Comunicarea in cuplu

1. Ce este comunicarea?

Comunicarea inseamna sa-l faci pe celalalt sa intreleaga ce vrei sa spui. Fiecare invata, inca de copil, sa se foloseasca de limbaj in asa fel incat sa comunice la un anumit nivel. Chiar din frageda copilarie a trebuit sa invatam sa ne facem cunoscute nevoile principale: cand ne durea ceva plangeam, cand ne bucuram radeam. In cele din urma am invatat sa comunicam verbal si chiar am inceput sa apreciem nevoile celor din jur. Dar, ca orice instrument comunicarea este folositoare in masura in care o intelegem si o folosim corect si eficient.

Esxista o serie de strategii si deprinderi care daca sunt bine stapanite pot imbunatatii in mod substantial comunicarea intre soti.

1.1 Strategiile comunicarii in cuplu

Lumea celuilalt. Aceasta este o strategie de comunicare care propune ca cei doi se straduiesc sa inteleaga lumea interioara a celuilalt. Daca cei doi nu stiu ce iubeste celalalt, ce pretuieste, de ce ii e teama, ce dificultati intampina si ce reprezinta pentru el o incurajare, cei doi nu se pot unii intr-o legatura umana pe termen lung in care sa se ajute reciproc sa se dezvolte. Esenta acestei strategii este ca, daca vreau sa intru in raporturi inteligente cu alta persoana, trebuie sa am in vedere importanta acelei persoana, cu sentimentele si gandurile sale proprii. Pana cand nu inteleg aceasta, nu ma pot angaja mai profund fata de ea.*

Abordarea informatiei. Principiul acestei strategii este: "ceea ce fac cu informatiile pe care le am va determina cantitatea de informatii pe care o voi primi in continuare. Impartasirea profunda a informatiilor este un lucru coplesitor si foarte rar. In primul rand este teama ca ne vor lasa nervii, ca vom izbucni in plans. De asemenea, ne temem in special ca cealalta persoana nu va intelege uriasa importanta ce o are pentru noi o amintire sau un sentiment. Ce dureros este pentru cineva ca dorinta lui de impartasire cu celalalt a celor mai profunde simtiri sa fie intampinata cu raceala, chiar batjocura, ca celalalt sa nu realizeze absolut deloc semnificatia spuselor sale! Acest lucru se poate intampla intre sot si sotie. Partenerul care s-a destainuit celuilalt in mod foarte personal si nu a fost inteles se va cufunda intr-o ingrozitoare singuratate emotionala. **

In loc sa ignoram sau sa ridiculizam partenerul, se cuvine sa-l incurajam si sa aratam interes real pentru simtamintele si opiniile sale. Cu cat cunosc mai bine gandurile intime ale celuilalt, cu atat mai indepartata este posibilitatea de a-l intelege gresit sau de a trata cu dispret o informatie care pentru el este deosebit de importanta.

Simtul realitatii. Obiectivul aceste istrategii este incurajarea partenerilor sa fie cinstit cu noi, sa ne prezinte realitatea asa cum este ea chiar daca nu este placuta pentru noi. Simtul realitatii impune primirea cu aceeasi masura atat a vestilor rele cat si a celor bune, partenerii sa ceara unul de la altul sa vorbeasca deschis si, fie sa le multumeasca, fie sa ii rasplateasca intr-un mod oarecare ca i-au ajutat sa vada realitatea. Simtul realitatii este, deci, capacitatea de a percepe cand cineva nu este cinstit cu el insusi sau cu noi insine. Este capacitatea de a-i incuraja pe cei din jur sa vada realitatea.

BEE International 1991 "Casatoria"

** Paul Tournier - "Cum sa ne intelegem unul pe celalalt" - Jhon Knox 1967, pp.28-29

1.2 Deprinderile de comunicare in cuplu

Raportul ascultare/vorbire. Aceasta deprindere asociata cu strategia lumii celuilalt se refera la corelatia dintre dorinta noastra de a asculta si aceea de a vorbi. Daca cineva vrea sa inteleaga lumea interioara a partenerului de viata, trebuie sa fie dispus sa asculte ce are de spus acesta. Exista trei intrebari care ne pot ajuta in incercarea de a il asculta pe celalalt:

1. Ce spune persoana respectiva?

2. De ce spune persoana respectiva acest lucru?

3. Ce se intampla cu mine in timp ce persoana respectiva imi vorbeste?

Oricine are aceasta capacitate fizica ii asculta pe ceilalti o bucata de timp. Raportul ascultare/vorbire ne incurajeaza sa calculam cat de mult ascultam in raport cu cat de mult vorbim intr-o conversatie data.

Este extrem de important sa stim sa ne ascultam partenerul. Cel ce stie sa asculte ca sti mai multe despre celalalt care vorbeste decat persoana care vorbeste despre cel ce asculta. Daca unul din membrii cuplului incearca sa inteleaga vreodata lumea interioara a celuilalt, va trebui sa il asculte mai mult decat sa vorbeasca. In primul rand accesul la lumea interioara este dobandit prin ascultare. In al doilea rand, faptul ca este dispus sa asculte, dovedeste interes si grija fata de partener, iar aceasta il incurajeaza sa-si deschida si mai mult lumea interioara.

Raportul intrebare/raspuns. Aceasta deprindere estre asociata cu strategia abordarii informatiei. Ea cere ca partenerii sa fie orientati spre intrebare si nu spre raspuns. Pentru a avea o relatie inteligenta cu partenerul de viata, o relatie care sa incurajeze cresterea si sentimentul de siguranta, trebuie cunoscute cat mai multe despre el. Trebuie patruns dincolo de suprafata, dincolo de cliseele de comunicare, de conversatia de rutina menita doar sa umple timpul. Trebuie sa se cunoasca sentimentele celuilalt, nevoile si dorintele; trebuie intelese valorile, iubirile , durerile si bucuriile partenerului.

Daca uneori partenerii nu reusesc sa castige accesul spre informatii mai profunde, aceasta se intampla deoarece, fie nu exista interes pentru astfel de informatii, fie nu se constientizeaza importanta solicitarii acestora. De exemplu, sotul vine acasa si isi exprima fata de sotie dezamagirea ca a aflat ca nu va fi avansat la serviciu. Dorind sa-l incurajeze si sa-i ofere mangaiere, ea ii daun raspuns care, dupa parerea ei, il va imbarbata. Ea poate sa spuna: "Nu-i nimic; eu tot te iubesc." Ar fi mult mai bine daca ea i-ar pune o intrebare in legatura cu ceea ce simte el: "Se pare ca tineai foarte mult la avansarea aceasta. Ce o face atat de importanta pentru tine?". Punand aceasta intrebare ea ii da sotului ocazia de a-si expune motivele de dezamagire si de a-si dezvalui valorile, nevoile sau dorintele care sunt legate de aceasta avansare. De asemenea, ea i-a dezvaluit sotului ei ca e preocupata mai mult de sentimentele lui cu privire la promovare ("Ce ai simtit tu?") decat de sentimentele proprii ("Eu oricum te iubesc"). Intr-o casnicie frumoasa exista un interes real si permanent fata de lumea celuilalt. Intrebarile vor folosi intotdeaua la dezvaluirea unor sentimente si ii vor permite unuia dintre parteneri sa slujeasca mai bine trebuintelor specifice ale celuilalt in momentul respectiv.*

Raportul intrebare/raspuns are in vedere deprinderea de a pune intrebari si nu de a da raspunsuri. Cand cineva ofera o informatie, trebuie ca partenerul sa reziste tentatiei de "a aranja totul dand un raspuns prompt", ci trebuie sa se gandeasca ca este abia la suprafata problemei. Trebuie ca sotii sa isi puna intrebari care sa le permita accesul spre lumea interioara a celuilalt.

* BEE International 1991 "Casatoria"

Raportul cuvinte/semnificatii. Ultima deprindere, aceea care este legata de simtul realitatii, se refera la amploarea surselor noastre de informatie. Adesea ne concentram atat de mult asupra cuvintelor pe care le foloseste o persoana, incat nu receptionam tot ceea ce ni se comunica. Pierdem limbajul nonverbal, cel care este atat de important pentru intelegerea trairilor unei persoane: limbajul semnelor, limbajul actiunilor si limbajul obiectelor.

In numeroase studii se cerceteaza problema contributiei diferitelor mijloace de comunicare la transmiterea mesajului. In situatie intra mai multe variabile, ceea ce face dificila stabilirea unor rezultate sigure. Dar concluzia generala a studiilor este ca aproximativ 7% din semnificatie se transmite prin cuvinte. Restul intelesului este continut in tonul glasului (38%) si in comunicarea nonverbala (55%). Se poate deslusi repede pericolul concentrarii doar asupra a ceea ce spune celalalt, ignorand celelalte mijloace de transmitere a semnificatiei. Este, de asemenea, adevarat ca cu cat mai mult doreste unul din parteneri sa ignore implicatiile unui mesaj - adica, cu cat mai mult doreste sa dea un anume inteles unui mesaj in loc sa descopere cu exactitate care anume este acestas - cu atat mai mult acela seva concentra asupra partii de comunicare care contribuie la concluzia pe care o asteapta.*

Ideea este ca descoperim adevarul fiind atenti la intregul proces de comunicare. Trebuie sa privim persoana care ne vorbeste in ochi, sa-i urmarim gesturile, sa percepem schimbarile de intonatie, ritmurile vorbirii ai asa mai departe.

Exista in orice cupl;u un pericol iminent. Pe masura ce se dezvolta aceasta deprindere de comunicare, cei doi pot cadea in capcana de a crede ca stiu sa citeasca gandurile celorlalti. In timp ce aceasta tehnica de comunicare se dezvolta la cei doi - in sensul ca incep sa desluseasca intelesurile mesajelor din mai multe mijloace de comunicare - ei trebuie sa isi aminteasca sa se foloseasca de raportul intrebare/raspuns. Sensul unui mesaj il descoperim cerand explicatii si nu considerand concluzia pe care o trag unul sau celalalt pe baza propriilor lor observatii ca fiind corecta, iar vorbitorul, prin urmare, necinstit.

2. Crearea unui climat propice pentru comunicare

2.1 Sensul si importanta dialogului

Intr-o casnicie nimic nu e mai important dacat dialogul intre cei doi parteneri. Cea mai buna metoda de a evita ca problemele care apar sa devina de nerezolvat este sa ii comunici mereu partenerului problemele tale si sa le asculti pe ale lui sau ale ei. Dar trebuie sa fii dispus(a) sa respecti anumite reguli:

Trebuie sa iti dai osteneala sa-l asculti cu adevarat pe celalalt.

Trebuie sa comunici in asa fel incat sa nu provoci certuri: fara amenintari, fara pisalogeli, fara sa pui conditii

Trebuie sa alegi momentul si locul cel mai potrivit pentru o discutie calma. Nu incepe sa vorbesti despre o preblema cand esti pe punctul sa iesi din casa si ai intarziat deja la serviciu. Tot ce vei reusi va fi sa provoci o scena cu tipete si scandal.

Trebuie sa invatam sa cream un climat favorabil comunicarii intime. Acesta se numeste climat de dialog.

* BEE International 1991 "Casatoria"

In primul rand este necesar sa dezvoltam relatii personale corespunzatoare in toate domeniile de viata, nu numai in cele maritale ci si in relatiile cu cei din jur. Una dintre cele mai evidente cai de faurire a relatiilor umane este dialogul. Pentru ca dialogul sa aiba loc, partenerii maritali trebuie sa dezvolte o atitudine care sa promoveze comunicarea. Daca gandim despre dialog in termenii modului de comunicare inseamna sa pierdem esentialul. Sigur ca trebuie sa stim cum sa comunicam, dar mult mai imporant intr-o conversatie este ceea ce simtim in legatura cu partenerul nostru. Mai precis, vorbim despre un spirit al dialogului si nu despre o strategie a dialogului. *

Este mult mai usor de purtat dialogul daca exista subiecte comune de discutie. Daca partenerii au un hobby comun atunci vor avea mereu un subiect de conversatii care sa ii intereseze pe amandoi. Poate fi un lucru foarte simplu, de exemplu lectura aceleiasi carti, pana la ceva mai complicat cum ar fi conducerea unei mici afaceri.**

Iata cateva modalitati de imbunatatire a dialogului intr-un cuplu:

Plimbarile: nu exista alt moment mai potrivit pentru o conversatie decat in aceasta situatie:

Cuplul are toata intimitatea posibila, nu sunt decat cei doi.

Putine lucruri distrag atentia.

Mersul pe jos consuma energia - energie care poate fi cheltuita prin certuri. Cei doi descopera ca daca discuta o problema in timp ce sunt activi in loc sa fie pasivi se vor certa mult mai putin din cauza unor maruntisuri.

Intalnirile in oras: chiar daca atunci cand cei doi au copii si e destul de greu sa gaseasca timp si bani pentru ca sa iasa pur si simplu cu sotul sau sotia, dar e foarte important sa petreaca din cand in cand cateva ore in doi. In cazul in care bunicii copiilor nu sunt prin apropiere, cei doi trebuie sa incerce sa gaseasca un alt cuplu cu care sa faca baby-sitting pe rand. Daca buzunarul nu le permite un restaurant elegant, pot sa mearga la McDonald's, unde pot sta o ora, doua la taclale.

Linistea: unii oameni par sa aiba intotdeauna nevoie de zgomot de fond, fie televizorul, fie radioul, fie un casetofon sau un CD player. Chiar daca nu e dat destul de tare incat sa acopere vocile, zgomotul distrage atentia de la conversatie. Si-asa este prea putin timp de comunicare -daca se doreste cu adevarat sa-si transmita informatii cei doi trebuie sa isi acorde mai multa atentie. In afara de asta, un alt moment ideal pentru ca cei doi sa schimbe o vorba este cand calatoresc cu masina. De aceea ar fi indicat sa nu deschida automat radioul cand intra in masina.

Organizarea si stabilirea prioritatilor: cand ai un program incarcat este imposibil sa nu ti se imprastie gandurile. Iti spui mereu "O  sa stam de vorba curand" si desi cei doi locuiesc in acelasi apartament "curand" devine "mai tarziu" si apoi devine "niciodata". Evident sunt o groaza de lucruri de rezolvat, dar sunt ele oare mai importante decat sa discuti cu sotul sau sotia? O solutie ar fi facerea de liste cu ceea ce este de facut ( imbracarea copiilor, plimbarea cainelui, etc.) si in capul listei sa fie pusa discutia cu partenerul de viata.

Oprirea elementelor disturbatoare: in cele mai dese cazuri telefonul este cel care deranjeaza cel mai mult discutia cuplurilor. Uneori pentru a termina cu sunetele acestuia insistente si inversunate trebuie doar ca cei doi sa ia hotararea sa nu il lase sa ii intrerupa. Daca cei doi gasesc in sfarsit timp sa stea de vorba, nu are nici un rost sa intrerupa aceste momente pretioase pentru ca sa vorbeasca cu altcineva. Solutia ar fi lasarea robotului sa raspunda sau scoaterea telefonului din priza.

* BEE International 1991 "Casatoria"

** dr. Ruth K. Westheimer - "Sex pentru toti" - Ed. Teora 1996

Tinerea legaturii cand cei doi nu sunt impreuna: pe vremea cand singurul mod de a comunica pe distante lungi era cu cerneala si hartie, oamenii isi scriau. Acum, cand masina de scris e deja demodata si cand avem computere si posta electronica si atatea altele si ar trebui sa ne fie mai usor sa ne scriem, oamenii o fac din ce in ce mai putin.

Este foarte usor sa lasi o conversatie sa alunece in banalitate. Comunicarea este un proces pentru care merita sa faci eforturi si amandoi trebuie s-o puna in capul listei lor de prioritati daca vor sa aiba o legatura pozitiva. *

2.2 Comunicarea in sens unic in comparatie cu comunicarea in dublu sens

Pentru a fi mai usor de inteles ce inseamna o atitudine care sa incurajeze comunicarea in dublu sens, am imprumutat termenii din scrierile lui Martin Buber. El clasifica atitudinile umane si relatiile umane in doua categorii: "Eu-Tu" si "Eu-el". Intr-o relatie de tip "Eu-Tu", ambele persoane spun: "Eu sunt o persoana; tu esti o persoana. Eu sunt important; tu esti important. Eu am sentimente; tu ai sentimente. Eu vreau sa fiu ascultat; tu trebuie sa fii ascultat. Eu vreau sa fiu inteles; tu vrei sa fii inteles".**

Prin contrast, o atitudine de tipul "Eu-el" ne comunica urmatoarele: "Eu sunt o persoana; tu esti un obiect. Eu sunt important; tu nu esti important. Eu trebuie sa fiu ascultat; tu poti fi ignorat. Sentimentele mele sunt importante; ale tale nu sunt importante".** Un individ poate sa fie constient de aceasta a doua atitudine sau nu, dar exact acest lucru il transmite celeilalte persoane prin cuvinte si actiuni.

Atitudinea de tipul "Eu-Tu" se poate numi comunicarea in dublu sens, deoarece ea stabileste un climat propice dialogului real si comunicarii. Un dialog este o conversatie intre doi oameni care incearca sa inteleaga si sa se faca intelesi; ei procedeaza astfel, deoarece fiecare il pretuieste pe celalalt ca fiinta umana importanta ca atare.***

Daca unul dintre persoanele angajate in conversatie sau amandoua au o mentalitate de tipul "Eu-el", dialogul nu poate avea loc. El este inlocuit cu unul sau mai multe monologuri, de aceea reprezinta o comunicare in sens unic.

Bineinteles ca in cadrul cuplului este de dorit o comunicare de tipul "Eu-Tu", altfel cuplul avand putine sanse sa supravietuiasca greutatilor vietii, dialogul devenind un monolog, si astfel ajungandu-se la certuri si dezbinari. Totusi cum se poate realiza un dialog constructiv in cadrul familiei. Pentru a raspunde la aceasta in continuare vor fi prezentate cateva elemente care promoveaza dialogul si o comunicare sanatoasa intre cei doi care alcatuiesc un cuplu:

Sinceritatea

Sinceritatea se refera la faptul ca fiecare persoana incearca sa fie deschisa si cinstita in legatura cu sine. Ea evita sa proiecteze o imagine falsa si sa se ascunda in spatele unei masti. Este receptiva la toate informatiile si sentimentele relevante pentru situatia respectiva. Sinceritatea se bazeaza pe calitatea unei persoane de a fi cinstita cu ea insasi.

* dr. Ruth K. Westheimer - "Sex pentru toti" - Ed. Teora 1996

** Martin Buber - "Scrierile lui Martin Buber"

*** BEE International 1991 "Casatoria"

Empatia

Empatia este capacitatea de a se identifica mintal cu o persoana si, in felul acesta, de a-i intelege sentimentele. Empatia te face sa vezi un eveniment din punct de vedere al celuilalt, precum si din punctul tau de vedere. De asemenea, iti permite sa reflectezi asupra sentimentelor celuilalt si sa le reiterezi cu exactitate. Facand acest lucru, o persoana nu trebuie sa evalueze simturile celuilalt ca si cum ea insasi ar fi in situatia respectiva, ci ca si cum ea ar fi cealalta persoana in situatia aceea.*

Fiecare persoana reactioneaza diferit la diferite situatii si evaluarea experientei unei alte persoane prin prisma propriei experiente, nu este de ajutor acelei persoane. Cine nu intelege plansul sau bucuria celeilalte persoane, va avea resurse limitate de a plange sau de a se bucura impreuna cu ea.

Iubirea neconditionata

A iubi neconditionat pe cineva inseamna pe cineva inseamna a-l pretui pentru propria sa valoare si integritate umana, fara sa-i puna vreo conditie pe care acesta s-o indeplineasca pentru a fi iubit. O persoana o considera pe cealalta o individualitate unica, chiar daca nu aproba in mod necesar cerintele si comportamentul celuilalt.

Atentia

Ceea ce dorim sa accentuam aici este faptul ca un individ participa la comunicare cu toata fiinta sa. El asculta cu amabilitate si atentie si este gata sa-i raspunda.

"Cine raspunde fara sa fi ascultat, face o prostie si isi trage rusinea".** Doi oameni pot sta de vorba unul cu celalalt fara sa se auda si sa prelucreze informatiile. De aceea nici unul din ei nu poate sa reactioneze in mod inteligent la cele auzite. Daca cei doi se stimeaza, atunci ei vor asculta ce are fiecare de spus.

Respectul reciproc

Respectul inseamna ca partenerul il priveste pe calalalt ca egal al sau, complet aparte de orice

diferenta reala sau perceputa in privinta statutului social, a realizarilor si asa mai departe. Pentru el, celalalt este o persoana, nu un obiect bun de a fi manipulat sau exploatat. El nu-i vorbeste de sus celuilalt si nici nu-i impune parerile sau vointa sa.

Incurajarea

Aceasta inseamna, pur si simplu, crearea unui climat in care celalat sa fie incurajat sa comunice. Este un climat care permite libera exprimare, intelegerea reciproca si evitarea judecatilor de valoare care ar putea inabusi dialogul. Omul se simte destul de sigur pentru a se exprima in mod deschis si incearca sa-l faca si pe celalalt sa simta aceeasi siguranta. El doreste si are capacitatea de a asculta fara sa anticipeze, fara sa intervina, fara sa incerce sa-l intreaca pe celalalt, fara sa respinga si fara sa distorsioneze sensul celor spuse, ca urmare a unor idei preconcepute.

* BEE International 1991 "Casatoria"

** Vechiul Testament - Proverbe 18:13

3. Solutionarea conflictelor prin comunicare

3.1 Raportarea partenerilor de viata la sentimentele de manie

Conduita fata de partenerul conjugal in caz de conflict sau emotii negative poate fi un barometru care sa indice starea de sanatate a relatiilor dintre cei doi. Exista tipuri de comportament diferite in caz de conflict conjugal. De exemplu, daca unul din parteneri crede ca este incompatibilitate intre el si partenerul de viata, poate evita solutionarea conflictelor, pentru a merge pe aceeasi cale sigura dar nesatisfacatoare. Daca unul din parteneri considera ca situatia conflictuala este distrugatoare si poate sa duca la respingere reciproca, poate ca va fi tentat sa se poarte "frumos" si sa cedeze intotdeauna pentru a tine lucrurile pe linia de plutire. Daca conflictul este privit in termeni justitiari va aparea tendinta unui comportament rigid si pripit cu cealalta persoana. In sfarsit daca se crede in compromis, atunci va aparea tendinta renuntarii la cea mai buna solutie de dragul intelegerii.*

Realitatea este ca nici una dintre aceste conceptii despre conflict nu duce la o relatie de tipul unitatii sufletesti. Nici cel care evita intotdeauna conflictul, nici cel care cedeaza totdeauna, nici cel care considera ca are intotdeauna dreptate si nici cel care crede in compromis nu au invatat sa abordeze cu maturitate si raspundere situatiile conflictuale. Fiecare dintre aceste conceptii si abordari ale conflictului pot fi corecte la timpul si locul potrivit. Trebuie recunoscut faptul ca situatia conflictuala este un obstacol, ceva de care orice cuplu se loveste in calea spre unitatea sufleteasca. Important este ca cei doi sa invete cum sa se comporte in caz de conflict astfel incat sa se intareasca unitatea dintre ei.

Intrucat cu totii ne tragem din Adam si Eva, deci din primii oameni alungati din Rai, chiar daca cei doi au cele mai bune intentii, tot se intatampla ca uneori ca partenerii sa nu reuseasca sa se dedice asa cum se cuvine jumatatii lor. Trebuie retinut ca datoria de a sluji partenerul nu este o optiune. Nereusita daruirii partenerului provoaca adesea probleme de comunicare. Problemele de comunicare sunt de obicei rezultatul faptului ca cei doi nu reusesc sa isi tina hotararea de a sluji sau, mai simplu, sunt rezultatul unor teluri gresite, adica teluri egocentrice. **

Angajamentul fata de telul slujitrii partenerului este temelia fauririi unor relatii maritale biblice. Dar mai mult decat atat avem nevoie de o strategie de abordare a emotiilor negative. Aceasta strategie trebuie sa corespunda telului slujirii si sa nu creeze o distanta intre partenerii conjugali.

Nu este usor de stiut cand trebuie si cand nu trebuie sa ne impartasim fata de partener sentimentele noastre de ordin negativ. Unii crestini considera ca nu se cuvine sa impartasim cu cineva emotii negative, in timp ce toata lumea spune ca este dreptul nostru sa o facem. Cele doua variante pot fi numite "inmagazinare" si "descarcare".**

Ambele abordari ale emotiilor vor crea si mai multe probleme. Cel care se inchide in sine ajunge in cele din urma un ipocrit. Pe de alta parte cel care isi descarca sufletul pentru a-si afirma "drepturile" nici nu-si edifica partenerul si nici nu dovedeste smerenie crestineasca.

Este bine sa ne cunoastem emotiile, dar atunci cand ni le exprimam este bine sa ne punem urmatoarea intrebare: "Nu cumva exprimarea acestei emotii ma impiedica sa implinesc vointa lui Dumnezeu?" In casnicie intrebarea este: "Aminitindu-mi ca telul meu este de a-mi sluji partenerul, ma va ajuta sau ma va impiedica exprimarea emotiei sa imi ating telul?"*

Raspunsul la aceasta intrebare este mai dificil decat pare la prima vedere, deoarece firea noastra pacatoasa ne va spune ca ceea ce dorim este un tel legitim. Dorinta noastra puternica de a ne

* BEE International 1991 "Casatoria"

** Crabb - "Unitatea sufleteasca: II - comunicarea sau "Ce sa fac atunci cand sunt manios?"

iubi partenerul este fireasca si buna. Ea confirma adevarul ca noi nu suntem doar niste animale, ci persoane create dupa chipul lui Dumnezeu, oameni reali care avem capacitatea de a ne afecta profund unul pe celalalt. Dorinta de apropiere, de intimitate in cadrul unei relatii umane este fireasca si legitima.

Impartasirea emotiilor sau a sentimentelor noastre trebuie sa fie intotdeauna in concordanta cu obiectivul slujirii partenerului. Nu trebuie sa ne propunem ca tel (constient sau nu) dorinta de razbunare sau dorinta de a schimba felul de a fi al partenerului.

3.2 Cinci abordari ale situatiilor conflictuale

Exista cinci modalitati tipce de abordare a situatiilor conflictuale:*

1. Noi avem dreptate si celalalt greseste

2. Ne retragem din conflict

3. Cedam in fata celuilalt, oricare ar fi problema in discutie

4. Compromis de ambele parti

5. Il infruntam pe celalalt tocmai pentru ca tinem la el.

In anumite momente si imprrejurari, fiecare modalitate de abordare a conflictului poate sa fie cea corecta. Pot exista conflicte in care noi sa avem dreptate si cealalta persoana sa nu aiba. Exista conflicte din care este bine sa ne retragem, dar altele in care trebuie sa ne confruntam cu celalalt, sau sa nu supunem lui sau sa facem un compromis.

Fazele procesului de infruntare din iubire sunt:*

1. Nu fiti iuti la manie

2. Recunoasteti-va mania

3. Stabiliti-va telurile

4. Asumati-va raspunderea pentru telul potrivit

5. Exprimati-va emotiile negative daca aceasta slujeste unui tel pozitiv.

Suntem liberi sa ne infruntam partenerul din dragoste - atunci cand el sau ea blocheaza o dorinta - numai cand telul slujirii este in mod ferm si in asa fel incat sa poate fi atins.** Aceasta inseamna ca prin tot ceea ce facem ne straduim sa atingem telul slujirii partenerului in cadrul relatiilor noastre maritale.

4. Concluzii

Comunicare inseamna sa il faci pe celalalt sa inteleaga ce vrei sa spui. Dezvoltarea unei relatii umane impune o comunicare intima si sincera. Acest fel de comunicare nu va avea loc fara dialog, iar dialogul nu va avea loc in afara unui climat propice. Pentru ca o relatie maritala sa aiba succes trebuie ca intre cei doi sa existe o comunicare de tipul "Eu-Tu".

Comunicarea este atat de importanta in relatia maritala, incat trebuie ca fiecare dintre cei doi sa invete sa castige acces spre lumea interioara a celuilalt, unde salasluiesc cele mai intime nevoi si dorinte. Pentru a atinge acest nivel al comunicarii este nevoie de exercitiu in folosirea deprinderilor si strategiilor de comunicare.

Comunicarea in cadrul cuplului duce la o legatura sufleteasca, tot mai profunda cu cat comunicare este mai sanatoasa.

* David Augsburger - "Te infrunt pentru ca te iubesc" - ed. rev (Regal 1981), pp. 18-19

** Crabb - "Unitatea sufleteasca: II - comunicarea sau "Ce sa fac atunci cand sunt manios?"

Bibliografie

BEE International 1991 - "Casatoria"

Crabb - "Unitatea sufleteasca: II - comunicarea sau "Ce sa fac atunci cand sunt manios?"

David Augsburger - "Te infrunt pentru ca te iubesc" - ed. rev (Regal 1981), pp. 18-19

Paul Tournier - "Cum sa ne intelegem unul pe celalalt" - Jhon Knox 1967, pp.28-29

Ruth K. Westheimer - "Sex pentru toti" - Ed. Teora 1996

Martin Buber - "Scrierile lui Martin Buber"

Vechiul Testament - Proverbe