Cererea turistica DONARIS TOURS S.A.

1 Cererea turistica

Cererea turistica poate fi definita si ca "totalitatea persoanelor care-si manifesta dorinta de a se deplasa in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul de destinatie"4

Cererea turistica se formeaza la locul de resedinta al turistului (bazinul cererii) caracterizat prin diverse trasaturi economice, etnice, sociale, politice ale teritoriului national, iar consumul turistic se realizeaza in bazinul ofertei turistice, implicand deplasarea, si se deruleaza inainte de deplasarea spre bazinul ofertei, in timpul deplasarii si la locul de destinatie.

1.1 Determinantii cererii

Factorii determinanti ai cererii turistice si ai evolutiei acesteia sunt foarte diversi, literatura de specialitate sugerand o multitudine de posibilitati de clasificare a acestora. Daca se ia in calcul orientarea spre consum a fenomenului turistic, literatura de specialitate prezinta ca factorii cererii pot fi grupati in doua categorii:

determinanti economico-sociali;

determinanti motivationali.

Determinantii economico - sociali:

Factorul demografic are un rol primordial in stimularea activitatii turistice intrucat acesta este purtatorul cererii: determina mutatii importante in dimensionarea activitatii turistice.

Gradul de urbanizare impune o anumita structura si dezvoltare economica generatoare de impulsuri motivationale si disponibilitati materiale reflectate in cererea turistica. Cu cat gradul de urbanizare este mai ridicat, cu atat creste cererea turistica intrucat orasele reprezinta surse emitatoare de turisti care vor sa evadeze din mediul urban.

Timpul liber se constituie intr-un factor determinant al cererii turistice intrucat cea mai mare parte a deplasarilor in scop turistic se realizeaza in perioada timpului liber, fie ca este vorba de concediu (vacante) sau week-end. Cresterea duratei timpului liber este consecinta cresterii productivitatii muncii, a institutionalizarii concediului anual platit care au creat conditiile necesare practicarii turismului: timpul liber si suportul financiar care sa faca posibil consumul turistic.

Venitul reprezinta componenta materiala, baza participarii la circulatia turistica. Veniturile individuale sunt determinate pentru a include cererea de turism in cadrul cererii de consum a populatiei unei tari. Venitul destinat activitatii turistice reprezinta ceea ce ramane din venitul individual dupa satisfacerea necesitatii vitale, asa numitul consum obligatoriu care nu poate fi redus. Turismul se incadreaza in categoria necesitatilor create, determinate de cresterea gradului de dezvoltare economica, de mentalitatea oamenilor, obiceiuri, traditii, gradul de cultura.

Determinantii motivationali:

Psihologii considera ca cererea turistica este generata de necesitati biologice si psihologice, turismul asigurand obtinerea echilibrului ca factor compensator al existentei cotidiene. Acest lucru este posibil ca urmare a celor trei functii pe care le indeplineste turismul :

Destindere - odihna, eliberare de stress-ul rezultat din conditiile de munca si de viata, ceea ce contribuie la reproductia fortei de munca;

Divertisment - da continut dinamic destinderii, presupunand cautarea unor satisfactii, placeri, confort, agrement;

Dezvoltare - determinata de posibilitatea pe care o ofera turismul de largire a orizontului de cunostinte si preocupari.

Elementul fundamental care determina transformarea cererii turistice in consum turistic este motivatia care apare sub forma unei necesitati, dorinte ce reprezinta punctul de plecare in procesul de cumparare. Motivatia genereaza cererea turistica, iar agentia de turism in calitate de ofertant, prin intermediul politicii promotionale, poate stimula aparitia si mentinerea unei motivatii de consum turistic.

Sunt foarte dese cazurile in care motivatia turistica este inlocuita printr-o motivatie de alta natura care, in final, conduce la renuntarea la cumparare. Pe piata turistica, consumatorul are de ales nu numai intre mai multe produse turistice, ci si intre achizitionarea unui produs turistic sau a unui bun de folosinta indelungata care satisface aceeasi dorinta de agrement.

Cererea turistica este impartita in patru grupe pe baza unor criterii psihologice, respectiv din punctul de vedere al atractiei turistice generate de categoria psihologica a individului: cererea psihocentrica, cererea alocentrica, cererea cvasipsihocentrica si cererea cvasialocentrica. Exista de asemenea si patru tipuri de turisti carora le-au fost definite principalele motivatii si caracteristici socio- profesionale, modalitati de comportament in calatorie si limitele acestora; acestia pot fi incadrati intr-un anumit tip de cerere: sedentarul, sedentarul mobil, itinerantul si nomadul.

Din aceste grupe, s-au intalnit urmatoarele tipuri de cerere si turisti, in functie de ponderea lor, pe piata S.C. Donaris Tours S.A:

- Cererea cvasialocentrica - apartine tipului de turist "sedentar" - cauta satisfactia consumului turistic in marile contraste existente intre civilizatii, culturi, natura de la locul de destinatie si cele de la locul de resedinta. Pretentiile sunt legate de motivatia principala a calatoriei (mare, soare, plaja) si mai putin de elementele functionale ale ofertei. Sedentarul da mai multa importanta activitatilor de animatie sportiva, barurilor, discotecilor, dar si suvenirurilor si cumparaturilor artizanale, aceasta ca dovada a calatoriei sale.

- Cererea psihocentrica - apartine tipului de turist "sedentar mobil" - prefera zonele turistice cu amenajari ce au un grad ridicat de confort, cu servicii de calitate care, in general, reproduc conditiile de viata de la locul de formare a cererii. Este specifica populatiei cu venituri medii ridicate, de varsta mijlocie sau inaintata din regiuni dezvoltate economic. Durata calatoriei este mai mare de o saptamana, dorind sa imbine repaosul cu descoperirea si sa-si rentabilizeze calatoria.

- Cererea cvasipsihocentrica - apartine tipului de turist "nomad" - prefera oferta turistica de calitate ridicata care sa reproduca conditiile de viata de la locul de resedinta, dar ofera satisfactia de consum prin specificul pe care-l prezinta din punct de vedere material sau natural. Purtatorii acestui tip de cerere calatoresc doua - trei saptamani, la distante mari, in tari cu acelasi grad de dezvoltare economica, populeaza statiunile la moda, fiind exigenti cu calitatea si platind pretul corespunzator. In afara calatoriilor organizate cu cazare clasica si transport rapid, el va vizita tot ceea ce este subliniat in ghiduri.

Cererea aloncentrica specifica populatiei tinere - tipului de turist nomad - cu venituri medii sau scazute, care prefera o doza de risc pentru a obtine satisfacerea motivatiei (aventura, pelerinaj, cunoastere) nu a fost intalnita pe piata agentiei de turism "Donaris Tours", doarece acesti turisti prefera sa plece pe cont propriu in aceste regiuni fara a apela la agentii, reducand astfel costurile. Ei prefera regiuni turistice putin cunoscute, cu dotari materiale minime, dar cu atractii naturale sau culturale deosebite. Turistii nomazi le place sa improvizeze si sa folesesca hotelurile locale sau cazarea la localnici, dorind adevaratul contact cu populatia locala si cu natura.

1. Consumul turistic

Volumul consumului trebuie sa fie echivalent cu volumul productiei. Aceasta este o particularitate a serviciilor in ansamblul lor.

Volumul consumului turistic este influentat direct de nivelul preturilor efective si al venitului disponibil al consumatorului. Exista insa posibilitatea de modificare a structurii consumului in functie de variabilele pret si venit, ceea ce confera o anumita stabilitate activitatii turistice si creeaza premisa ca un numar tot mai mare de consumatori potentiali de turism sa poata consuma servicii turistice.

Ca si cererea turistica, consumul turistic manifesta o puternica concentrare care se manifesta:

in timp, intrucat consumul turistic coincide cu intervalele de timp liber in cuprinsul carora se desfasoara activitatea turistica;

in spatiu, la nivelul destinatiei turistice unde are loc consumul turistic in cea mai mare parte a sa;

in motivatii, intrucat exista o varietate de motivatii care stau la baza transformarii cererii turistice in consum turistic: sejur si tranzit, sejur scurt de agrement, cura terapeutica, pelerinaj, festivaluri, afaceri si vacanta combinata, excursii.

Aceasta concentrare este diferita de la o tara la alta, chiar si in interiorul aceleiasi tari sau de la o componenta la alta a consumului turistic.

Cosul de consum turistic este alcatuit din urmatoarele componente:

cazare; 

restauratie si alimentatie;

transport;

agrement si alte consumuri specifice;

alte cheltuieli.

Structura cosului de consum turistic ofera o varietate de combinatii intre ponderile diferitelor componente in functie de specificul national al consumului, motivatia de consum, situatia economica, conjunctura.

Activitatea agentiei de turism S.C. Donaris Tours S.A. Pitesti in anul 2001 in ceea ce priveste turismul intern si extern s-a materializat in incheierea a 437 de contracte iar pentru departamentul de ticketing in vanzarea a 150 de bilete de avion.

Cererea turistica a cuprins:

statiunile de pe litorarul romanesc - 86.27%

statiunile montane - 6.63%

statiunile balneoclimaterice - 30%

statiuni din strainatate - 4.80%

Fig. 1. Ponderea statiunilor in cererea turistica a S.C. Donaris Tours S.A. Pitesti in anul 2001

Analizand preferintele turistilor pentru statiunile de pe litoralul romanesc acestea au fost urmatoarele:

Mamaia - 64.19%

Eforie Nord - 16.85%

Neptun - 11.40%

Olimp - 5.45%

Eforie Sud, Costinesti, Venus - 0.53%

Jupiter si Managalia - 0.26%

Fig - Preferintele turistilor pentru statiunile de pe litoralul romanesc pe piata S.C. Donaris Tours S.A.

Pentru statiunile montane, preferintele au fost urmatoarele:

Sinaia - 34.48%

Poiana Brasov -31.07%

Busteni - 10.34%

Predeal, Voineasa, Cumpana - 6.89%

Valea cu Pesti - 3.44%

Fig.nr. 3 - Preferintele turistilor pentru statiunile montane din Romania

Pentru statiunile din strainatate, preferintele au fost indreptate catre urmatoarele tari:

- Turcia - 76.19%

- Grecia - 14.28%

- Croatia - 9.53%

Fig. nr.4 - Preferintele turistilor pentru strainatate

In ceea ce priveste statiunile balneoclimatrice din Romania prferintele au fost urmatoarele:

Calimanesti Caciulata - 30%

Baile Olanesti, Vatra Dornei, Baile Govora - 20%

Baile Herculane - 10%

Fig.nr.5 preferintele turistilor pentru statiunile balneoclimatrice din Romania

2 Oferta turistica

1 Oferta turistica - definire si structura

Oferta turistica poate fi definita prin: "cadrul si potentialul natural si antropic, echipamentul de productie a serviciilor turistice, sursa de bunuri materiale destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare (pret, facilitati)"6 sau "totalitatea elementelor turistice (atractiilor) care pot motiva deplasarea turistilor si a elementelor destinate sa le valorifice, sa satisfaca cererea" .

Oferta turistica este formata din doua grupuri de elemente:

elemente de atractivitate, existente la un moment dat numai potential (resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice);

elemente functionale compuse din echipament si servicii care fac posibila productia si pun in valoare atractivitatea.

Elementele de atractivitate ale ofertei turistice nu au aceeasi valoare turistica in tot timpul anului, ele au variabilitate in timp determinand sezonalitatea ofertei.

Al doilea grup de elemente contine o parte varaibila in anumite limite (personalul turistic, desfacerile prin alimentatie publica) si o alta parte (baza tehnico materiala, infrastructura) fixa, rigida, care nu poate fi deplasata in spatiu pentru a intalni cererea. Aceasta componenta confera ofertei o anumita rigiditate, si din acest motiv, consumul ofertei se realizeaza pe loc, numai anumite elemente ale acesteia (amintiri, produse specifice zonelor vizitate) sunt destinate consumului in zonele de origine ale turistilor.

In cazul majoritatii elementelor de oferta turistica, notiunea de consum este alta decat in cazul ofertei de marfuri. Unele elemente se consuma prin simpla prezenta a turistului in mediul natural si, de aceea, se considera ca oferta turistica nu poate fi stocata. Elementle constitutive ale ofertei sunt diferite ca mod de prezentare si fiecare se poate constitui intr-o oferta separata. Unele sunt create de om, altele sunt naturale, unele isi sporesc valoarea in timp devenind tot mai atractive, altele se uzeaza fizic si moral trebuind sa fie recreate in permanenta.

Componentele ofertei turistice mai pot fi clasificate in elemente:

naturale: relief, peisaj, hidrografie, clima, flora, fauna, izvoare termale si minerale;

antropice: vestigii si monumente istorice si de arta, mestesugaresti, religie, folclor, obiective economice, etc.

Oferta turistica poate fi clasificata in functie de motivatia dominanta a consumatorilor in 4 mari grupe:

oferta turismului de vacanta: turism balnear, sportiv, recreativ, familial;

oferta turismului cultural: turism de studii, stagii de initiere tehnica, festivaluri, turism religios;

oferta turismului de afaceri: turism itinerant, de congrese, cu titlu stimulator;

oferta turismului pentru ingrijirea sanatatii: turismul de tratament, profilactic.

Productia turistica reprezinta ansamblul de servicii care folosesc echipamente de productie si forta de munca si se materializeaza intr-un consum efectiv in cadrul unei ambiante specifice.

Relatia oferta turistica - productie turistica este diferita de cea de pe piata bunurilor materiale si este caracterizata prin urmatoarele particularitati:

productia turistica este cel mult egala cu oferta;

oferta turistica se manifesta si independent de productia turistica, in timp ce productia turistica nu se poate realiza in afara ofertei;

structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei turistice;

oferta turistica exista atata timp cat exista elementele ce o compun, pe cand productia turistica exista numai atunci cand se manifesta consumul efectiv.

Oferta are rolul primordial ca sursa a productiei turistice, dar si productia reprezinta un factor mobilizator al ofertei.

Oferta turistica si produsele turistice oferite de Agentia de turism "Donaris Tours" Pitesti a fost impartita in oferta de litoral, oferta de munte, oferta statiunilor balneoclimaterice si oferta de strainatate.

Oferta de litoral a cuprins statiunile:

Mamaia cu serviciile oferite de hotelurile: Doina, National, Aurora, Complexul Jupiter - Junona, Delfin - Pescarus;

Neptun - Olimp cu serviciile oferite de hotelurile: Amfiteatru, Balea, Banat, Terra, Tomis;

Eforie Nord cu serviciile oferite de hotelurile: Brad, Bran, Bega si Belvedere;

Eforie Sud cu serviciile oferite de hotel Magura

Venus cu serviciile oferite de hotel Nina

Ofertele prezentate clientilor au cuprins perioada de cazare (sejurul) si tarifele pentru cazare cu mic dejun, cazare cu demipensiune si cazare cu pensiune completa, fiind insotite de pliantele respectivelor hoteluri si o harta a statiunii (anexa nr.1)

Oferta de munte a cuprins statiuniile:

Poiana Brasov cu hotelurile Ciucas** si Piatra Mare**;

Busteni cu hotelurile: Silva** si pensiunile Cristina** si Liziera;

Sinaia cu hotelurile: Palace***, Caraiman**, Paltinis**, Furnica**, Sinaia**, pensiunea Mures**;

Predeal cu hotelurile Carmen**, Belvedere** si Bulevard**, dar si vilele Confort** si Iris**

dar si cabanele de pe Transfagarasean: Cabana Cumpana, Cabana Valea cu Pesti si Cabana Paraul Capra.

Ofertele au cuprins tarifele serviciilor de cazare si masa, pliante ale hotelului respectiv sau poze in cazul vilelor, cabanelor si pensiunilor (anexa nr.2).

Oferta statiunilor balneoclimaterice a cuprins:

statiunile Baile Herculane, Baile Felix, Baile Govora;

statinuea Vatra Dornei;

statiunea Covasna;

statiunea Perla Moldovei;

statiunea Calimanesti Caciulata, Olanesti, Voineasa, etc.

Ofertele au cuprins tarifele serviciilor de cazare si masa, pliante ale hotelului respectiv sau poze in cazul vilelor (anexa nr.3).

Oferta de strainatate a cuprins tarile: Turcia, Grecia, Ungaria, Italia, Franta, Spania, Anglia, Thailanda, Israel, Elvetia, Egipt, cu diferite pachete de servicii: turism individual cu transport propriu, cu avionul sau autocarul (exemplu: Turcia - statiunea Kusadasi, hotel Minay ***, serii de 7 nopti/7 demipensiuni (mic dejun si cina)), programe de grup sau tururi clasice (exemplu: Grecia - Tur Clasic).

Ofertele au cuprins foarte mult material documentar, insotit de pliante din/despre tara respectiva, statiune, hotel, dar si tarifele serviciilor de transport, cazare si masa oferite de hotel (anexa nr. 4).

Deoarece unele preferinte ale consumatorilor nu se regaseau in oferta agentiei s-a contactat telefonic hotelurile dorite de acestia sau s-a luat legatura cu alte agentii de turism care aveau contracte incheiate cu hotelurile respective prin cedarea unui comision (in acest caz mentionez Agentia de turism Sirius din Ploiesti). 

2 Determinantii ofertei turistice

Principalii determinanti ai ofertei turistice sunt:

Teritoriul - reprezinta elementul indispensabil al ofertei pentru ca spatiul se constituie in suport al acestuia. Teritoriul este definit atat sub aspectul cantitativ prin capacitatea de primire a teritoriului, dar si sub aspect calitativ prin atractivitatea sau valoarea turistica a acestuia care poate fi naturala sau creata.

Capacitatea optima de primire a teritoriului se calculeaza conform formulei:

C_p = S_p K₀ / N

unde:

C_{p -} capacitate de primire;

S_p - suprafata teritoriului;

K₀ - coeficient a carui valoare variaza intre 0,5 si 1 in functie de particularitatile geologice, hidrologice si de specificul economic al regiunii;

N - suprafata normala pentru efectuarea unui consum turistic de catre o persoana (m²/ turist).

Determinarea capacitatii optime de primire a teritoriului turistic are o importanta majora in procesul de amenajare turistica a teritoriului intrucat aceasta exprima numarul maxim de turisti ce pot fi primiti de un teritoriu fara a prejudicia mediul geografic si social.

Un rol important revine pozitiei teritoriului in raport cu bazinul cererii, raport exprimat prin distanta fata de teritoriul turistic sau accesibilitatea teritoriului care are semnificatii deosebite mai ales pentru turismul de vacanta, forma cea mai puternic dependenta de calitatea teritoriului.

Atractivitatea teritoriului creste o data cu distanta, insa apare un punct de la care atractivitatea scade ca urmare a costului ridicat al transportului si oboselii sau efortului determinat de parcurgearea distantei.

Atractivitatea teritoriului turistic poate fi evaluata folosind analiza diagnostic care evidentiaza factorii care pot stimula dezvoltarea activitatii turistice intr-o zona. Sunt luate in considerare urmatoarele elemente:

accesibilitatea - asezarea geografica, cai de acces, mijloace de transport, legaturi cu alte subsisteme;

conditii de relief - trepte de relief, rauri, lacuri, monumente ale naturii, rezervatii si parcuri;

conditii metereologice - climatul si sezonalitatea, precipitatii, vanturi, puritatea aerului, frecventa zilelor insorite, durata si grosimea stratului de zapada;

frumusetea peisajului natural;

valoarea terapeutica si volumul unor elemente naturale - izvoare de ape minerale si termale, namoluri terapeutice, microclimat si topoclimat;

patrimoniul cultural - istoric - vestigii si locuri istorice, monumente istorice, de arta, etnografie si folclor, traditii, obiceiuri;

conditii demografice - numarul, structura si dinamica populatiei, forta de munca, migratia.

Sectorul tertiar se constituie un element determinant al ofertei turistice intrucat grupeaza activitati de prestare de servicii care reprezinta premise si factori pentru dezvoltarea ofertei turistice (servicii de transport, de ocrotire a sanatatii, etc.)

Diversitatea ofertei turistice este data de proportia in care se combina cele cinci categorii de servicii cuprinse in prestatia turistica:

activitatea de organizare si comercializare a ofertei turistice;

activitatea de transport;

activitatea de cazare si restaurare;

activitatea producatoare si distribuitoare de bunuri de consum turistic;

activitatea de agrement, tratament.

Baza tehnico - materiala cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de productie a ofertei turistice care, impreuna cu forta de munca, creeaza premisele necesare desfasurarii activitatii turistice. Baza tehnico-materiala a ofertei turistice prezinta particularitati fata de baza tehnico-materiala a altor activitati de productie:

baza tehnico-materiala si resursele naturale turistice trebuie sa se afle in corespondenta atat pe plan calitativ-structural cat si in plan cantitativ, ca volum al dotarilor;

investitiile, modernizarea si diversificarea echipamentului din cuprinsul ofertei turistice se realizeaza in raport de resursele turistice naturale si de cererea turistica. Investitiile sunt in raport direct cu dimensiunea si calitatea resurselor naturale.