CANALE DE TRANSMITERE AL MESAJULUI PUBLICITAR IN TURISM

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MASTERAT - ECONOMIA SI MANAGEMENTUL SERVICIILOR TURISTICE

ANUL II - SEMESTRUL II

CANALE DE TRANSMITERE AL MESAJULUI PUBLICITAR IN TURISM

Promovarea produselor si serviciilor

Promovarea cuprinde toate actiunile prin care firma isi face cunoscute unele idei, produse sau serviciile sale, diferitelor categorii de public, cu scopul de a fi adoptate de catre acestia sau achizitionate. Pentru a vinde, nu este suficient ca firma sa ofere un produs, la un anumit pret, prin intermediul circuitelor de distributie. Aceasta oferta trebuie insotita de un ansamblu de comunicatii coerente, avand drept scop prezentarea si pozitionarea produsului, trezirea nevoilor si dorintelor pe care le poate satisface, crearea si mentinerea unei imagini favorabile si pe aceste baze, incitarea indivizilor la cumparare. Promovarea este un ansamblu de actiuni si mijloace de informare si atragere a cumparatorilor potentiali catre punctele de vanzare, in vederea satisfacerii nevoilor si dorintelor acestora implicit, a cresterii eficientei economice a activitatii intreprinderilor producatoare.

Reclama reprezinta orice forma impersonala de prezentare si promovare a unor idei, bunuri sau servicii. (anunturi difuzate la TV, radio, interne, cinema, in presa, panouri, afisaj, ambalaje, filme, brosuri si pliante)

Promovarea vanzarilor reprezinta acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja consumatorii sa incerce sau sa achizitioneze un anumit produs sau serviciu.(jocuri, concursuri, tombole, loterii, cadouri, targuri, manifestari comerciale, expozitii, pachete promotionale)

Relatiile cu publicul sunt reprezentate de programe diverse, menite sa promoveze sau sa protejeze imaginea firmei sau a produselor sale pe piata. (conferinte de presa, discursuri, seminarii, sponsorizari, publicatii, revista firmei)

Procesul de comunicare, cu elementele sale componente si cu relatiile cu clientii care se stabilesc intre acestea, poate fi reprezentat astfel:

Fig. componentele procesului de comunicare

Sursa este cel care trimite mesajul

Mesajul este ansamblul semnelor transmise de emitator.

Media cuprinde canalele de comunicare prin care mesajul trece de la sursa la receptor.

Receptorul este cel care primeste mesajul.

Raspunsul este un set de reactii ale receptorului dupa decodificarea mesajului receptat.

Feedback-ul este partea raspunsului care ajunge la sursa. [1]

Orice actiune de comunicare trebuie sa respecte trei conditii:

adevarul despre produs, adica despre performantele sale esentiale

adevarul despre firma - orice firma are o identitate si o cultura ce nu pot fi ignorate

adevarul despre consumatori - comunicarea trebuie sa fie adaptata asteptarilor acestora.

Strategia de promovare a firmei trebuie sa fie in concordanta cu strategiile adoptate in domeniul produsului, pretului si distributiei si are ca punct de plecare strategia generala de marketing.

Calitatile prin care reclama se impune ca utilizare in activitatile promotionale au in vedere:

prezentarea publica: reclama este destinata publicului larg, oferind produsului "legitimitate"

puterea de influentare : repetarea mesajului va oferi un motiv de cumparare in randul consumatorilor, care pot compara diferitele mesaje trimise de firme concurente

expresivitatea sporita: realizarea reclamei, indiferent de mediul care o va sustine, comporta o realizare artistica desavarsita, prin care se imbina textul, culoarea, imaginea, sunetul, si nu in ultimul rand interactiunea

caracterul impersonal: lasa la latitudinea auditoriului gradul de acordare a atentiei, raspunsul pe care il da acesta mesajului receptat, fiind un monolog artistic

Promovarea vanzarilor trebuie sa aiba:

putere de comunicare, sa capteze atentia consumatorului, oferindu-i informatii care l-ar putea orienta catre produsul respectiv

putere de stimulare, sa incorporeze o oarecare concesie, ispita sau contributie cu o anumita valoare pentru consumator

invitatie, o invitatie clara de a achizitiona

Politica promotionala este, in esenta, un ansamblu de actiuni menite sa faciliteze comunicarea intreprinderii cu exponentii mediului sau extern.

In functie de rolul lor in sistemul comunicational al firmei, activitatile promotionale se pot clasifica:

o           Publicitate - variabila calitativa (publicitate prin mijloace traditionale si prin Internet)

o           Promovarea vanzarilor - variabila cantitativa

o           Utilizarea marcilor - face apel la ansamblul semnelor ce individualizeaza un produs

o           Relatii publice - implica tehnici cu ancorare psihologica, care genereaza efecte pe termen lung

o           Fortele de vanzare - ansamblu de tehnici folosite in actiunile de : demonstrare, argumentare, negociere, incheiere de contracte, cu impact cantitativ si care au impact considerabil asupra formarii imaginii firmei. [2]

Publicitatea gratuita este o forma de promovare necostisitoare si eficienta, la indemana micului intreprinzator, ce ar trebui pe deplin exploatata. A aparut si in contextul economic autohton acea sfidare a legilor matematice, care a lansat-o marketingul: 1+1=3 (daca veti achizitiona doua, veti primi unul gratuit). Este una din formele de promovare a vanzarilor care castiga din ce in ce mai mult teren. Mesajul publicitar trebuie sa fie individualizat, in adresarea mesajului catre fiecare consumator acesta trebuie personalizat, adaptat individului care se vrea a fi convins prin intermediului diferitelor forme ale campaniei.

Tinta actiunilor de promovare este formata din cumparatorii actuali si potentiali ai produselor sau serviciilor firmei, factorii de decizie si factorii de influentare. Tinta este formata din persoanele la care trebuie sa ajunga mesajul promotional transmis. Responsabilul de marketing trebuie sa cunoasca permanent nevoile si dorintele tintei sale.

Obiectivele campaniei promotionale sunt:

informarea asupra unui produs, serviciu, marci sau firme

atragerea consumatorului inspre produsul promovat, determinandu-l sa incerce, sa se informeze si sa achizitioneze produsul

crearea sau dezvoltarea unei imagini pozitive pentru o marca de produse sau servicii, mizand pe atitudini si sentimente

In campania publicitara trebuie luata in considerare durata expunerii si pozitia reclamei; acoperirea geografica a mediei (locala, regionala, nationala); caracteristicile audientei din punct de vedere al varstei, sexului; frecventa aparitiei; puterea de a influenta anumite segmente ale populatiei.

Criteriul esential dupa care se judeca acoperirea este numarul actual de persoane expuse la media respectiva. Costul reclamei se exprima de obicei prin "costul la 1000" ocazii de a vedea / auzi. Stabilirea dimensiunii audientei in termeni de acoperire este dificila, iar specialistii sunt in cautarea unei masuri mai exacte a costului eficacitatii. Efectul maririi duratei de expunere a unei reclame este cresterea acoperirii efective. Utilizarea continua a reclamei permite firmei care face publicitate sa-si creasca vanzarile, sa creeze fidelitate si prestigiu.

Publicitatea se realizeaza pentru a face cunoscut consumatorilor numele acesteia precum si gama de produse si servicii oferite. Exista cateva criterii dupa care este clasificata publicitatea:

o      dupa criteriul geografic: locala, regionala, nationala, internationala

o      dupa tipul de efect care se doreste a fi obtinut: cu actiune directa (efect imediat) si cu actiune intarziata (vizeaza obtinerea unui efect pe termen lung)

o      dupa tonul comunicarii: agresiva, blanda

o      dupa tipul canalului de comunicare:

publicitate tip ATL (Above The Line), care utilizeaza cele 5 canale media conventionale: presa scrisa, radio, TV, cinema, Afisaj stradal

publicitate tip BTL (Below The Line) care utilizeaza suporturi neconventionale sau le foloseste intr-un mod atipic(targuri, conferinte, marketing direct).

Publicitatea ATL lasa decizia de ascultare, vizionare a mesajului publicitar la latitudinea publicului larg. Consumatorii sunt tinta unei convingeri fara presiune directa. In general, comunicarea de elemente de identitate, publicitatea generica pentru un brand.

Publicitatea BTL este prezentata prin comunicare directa (direct mailing, promotii face-to-face, materiale POS, materiale de vanzare, evenimente, targuri si expozitii, etc.) catre segmente specifice din target. In general, promotii, activitati limitate in timp si spatiu.

Daca publicitatea de tip ATL lucreata cu formate specifice (ex. Spotul pentru radio, TV si cinema, macheta de presa pentru presa scrisa sau panoul / afisul publicitar pentru afisul stradal), publicitatea de tip BTL actioneaza prin intermediul suporturilor (obiectivelor).[5]

2. Promovarea produselor turistice

Obiectivul principal al marketingului in turism consta in promovarea acestei activitati in diferite zone, statiuni sau localitati de interes turistic in scopul realizarii unei cat mai bune eficiente economico-sociale. Pentru aceasta trebuie sa se poata oferi pietelor tinta turistice serviciile cele mai potrivite la momentul oportun. Ignorarea cerintelor si preferintelor turistilor sau adaptarea lenta la aceste cerinte determina o competitivitate redusa. Activitatea de marketing urmareste punerea de acord a diferitelor elemente ale produsului cu cerintele in scopul stimularii vanzarilor.

Orientarea de marketing a activitatii economice a intreprinderilor turistice inseamna:

receptivitatea fata de cerintele pietei

cunoasterea acestor cerinte, urmarirea si anticiparea lor

capacitatea de adaptare la evolutia cerintelor de consum, la dinamica pietei

inventivitate, spirit creator, preocupari pentru innoire si mobilizare, obiectivul acestora constituindu-l atat produsele si serviciile turistice cat si formele de distributie, metodele de promovare si relatiile unitatilor turistice cu piata

eficienta maxima obtinuta ca rezultat al orientarii efective catre nevoile reale de consum ale turistilor si catre cerintele pietei turistice interne si internationale.

Promovarea produsului turistic este o forma specifica de comunicare care consta in transmiterea pe diferite cai de mesaje si informatii menite sa-i informeze pe turisti si pe operatorii de turism asupra caracteristicilor produsului turistic si asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare, sa le dezvolte acestora o aptitudine pozitiva fata de intreprinderea prestatoare de servicii turistice.

Sfera activitatii de promovare este deosebit de larga si cuprinde instrumente variate: publicitatea prin mas-media, participarea la targuri, saloane si expozitii internationale, publicitatea directa, invitarea reprezentantilor agentiilor de turism, organizarea conferintelor de presa, folosirea liderilor de opinie, actiuni desfasurate in domeniul relatiilor publice.

Canale de transmitere ale mesajelor publicitare

Studiile referitoare la pozitionarea reclamelor in cadrul mijloacelor de comunicare au aratat ca unele pozitii sunt mai avantajoase decat altele. Anumite pozitii pot fi folosite in captarea interesului unui anumit segment din cadrul audientei generale.

Tehnici si canale publicitare:

o           Presa - respectiv, publicatiile periodice (ziare, reviste)

o           Radioul

o           Televiziunea

o           Cinematograful

o           Panoul publicitar, afisul (folosite in cazul utilizarii tehnicilor de publicitate exterioara)

o           Tiparituri, cataloage, pliante, prospecte, brosuri, agende si calendare, scrisori personale - instrumente ale publicitatii directe[7]

Presa nationala

Ziarele sunt cumparate pentru valoarea lor informativa. Deci sunt potrivite pentru anuntarea noilor produse sau imbunatatirea unor produse / servicii existente. Datorita frecventei mari cu care apar, acestea sunt preferate pentru afacerile de moment "opportunity business". In ciuda vietii lor scurte, ziarele au o mare capacitate de a capta atentia. Se estimeaza ca o reclama lunga de 20 cm si lata de 3 coloane este vazuta de o treime din cititori.[8] Majoritatea persoanelor citesc presa pentru a se informa si pentru a-si confirma parerile personale despre evenimente. Deci , presa este privita ca o sursa credibila de informatii. Printr-o extensie, se poate spune ca si reclamele care apar in ziare se bucura de aceasta credibilitate.

Dimensiunea reclamei nu este proportionala cu lizibilitatea ei. In ciuda acestei reguli, opinia generala este favorabila unei reclame de dimensiuni mai mari deoarece cititorii selecteaza acest gen de reclame , ceea ce inseamna ca o serie de reclame de dimensiuni mai mici, care apar repetat, pot fi ignorate de cititori datorita acestei selectii, in timp ce o singura reclama de dimensiuni mai mari, avand acelasi pret cu al celor mici, va fi observata mai usor. De asemenea, reclama care ocupa o intreaga pagina are mari sanse sa treaca neobservata.[9]

Pozitionarea reclamei in mediu este la discretia managerului de publicitate care, desigur, doreste sa satisfaca cat mai multi clienti. Dinaceasta cauza, pozitiile favorabile sunt taxate in plus. Este evident ca anumite pagini selecteaza cititorii prin tema abordata (de ex. Pagina de agrement, pagina destinata sportului), deci reclamele produselor care se adreseaza acestor grupuri vor fi publicate in aceste pagini. Datorita faptului ca ochiul incepe sa citeasca din coltul stanga sus, aceasta pozitionare are posibilitatea mai mare de a capta atentia.

Presa regionala

In cea mai mare parte caracteristicile presei regionale coincid cu cele ale presei nationale. Diferentele dintre ele sunt urmatoarele:

Ziarele locale au acoperire centrala pe arii limitate, deci o mai mare densitate de cititori decat presa nationala. Deoarece contin stiri cu caracter local, se bucura de un mai mare interes.

Ziarele locale sunt ideale pentru dezvoltarea unor piete regionale bazate pe preferintele consumatorilor din acea zona.

Circulatia lor limitata le face sa fie un mediu de comunicare ideal pentru testarea mesajelor publicitare (de ex. Publicarea mai multor variante de mesaje publicitare, urmate de masurarea eficientei fiecaruia dintre ele )

Editiile de seara sunt citite de obicei acasa, de unde rezulsta posibilitatea ca mai multi membri ai unei familii sa le citeasca.

Televiziunea

Impactul publicitatii prin televiziune a fost enorm inca de la inceputul aparitiei sale. Televiziunea este depasita doar de presa in ceea ce priveste dimensiunile.

Cu un potential enorm al audientei, televiziunile se adreseaza tuturor grupurilor socio-economice. Cel mai mare avantaj al televiziunii asupra celorlalte medii de comunicare(cu exceptia cinematografului si a internetului) este posibilitatea de a combina sunetul, imaginea si miscarea. Aceasta combinatie permite reclamei sa demonstreze calitatile unui produs mai bine decat o reprezentare statica scrisa sau vizuala.

Televiziunile opereaza sapte zile pe saptamana, in special seara. Reclamele de televiziune au o durata variabila de la spoturi publicitare de 7 secunde pana la maximum 2 minute. Totusi majoritatea reclamelor nu depasesc 60 secunde.

Un mare avantaj al televiziunii este faptul ca este urmarita, in general, de acasa, intr-o atmosfera relaxata, cand audienta este mai receptiva, decat in mod normal. Impotriva acestui fapt se aduce argumentul ca introducerea publicitatii in spatiul unui program este deranjant si impertinent. In timp ce atentia este concentrata asupra unui program, sunt remarcate primul si ultimul spot dintr-un calup: primul, deoarece a intrerupt programul si ultimul, deoarece se asteapta cu nerabdare reinceperea programului. O data cu aparitia telecomenzii a aparut un nou fenomen cunoscut ca "zapping", adica schimbarea canalelor in timpul reclamelor, in scopul de a vedea ce se intampla pe alte canale. Acest fenomen reduce expunerea la fenomenul publicitar.

Cu o bogata oferta de televiziuni, fiecare cu acoperire si tarife diferite in functie de segmentele orare si zilele saptamanii, este dificil de enuntat o regula cu valoare generala.

Radioul

Principala caracteristica a radioului este audienta masiva. Progresul tehnic a facut posibila ascultarea radioului aproape in orice imprejurare: acasa, la serviciu, in masina, in mijloacele de transport in comun, in salile de asteptare. Totusi atentia ascultatorului este foarte redusa si ca urmare o reclama necesita difuzari repetate pentru a fi receptata.

Audienta poate fi selectata demografic prin specificul emisiunilor postului de radio si geografic prin acoperirea geografica de care se bucura postul de radio. In comparatie cu alte medii de comunicare, audienta de care se bucura radioul variaza foarte mult pe parcursul unei zile, saptamani, sezon, an. Pretul redus de productie al reclamelor este un avantaj. Acest avantaj este umbrit de faptul ca reclamele de radio sunt putin creatoare de imagine.

Spoturile se difuzeaza la fel ca la televiziune pe segmente orare, iar cele de varf sunt dimineata si seara (receptia in masina). In functie de aceste segmente orare se stabileste si pretul. Datorita faptului ca posturile radio sunt autorizate sa transmita pana la 9 minute de publicitate intr-o ora de emisie, spoturile publicitare sunt relativ scurte intre 10 pana la 30 secunde.[10]

Afisajul

Multi specialisti considera ca afisajul este reprezentat doar de postere. Aceasta conceptie pierde din vedere publicitatea pe mijloacele de transport, afisajele luminoase si alte metode de mai mica importanta. Posterele ofera o flexibilitate geografica mai mare decat orice alt mediu. Costul publicitatii prin postere este relativ mic comparativ cu celelalte medii, astfel o firma poate realiza o campanie de durata si extindere mare la un pret mai mic fata de cel al unei campanii de televiziune. De obicei campania publicitara prin afisaj este o completare a unei campanii realizata a televiziune.

Forma cea mai importanta de afisaj este prin postere, dar acestea au trei dezavantaje majore:

o      limitarea la un mesaj scurt si concis

o      nu sunt percepute ca un element de destindere si distractie

o      costuri mari de productie si intretinere

Cinematograful

Publicitatea prin televiziune ofera un "cost 1000" mai mic la aceeasi audienta, dar sufera la capitolul captarii audientei, iar controlul asupra sunetului si al imaginii il are advertiser-ul si nu privitorul. Reclamele au de obicei o durata de 15, 30 sau 60 de secunde, dar ele difera in functie de cinematograf.

Desi "costul la 1000" este mai mare, el se justifica prin faptul ca ofera avantaje incontestabile cum ar fi sunetul, culoarea si ecranul mare.

Internetul

Internetul a captat atentia mediilor de comunicare inca de la aparitia sa ti multe firme s-au grabit sa se conecteze la retea. Intreprinderile se grabesc sa foloseasca internetul ca un mod de segmentare a pietelor si sa faca ceva ce mijloacele de comunicare traditionale nu pot : cucerirea consumatorului interactiv si bazata pe cerere - toate acestea la un cost rezonabil. Aplicatiile potentiale pe Internet au fost extinse in fiecare zi, iar firmele care exploateaza aceste oportunitati vor avea avantaje colosale fata de competitorii "orientati traditional". Chiar daca popularitatea internetului creste rapid printre oamenii de afaceri, exista inca o perceptie confuza asupra acestuia si asupra a ceea ce poate oferi lumii. Internetul este din punct de vedere conceptual un mod de acces cu o eficienta noua si ridicata, organizand si transmitand informatii.

Problema a fost, pana recent, ca Internetul era un domeniu al stiintei si era accesibil doar institutiilor guvernamentale, educationale sau firmelor bine fondate. Introducerea serviciilor World Wide Web (www) a schimbat totul. Este un serviciu pe internet bazat pe hipermedia, sistem ce permite transmiterea in intreaga lume in cateva secunde. Hipermedia permite utilizatorilor sa faca legaturi imediate cu alte surse de informatii, schimbarile si adaugarile ulterioare pot fi facute rapid si simplu. Prin permiterea accesului instantaneu la diferite subiecte, teme, utilizatorul poate naviga fara efort prin multiple documente de pe calculatoarele din intreaga lume. Are capacitatea de includere nu numai a textului si figurilor, dar si a sunetului si a imaginii. , ceea ce face documentele mult mai atractive si folositoare pentru cititori. Pe www un produs poate fi nu numai vazut, explicat, ci si auzit si demonstrat.

Informatiile pot fi din ce in ce mai multe si transmise cu costuri relativ mici, iar timpul de transmitere este foarte scurt, iar investitia in echipament relativ mica. Pe www lumea este la indemana fiecaruia, "ad literam".

Spre deosebire de televiziune, unde mesajele publicitare sunt urmarite doar de 22% din spectatori, pentru a naviga pe Internet este nevoie de atentie si concentrare, premise suficiente ca o reclama sa fie observata, citita si memorata.

Pregatirea planului unei campanii publicitare necesita o stransa legatura intre cele doua parti: client - agentie de publicitate. Prima etapa in promovarea produsului este recunoasterea oportunitatii de afaceri. Se realizeaza un studiu de marketing pentru a evalua natura si extinderea acestei oportunitati. Rezultatul studiului conduce la conturarea unui profil al consumatorului care cuprinde caracteristicile demografice, localizarea geografica a pietei potentiale, frecventa si modalitatile de cumparare. Urmatoarea etapa este dezvoltarea unui produs care satisface cererea. Aceasta reprezinta recunoasterea originalitatii oportunitatii. Agentia de publicitate va elabora un plan care cuprinde doua elemente majore: mesajul publicitar si planificarea in timp a campaniei in mediile de comunicare alese.

Au fost realizate metode de evaluare a raspunsului consumatorului la reclame pentru a pretesta efectul reclamei, ce urmeaza a fi lansata.

Campania de promovare a produsului turistic "Dunarea albastra"

Programul de dezvoltare acestui produs turistic pe piata nationala si internationala presupune stabilirea unui program complex de marketing mix si implica rezolvarea unor probleme legate de definirea produsului, asimilarea unei marci distincte a produsului turistic dunarean. S-a constat ca se prefera un produs care se identifica dupa marca decat unul care, chiar daca este calitativ mai bun, nu ofera garantia obisnuintei de recunoastere a produsului (de ex. o companie de vase de croaziera vestita in industria turismului tip croaziera - Costa, Carnival)

Politica de produs vizeaza ansamblul elementelor turistice ce se pun la dispozitia turistilor, satisfacand o paleta mai mare de motivatii, astfel incat, produsul turistic sa fie perceput global, ca o viziune inchegata a promovarii produsului "Dunarea albastra". Astfel, s-a hotarat folosirea unei politici promotionale unitare; construirea marcii bazata pe intelegerea consumatorului si a comunicarii cu scopul de a crea programe eficiente de comunicare integrata.

Mesajul publicitar care urmeaza a fi difuzat se exprima in forme variate.

Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare include mijloacele promotionale conventionale (televiziune, presa, radio, cinematograf, publicitate exterioara - panouri, insemne luminoase, afise) si neconventionale (relatii publice, evenimente, sponsorizari, internet, CD-ROM, publicitate directa - distribuirea de fluturasi, pliante, brosuri, cataloage in locuri de vanzare, stabilirea unui contact telefonic).

Campania de promovare a produsului "dunarea" se dezvolta pe doua etape:

o      prelansare

o      lansare si sustinere

Campania de prelansare

o      crearea unei curiozitati in privinta produsului

o      pregatirea unui teren de prezentare, a unei stari de asteptare

o      informarea mediilor politice si de afaceri la nivel national si international asupra proiectului pentru promovare si atragere de noi fonduri

Modalitati concrete de promovare a produsului in aceasta etapa sunt:

o      publicitate neconventionala

relatii publice

articole de profil in presa, reviste de specialitate pe plan intern si international

reportaje despre zona. porturi

materiale cu informatii despre oferta turismului dunarean in birourile de turism din strainatate

centre de informare la ambasadele Romaniei din strainatate

new media - mijloace de informare digitala

internet - site-ul web al Dunarii

o      publicitate conventionala

televiziunea

spot publicitar difuzat repetat, la ore de maxima audienta, in canalele de televiziune straina (Discoverz, BBc, Travel, TVR international)

presa

in publicatiile de turism (Romania pitoreasca, Vacante & calatorii) - aparitia unui nou produs turistic unic pe piata nationala si europeana

anunturi in presa cotidiana - eveniment care genereaza stirea prin noutate

Campania de lansare si sustinere are ca obiectiv principal publicitatea de informare despre produs si ca obiectiv secundar publicitate de reamintire - in scopul pastrarii interesului pentru acest produs.

Modalitati de lansare a produsului :

o      publicitate neconventionala

relatii publice asigura:

controlul comunicarii,

credibilitatea mesajului

construieste imagine si notorietate

adauga valori produsului "Dunarea albastra"

costuri reduse

in birourile de turism din strainatate se vor prezenta filme documentare si de prezentare a zonei, ghiduri, pliante

centre de informare din ambasadele tarii noastre, potetiale emitatoare de turisti

new media - mijloace de informare digitala

internet - site-ul web al Dunarii

CD-ROM "Dunarea albastra" cu detalii despre obiectivele turistice naturale si antropice, forme de turism practicabile

Materiale promotionale - CD, ambalaje, felicitari, pixuri, agende, calendare, ghiduri, harti, tricouri, vase ceramice)

Reduceri de preturi

reduceri de preturi pt. grupuri / sejur prelungit / extrasezon / loialitatea vacantelor

facilitati pt. familii cu copii

includerea gratuita in pachetul de servicii a unor spectacole, vizite, muzee, etc.

Manifestari promotionale

participarea cu caracter expozitional (pavilioane, standuri la targuri de turism, expozitii de fotografii)

sponsorizari

o      publicitate conventionala

televiziunea

stiri - punerea la dispozitia publicului a unor linii telefonice directe

film documentar "Dunarea albastra"

spoturi publicitare la marile televiziuni la ore de maxima audienta

presa

spot publicitar in cotidiane, periodice (si in strainatate), reviste, publicatii turistice

editarea revistei "Dunare albastra"

cinematograful - un mesaj publicitar exploziv "Dunarea albastra"

publicitatea exterioara

panouri publicitare - afise de durata - 5 luni

afise exterioare si interioare de durata cu imagini specifice zonei (mijloace de transport, hoteluri, unitati de alimentatie)

publicitate prin tiparituri

pliante cu conceptul proiectului, sloganuri, imagini, informatii, harti

brosuri ("Croaziere pe Dunare", "Case de vacante si pensiuni")

cataloage cu detalii pentru atractiile din zona Dunarii

BIBLIOGRAFIE

https://www.tbs.ubbcluj.ro/programe/smaranda/baze/capitolul%203.pdf

https://www.mturism.ro/fileadmin/mturism/studii_nationale/Studiu2.2.pdf

S. Harnau, E. Bognibova, Marketing -Ghid pentru antreprenori, instructori si consultanti, Chisinau, 2003