SUBIECTE EXAMEN IGIENA SCOLARA
a.Fact materni:-malformatii ale uterului,uter cicatriceal,tumori genitale,bazin stramt,-hormonali:hipotiroidie,diabet,administrare de insulina,hormone in cantitati mari in perioada de graviditate;-reducerea aportului de o2 necesar embrionului/fatului prin afectiuni cardiovasculare,anemii,affect ale placentei;-administrarea unor subst abortive:chinina,sulfamide;-infect cu virusuri dermotrope(rubeola, varicela,herpes),neurotrope (poliomielitic,coxsackie), toxoplasma,sifilis,infectii streptococice,stafilococice;-tulb de nutritie ale gravidei si expunerea la raze x,noxe chimice;-dezv fizica a mamei;
b.Fact genetici determ:variabilitatea individuala,particularitatile de sex,ritmul cresterii,caract de baza ale morfologiei diverselor rase umane,caracteristicile activitatii psiho-intelectuale;
c.Fact metabolici:-tulb genetice ale metab unor aminoacizi(fenilalanina),a sintezei proteinelor,hidrocarburilor sau lipidelor plasmatice;-defecte enzimatice in sinteza h.tiroidieni,steroizilor,suprarenalieni,hb;-tulb in metabolismul metalelor;
d.Fact neuroendocrini:tiroida,gl,suprarenala,genitale, SNC-regiunea hipotalamico-hipofizara.
In primele stadii ale dezv embrionare si fetale,cresterea este stimulate de subst care sunt numite h.tisulari sau protohormoni.Fct endocrinesunt asigurate din luna a 3a de viata intrauterine ca urmare a dexv gl.endocrine proprii si a activitatii placentare ce permite trcerea unor hormone materni in circulatia fetala.Din acest moment se face simtita actiunea timusului prin h.tisular limfocitar.Pancreasul insular se dezv rapid dupa luna a 3a pana la nastre,iar capsula suprarenala este hipertrofiata la fat chiar si in primele luni dupa nastere si CSR.Catre luna a 6a se face simtita actiunea tiroidei si a hipofizei.Horm tiroidieni act prin diferentierea si proliferarea tes.nervos,osos si stimularea sintezei de ARN si proteine.Ei au ca effect stimularea dezv intelectuala si evolutia sexuala.Hipofiza secreta h.somatotrop care are specificitate de specie si determina cresterea sintezei de ARN si AND,a sintezei de proteine,a transportului de aa,a masei musculare,STH e active in prezenta unei secretii normale de h.tiroidieni.CSR are activitate maxinma in perioada prepubertara.Glucocorticoizii stim sinteza de proteine din ficat si sinteza de ARN,reduce utilizarea aa in tes.periferice.H.androgeni testiculari si suprarenalieni accelereaza crestrea,pozitiveaza balantul azotata si stimuleaza cartilajele de crestere,stim sinteza de ARN si AND.Dar ei au concomitant ca si estrogenii actiune de calcificare a cartilajului de conjugare cu includerea premature a cartilajului de crestere.H.paratiroidienie indispensabil cresterii prin balanta calcica globala pozitiva.Insulina are rol in sinteza ARN,sinteza de proteine si deci in marirea de volum cellular.
-Influenta mediului geografic si a climei asupra dezvoltarii fizice a copiilor si adolescentilor: o indelungata confruntare a omului cu factorii ambiantei ecologice a permis dezvoltarea unor largi posibilitati de adaptare la variatiile ample ale conditiilor geografice si de clima. Se sustine act modulatoare a fact climatici asupra unor caract corporale.S-a gasit o corelatie intre lungimea relative a extremitatilor inf in climatul cald si lung trunch in climatul rece.S-a obs ca atat greut cat si h copiilor din zone cu altitudini crescute sunt mai reduse>de asemenea dezv osoasa si maturizarea puberala sunt intarziate(fenomen pus in leg si cu niv de trai scazut al pop in cauza
-Influenta succesiunilor anotimpurilor : Dezv staturala a sugarului este mai accelerate si in per martie-sept, mai lenta in per oct-martie.Pt prescolari lunile de vara(aprilie-iulie) inregistreaza cea mai intense crester staturala.Cresterea in greutate are variatii sezoniere(ex:centri de osificare ai sugarilor apar mai rapid in cursul primaverii determinand cresterea in greutate in lunile aug si spt).
Reducera luminii solare din timpul iernii e raspunzatoare de incetinirea cresterii. Fctile
Endocrine ale tiroidei sunt independente-activitate crescuta primavara si vara.
-Alimentatia populatiei: este fct esntial.tb sa fie suficienta cantitativ dar si sa asigure suficienta proteica a aa esentiali, ac grasi sat si saruri min,vit.Infl neg a alim se face simtita prin niv scazut statural si ponderal(in malnutritie) fie prin exces ponderal det de supraalimentatie.Deficitul alim infl si statusul immunologic al ind, scade resist org la fact agresivi fizici, chimici, psihosoc, fav patologia inf.In primul an affect dezv neuropsihica.malnutritia la varstele prescolarilor este cauza principala de mortalitate in randul acestora.
-Influenta imbolnavirilor
influenteaza prin scadera apetitului unele tratamente medicamentoase pot si ele interfera cu absortia si utilizarea subs. Nutritive accentuand perturbarile metab. Provocata de actiunea directa a fact. Infectiosi.Ag patogen interfereaza cu procesul de crestere(inhiba mitoze) si impiedica utilizarea fact nut Ag patogen poate det leziuni viscerale, endocrine si nervoase responsabile de infantilism, nanism, cacsecsie, obezitate. Org infantile este mult mai vulnerabil comparative cu org adult in lupta impotriva agresorului bio dat.
Raspunsul imun al copiilor nu este suficient maturat. Dez norm a unui copil in primii 3 ani de viata este strans colerata cu nr imbolnavirilor suferite, natura si gravitatea lor.
-Influenta bolilor cronice : unele boli ale rinichiului , ficatului, inimii , ale intestinului pot sa cauzeze tulburari grave ale cresterii copilului. De asemenea bolile glandelor endocrine si bolile metabolice sunt cauzatoare de importante si multiple anomalii ale dezvoltarii.
-Influenta locuintei asupra dezvoltarii fizice a copiilor si tinerilor.
-Influenta urbanizarii asupra dezvoltarii : urbanizarea progresiva a tuturor tarilor dezvoltatwe asigura pentru o proportie crescanda de populatie conditii de viata , de muca, de acces la inf, de ocrotire a sanatatii, diferite de cele din mediul rural
-Influenta conditiilor social-economice si de trai ale populatie asupra dezvoltarii fizice si neuropsihice
-Conditionarea multifactoriala a variabilitatii locoregionale a nivelului de dezv fizica: mediul social si ecologic influenteaza dezvoltarea fizica a copiilor si adolescentilor actionand in permanenta prin ansamblul de fact si conditii care definesc nivelul de trai al populatie.
-Instruirea si educatia institutionalizata .
De starea dezvoltarii de la nastere depinde evolutia starii de sanatate a copiilor in primii ani de viata. Printr-un consens al specialistilor, copii cu o greutate sub 2500g si varsta gestationala<37sapt sunt considerati prematuri , iar cei cu o greutate sub 3000 g sunt apreciati ca sub ponderali la nastere. Printre factorii care conditioneaza greutatea la nastere a copiilor enuntam:
Factori de mediu:
Nou-nascutii cu greutatea <2500 si care sunt mici pentru varsta gestationala situandu-se pe curbele de crestere intrauterine sub 3 percentile fac parte dintr-o categ aparte:intarziere de dezv intrauterine,mic pentru varsta gestationala,dismaturitate.Daca fact etiologic al dismaturitatii actioneaza pe perioada de multiplicare celulara(hiperplazie)se va produce o scadere totala a nr de celule.Evolutia intrauterinava fi influentata negativ la nivelul tuturor parametrilor dezv fizice(talie,greutate,perimetru cranian,perimetru thoracic) fatul avand o distrofie cronica sau armonica.
Cand fact care determ dismaturitatea actioneaza numai in ultimile sapt de gestatie in care predomina cresterea volumului cellular(hipertrofia) se va produce o diminuare a volumului acestora,gradul de afectare a deficientelor organice va fi diferit.Atfel,ficatul,splina,timusul,suprarenalele vor fi afectate precoce,iar creierul,cordul,scheletul tardiv.Dezv perimetrului cranial nu va fi influentata mult,distrofia este "acuta" sau disarmonica si copilul va avea un prognostic de dezv neuropshica mai bun.Creierul pare crutat de intarzierea cresterii fetale in cazul actiunii fact etiologici in ultimile luni de gestatie.Dezv creierului este vulnerabila in perioada de crestere rapida.Momentul aparitiei intarzierii cresterii fetale poate avea un rol critic in prognosticul functiei intelectuale.Nou-nascutii mici pentru data sufera complicatii diferite de acelea ale nou-nascutulilor premature a caror greutate este corespunzatoare varstei gestationale.Sugarul mic pentru data are o mare incidenta a malformatiilor congenitale minore si un risc crescut de intarziere ulterioara a cresterii,mai ales daca si lungimea si circumferinta craniana sunt ca si greutatea mici pt varsta gestationala.
Exista doua tipuri de crestere intrauterina deficitara:
Tip plat, tardiv:
Procesul de crestere a craniului este afectat numai catre sfarsitul perioadei de sarcina
Cauza materna si placentara intervine in etapa a doua de sarcina, influentand predominant dezvoltarea somatica: cap mare si corp mic.
Recuperare buna neurologica si somatica.
Beneficiaza de o alimentatie cantitativ crescuta si hipercalorica.
Lapte matern: raport cazeina / albumina adecvat (65/35). La doua luni necesita 192 ml lapte / kg corp.
Tip simetric
Dezvoltarea craniului este afectata inca din etapa incipienta, copilul are un aspect simetric (somatic si cranian).
Prognostic rezervat.
Complicatii neurologice frecvente:
Disfunctii centrale motorii: paralizie centrala
Hiperactivitate
Tulburari de atentie, invatare
Tulburari comportamentale
Recuperare grea
este o afectiune a retinei intalnita in special la prematurii cu greutate mica. Mult timp a fost considerata una din cele mai de temut complicatii ale prematuritatii.Din copiii prematuri mai mici de 1800 gr la nastere, sau cu varsta gestatiei mai mica de 30 saptamani, 50 % dezvolta retinopatie. Riscul creste pe masura ce scade varsta gestationala, astfel poate ajunge la 90 % la cei cu varsta sub 28 saptamani. Factorii care determina leziunile retiniene se asociaza:-Varsta gestationala sub 32 saptamani, greutate mica (sub 1500 gr - prematurii de grad III si IV);
-Deficitul de vitamine (in special vitamina E) existent la prematuri datorita faptului ca achizitia vitaminelor si mineralelor de catre fat se face in ultimul trimestru de sarcina;
-Oxigenoterapie prelungita si la concentratii in exces;
-Ventilatia mecanica (mentinerea respiratiei cu ajutorul aparatelor) pentru o perioada mare de timp;
-Oxigenarea insuficienta cu mentinerea unui nivel crescut de dioxid de carbon in sange;
-Alte boli aparute la prematur sub forma de complicatii sau existente inainte de nastere: anemia,insuficienta cardio-respiratorie, socul, hemoragiile, convulsiile, hipotermia, boli congenitale;
-Boli ale mamei din timpul sarcinii: diabetul zaharat matern, hipertensiunea arteriala, fumatul;complicatii:glaucoma, strabism,miopie,cecitate
AVANTAJE:
-furnizeaza o ratie echilibrata in nutrienti necesari dezvoltarii psihosomatice corespunzatoare varstei
-asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica prin Ig A secretorie,lactoferina,lizozim,macrofage.In laptele de femeie s-au pus in evidenta factori bifidus(bifidus I si bifidus II) care stimuleaza cresterea bacilului bifidus din intestinul sugarului alimentat natural.
Acest tip de microflora intervine in sinteza unor vitamine si aminoacizi esentiali,favorizeaza asimilarea calciului,fierului si vitaminei D;favorizeaza dezvoltarea activitatii antigenice locale la suprafata mucoasei,participa la asigurarea integritatii peretelui intestinal si a unor factori care participa la impermeabilitatea acestuia pentru microbi.De asemenea stimuleaza sinteza imunoglobulinelor,si concentratia properidinei si a complementului in sistemul reticulo-endotelial.
-permite o adaptare automata a compozitiei la nevoile nutritionale ale sugarului si realizeaza o legatura afectiva intre mama si copil.
-cantitate mare de cupru=>frecventa redusa a anemiilor de origine alimentara
-fier cu absorbtie intestinala superioara
-vitamine:A,E,D
favorizeaza dezv activ antigenice locale la suprafata mucoasei, part la asigurarea integritatii peretelui int si a unor fact care part la impermeabilitatea acestuia pt microbe.De asemenea stimuleaza sint ig.Permite o adaptare automata a compozitiei la nevoile nutritionale ale sugarului si realizeza o leg afectiv intre mama si copil.Val biologica inalta a prot din laptele matern este data de str lor identica cu cea a prot din serul uman,de comp echibrata a aa esentiali in raport cu azotul total, de prez unor forme imediat utilizabile, poliamide si aa liberi si de xistenta fact stimulatori ai cresterii de natura roteica. Lipidele din lapte au o val biologica sup celor din lapte de vaca.Ca este de 2 ori mai mult in laptele matern decat in cel de vaca.Fe se gaseste in cant aprox egala in cele 2 laptuir, utiliarea lui este insa net sup la sugarul alim natural.Vit a,E sunt mai bine reprezentate in laptele matern.
DEZAVANTAJE:
-laptele uman este de 3-4 ori mai sarac in saruri minerale comparativ cu laptele de vaca
Continutul de sodiu in laptele uman este de 100-200 mg/l,in timp ce laptele de vaca ajunge pana la 500 mg/l,este evident astfel suprasolicitarea functiei renale(prin cresterea sarcinii osmotice) la sugarul alimentat la san
Laptele uman cont de 4 ori mai putin ca si de 6-7 ori mai putin P decat laptele de vaca, fat saraciei sale in cazeina; totusi rap dintre cele 2 elem este favorabil util lor; vit b pot fi in cant neadecvate, necesitatnd supilm de vit b12,piridoxina.
La nastere,ochiul este bine dezvoltat,el mai creste in volum pana la varsta adulta de circa 3 ori.
Cresterea postnatala in primii 3 ani de viata reprezinta ¾ din cresterea totala.
Procesul de dezvoltare a analizatorului vizual in primele 4 luni consta in milelinizarea fibrelor nervului optic si diferentierea neuronilor din cortexul occipital.
Retina este complet dezvoltata,cu exceptia regiunii foveale,la nastere corneea creste putin pana la varsta adulta,crostalinul este mare si relativ sferic.
Desi glanda lacrimala este matura la nastere,reflexul de lacrimare este absent in primele 2 luni de viata.
Ochiul nou-nascutului este hipermetrop,pana la varsta de 3 ani vederea binoculara se organizeaza.
Desi ochiul copilului la nastere este sensibil la schimbarea culorilor,retina nu dispune de conuri,abia la 6 luni este sensibila la culori cu lungime mare de unda:rosu,portocaliu,galben si la 18 luni la cele cu lungime de unda scurta astfel ca la 2 ani diferentiaza culorile fundamentale.
Reflexele fotomotorii,ciliar si cornean sunt prezente de la nastere.Miscarile spontane ale globilor oculari sunt prezente la nou-nascut,dar numai la o luna sugarul poate fixa cu privirea un stimul luminos.
Privirea este insa monoculara,axele globilor oculari fiind inconstant paralele(strabism fiziologic care se corecteaza in intervalul 3 luni-1 an).
La 2 luni jumate sugarul poate efectua deplasarea orizontala a globilor oculari,ca forma de urmarire cu privirea a unui obiect mobil.
La 3 luni se constituie reflexele oculo-cefalogire.
Dezvoltarea vederii se realizeaza in sensul perfectionarii senzatiilor si perceptiilor vizuale pana la 7-8 luni si a reprezentarilor dupa aceasta varsta.
Astfel,copilul evalueaza formele obiectelor,miscarea lor in spatiu;marimea si distanta dintre ele se invata treptat pana la 3 ani.
Fact de risc pt dezv vederii:
a.in perioada prenatala:-fact genetici;-radiatii ionizante;-anumite medicamente(taliamida);-infectii cu virusul rubeolic.
b.in perioada perinatala:-administrarea de O2 la prematurii mari in incubator continuu si la presiuni mai crescute(retinopatia prematurilor)
c.In perioada postnatala:-diabet(cataracta);-galactozuria sugarilor;-iradieri cu raze x;-disostoza;-disostoza mandibulo-faciaka ereditara(turicefalia);- meningo-encefalopatie;-hidrocefalia interna;-osteoporoza sau osteoscleroza generalizata;
La nastere,analizatorul acustic este bine dezvoltat,structura labirintului si a urechii medii este matura,iar nervul acustic si legaturile sale cerebrale sunt complet dezvoltate.
Urechea medie comunica prin tropa lui Eustachio cu nasofaringele.
La 4-5 ore dupa nastere nou-nascutul diferentiaza tonurile muzicale.
La 3 luni se observa reactii de clipire la zgomote neasteptate de circa 30 Db.Mai tarziu spre 12 luni copilul se orienteaza catre locul de emitere a unor zgomote.
De la 3 ani se pot face examene de acumetrie auditiva.
Acuitatea auditiva normala reprezinta una din functiile cele mai importante care contribuie la dezvoltaea vorbirii,inteligentei,comportamentului psiho-afectiv si social.
Surditatea in primii 2 ani de viata duce la mutitate.
Testarea auzului la sugari se face urmarind reactiile copilului la emiterea unor sunete sau cu ajutorul audiometriei kinestoscopice,pe baza timpului de reactie la stimuli auditivi.
Hipoacuziile usoare nu permit auzul vorbiriii obisnuite la mai mult de 4 m,cea medie 1-4 m,cea grava la 1 m,iar surditatea la mai mult de 0,25m.Copiii cu hiopoacuzii de grad mijlociu sau ridicat au nevoie de tratamente de specialitate si trebuie instruiti in scoli speciale. Cei mai multi copii cu hipoacuzie usoara prin tulburari de transmitere a sunetelor prezinta:catar tubar,cerumen,adenoidite ce pot fi indepartate pt a nu deter tulb
Etiologia tulb de auz:
a.in perioada prenatala:-surditate ereditara;-sindroame malformative gentice;-infectii virale in primele luni de sarcina;-sangerari in primele luni de sarcina;-tratamente in cursul sarcinii(streptomicina);-boli infectioase transmise transplacentar(rubeola, toxoplasmoza,sifilis, cytomegalovirus)
b.in perioada perinatala:-nastere premature,prelungita,intarziata;--hipoxie la nastere;-vatamare cerebrala in timpul nasterii;-factori iatrogenic;-heperbilirubinemie;
c.in perioada postnatala:-infectii meningeale,encefalitice;-infectii cornice ale cailor resp(otite,adenoidite);-traumatisme sonore,fracturi ale osului temporar;-factori sociali:oligofrenia mamei.
Procesul de dezv are o evolutie cranio-caudala.In per 6-12luni are loc procesul de dezv al motricitatii prin prerfectionarea activitatii mainilor(prehensiune) a mb inf si a celei corporale.Controlul exercitat de scoarta cerebrala este slab, starea de inhibitie este redusa.React motorii sunt conditionate de stimuli ext.Motrcitatea corporala e mare:se ridica, se taraste, se asaza, se sprijina, sta in picioare sprijinit apoi singur.
Posturile: la 3 luni isi mentine capul sprijinit;la 6 luni sta in sezut sprijinit, cu capuyl si trunchiul aplecate inainte;la 7 luni sta in picioare sprijinit de pat;la 8 luni se ridica la marg patului; la 9 luni ramane in echilibru,face primii pasi sprijinit;la 12 luni isi poate coordona miscarile si controla echilibrul a.i sa se depaseze nesustinut(mers neindemanatic, nesigur, cu trunchiul in fata si picioarele departate);la 15l se ridica aseaza singur, se apleaca si ridica obiecte;la 18l-merge lat pe vf picioarelor cu baza mare de sustinere, mersul este cu picioarele ridicate si cu sprijin pe toata talpa pe sol;la 21l poate urca trepte,pasii se alungesc;la 24l sare se catara pe scaun;merge in linie dreapta;la 30-33l merge pe vf si in linie dreapta, sta intr-un pic, creste vit de deplasare a.i la 3 l alearga urca si coboarascara alternand pic. Se considera patologic neasimilarea miscarii station-ponderale dincolo de 18-22 l.
Stadii ale prehensiunii:pensa palmara-6l;pensa cubito-palmara-3l;pensa radioi-palamara-8l;pensa radio-digitala.La nastere apare refl Moro-de apucare fortata a mainii;dispare la 2-4 l de la nastere.la 1l-mainile devin active la atingere;la 5l apuca bine obiectele flectand degetele;la 8l poate tine in fiecare mana cate un obiect.La 2 ani se realizeaza perfectionarea motricitatii manuale prin desavarsirea miscarii de deplasare a bratului si antebratului a.i catre 3 ani are miscari coordinate si apar miscarile "lateralizate" a.i. fiecre mana capata o fctspecifica ca manipulare.
Insusirea limbajului vorbit necesita integritatea functionala a organelor fonetice,a auzului si a centrilor corticali corespunzatori.
Nou nascutul react prin tipat monoton ca mod de semnalizare a unor nevoi si afecte.Mai tarziu tipatul devine modulat.Un copil normal inca din primele luni react,linistindu-se la auzul vocii mamei.Datorita maturizarii treptate a aparatului fonoarticulat apare ganguritul copilului,fenomen prelingvistic,datorat activitatii initiative si perfectionarii auzului ca si preferintei pt sunetele sistemului fonologic al limbii vorbite in ambianta.
La 6 luni articuleaza grupe de sunete din cuvintele pronuntatae de cei din jur,cu ritm si intonatie variabila.Catre luna a 7a copilul are reactii differentiate,insotite de a mimica expresiva la cuvintele celor din jur,intoarce capul catre un obiect denumit.Dupa 7-9luni intelege cuvintele,are primele reprezentari ale obiectelor.In jurul varstei de 1an imita cuvintele pronuntatae de cei din jur("psitacisu")in scop de comunicare si influentare a amabiantei.Prin cuvinte copilul isi exprima dorinte sau afecte si mai apoi le utilizeaza pt denumirea obiectelor.Dupa varsta de 13-14 luni cuvintele sunt utilizate pt denumirea obiectelor,persoanelor sau intrebari.Pana la 1 ½ an exprimarea se face in propozitii carew nu respecta regulile gramaticale.La 20 de luni copilul exprima judecati elementare.In anul al 2lea si al 3lea limbajul se perfectioneaza,copilul se exprima in propozitii correcte syntactic.Perfectionarea se real prin imbogatirea vocabularului active,iar la 3 ani copilul se exprima in fraze.Fetitele vorbesc mai devreme decat baietii.BIlingvismul in perioada 0-3 ani,intarzie dezv limbajului.Intre 2 1/2ani si 3 ½ ani datorita dezv rapide a vocabularului,utilizarii de noi combinatii de sunete verbale apar moficari ale vorbirii constand in ezitari,repetari de cuvinte,simuland balbaiala,care alarmeaza parintii.
Se dezvolta limbajul vorbit, cu perfectionarea fonetica si diminuarea tulburarilor de pronuntie. Ulterior, creste fondul lexical (in functie de nivelul intelectual al familiei: 600..1000 cuvinte la nivel scazut, 3000 cuvinte la nivel mediu). Limbajul se perfectioneaza din punct de vedere fonetic, sintactic.
Tulburarile de vorbire: dislaliile, balbismul (tulburare de ritm, avand cauza o tulburare functionala episodica, cu perioade de remisiune, la nivelul aparatului fonoarticulator).
Balbismul are mai multe forme:
Balbism clonic: reliterarea unei silabe de la inceputul cuvantului, datorita unor succesiuni de contractii musculare rapide si ritmice.
Balbism tonic: apare datorita unor spasme ale musculaturii cu efect pe organele vocale articulatorii si respiratorii, care duc la blocarea primelor foneme dupa care izbucneste.
Balbism tonico-clonic
Balbism de inhibitie: perioade lungi de tacere inaintea sau pe parcursul discursului.
Balbismul se poate insoti de:
Sincinezie: miscari parazite
Grimase
Clipsare(?) buze, clipit
Reactii vegetative: roseata fetei, transpiratii, tahicardie.
Terapia se realizeaza prin metode logopedice, tratament psihoterapeutic.
Activitatea de cunoastere in primii ani de viata este senzorio motorie. Functiile cognitive de baza : atentia, perceptia, reprezentarea, memoria si gandirea se dezvolta progresiv avand la baza modificari functionale ale Snc si neurovegetativ, ale organelor de simt.
Atentia
Nou nascutii reactioneaza numai la stimuli puternici pentru scurte momente. La 2 luni priveste obiectele ce intra in campul sau vizual, fenomenul de concentrare a atentiei fiind insotit de inceterea miscarilor. La 3-4 luni urmareste proiectia de imagini umane insistent. Pana la 1 an comportamentul de explorare cognitiva creste, devine mai complex, in multitudinea de stimuli specifici pt orientarea activitatii figura umana are o situatie favorizata. Atentia este difuza, de scurta durata,( 5-7'). Concentrarea atentiei se realizeaza cu dificultiate la copii cu : atingeri cerebrale, deficiente senzoriale, vizuale si auditive , ambianta saraca in stimuli, locatie necorespunzatoare.
Perceptia
Este prezenta de la nastere, in perioada de 0-6 luni perceptiile se realizeaza in domeniul senzorialului de aproape ( gust, miros, sensibilitate termica, tactila) In activitatea de explorare si manipulare a obiectelor, perceptia vizuala are un rol important in compararea formelor, dimesiunilor, raportarea obiectelor la spatiu si propria schema corporala. Activitatea perceptiva dinamica angajeaza motricitatea si analizatorii acustic si vizual in activitati cu scop. La 15-18 luni reproduce forma circulara, la 21 de luni forma patrata, la 24 de luni forma triunghiulara. La varsta de 1an arata la cerere 3 parti ale corpului, De la1-12 ani identifica obiecte cuncocute pe planse. Perceptiile se perfectioneaza prin invatare. Astfel k la 3 luni copilul cunoaste imprejurimile locuintei, drumul pt plimbare. Procesul perceptiv trece de la perceptiile globale la perceptiile analitice, sintetice. De la perceptia neorganizata, amorfa la detaliu si relatii dintre parte si intreg. Dezvoltarea de timpuriu a perceptiilor e prilejuita de jocuri de constrctii. Reprezentarile apar catre varsta de 8-9 luni. Cunoasterea unui obiect este integrata in sistemul lui de cunsotiinte. Reprezentarea se organizeaza trecand prin 3 faze
Reprezentarea prin actiuni
Reprezentarea pe baza utilizarilor senzoriale
Reprezentarea prin cuvinte
Memoria este involuntara, activa, cu mare putere de pastrare
Gandirea In perioada 0-18 luni nu este vorba de gandire propriu-zisa, ci de coordonari senzo., motorii, ca raspuns la actiunea mediului. In perioada urmatoare apar rudimente de cauzalitate in relatia sa cu obiectele si oamenii din mediul inconjurator, care pot provoca fenomene externe lui
Dezvoltarea somatica realizeaza cresteri anuale cu 6cm , iar in greutate cu 2kg. Prescolarul ajunge la 121,5 cm (fete), 122 cm (baieti), iar ca si greutate 22 kg fete si 23 kg baieti. Nivelul staturo-ponderal este dependent de mediu ( la niv. Rural inregistrari mai scazute) .In aceasta perioada au loc urmatoarele modificari : sixtruplarea greutatii fata de cea de la nastere. Cresterea de 2 ori si ½ a inaltimii fata de nastere. Cresterea mai accelerata a bratului fata de antebrat, dezvoltarea lungimii mainii, si cresterea circumferintei pumnului. Cresterea plantei pana la de 2,5x valoarea la nastere. Se mentine intens ritmul de crestere in grosime( a membrelor si a trunchiului) Dezvoltarea centurilor scapulare si pelvina cu diferentieri pe sexe (la fete centura pelvina>la dimensiuni decat diametrul centurii scapulare) Cresterea in aceeasi masura a diametrului antero-post si transvers ale toracelui Ritm mai redus de crestere a diametrelor cranieniului. Cresterea accelerata a distantei nasion-gnosiom. Cresterile din aceste perioade realizeaza raportate HABITUSULUI CORPORAL prin urmatoarele diferentieri -perimetrul toracic creste mai mult decat cel cranian -cresterea mai accelerata a diametrului toracic transvers comparativ cu cel antero-post -Dezvoltarea mai mult a diametruui l biacromial decat a celui biiliac la baieti comparativ cu fetele. Diferentieri pe sexe: la baieti crestere accentuata a parametrilor fetei, toracelui, metatarsului, metacarpului, la fete accentuarea paniculului adipos abdominal, la nivelul coapsei si bratului. Prescolarul are o configuratie specifica : crestere mai accelerata a trunchiului in raport cu capul, cresterea accelerata in inaltime, dezvoltarea centurii scapulare, torace de tip aplatizat.
Dominanta emisferica, determinata genetic , se manifesta printr-o asimetrie functionala , o lateralizare de dreapta sau stanga. Procentul stangacilor in randul populatiei infantile se situeaza intre 4-6%. Lateralizarea intereseaza mana, ochiul, piciorul, urechea si ea poate fi omogena sau alterna, incrucisata. Copiii stangaci care sunt antrenati functional pot utiliza ambele maini, constrangerea acestora de a lucra numai cu mana dreapta determina tulburari in activitatea de mica motricitate( tulburari de scris, citit) Probele de evidentiere a lateralizarii sunt tapingul, distributia unor cartonase pe masa, efectuarea unor desene simple ( pentru mana), lovirea unei mingi cu piciorul, intrarea intr-un cerc ( pentru picior) privirea unui obiect indepartat printr-un carton ( ochi). Cercetarile au aratat ca tulburarile de vorbire, scris , citit, sunt mai frecvente la copii stangaci.
Atentia la prescolari, normal ,este mai stabila ( voluntare) ,avand totusi o durata redusa 10-15min 3 ani si 18 min la 6 ani. In activitatile dificile durata atentiei este mai redusa , iar pt cele facile, de intensitate mai redusa, dinamice atentia voluntara se poate prelungi pana la 45 min la 6 ani. Tulburari de comportament pot fi identificate prin sesizarea unor deprinderi precum : roaderea unghilor, sugerea degetului. Adesea tulburrarile comportament apar la prescolari cu lateralizarea neomogena, la cei legati afectiv strans de mama. Manifestari nevrotice apar datorita factorilor de mediu, ambientul socio-cultural inadecvat, (traume afectiv, mediu dezorganizat, deficienta educationala). Dintre acestea amintim: tulburari de somn, anorexia, tulburari de vorbire, mutismul , anxietatea excesiva, automatismul ambulatoriu nocturn. Instabilitatea psihomotorie este un sindrom complex motor, afectiv, psihointelectual demascat prin neliniste motorie, diastenie, superficialitatea si instabilitatea afectiva. In cadrul prescolarilor se pot identifica si deprinderi alimentare bizare: geofagia,triho tilomania, roaderea unghiilor Supravegherea atenta a evolutiei psihice permite depistarea precoce a unor eventual tulburari prepsihotice ce poarta aspectul grosolna al relatiei cu obiecte si persoane
Este o activitate motorie excesiva, neatentie, impulsivitate verbala. Este exacerbata pentru stimuli excitanti din mediu (serbari). Sindromul este de 4 ori mai frecvent la baieti. Apare la 5..20% din populatie. Poate persista in clasele primare.
Educatia slabeste.
Disfunctie cerebrala minora: traumatism la nastere.
Sechela dupa boli ale SNC: meningite, encefalite.
Epilepsie.
Cauze familiale.
Poate insoti autismul si se asociaza cu retardare.
Cand talia depaseste media cu 30 se considera ca ea este mare, maximul acceptat obisnuit este de 195-198 cm pt baieti si de 167-178 pt fete.
Cauze:
- constitutionale
- boli endocrine: gigantismul hipofizar, eununchoidismul gonadal si testicul feminizat
- boli nutritionale (obezitate cu inaltime mare)
- boli cromozomiale: sdr Klinefelter, sdr Marfan, homocistinuria
- gigantism cereral
Cresterea in inaltime se realizeaza usb influenta unor factori exogeni si andogeni - hh somatotrop. inainte de varsta de 1 an cresterea este influentata de factori intrauterini, iar la pubertate intra in actiune hh sexuali.Tulburarile de crestere se impart in 3 grupe: talie mica intrinseca, crestere intarziata si crestere incetinita.
Cauze:
- statura mica de cauza familiala
- nanism primordial (crestere intrauterina intarziata determinata de factori peristatici, dar si de aberatii cromozomiale sau sdr dismorfice)
- aport caloric si proteic insuficient, sdr de malabsorbtie (celiakie, fibroza chistica de pancreas, diaree trenanta, colita ulceroasa, ileita regionala)
- factori psiho-sociali (tulb emotionale severe, lipsa de afectiune din partea anturajului)
- factori endocrini (tulb de secr ale hh somatotrop, insuf hipofizara dobandita prin traumatisme, neoplazii, pubertate precoce)
- malformatii cerebrale
- displazii osoase prin anomalii de dimens ale membrelor, trunchiului, capului (nanism disproportionat)
Pt sugarii care au o deficienta cronica a starii de nutritie se foloseste termenul de distrofie sau cel de malnutritie. Se apreciaza prin exam somatoscopic dar si prin indicele ponderal (greutatea actuala/greutatea ideala) sau indice de nutritie (greutatea actuala/greutatea coresp inaltimii). Valoarea IP la sugarul eutrofic este de 0.9-1.1, pe cand la distrofici valoarea este subunitara. IP de 0.89-0.76 incadreaza sugarul in distrofie de grd I, iar IP intre 0.75-0.61 in distrofie de grd II, iar copilul distrofic de grd III (malnutritie severa sau atrepsie) are un indice sub 0.60. Un copil peste 1 an cu greutate nesatisfacatoare - copil hipotrofic.
Cauze:
- aport caloric si proteic insuficient pt nevoile de crestere
- hipolactatie materna
- alimentatie artificiala, deficitara calitativ si cantitativ
- subnutritie iatrogena prin alim dirijata
- anorexie
- varsaturi cronice
- diaree trenanta
- boli organice: retard mintal, cheilognatopalatoschizis, fistula eso-traheala, gastrostomie
- defecte de abs si asimilare a alim din: fibroza chistica de pancreas, celiakic, sdr de malabs
- boli cu mtb crescut sau defect de utilizare a alim: copil f agitat, boli inf febrile, inf resp si renale cr, boli febrile de colagen, neoplaziile, hipertiroidismul
- boli cr grave: boli cong de cord, insuf resp cu hipoxie cr, insuf hepatica si renala cr, anemii hemolitice, glicogenoze, boala Gaucher, hipercalcemia idiopatica
- erori inascute de mtb: galactozemie, sdr de toni-debre fanconi, intoleranta ereditara la fructoza, tirozinemia cong, homocistinurie
- boli neurologice:sdr diencefalic de cauza tumorala, sdr postencefalic
- copil neglijat
Copii peste 20% din greutatea ideala. Cantitatea de grasime de la nastere este dp cu varsta gestatiei si starea de nutritie a mamei si varsta acesteia. Obezitatea poate fi: hipercelulara (nr mare de adipocite) sau hiperplastica (cresterea dimens adipocitelor).
Cauze:
- factori endogeni, predispozitie la obezitate: sdr genetice Prader Wili, sdr Alstrom, sdr Laurence Moon
- factori de mediu: aport alimentar excesiv prin obiceiuri alimentare familiale, etnice, excesul de lipide, climat familial (parinti divortati, parinte unic, hiperdependente)
- boli endocrine: sdr Cuching, hipotiroidism, tumora hipotalamica
- encefalite, meningite
- traum craniene severe
- retard mintal, handicap fizic sau copii imobilizati multa vreme la pat
Stadiile descrise de Tanner ale pubertatii sunt:
A. parul pubian
Stadiul I - nici un semn sau velus fin
Stadiul II - par mic si pigmentat pe regiunea pubiana
Stadiul III - par mic, des, inchis la culoare, depasind pubisul
Stadiul IV - parul are configuratia celui de la adult, dar este mai rar
Stadiul V - parul pubian este pe deplin dezvoltat, are un aspect de triunghi isoscel cu baza in sus, iar uneori pilozitatea se prelungeste pe fata interna a coapsei.
B. dezvoltarea sanilor
Stadiul I - nici o modificare
Stadiul II - 'mugure', sanul creste putin in diametru, iar areola mamara incepe sa cresca in dimens
Stadiul III - sanul si areola mamara au dimens mai mari si incep sa semene cu un san de adulta, cu contur rotund lateral
Stadiul IV - areola mamara formeaza un disc care se proiecteaza deasupra celei de-a doua rotunjimi care este sanul
Stadiul V - cele 2 forme suprapuse conflueaza si constituie forma neteda, rotunda
Menstruatia este ultimul eveniment din lantul modificarilor pubertare.
Dezvoltarea pubertara este secventiala:
- dupa 8-9 ani uterul creste rapid
- 10-11 ani telarha (cresterea sanilor), crestere mai evidenta in greutate, crestere intensa a inaltimii, pubarha (pilozitatea pubiana nu depaseste simfiza pubiana), vaginul creste in lungime, mucoasa se ingroasa, glandele Bartholin devin active, secr vaginala capata un pH acid
- 11-12 ani creste miometrul uterin, se modifica poz uterului, se continua crestrea gl mamare, creste bazinul, se dezv pilozitatea axilara
- 11-13 ani menarha, secretia de estrogeni devine ciclica, ovarul creste in dimens.
Ordinea aparitiei caracterelor sexuale:
1. dezvoltarea sanilor
2. peri pubieni
3. peri axilari
4. menstruatie neregulata
5. modificari ale coapselor, abdomenului si toracelui
6. modificari ale mbr inf
Pubertatea are o mare influenta asupra SN, acum se produce sexualizarea psihica: schimbari psihice, afective, restructurarea eului, maturizarea psihologica a vietii sexuale.
Stadiile descrise de Tanner ale pubertatii sunt:
A. parul pubian
Stadiul I - nici un semn sau velus fin
Stadiul II - par mic si pigmentat pe regiunea pubiana
Stadiul III - par mic, des, inchis la culoare, depasind pubisul
Stadiul IV - parul are configuratia celui de la adult, dar este mai rar
Stadiul V - parul pubian este pe deplin dezvoltat
B. org genitale
Stadiul I - infantil - nici un semn
Stadiul II - marirea progresiva a testiculelor si a scrotului
Stadiul III - penisul creste in lungime, mai putin in grosime
Stadiul IV - penisul creste in lungime si grosime, de asemeni testiculele, scrotul devine hiperpigmentat
Stad iul V - organele genitale externe sunt deplin dezvoltate.
Dezvoltarea pubertara este secventiala:
- pana la 8-9 ani, aspectul corporal este infantil
Dupa 10-11 ani dezvoltarea organelor genitale interne si externe se accentueaza,dar sunt baieti la care acest proces apare la 14 ani(factor familial).
Dezvolatrea pilozitatii pubiene (pubarha)incepe imediat dupa debutul dezvoltarii organelor genitale si rar precede acest proces,
O data cu instalarea pubertatii se manifesta crestrea intensa a inaltimii(12 ani).
La 12-13 ani se instaleaza secretia prostatica.Catre 13 ani apar discrete fenomene de telarha.
La 14-15 ani apare pilozitatea axilara,iar pilozitatea pubiana este de tip feminin,se schimba vocea (prin cresterea cartilajului tiroid si cricoid) si se noteaza uneori fenomene de ginecomastie si acnee juvenila.
La 15-16 ani se maturizeaza celulele gonadice(spermatogeneza) si apare pilozitatea fetei si a membrelor.
Se mai produce o accelerare a cresterii cu marirea masei musculare,accelerare maturarii osoase,largirea umerilor prin dezvoltarea centurii scapulare.
Intre 16-17 ani dispar fenomenele de ginecomastie,pilozitatea pubiana capata caracter masculin,implantarea perilor capului e de tip masculin.
Dupa 17 ani incepe osificarea cartilajelor de conjugare.S-a constatat ca exista o concordanta deplina intre gradul de maturizre sexuala si varsta osoasa.Exista de asemeni,concordanta intre stadiile biologice de crestere si modificarile psihosociale.
sursa de infectie: Omul (copilul):-bolnav (boala tipica sau atipica - subclinica, asimptomatica) diseminarea facandu-se prin saliva (scarlatina, rujeola), fecale (dizenterie, febra tifoida), urina (leptospiroza, bruceloza), sange (hepatita epidemica ), imbracaminte, rufe, jucarii, carti, vesela si obiecte personale ale bolnavului, comune cu cele ale persoanelor sanatoase; purtatorul de germeni: *preinfectios, aflat in perioada de incubatie, care este contagios in ultima parte a incubatiei; *aparent sanatos (temporar sau cronic), care are un anumit grad de imunizare si o buna rezistenta generala nespecifica. Pentru anumite perioade, gazduiesc si disemineaza agentul patogen;*fost bolnav, *convalescentii disemineaza agentii patogeni si in perioada de convalescenta (zile, saptamani, luni), *cronicii disemineaza agentii patogeni timp de luni, ani sau chiar toata viata (febra tifoida, dizenteria bacilara etc.). Animalul bolnav sau purtator, care prin fecale, urina, sange, lapte, secretii purulente, carne, lana , tegumente etc. contamineaza factorii de mediu (aer, apa, sol, alimente). Vectori biologici activi. Artropodele sunt tantarii (malarie, encefalite, meningite etc.), paduchii omului (pediculoza, tifos exantematic, febra recurenta etc.), capuse (encefalite, tuleramia, febra Q etc.), purecii sobolanilor (pesta, tuleramia, parazitoze etc.), flebotomii (leishmanioza etc.). Daca sursa de agent patogen sunt animalele sau artropodele, afectiunile aparute la om se numesc zooantroponoze.
Metodele de prevenire constau in impiedicarea patrunderii sursei de infectie in colectivitate prin:
Triaj epidemiologic, care se face zilnic in cresa si gradinita si semestrial in scoala.
Controlul accesului persoanelor straine
Evidenta si controlul starii de sanatate a personalului (profesori, personal din alimentatie).
Organizarea si respectarea circuitelor colectivitatilor
Existenta si functionarea izolatoarelor si infirmeriilor.
Supravegherea intensa a purtatorilor de germani si cautarea celor nedepistati.
-calea de transmitere: Transmiterea se realizeaza prin doua modalitati: - directa , obligatorie pentru agentii patogeni cu rezistenta mica.Bacteriile, virusurile sau ouale de paraziti pot ajunge la copilul sanatos prin contactul direct cu sursa de infectie (maini murdare, sarut, muscaturi, inhalare de picaturi septice, obiecte infectate etc.). Modul de viata neigienic creeaza cele mai multe conditii pentru o transmitere directa (virusul gripei, ruje olei, varicelei,etc.); indirecta , specifica agentilor patogeni rezistenti la actiunea factorilor de mediu. Aceasta modalitate de transmitere se face prin intermediul aerului, apei, solului, alimentelor, obiectelor, mustelor, tantarilor, capuselor etc *Aerul contaminat : Aerul nu este un mediu favorabil supravietuirii agentilor patogeni, deoarece acestia sunt distrusi de variatiile de temperatura, umiditate, actiunea radiatiilor solare, interventia poluantilor etc. Aerul intervine in vehicularea unor agenti patogeni, in cazul bolilor cu poarta de intrare respiratorie: gripa, adenovirozele, bolile infecto-contagioase ale copilariei , tuberculoza, difteria, streptocociile prin streptococul beta hemolitic etc. *Apa contaminata Apa raurilor, lacurilor, fantanilor se poate contamina prin urina, fecale, ape reziduale provenite din diferite surse etc. Ea nu constituie un mediu favorabil supravietuirii indelungate a agentilor patogeni datorita compozitiei chimice, pH-ului, variatiilor de temperatura, iradierii solare, gradului de aerare, bacteriofagilor, datorita metodelor de tratare si dezinfectie. Apa poate transporta agentii patogeni ai bolilor infectioase la mari distante si prin consumul de catre om sa produca 4/5 din bolile cunoscute, asa numitele afectiuni hidrice: salmoneloze, shigeloze, holera, leptospiroze, hepatita virala A si E, enteroviroze, adenoviroze, parazitoze etc. Solul contaminat - prin ape reziduale si reziduuri organice, prin existenta fermelor zootehnice, a anexelor gospodaresti, a depozitelor pentru reziduuri, a cimitirelor etc. Contaminarea poate fi directa de la surse sau prin intermediul celorlalte cai de transmitere. Desi solul poate fi contaminat intens, prin procesele de autopurificare poate interveni in reducerea numarului agentilor patogeni. Agentii patogeni frecvent vehiculati prin sol sunt salmonelele, shigelele, vibrionul holeric, bacilul tetanic, botulinic, bacilul carbunos etc. *Alimentele contaminate - afectiuni cu poarta de intrare digestiva. Riscul imbolnavirii difera in fct de:a)consumul alimentelor care au suferit un tratament termic prealabil sau nu; b) consumul alimentelor mixte contaminate (creme, maioneza, inghetata); c) contaminarea produselor finite in timpul consumului.Alimentele se pot contamina direct de la sursele de agenti patogeni (bolnavi, purtatori) sau indirect, prin intermediul celorlalte cai (aer, apa, sol, obiecte, maini, vectori). Agentii patogeni care contamineaza frecvent alimentele sunt bacterii, virusuri (sau toxinele acestora), paraziti si micete.*Obiectele contaminate - direct de la sursele de agenti patogeni sau indirect, prin intermediul celorlalte cai de transmitere (aer, apa, sol, maini etc.). Prin obiecte se pot transmite la copiii receptivi atat agenti patogeni cu rezistenta redusa in mediu (virusurile gripei, rujeolei, rubeolei, varicelei, parotiditei epidemice, meningococul etc.), cat si cei cu rezistenta mai crescuta (stafilococ, piocianic, Klebsiella, enterovirusuri, virusurile hepatitei, oua de helminti, spori de micete etc.).*Mainile contaminate -fie direct (chiar si autocontaminate) de la sursele de agenti patogeni, fie indirect, prin intermediul aerului, apei, solului, obiectelor sau a mainilor altor copii. Toti ag patogeni pot contamina mainile la un moment dat.
Se realizeaza prin:
Izolarea grupelor de copii prin incaperi folosite de acestia (22..24 de copii).
Incaperi separate pentru: activitate, somn, prepararea hranei, spalarea si dezinfectiei imbracamintei.
Intarzierea sau controlul circulatiei copiilor intre grupe.
Evitarea supraaglomerarii prin respectarea circuitelor
Izolarea individuala prin folosirea stricta a: jucariilor, echipamentului sportiv, toaleta
Limitarea numarului de copii in dormitoare, banci
Evitarea utilizarii paturilor suprapuse
Controlul sistematic al curateniei incaperilor si asigurarea ventilatiei
Asigurarea controlului bacteriologic si chimic al aprovizionarii cu apa.
Controlul salubrizarii incaperii, transportului si distribuirii alimentelor.
Supravegherea conditiilor de indepartarea reziduurilor (lichide si solide).
- organsmul receptiv: Receptivitatea este starea complexa a organismului, dependenta de factori si mecanisme genetice si/sau dobandite in timpul vietii, care nu asigura protectia fata de boli. Activitatea de medicina preventiva urmareste transformarea organismului receptiv in organism nereceptiv fata de anumite afectiuni, prin diferite modalitati. In fct de varsta, copiii sunt mai mult sau mai putin receptivi la bolile infectioase: -Pana la 6 luni, copiii pastreaza o imunitate dobandita de la mama. Dupa aceasta varsta, receptivitatea la diferiti agenti patogeni creste. -Cel mai frecvent prezinta boli infectioase copiii de varsta prescolara (3-6 ani, mai ales cand intra in colectivitate). -La scolarii mici, bolile infectioase apar mai rar decat la copiii prescolari, astfel incat pe masura ce creste, procentul de morbiditate prin boli transmisibile scade. Cauza este reprezentata de imunizarea naturala a copiilor care au trecut prin boala. -La copiii mai mari de 12-13 ani se intalnesc rar tusea convulsiva, scarlatina, rujeola, rubeola etc. datorita cresterii rezistentei organismului fata de aceste infectii.Reactivitatea fata de infectie a copiilor este diferita, dependenta de o serie de factori. Ea se poate modifica sub influenta factorilor de mediu externi. Rezistenta organismului poate scadea temporar, factorii cei mai importanti fiind surmenajul, stresul, odihna insuficienta, alimentatia neadecvata varstei etc.
Se realizeaza prin:
Cresterea rezistentei nespecifice
Alimentatia corespunzatoare a copilului
Calirea organismului prin activitate fizica
Regim rational de activitate si odihna
Educarea copiilor pentru respectarea unui minim de igiena
Cresterea rezistentei specifice
Intocmirea calendarului pentru vaccinari. Se face in functie de:
Imunitatea naturala sau dobandita
Varsta copilului: receptivitate maxima in primii 3 ani de viata, dupa care se fac revaccinari. Schema se face pentru vaccinare primara si rapeluri.
Stabilirea unui indice de cuprindere (raportul dintre numarul de copii vaccinati si programati) cat mai mare, apropiat de 100%.
Contraindicatii vaccinare:
Temporare: copii bolnavi, febrili, in perioada de incubatie, cu TBC evolutiva, copii ce fac tratamente cu imunosupresive, cu diabet zaharat decompensat.
De lunga durata: leucemie, limfoame, ciroza, sindrom nefrotic, insuficienta renala cronica, afectiuni neurologice grave.
Nu trebuie contraindicati copii cu malnutritie.
Pot apare reactii postvaccinale: locale (roseata si tumefactie la locul injectarii) si reactii generale:
Abces steril la locul de injectare
Reactii alergice: eruptii cutanate, edem glotic, edem al fetei, soc anafilactic.
Dureri articulare
Reactii grave: osteita, osteomielita, septicemii, sindrom toxico-septic.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
