Potentialul turistic natural al deltei dunarii

Delta Dunarii este un unicat in peisajul European, atat sub aspect ecologic cat si al modului de habitat in mediul deltaic. Din punct de vedere turistic este una dintre cele mai atractive si mai valoroase regiuni din tara.

Din lungimea totala de 245 km a litoralului romanesc, intre bratele Chilia si Sfantul Gheorghe, pe mai bine de 50 km se afla marginea propriu zisa a deltei, iar in continuare spre sud taramul Campiei litorale Razim ce masoara aproape 150 km. Latimea maxima a spatiului deltaic este de 72 km intre Ceatalul Izmail si Sulina, pe bratul omonim.

Limita sudica a deltei este usor de urmarit pe un contact morphologic, intre capatul Nordic al horstului dobrogean si depresinuea in care a luat nastere delta, ca urmare a actiunii conjugale a fluviului si a Marii Negre.

Atestari istorico-geografice despre Delta Dunarii sunt consemnate in numeroase documente si harti inca din antichitate. Astfel, Herodot(sec. v I Ch. ) indica prezenta unui golf extins, unde pe tarmul sudic asezarile geo-dace au fost colonizate de greci din Milet. De altfel, in acest spatiu colonizat in continuare de romani a fost ridicat castrul Aegyssus(Tulcea de azi), Polibiu(sec III-II I. Ch. )descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, iar Strabo(sec. I I. Ch. ) indica sapte brate, intre care se aflau insule, idée reluata si de Pliniu cel Batran si Ptolemeu Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis(Constanta) a lasat in "Tristele" si"Ponticele" informatii interesante despre oamenii si ..de la varsarea Dunarii in mare.

Delta Dunarii, unitate de relief ale carei procese de formare continua si astazi isi are inceputurile cu 3 000 - 4 000 de ani in urma(Holocen), pe locul unui fost golf al Marii Negre. Aluviuniile transportate de Dunare si cele aduse de curentii marini dinspre nord au creat grindurile fluviale transversale, desfasurate de la vest la est in lungul bratelor si cele fluvio-maritime in partea estica dispuse de la nord la sud. Ca urmare a cantitatiilor mari de aluviuni depuse in golf, suprafetele de uscat au crescut continuu.

Astfel, Delta Dunarii a rezultat ca o creatie comuna a fluviului si a marii in conditiile existentei si unor mare reduse care au facilitate depunerea aluviunilor.

POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL DELTEI DUNARII

Raportul dintre suprafata acvatica si cea a uscatului variaza dupa cum fluctueaza nivelul apelor in cursul unui an. Subunitatile geografice ce compun delta sunt privite ca elemenete morfo-hidrografice, fiind deopotriva forme de relief si hidrologice. Apa are permanent intaietate asupra uscatului ocupand circa 70-90% din suprafata Deltei.

Linia de separatie a deltei ca limita dintre continent si mare este insasi linia pana la care ajung apele fluviale dulci, confundandu-se cu albastrul verzui al marii din fata lor.

Asadar, regiunea deltei este o campie in formare prin aluvionare, alcatuita din doua cateogorii de elemente morfo-hidrologice pozitive, care se inalta deasupra nivelului marii constituind suprafete ale uscatului sau cum li se spune"uscaturile" deltei(cu atitudini predominante sub 10 m) si elemente negative, depresiuni aflate sub nivelul marii, acoperite cu apa.

Elemente positive sunt:resturile uscatului predeltaic, grinduri simple si ascociate, fluviale si fluvio-maritime intalnite in lungul brartelor sau in apropierea marii, plajele cu nisip fin, iar elementele negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, depresiunile lacustre, mlastinile, care constituie si cai de acces si de circulatie in delta, dar si locuri pentru excursii de agreement nautic, pescuit sportive, etc.

In ansamblu, Delta Dunarii este o regiune plana cu o inclinare mai de la vest spre est(0, 006%) si cu o altitudine medie de 52 cm. Adancimile cele mai mari se gasesc in lungul bratelor Dunarii(-39 m pe Chilia, -26 m pe Sfantul Gheorghe si -18 m pe bratul Sulina), iar altitudini maxime se gasesc pe grindurile marine(12 m pe Letea, 7 m Carorman). Morfohidrografic, teritoriul Deltei se prezinta astfel:grinde marine si fluviale-14%, resturi ale uscatului predeltaic-2, 6%, terenuri mlastinoase-67, 2%, acuri-9, 3%, garle si canale, brate principale 8, 5% etc.

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC DIN DELTA DUNARII

.. imaginea 009 nu se vede bine

Cele mai importante localitati rurale din delta sunt:Chilia Veche, Sfantul Gheorghe, Sfistfca, C. A. Rosetti, Mila 23, etc, care eu devenit centre turistice.

Orasul Tulcea, considerat"poarta de intrare"in delta, este un oras industrial, port fluvial. Cele mai importante obiective turistice ale orasului sunt:Muzeul Deltei Dunarii(cu patru sectii: stintele naturii, arta, etnografie, arheologie-istorie), Catedrala Sf. Nicolae(construita in 1865), Palatul.(1870), Primaria Veche(1870-1872). Din Tulcea pornesc principalele croaziere pe suprafetele acvatice ale deltei.

Sulina este al doilea oras al deltei, important port maritime si fluvial situate la gura de varsare a bratului cu aceelasi nume. In jurul anului 950 a fost port bizantin, numit Selina, in 1318, port genovez, iar mai tarziu baza navala pentru Imperiul Otoman. La inceputul secolului trecut devine port liber, Porto Franco, asa cum este descries si in romanul"Europolis" al lui Jean Bart. Din anul 1602 gazduieste Comisia Europeana a Dunarii. Intre obiectivele turistice care retin atentia se afla farul vechi-18, 5 m, construit in anul 1602)farul nou, Palatul Administratiei Fluviale(sec. IX).

La Enisala in sat se afla casa-muzeu"Gospodaria Traneasca", iar la cativa chilometri spre.. , pe un deal ce .. intrarea in apele golfului(azi lacul Babadug), ruinele cetatii Heraclaa ridicata de genovezi in sec nXIII-XIV, refacuta si fortificata de turci in sec XV. In plus, se gasesc urme de asezari traco-getice(sec. VII-IX I. Ch. ) si getice (sec. IV I. Ch. ) cea mai veche.. geto-dacica din Dobrogea(sec. IV-III I. Ch. ).

Crisan este o asezare pescareasca alungita pe 7 km. Pe malul stang se inalta unpg 12