatii ISO 9001/2000.

In luna Aprilie incepe procesul de schimbare a identitatii corporative in urma fuziunii Danzas, DHL si Deutsche Post Euro Express sub umbrela marcii DHL.

Se lanseaza serviciile de transport rutier: Road Express, Camion Complet si Grupaj.

Finalizarea procesului de achizitionare a retelei Airborne Express face din DHL singura companie de curierat rapid, prezenta in nume propriu in Romania, cu retea solida de distributie in SUA.

ISTORIA DHL ROMANIA

DHL incepe sa opereze in Romania prin intermediul unui agent, fiind prima companie de curierat aerian rapid international reprezentata in aceasta tara.

DHL International Romania SRL incepe sa functioneze sub nume propriu. DHL Romania este singura companie de curierat aerian rapid international care functioneaza sub nume propriu in Romania.

Se incepe operarea prin avion charter dedicat expedierilor DHL din si catre Romania.

Se infiinteaza 18 statii DHL pe teritoriul Romaniei.

DHL Romania si Vama Romana lucreaza impreuna la elaborarea unei proceduri simplificate pentru vamuirea bunurilor sub 100 EURO.

DHL Romania incepe un program agresiv de investitii pentru a crea o baza eficienta de dezvoltare pe termen lung. Sunt facute planuri de restructurare a echipei de conducere la varf a companiei, de achizitionare a unor tehnologii de ultima ora si de imbunatatire a serviciilor.

Directorul General, Dan Bown, creeaza o noua echipa de conducere la nivel superior. Aceasta echipa a fost conceputa pentru a atinge obiectivele strategice in domeniile cheie ale afacerii.

• Martie: schimbarea sediului central in Bucuresti, sediu care asigura un mediu de munca imbunatatit si echipamente IT la un standard de ultima ora.
• Aprilie: DHL devine singura companie de curierat expres international din Romania care obtine certificatul de calitate ISO 9002 (acordat de Lloyd's Register).
• Iunie: DHL asigura 100% acoperire nationala pentru Romania.
• Iulie: Romania deschide noul centru operational in aeroportul Otopeni pentru a asigura clientilor servicii mai eficiente de import si export.
• Octombrie: DHL obtine certificatul de calitate ISO 9002 pentru toata tara.
• Decembrie: DHL Romania distribuie clientilor din intreaga tara revista Accent. Acest magazin informativ este primul din industria curieratului expres din Romania si poate fi citit si pe Internet.

Iunie

• DHL Romania lanseaza propriul web site. O alta premiera in domeniu pentru aceasta tara.
• DHL Romania ofera asigurare in interesul clientului pentru colete expediate intern si international.
• Din dorinta de a furniza cele mai bune servicii si de a comunica cu clientii nostri intr-un mod eficient, DHL Romania a centralizat Departamentul de Relatii cu Clientii.
• DHL Romania lanseaza cel de al doilea numar al revistei Accent distribuita gratuit clientilor din intreaga tara. Acest magazin informativ destinat clientilor DHL Romania este disponibil si pe site-ul local DHL (https://www.dhl.ro).

Iulie

• Incepand cu data de 8 Iulie a.c., coletele continand bunuri a caror valoare este mai mica de 12 EURO sunt scutite de plata drepturilor de import, vamuirea acestora facandu-se doar pe baza documentului de transport - AWB. Astfel coletele ajung la destinatar la numai cateva ore de la sosirea lor in tara.
• DHL Romania isi mareste capacitatea de transport si containerizare prin introducerea noului avion AN26 dedicat operatiunilor din si catre Romania.
• DHL Romania adauga la portofoliul serviciilor existente noul serviciu de Import Express. Acest nou serviciu adaptabil oricaror cerinte, asigura un control deplin asupra importurilor efectuate prin DHL si asupra costurilor aferente acestora.
• DHL Romania extinde aria de acoperire a serviciului de Transport cu Plata la Destinatie (Transport Collect - TC) si pe relatia SUA, Asia si Australia completand ariile de acoperire deja disponibile (Europa si Africa).

• Se deschid noi terminale de operare DHL pentru Oradea si Timisoara.
• DHL Romania lanseaza serviciul de asigurare pentru documente, unic pe piata de curierat din Romania.

Gian Sharp devine noul Director General al DHL Romania si impreuna cu echipa de conducere, impulsioneaza dezvoltarea retelei nationale.

• Serviciul DHL Visa Express se extinde pentru Canada si Germania
• Numarul statiilor DHL din tara creste la 21.
• Se lanseaza un nou serviciu de livrare pentru documente in timp definit 'a doua zi' - StartDay Express si MidDay Express.
• DHL International Romania implineste 10 ani de activitate.

• 22 Centre de Expedieri DHL in Romania
• Se lanseaza un nou serviciu pentru livrari internationale: Jumbo Box.
• DHL este prima companie de curierat international expres care primeste certificatul de acreditare a managementului calitatii ISO 9001/2000.

• In luna Aprilie incepe procesul de schimbare a identitatii corporative in urma fuziunii Danzas, DHL si Deutsche Post Euro Express sub umbrela marcii DHL.
• Se redefineste reteaua de Distributie Domestica
• Se lanseaza serviciile de transport rutier: Road Express, Camion Complet si Grupaj.

• Finalizarea procesului de achizitionare a retelei Airborne Express face din DHL singura companie de curierat rapid, prezenta in nume propriu in Romania, cu retea solida de distributie in SUA.
• Se deschide un nou centru operational la Arad si se modernizeaza centrul din Oradea, imbunatatindu-se astfel performantele operationale pentru expedierile din si catre vestul Romaniei.
• Se lanseaza Serviciul de Livrare in Timp Definit pentru Colete.
• Se lanseaza serviciul de curierat expres aerian international pentru documente, adresat elevilor de liceu si/sau studentilor:UNI Express.

DHL FAPTE SI CIFRE

DHL este liderul mondial al pietei de curierat expres si logistica ce ofera clientilor sai solutii inovatoare adaptate la nevoile lor dintr-o singura sursa. Cu o experienta dovedita in domeniul solutiilor curieratului rapid expres international, aerian, naval si rutier, DHL combina acoperirea intinsa a retelei sale cu o buna intelegere a pietelor locale. Reteaua DHL acopera peste 220 de tari si teritorii din intreaga lume.

DHL detine tehnologie de ultima ora, iar cei peste 150,000 de angajati incearca sa depaseasca asteptarile clientilor oferind garantia unor servicii rapide si de incredere.

DHL este detinuta 100% de catre Deutsche Post World Net si are sediul central la Bruxelles.

Cu vanzari de peste 6,5 miliarde EURO in 2001, DHL este cea mai mare si mai experimentata companie de curierat aerian expres international, liderul mondial in acest domeniu, deservind in prezent mai mult de 120 000 de destinatii din lume, cu peste 1 000 000 de clienti si avand o cota de 37,5% din piata mondiala.

DHLisi mentine pozitia de lider international in curieratul aerian expres prin extinderea si imbunatatirea continua a retelei de reprezentante, centre operationale si prin servicii superioare oferite de o forta de munca bine pregatita si dedicata.

Suplimentar livrarilor rapide si eficace, DHL ofera clientilor sai posibilitatea de a-si realiza comertul electronic in conditii de maxima satisfactie si solutii logistice optime.

Intr-o singura zi calendaristica, se trimit in medie 438 000 de expedieri DHL catre destinatii din intreaga lume, cu 3 411 zboruri zilnice. Acest ultim fapt situeaza DHL pe locul noua intre firmele majore de transport aerian din lume. In 2001, DHL a transportat peste 160 de milioane de expedieri.

Tari si teritorii deservite: 228
<P.DHL deserveste virtual fiecare oras din 228 de tari si teritorii din lume.

DHL Romania - unicul sponsor al singurului avion ambulanta destinat zborurilor umanitare interne si europene.

In august 1998, DHL Romania a devenit unicul sponsor al singurului avion ambulanta destinat zborurilor umanitare interne si europene.

In 22 octombrie 1998 a avut loc la Aeroportul Baneasa (cel mai mare aeroport pentru zboruri interne) o conferinta de presa tinuta de DHL si Ministerul Sanatatii pentru a marca oficial lansarea serviciilor Ambulantei Aeriene DHL.

Avionul are 7 locuri øi este un aparat turbo, Piper Saratoga. Acest avion apartine fundatiei britanice de caritate 'Light Into Europe' si opereaza la cererea si sub supravegherea Ministerului Sanatatii din Romania (contract nr. 7203 / 22 septembrie 1997).

Ambulanta Aeriana DHL are culoarea specifica DHL si are deasemenea inscrisul 'DHL AIR AMBULANCE'.

Datorita starii drumurilor din Romania cat si din cauza complexitatii reliefului, Ambulanta Aeriana DHL este cel mai sigur si cel mai rapid mijloc de transport pentru urgentele medicale.

Nici pacientii si nici spitalele implicate nu trebuie sa plateasca pentru transport, toate costurile fiind acoperite de DHL si Ministerul Sanatatii. DHL plateste asigurarea pilotilor si a avionului precum si costurile administrative, in timp ce Ministerul Sanatatii asigura costurile pentru combustibil si parcarea avionului in aeroport.

Orice persoana din Romania, indiferent de nationalitate, situatie financiara sau orientare politica poate beneficia de serviciile Ambulantei Aeriene DHL in cazul in care necesita transport de urgenta catre un spital.

Ambulanta Aeriana DHL are o autonomie de zbor suficienta pentru a transporta pacienti atat pe teritoriul Romaniei cat si oriunde in Europa, prin zboruri fara escala, aceste zboruri se efectueaza pe baza unor proceduri stabilite de Ministerul Sanatatii.

CAPITOLUL III: Aplicatie practica

Firma DHL ROMANIA INTERNATIONAL va trebui ca in urmatoarea perioada sa transporte catre toate orasele din tara coletele provenite de pe ruta domestica. Cantitatile medii cerute sunt prezentate in tabelul urmator precum si distantele de la punctul de triere catre toate orasele. Trebuie stabilite treseele cele mai scurte si deci si cele mai ieftine pe care vor urma sa plece transporturile de colete astfel incat drumul parcurs si numarul de masini folosite sa fie minim. Capacitatea vehiculelor cu care se va realiza transportul este de 300 kilograme.

In anexa 1 sunt prezentate distantele intre distribuitori si deducerile respective calculate pe baza formulei : S_ij=d_i+d_j-d_ij unde d_i - reprezinta distanta de la P_o si P_i (de la depozit la distribuitor i) si d_ij reprezinta distanta de la distribuitorul i la j. Daca firma nu ar fi interesata in minimizarea costului atunci ar folosi 44 mijloace de transport care au urma fiecare traseu P₀ → P_i → P₀ care ar insuma o distanta parcursa de parcusi. Dar se urmareste diminuarea cat mai mult a traseului parcurs.

Interatia 1: Cea mai mare deducere s_4,38=791. Concatenam traseele P₀ → P₄ → P₀ si P₀ → P₃₈ → P₀ in traseul P₀ → P_4­ → P₃₈ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 1598 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=50+60=110 kilograme. Raman 43 trasee insumand 22046-791=20468.

Interatia 2: Cea mai mare deducere s_6,32=787. Concatenam traseele P₀ → P₆ → P₀ si P₀ → P₃₂ → P₀ in traseul P₀ → P_6­ → P₃₂ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 787 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=25+30=55 kg. Raman 42 trasee insumand 20468-787=19681.

Interatia 3: Cea mai mare deducere s_4,24=733. Concatenam traseele P₀ → P₄ → P₃₈ → P₀ si P₀ → P₂₄ → P₀ in traseul P₀ → P_4­ → P₃₈ → P₂₄ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 733 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=110+40=150 kg. Raman 41 trasee insumand 19681-733=18948.

Interatia 4: Cea mai mare deducere s_32,24=721. Concatenam traseele P₀ → P₄ → P₃₈ → P₂₄ → P₀ si P₀ → P₆ → P₃₂ → P₀ in traseul P₀ → P_4­ → P₃₈ → P₂₄ → P₃₂ → P₆ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 721 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=150 + 55=205 kg. Raman 40 trasee insumand 18948-721=18227.

Interatia 5: Cea mai mare deducere s_29,38=715. Concatenam traseele P₀ → P_4­ → P₃₈ → P₂₄ → P₃₂ → P₆ → P₀ si P₀ → P₂₉ → P₀ in traseul P₀ → P₂₉ → P₃₈ → P_4­ → P₂₄ → P₃₂ → P₆ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 715 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=205+40=245kg. Raman 39 trasee insumand 18227-715=17512.

Interatia 6: Cea mai mare deducere s_6,45=693. Concatenam traseele P₀ → P₂₉ → P₃₈ → P_4­ → P₂₄ → P₃₂ → P₆ → P₀ si P₀ → P₄₅ → P₀ in traseul P₀ → P₂₉ → P₃₈ → P_4­ → P₂₄ → P₃₂ → P₆ → P₄₅ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 693 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=245+30=275kg. Raman 38 trasee insumand 17512-693=16819.

Interatia 7: Cea mai mare deducere s_8,37=656. Concatenam traseele P₀ → P₈ → P₀ si P₀ → P₃₇ → P₀ in traseul P₀ → P₈ → P₃₇ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 656 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=50+30=80 kg. Raman 37 trasee insumand 16819-656=16163.

Interatia 8: Cea mai mare deducere s_8,43=605. Concatenam traseele P₀ → P₈ → P₃₇ → P₀ si P₀ → P₄₃ → P₀ in P₀ → P₄₃ → P₈ → P₃₇ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 605 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=80 + 50=130 kg. Raman 36 trasee insumand 16163-605=15558.

Interatia 9: Cea mai mare deducere s_19,42=594. Concatenam traseele P₀ → P₁₉ → P₀ si P₀ → P₄₂ → P₀ in traseul P₀ → P₁₉ → P₄₂ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 594 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=60+45=105 kg. Raman 35 trasee insumand 15558-594=14964.

Interatia 10: Cea mai mare deducere s_32,43=566. Concatenam traseele P₀ → P₄₃ → P₈ → P₃₇ → P₀ si P₀ → P₃₂ → P₀ in traseul P₀ → P₃₂ → P₄₃ → P₈ → P₃₇ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 566 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=130+30=160 kg. Raman 34 trasee insumand 14964-566=14398.

Interatia 11: Cea mai mare deducere s_10,42=563. Concatenam traseele P₀ → P₁₉ → P₄₂ → P₀ si P₀ → P₁₀ → P₀ in traseul P₀ → P₁₉ → P₄₂ → P₁₀ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 563 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=105 + 50=155 kg. Raman 33 trasee insumand 14398-563=13835.

Interatia 12: Cea mai mare deducere s_6,13=542. Concatenam traseele P₀ → P₂₉ → P₃₈ → P_4­ → P₂₄ → P₃₂ → P₆ → P₄₅ → P₀ si P₀ → P₁₃ → P₀ in traseul P₀ → P₂₉ → P₃₈ → P_4­ → P₂₄ → P₃₂ → P₆ → P₄₅ → P₁₃ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 542 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=275+25=300 kg. Raman 32 trasee insumand 13835-542=13293.

Interatia 13: Cea mai mare deducere s_12,14=537. Concatenam traseele P₀ → P₁₂ → P₀ si P₀ → P₁₄ → P₀ in traseul P₀ → P₁₂ → P₁₄ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 537 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=60+80=120 kg. Raman 31 trasee insumand 13293-537 =12756.

Interatia 14: Cea mai mare deducere s_4,16=508. Concatenam traseele P₀ → P₄ → P₀ si P₀ → P₁₆ → P₀ in traseul P₀ → P₄ → P₁₆ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 508 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=50+30=80 kg. Raman 30 trasee insumand 12756-508 =12248.

Interatia 15: Cea mai mare deducere s_4,17=503. Concatenam traseele P₀ → P₄ → P₁₆ → P₀ si P₀ → P₁₇ → P₀ in traseul P₀ → P₁₇ → P₄ → P₁₆ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 503 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=80 + 56=145 kg. Raman 29 trasee insumand 12248-503 =11745.

Interatia 16: Cea mai mare deducere s_15,17=502. Concatenam traseele P₀ → P₁₇ → P₄ → P₁₆ → P₀ si P₀ → P₁₅ → P₀ in traseul P₀ → P₁₅ → P₁₇ → P₄ → P₁₆ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 502 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=145+20=165 kg. Raman 28 trasee insumand 11745-502 =11243.

Interatia 17: Cea mai mare deducere s_21,44=494. Concatenam traseele P₀ → P₂₁ → P₀ si P₀ → P₄₄ → P₀ in traseul P₀ → P₂₁ → P₄₄ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 494 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=55 + 50=105 kg. Raman 27 trasee insumand 11243-494 =10749.

Interatia 18: Cea mai mare deducere s_10,14=483. Concatenam traseele P₀ → P₁₉ → P₄₂ → P₁₀ → P₀ si P₀ → P₁₂ → P₁₄ → P₀ in traseul P₀ → P₁₉ → P₄₂ → P₁₀ → P₁₄ → P₁₂ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 483 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=155+120=275 kg. Raman 26 trasee insumand 10749-483 =10266.

Interatia 19: Cea mai mare deducere s_15,40=467. Concatenam traseele P₀ → P₁₅ → P₁₇ → P₄ → P₁₆ → P₀ si P₀ → P₄₀ → P₀ in traseul P₀ → P₄₀ → P₁₅ → P₁₇ → P₄ → P₁₆ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 467 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=165+60=225 kg. Raman 25 trasee insumand 10266-467 =9799.

Interatia 20: Cea mai mare deducere s_3,20=429. Concatenam traseele P₀ → P₃ → P₀ si P₀ → P₂₀ → P₀ in traseul P₀ → P₃ → P₂₀ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 429 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=40 + 50=90 kg. Raman 24 trasee insumand 9799-429 =9370.

Interatia 21: Cea mai mare deducere s_39,40=418. Concatenam traseele P₀ → P₄₀ → P₁₅ → P₁₇ → P₄ → P₁₆ → P₀ si P₀ → P₃₉ → P₀ in traseul P₀ → P₃₉ → P₄₀ → P₁₅ → P₁₇ → P₁₆ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 418 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=175+60=235 kg. Raman 23 trasee insumand 9370-418 =8952.

Interatia 22: Cea mai mare deducere s_21,25=412. Concatenam traseele P₀ → P₂₁ → P₄₄ → P₀ si P₀ → P₂₅ → P₀ in traseul P₀ → P₂₅ → P₂₁ → P₄₄ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 412 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=105 + 50=155 kg. Raman 22 trasee insumand 8952-412 =8540.

Interatia 23: Cea mai mare deducere s_5,8=393. Concatenam traseele P₀ → P₃₂ → P₄₃ → P₈ → P₃₇ → P₀ si P₀ → P₅ → P₀ in traseul P₀ → P₃₂ → P₄₃ → P₅ → P₈ → P₃₇ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 393 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=160+40=200 kg. Raman 21 trasee insumand 8540-393 =8147.

Interatia 24: Cea mai mare deducere s_7,8=382. Concatenam traseele P₀ → P₃₂ → P₄₃ → P₅ → P₈ → P₃₇ → P₀ si P₀ → P₇ → P₀ in traseul P₀ → P₃₂ → P₄₃ → P₅ → P₇ → P₈ → P₃₇ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 382 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=200 + 50=250 kg. Raman 20 trasee insumand 8147-382 =7765.

Interatia 25: Cea mai mare deducere s_41,43=370. Concatenam traseele P₀ → P₃₂ → P₄₃ → P₅ → P₇ → P₈ → P₃₇ → P₀ si P₀ → P₄₁ → P₀ in traseul P₀ → P₃₂ → P₄₁ → P₄₃ → P₅ → P₇ → P₈ → P₃₇ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 359 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=250 + 50=300 kg. Raman 19 trasee insumand 7765-370 =7395.

Interatia 26: Cea mai mare deducere s_3,35=330. Concatenam traseele P₀ → P₃ → P₂₀ → P₀ si P₀ → P₃₅ → P₀ in traseul P₀ → P₃₅ → P₃ → P₂₀ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 330 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=90+45=135 kg. Raman 18 trasee insumand 7395-330 =7065.

Interatia 27: Cea mai mare deducere s_19,37=320. Concatenam traseele P₀ → P₁₉ → P₄₂ → P₁₀ → P₁₄ → P₁₂ → P₀ si P₀ → P₃₇ → P₀ in traseul P₀ → P₃₇ → P₁₉ → P₄₂ → P₁₀ → P₁₄ → P₁₂ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 320 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=275+25=300 kg. Raman 17 trasee insumand 7065-320 =6745.

Interatia 28: Cea mai mare deducere s_10,43=199. Concatenam traseele P₀ → P₁₉ → P₁₀ → P₃₇ → P₁₂ → P₀ si P₀ → P₄₃ → P₀ in traseul P₀ → P₄₃ → P₁₀ → P₃₇ → P₁₂ → P₀ obtinand o reducere a distantei totale de 199 km. Pe acest traseu va circula un singur mijloc de transport cu incarcatura de Q=23000+6000=29000 kg. Raman 9 trasee insumand 10875-199 =10676.

Dupa rezolvarea problemei s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Traseul a fost redus de la distanta de 40800 km la 10676 km avand loc o reducere de 40800-10676=30124 km;

Traseele formate sunt:

P₀ → P₄₃ → P₁₀ → P₁₉ → P₃₇ → P₁₂ → P₀;

P₀ → P₂₀ → P₃ → P₁ → P₀;

P₀ → P₂₈ → P₁₁ → P₁₈ → P₂₄ → P₄₅ → P₂₁ → P₀;

P₀ → P₃₂ → P₉ → P₃₅ → P₄₀ → P₀;

P₀ → P₃₆ → P₁₅ → P₁₇ → P₄₁ → P₃₁ → P₂₇ → P₀;

P₀ → P₇ → P₄₄ → P₃₈ → P₈ → P₂₆ → P₅ → P₀;

P₀ → P₃₄ → P₂ → P₄₂ → P₂₃ → P₂₉ → P₀;

P₀ → P₁₃ → P₆ → P₃₃ → P₂₅ → P₄ → P₃₉ → P₃₀ → P₁₆ → P₀;

Ceea ce inseamna (vezi figura 1):

Constanta → Tulcea → Braila → Galati → Slobozia → Calarasi → Mangalia → Constanta cu cantitatea transportata de: Q=29000 kg;

Constanta → Giurgiu → Alexandria → Bucuresti → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=29000 kg;

Constanta → Ploiesti → Buzau → Focsani → Onesti → Iasi → Vaslui → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=27500 kg;

Constanta-Sfantu Gheorghe → Brasov → Sinaia → Targoviste → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=26000 kg;

Constanta → Slatina → Craiova → Turnu Severin → Targu Jiu → Ramnicu Valcea → Pitesti → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=30000 kg;

Constanta → Bistrita → Dorna → Suceava → Botosani → Piatra Neamt → Bacau → Constanta care transporta cantitatea Q=27000 kg;

Constanta → Sibiu → Alba Iulia → Targu Mures → Miercurea Ciuc → Predeal → Constanta care transporta cantitatea Q=26000 kg;

Constanta → Cluj → Baia Mare → Satu Mare → Oradea → Arad → Timisoara → Resita → Deva → Constanta care transporta cantitatea Q=27000 kg.

Managerul firmei Murfatlar ar dori sa faca contract cu o alta firma de transport care are masini cu capacitate de transport mai mare sperand astfel sa diminueze si mai mult costul distribuirii vinului. Cu cat se va diminua traseul in cazul in care capacitatea de transport ar fi de 35000 de kg? Dar daca capacitatea ar fi de 40000?

Daca se va modifica capacitatea de transport la 35000 de kg traseele stabilite in urma aplicarii aceluiasi algoritm in 36 de iteratii vor obtine urmatoarele trasee:

Noi trasee parcurse sunt:

P₀ → P₄₃ → P₁₀ → P₁₂ → P₀;

P₀ → P₂₀ → P₃ → P₁ → P₃₇ → P₀;

P₀ → P₁₉ → P₁₈ → P₂₄ → P₃₂ → P₃₅ → P₂₈ → P₁₁ → P₀;

P₀ → P₃₆ → P₁₅ → P₁₇ → P₄₁ → P₃₁ → P₂₇ → P₄₀ → P₀;

P₀ → P₄₄ → P₃₈ → P₈ → P₂₆ → P₅ → P₂₁ → P₄₅ → P₀;

P₀ → P₃₄ → P₂ → P₄₂ → P₂₃ → P₉ → P₂₉ → P₀;

P₀ → P7 → P₁₃ → P₆ → P₃₃ → P₂₅ → P₄ → P₃₉ → P₃₀ → P₁₆ → P₀;

Marirea capacitatii de transport la 35000 kg va aduce o reducere a drumului parcurs de: 40800-9402=31398 km, iar fata de atunci cand se foloseau masini cu capacitatea de 30000 kg de: 10676-9402=1274 km.

Ceea ce inseamna (vezi figura 2):

Constanta → Tulcea → Braila → Calarasi → Constanta cu cantitatea transportata de Q=15500 kg;

Constanta → Giurgiu → Alexandria → Bucuresti → Slobozia → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=34000 kg;

Constanta → Galati → Focsani → Onesti → Sfantu Gheorghe → Sinaia → Ploiesti → Buzau → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=34500 kg;

Constanta → Slatina → Craiova → Turnu Severin → Targu Jiu → Ramnicu Valcea → Pitesti → Targoviste → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=35000 kg;

Constanta → Dorna → Suceava → Botosani → Piatra Neamt → Bacau → Iasi → Vaslui → Constanta care transporta cantitatea Q=34000 kg;

Constanta → Sibiu → Alba Iulia → Targu Mures → Miercurea Ciuc → Brasov → Predeal → Constanta care transporta cantitatea Q=34000 kg;

Constanta → Bistrita → Cluj → Baia Mare → Satu Mare → Oradea → Arad → Timisoara → Resita → Deva → Constanta care transporta cantitatea Q=35000 kg.

Daca se va modifca capacitatea de transport la 40000 de kg dupa aplicarea algoritmului in 37 de iteratii se vor obtine urmatoarele trasee:

P₀ → P₄₃ → P₁₀ → P₁₉ → P₃₇ → P₁₂ → P₀;

P₀ → P₂₀ → P₃ → P₁ → P₃₅ → P₁₁ → P₀;

P₀ → P₃₆ → P₁₅ → P₁₇ → P₄₁ → P₃₁ → P₂₇ → P₄₀ → P₂₈ → P₀;

P₀ → P₁₈ → P₂₄ → P₃₈ → P₈ → P₂₆ → P₅ → P₂₁ → P₄₅ → P₀;

P₀ → P₃₄ → P₂ → P₄₂ → P₂₃ → P₃₂ → P₂₉ → P₉ → P₀;

P₀ → P₄₄ → P₇ → P₁₃ → P₆ → P₃₃ → P₂₅ → P₄ → P₃₉ → P₃₀ → P₁₆ → P₀;

Marirea capacitatii de transport la 40000 kg va aduce o reducere a drumului parcurs de 40800-9758=32042 km.

Comparativ cu atunci cand se foloseau masini cu:

capacitatea de 30000 kg de: 10676-8758=1918 km.

capacitatea de 30000 kg de: 9402-8758=644 km

Ceea ce inseamna (vezi figura 3):

Constanta → Tulcea → Braila → Galati → Slobozia → Calarasi → Constanta cu cantitatea transportata de Q=27500 kg;

Constanta → Giurgiu → Alexandria → Bucuresti → Sinaia → Buzau → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=40000 kg;

Constanta → Slatina → Craiova → Turnu Severin → Targu Jiu → Ramnicu Valcea → Pitesti → Targoviste → Ploiesti → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=37000 kg;

Constanta → Focsani → Onesti → Suceava → Botosani → Piatra Neamt → Bacau → Iasi → Vaslui → Constanta care transporta cantitatea Q=38000 kg;

Constanta → Sibiu → Alba Iulia → Targu Mures → Miercurea Ciuc → Sfantu Gheorghe → Brasov → Predeal → Constanta care transporta cantitatea Q=40000 kg;

Constanta → Dorna → Bistrita-Cluj → Baia Mare → Satu Mare → Oradea → Arad → Timisoara → Resita → Deva → Constanta care transporta cantitatea Q=40000 kg.

Managerul firmei doreste o distributie facuta cu masini de capacitati diferite sperand astfel ca va diminua costul cu inchirierea masinilor cu capacitate mare care nu sunt folosite la capacitate maxima. Se incearca o combinare a masinilor de transport cu capacitate mare care sunt ocupate complet cu unele de capacitate mai mica dar care sunt ocupate la maxim.

Managerul nu doreste folosirea decat a 3 mijloace de transport cu capacitate de 40000 de kg deoarece costul inchirierii este foate mare. Ca urmare a acestei decizii vom folosi cele 3 masini cu capacitatea de 40000 de kg care se ocupa la capacitate maxima pe traseele:

P₀ → P₂₀ → P₃ → P₁ → P₃₅ → P₁₁ → P₀;

P₀ → P₂ → P₃₄ → P₄₂ → P₂₃ → P₂₉ → P₉ → P₃₂ → P₀;

P₀ → P₄₄ → P₇ → P₁₃ → P₆ → P₃₃ → P₂₅ → P₄ → P₃₉ → P₃₀ → P₁₆ → P₀;

Adica:

Constanta → Giurgiu → Alexandria → Bucuresti → Sinaia → Buzau → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=4000 kg;

Constanta → Sibiu → Alba Iulia → Targu Mures → Miercurea Ciuc → Sfantu Gheorghe → Brasov → Predeal → Constanta care transporta cantitatea Q=4000 kg;

Constanta → Dorna → Bistrita → Cluj → Baia Mare → Oradea → Arad → Timisoara → Resita → Deva → Constanta care transporta cantitatea Q=40000 kg.

Pentru a valorifica rezultatele obtinute mai sus vom folosi masina cu capacitatea de 35000 kg care este obtinuta pe traseul:

P₀ → P₃₆ → P₁₅ → P₁₇ → P₄₁ → P₃₁ → P₂₇ → P₄₀ → P₀;

Adica:

Constanta → Slatina → Craiova → Turnu Severin → Targu jiu → Ramnicu Valcea → Pitesti → Targoviste → Constanta pe care e transporta cantitatea Q=35000 kg;

Orasele ramase vom incerca pe baza debucerilor maxime ramase sa le stabilim pe trasee optime si la care sa fie folosie mijloacele de transport cu capacitati folosite la maxim (pe cat posibil). Pe urmatoarele trasee se vor folosi doar masini cu capacitatea cel mult 35000 kg.

Au ramas traseele:

P₀ → P₄₃ → P₁₀ → P₁₉ → P₃₇ → P₁₂ → P₀;

P₀ → P₈ → P₃₈ → P₂₆ → P₅ → P₂₁ → P₄₅ → P₀;

P₀ → P₂₄ → P₁₈ → P₂₈ → P₀;

Daca le vom concatena vom obtine un traseu:

P₀ → P₄₃ → P₁₀ → P₁₉ → P₁₈ → P₂₈ → P₃₇ → P₁₂ → P₀ pe care este necesar un mijloc de transport cu o capacitate de 35000 kg.

Adica: Constanta → Tulcea → Braila → GalatI → Focsani → Ploiesti

→ Slobozia → Calarasi → Constanta

Traseul ramas este P₀ → P₈ → P₃₈ → P₂₆ → P₅ → P₂₁ → P₄₅ → P₂₄ → P₀ carfe necesita o masina cu capacitatea de 31500 kg.

Adica: Constanta → Onesti → Suceava → Botosani → Piatra Neamt → Bacau

→ Iasi → Vaslui → Constanta

In final sunt necesare 3 masini cu capacitatea de 40000 kg, 3 masini cu capacitatea de 35000 kg una din ele fiind folosita doar la capacitatea de 31500 care reprezinta (90% din capacitatea totala admisibila).(Vezi figura 4).

Capacitatea totala folosita este de 98,33%

Concluzii:

In toate tipurile de activitati economice eficienta s-a impus ca cel mai important criteriu de evaluare a preferintelor economice. Realizarea unui transport eficient poate genera in circuitul de activitati economice in care este inclus o crestere a de randamanet necesara.

Explicatia vine din constatarea ca in pretul oricarui bun sau serviciu sunt incluse intr-o masura mai mica sau mai mare in cheltuielile de transport care sporesc sau reduc eficienta economica.

Modalitatile de imbunatatire a rezultatelor activitatii de transport expuse in lucrare pornesc de la ipoteze simplificatoare necesare usurarii calcului matematic. Apropierea de conditiile reale se face treptat, introducand in modelul matematic factori cu comportament aleator, lucru ce complica studierea comportamentului sistemului.

Concluziile desprinse din rezultatele obtinute servesc la eventuale continuari ale studiului prin extinderea modelelor si includerea conexiunilor complexe existente in realiate. Sunt posibile rezultate realiste numai daca este indeplinita conditia reprezentarii fidele prin model a activitatii complexe.

Odata cu identificarea unui numar din ce in ce mai mare de factori ce intervin in desfasurarea transporturilor utilizarea modelelor ce iau in calcul unul sau doi factori tinde sa devina doar un prim pas inaintea abordarii multicriteriale.

Totusi, importanta acestor algoritmi de tipul celor expusi in lucrare nu trebuie neglijata mai ales daca luam in considerare avantajul dat de posibilitatea programarii lor pe calculator ceea ce implica scurtarea esentiala a timpului de calcul ca si posibilitatea testarii unui numar mare de variante de programe de transport.

In urma aplicarii algoritmului stabilirii traseelor de transport au fost gasite cele mai bune trasee pe care se poate desfasura activitatea de distribuire a vinului de Murfatlar adaptat la capacitatea de transport a vehiculelor de 30000, 35000 sau de 40000 care au fost analizate pentru a simula cat mai bine realiatea.

Bibliografie

Nica Vasile: "Capitole speciale ale Cercetarilor Operationale": Editura ASE 2001;

Nica Vasile, Ciobanu Gheorghe:"Cercetari operationale: Optimizari in retele. Teorie si aplicatii in economie": Editura Stiintifica Bucuresti 2003;

Nica Vasile, Ciobanu Gheorghe, Mustata Floarea, Maracine Virginia:"Cercetari operationale" Vol I: Editura Matrix Rom, Bucuresti, 1998;

Tiganescu Eugen, Mitrut Dorin:"Bazele cercetarii operationale": Editura ASE, Bucuresti, 1999;

Tiganescu Eugen, Ciobanu Gheorghe:"Cercetari operationale cu aplicatii in economime": Editura ASE, Bucuresti, 2000

*** www.murfatlar.com;

*** www.mfinante.com;

*** AutoRoute Express 2000.

Anexe:

Fisa de parcurs

Traseul pe care se va merge este:

Constanta - Giurgiu - Alexandria - Bucuresti - Constanta

Drumul care va fi parcurs este: Se va pleca din Constanta - Fetesti - Calarasi - Oltenita - Giurgiu reprezinta un drum de 256 km. Se va livra marfa in Giurgiu apoi se va pleca spre Alexandria pe o distanta de 54 km. Dupa ce se livreaza vinul in Alexandria se va pleca spre Bucuresti parcurgandu-se o distanta de 84 km. Cu masina goala se va intoarce la Constanta.